curs 1. curs introductiv micologie

INTRODUCERE IN MICOLOGIA MEDICALA

CONTINUTUL CURSULUI

ORA TEMA

1. INTRODUCERE IN MICOLOGIE2. LEVURI3. DERMATOFITII4. FUNGI FILAMENTOSI5. FUNGI DIMORFI6. FUNGI OPORTUNISTI7. MICOZE SUPERFICIALE SI MICOZE

PROFUNDE

MOTIVATII

1. Cresterea frecventei bolilor micotice . In zona geografica in care ne aflam exista o frecventa mai mare a micozelor superficiale. S-a constatat o crestere in ultimii ani a micozelor sistemice.

2. Acesul rapid si in crestere prin mijloacele moderne de transport inspre si dinspre zonele endemice.

3. Cresterea constientizarii practicienilor.

MOTIVATII4. Ameliorarea investigatiei micologice

printr-o mai buna pregatire a personalului din laborator si o dotare mai buna.

5. Proceduri mult mai invazive utilizate pe pacienti

6. Utilizarea terapiilor imunodepresive sau imunosupresive si extinderea infectiei cu virusul imunodeficientei umane.

OBIECTIVETransmiterea de informatii stiintifice de baza referitoare la fungii cu importanta medicala.

Transmiterea de informatii clinice pentru a creste gradul de suspiciune pentru infectiile micotice.

Micologia este o ramură a biologiei care studiază proprietăţile genetice şi biochimice, taxonomia şi utilizarea fungilor pentru om ca o sursă de medicamente (penicilina, streptomicina), produse alimentare (bere, vin, brânză, ciuperci comestibile), enterogenezele, ca şi bolile, cum ar fi otrăvirea şi infecţia. Mulţi fungi produc toxine, antibiotice şi alţi metaboliţi secundari.

MICOLOGIA ESTE STUDIUL:BEREVINPAINEBRANZAGourmet mushroomsEnvironmental toxinsBIODEGRADAREBOLI

CE SUNT FUNGII?

Celule eucariote-au nucleu Nu contin clorofila Au perete celular rigidProduc structuri filamentoaseProduc spori

CELULA EUCARIOTALEGENDA1. Nucleol2. Nucleu3. Reticul endoplasmic4. Ribozomi

SPECII DE FUNGI

100.000 – 200.000 specii

Cam 400 specii cu importanta medicala

REGNUL FUNGILOR

Eukaryocytes

•Ascomycetes•Basidiomycetes•Zygomycetes•Deuteromycetes (Fungi Imperfecti)

REGN CARACTERISTICI EXEMPLE

Monera Prokaryocyte BacteriiActinomicete

Protista Eukaryocyte Protozoare

Fungi Eukaryocyte * Fungi

Plants Eukaryocyte PlanteMuschi

Animals Eukaryocyte * ArtropodeMamifere

Om

REGNUL CARACTERISTICI EXEMPLE

Monera Prokaryocyte BacteriiActinomicete

Protista Eukaryocyte Protozoare

Fungi Eukaryocyte * Fungi

Plants Eukaryocyte PlanteMuschi

Animals Eukaryocyte * ArtropodeMamifere

Om

COMPARARE DIMENSIUNI PATOGENI

Coci 0.8 µm

Bacili 4-6 µm

Spirochete 8 - 10 µm

Virusuri 0.08 µm

Protozoare 15 µm

Nematode 10 mm

Fungi 10 – 15 µm

Actinomicetele =bacteriiInfectii clinice ce amintesc de micozeActinomicetele cresc pe medii pentru

ciuperciActinomicetele cresc incet (24-48 h)Colonii mari asemanatoare cu coloniile

fungice(rugoase, scurte filamente aeriene)

Micelii asemanatoare microscopic, cu ramuri miceliene in tesuturi si pe frotiuri.

BOLILE MICOTICE=4 TIPURI1. Hipersensibilizare

Alergia2. Micotoxicoza

Producerea de toxine3. Micetismus (otravirea cu ciuperci)

Toxina preformata4. Infectia

HIPERSENSIBILIZARE

FARMER’S LUNG – Fan mucegaitMALT WORKER’S DISEASE – Orz

mucegaitCHEESE WASHER’S LUNG –

Branza mucegaitaWOOD TRIMMER’S DISEASE –

Lemn mucegait

FUNGI PATOGENI GAZDA NORMALA

• Patogeni sistemici - 25 species• Patogeni cutanati - 33 species• Patogeni subcutanati - 10 species

GAZDA IMUNOCOMPROMISAFungi oportunisti - 300 species

MECANISME PATOGENICE LA FUNGI

1. Termotoleranta2. Abilitatea de a supravietui la

nivelul tesuturilor3. Abilitatea de a rezista la atacul

gazdei

STATUSUL PARAZITAR1. Cresterea statusului metabolic2. Modificarea cailor metabolice3. Modificarea structurii peretelui

celular Continutul de carbohidrati Structura lipidica Agregatele de ARN

MORFOLOGIEDin punct de vedere morfologic,

microscopic, diferentiem 3 categorii:Levuri-celule ovale sau sferice

inmuguriteFungi filamentosi (mucegaiuri)-

formeaza hife:Ramificate, SeptateNeseptate (coenocite)

MORFOLOGIEHifele formeaza micelii:

-miceliu vegetativ-miceliu aerian

Fungi dimorfiLevuri (in tesuturile gazdei sau in culturi la 37°C=faza tisulara sau parazitara)

Miceliu (in culturi la 22-30°C=forma saprofita)

MORFOLOGIE

Aspectul coloniilor:Levurile formeaza colonii rotunde, bombate,

lucioase, cremoase;Mucegaiurile formeaza colonii mari,

pufoase, lanoase sau prafoase

MORFOLOGIE

Dupa aspectul microscopic al hifelor distingem 3 categorii de fungi:

Fungi cu hife hialine, neseptate, groase, rasucite: zigomicetele.

Fungi cu hife hialine septate si nepigmentate.Fungi dematiacei cu hife septate si

pigmentate in brun.

FUNGI DIMORFIForma levurica

Forma parazitaForma tisularaCreste la 37 C

Forma micelianaForma saprofitaCreste la 25 C

SPORIISEXUALIASEXUALI

ArtrosporiBlastosporiChamydosporiConidia

Microconidia Macroconidia

ASOCIATIE ECOLOGICAPATOGEN OM SOL_________________________________________Blastomyces dermatitidis 1898

1964Cryptococcus neoformans 1894 1951Coccidioides immitis 1900 1932Histoplasma capsulatum 1934

1949

O INFECTIE CU UN AGENT MICOTIC DEPINDE DE:

1. Marimea inoculului

2. Rezistenta gazdei

TREBUIE SA FACEM DISTICTIE INTRE:

COLONIZARE

FUNGEMIE

INFECTIE

OCHI

PIELE

TRACT UROGENITAL T

ANUS

CAVITATE BUCALATRACT RESPIRATOR

POARTA DE INTRARE

•PAR

•PIELE

•UNGHII

•TRACT RESPIRATOR

•TRACT GASTROINTESTINAL

•TRACT URINAR

OCHI

PIELE

TRACT UROGENITAL

ANUS

CAVITATE BUCALATRACT RESPIRATOR

COLONIZARE

Multiplicarea microorganis-melor la un anumit nivel al organismului fara a dauna gazdei.

OCHI

PIELE

TRACT UROGENITAL

ANUS

CAVITATE BUCALATRACT RESPIRATOR

INFECTIE

Invazia si multiplicarea microorganismelor in tesuturi determinand injurii celulare

DISTRIBUTIA GEOGRAFICA

Romania este situata intr-o zona in care micozele predominante erau dermatofitiile si candidozele superficiale, dar patologia infectioasa actuala ne confrunta tot mai frecvent cu micoze profunde si sistemice.

MICOZE ENDEMICE

Infectiile fungice limitate la o anumita arie geografica. Sunt determinate de fungi dimorfi.

ISTORICUL PACIENTULUI

MEDICALA CALATORII OCUPATIE

EXAMEN MICROSCOPIC DIRECT

Avantaje:1.Permite dignosticul prezumtiv rapid si

initierea terapiei inainte de izolarea si identificarea fungului

2.Orienteaza selectarea mediilor de cultura adecvate

EXAMEN MICROSCOPIC DIRECT

Uzuala este examinarea preparatului umed montat in solutie 20% KOH-glicerol

Incalzire usoara

TESTE CUTANATE(HIPERSENSIBILITATE DERMICA)

Utilizare limitata:

Pentru determinarea mecanismelor de aparare celulara

Studii epidemiologice

SEROLOGIE FUNGICA-ANTICORPI

Latex aglutinare IgM

Imunodifuzie IgG

Fixarea complementului IgG

Majoritatea testelor serologice pentru fungi determina anticorpii. Au inceput sa apara si teste care sa determine antigenele fungice.

Antigenele care se pot determina in prezent se refera la:

Cryptococcosis Histoplasmosis Aspergillosis

IMUNOFLUORESCENTA INDIRECTA SE POATE APLICA:

1. SECTIUNILOR HISTOLOGICE2. CULTURILOR

• Organisme viabile• Organisme nonviabile

REACTIA INFLAMATORIEGazda sanatoasa

PiogenicGranulomatos

Gazda imunocompromisaNecroza

Polymorphic Nuclear Leukocytes

Gazda sanatoasaPiogenicGranulomatos

Gazda imunocompromisa

Necroza

MEDII DE IZOLARE

SABOURAUD DEXTROSE AGAR(pH ~ 5.6)• Simplu• Cu antibiotice• Cu cicloheximide

PROBE ADN

Rapide (1-2 Hours)Specificitate de specieScumpe

TERAPIEPentru ca sunt eucariote, fungii se aseamana

din punct de vedere biochimic cu gazda umana. Din aceasta cauza este dificil de realizat agenti terapeutici care sa distruga fungul invadant fara a leza pacientul.