curriculum ul ascuns

Curriculum-ul ascuns:

• Reprezintă „efectele subliminale” ale programelor şcolare, ca urmare a influenţelor explicite sau implicite, interne sau externe (mediul clasei, relaţiile educaţionale etc.).

Curriculum-ul aparent (oficial) şi curriculum-ul ascuns/subliminal

Curriculum ascuns vizează:• obiective;• procese - care deşi nu sunt menţionate în

programele şcolare oficiale sau neintenţionate în familie, impregnează profund educaţia elevilor;

• părinţii şi profesorii nu transmit, nu învaţă pe elevi numai ceea ce spun ci şi ceea ce ei sunt în realitate;

De stiut:

- curricum-ul şcolar este impregnat indirect, de cultura şi ideologia autorilor direcţi (cei care l-au construit) şi indirecţi (cei care deţin puterea politică sau confesională);

- prin curriculum-ul ascuns sunt întărite sau justificate diferenţierile dintre sexe, discriminarea socială, ierarhia culturală etc.;

- curriculum-ul ascuns are atât efecte pozitive cât şi efecte negative;

- ideală este situaţia în care curriculum-ul ascuns este în concordanţă cu obiectivele curriculum-ului oficial, explicit.

Modalităţi de manifestare a curriculum-ului ascuns:

ideologia implicită a programelor şi manualelor;

comportamentele cotidiene ale cadrului didactic;

echitatea relaţiilor cu elevii; metodele de predare şi de evaluare; regulile şi obiectivele vieţii şcolare ;„climatul” în şcoală etc.;

Modalităţi de manifestare a curriculum-ului ascuns:

• structura şi organizarea şcolară:scoală unică sau o şcoală filiera – deschisa/închisa;

• organizare pe clase de nivele;• prezenţa sau absenţa examenului selectiv;• premierea elevilor sau nu;• obedienţa cultivată;• conformismul;• efectele „hallo” şi „Pygmalion”;• cine este elevul?

Modalităţi de manifestare a curriculum-ului ascuns:

• ce părinţi are?• din ce mediu social provine?• comportamentele nonverbale ale profesorului;• alegerea textelor pentru manuale;• exemplele alese;• acceptarea sau neacceptarea sărăciei;• stimularea spiritului de câştig, de competiţie.

Atitudini însuşite prin CA

• Acceptarea pasivă vs. critica activă

• Insusirea vs.descoperirea cunoştinţelor

• Vocea autorităţii vs. judecata independentă

• Există un răspuns corect şi exact la orice întrebare vs. opinie personala/demitizare

• Optiunea libera pt. discipline importante vs. mai puţin importante

Modalităţi posibile de învăţare:

• competiţia – cooperarea

• centrarea pe sine - ajutor pt. ceilalţi

• preponderenta: scris & citit (auto)comunicarea & vorbirea libera

Oare (în) C.A.:

• Nu se observă, sau nu se recunoaşte?

• Poate fi uitat sau neglijat?

• Rezultatele sunt mai importante decât motivele?

• Ce modalitati de interventie sunt necesare?

Posibile strategii de supravieţuire:

• Elevii evită sau reduc confruntarea cu profesorii• Se reduce învăţarea C. oficial • Prin neglijarea aspectelor neevaluate sau

neexaminate prin Curriculum oficial, rezulta: Resemnare Falsa implicare Apatie Elevii se poartă aşa cum doresc profesorii

Posibile consecinte în plan psihologic:

• Stigmatul de a fi ratat

• Învăţatul plictiselii

• Ideea ca puţini au reuşit

• Atribuirea vinovatiilor

• Etichetare

Aşteptările profesorilor:

• Ce factori influenţează aşteptările profesorilor?

• Cum sunt comunicate aceste aşteptări?

Aşteptările profesorilor depind adesea de:

• Gen

• Status social

• Etnie

• Atractivitate fizică

Elevul adoptă o etichetă in functie de:

• cât de des este etichetat

• cât de importantă este pentru el persoana care atribuie eticheta

• câţi alţii aplică aceeaşi etichetă

• caracterul public al etichetei

Efectele negative ale etichetării pot fi reduse dacă:

• acţiunea şi nu elevul este obiectul etichetării • conştientizăm etichetele pe care le utilizăm,

modalitatea în care le comunicăm şi felul în care ele afectează relaţia cu elevii

• suntem atenti la calitatea discuţiilor din cancelarie cu privire la reputaţia elevilor

• găsiţi ceva bun la oricare dintre elevi• vă asiguraţi că judecăţile dvs. nu merg mai

departe de dovezile existente • accentuaţi progresul individual, mai degrabă

decât comparaţiile cu alţi elevi

Bibliografie:• Ciolan Lucian, „Reforma curriculară în învăţământul liceal

românesc,premise, politici, metodologii”, în lucrarea Pedagogie. Fundamentări

teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002, coord. Păun Emil, Dan Potolea

• Crişan Alexandru (coord.) – Curriculum şi dezvoltare curriculară încontextul reformei învăţământului. Politici curriculare de perspectivă,

Document MEN, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti• Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000• Ionescu Miron şi Chiş Vasile, Pedagogie, Presa Universitară

Clujană, 2001, pag. 95 - 106• Iosifescu, Şerban (coord.) Management educaţional, MEN, 2002

Bibliografie:• Manolescu, Marin, Activitatea evaluativă între cogniţie şi

metacogniţie, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2005, pag.98-145• Potolea Dan, Păun Emil (coord), Pedagogie. Fundamentări teoretice

şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002• Ungureanu D. – Teoria curriculum-ului, Editura Mitron,

Timişoara,1999• Văideanu George, Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1988• Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, CNC, MEN, 1998• Ghidurile metodologice pentru aplicarea programelor în

învăţământul preuniversitar, CNC, Bucureşti, 2001