colaps cardiovascular,stop cardiac si moarte subita cardiaca
Post on 01-Dec-2015
88 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Colapsul cardiovascular, stopul cardiac si moartea subita cardiaca
[doar CM] [doar CS]
< Inapoi 1. [ 2811235] Pacientul cu acidoza persistenta dupa defibrilare trebuie sa primeasca bicarbonat: () A: 1 mEq/kg B: 1,5 mEq/kg C: 2-5 mEq/kg D: 10-20 mEq/kg E: 0,5-2 mEq/kgVezi raspuns
2. [8388607] suport vital de baza () A: defibrilare B: administrare oxigen C: oservarea miscarilor respiratorii D: linie venoasa E: electrostimulareVezi raspuns
3. [DR2OG156] factorii de risc coronarian sunt cu exceptia () A: fumat B: diabetul C: HTA D: varsta tanara E: hiperlipidemiaVezi raspuns
4. [M1111001] In urmatoarele situatii pacientul isi redobandeste constienta spontan, cu EXCEPTIA: (pag. 246) A: stop cardiac B: sincopa prin bradicardie tranzitorie C: sincopa vasovagala D: sincopa cu hipotensiune posturala E: sincopa neurocardiogenaVezi raspuns
5. [M1111002] Care este mecanismul electric cel mai obisnuit care determina stop cardiac? (pag. 246) A: bradiaritmii severe persistente B: fibrilatia ventriculara C: asistolia D: disociatia electromecanica E: tahicardia ventricularaVezi raspuns
6. [M1111003] Urmatoarele conditii se asociaza cu stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac, cu EXCEPTIA: (pag. 246) A: embolismul pulmonar acut masiv B: anafilaxia severa C: anevrism de aorta rupt cu hemoragie interna D: tahicardie ventriculara nesustinuta, fara transformare in fibrilatie ventriculara E: ruptura miocardica post infarct miocardicVezi raspuns
7. [M1211004] Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este: (pag. 246) A: boala aterosclerotica coronariana B: cardiomiopatia hipertrofica C: cardiomiopatia dilatativa D: sindromul de QT lung E: bolile inflamatorii si infiltrativeVezi raspuns
8. [M1211005] Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata: (pag. 246) A: incidenta redusa a leziunilor aterosclerotice B: placi coronariene fibrotice, severe C: infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuri D: placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuri E: putine leziuni acute se suprapun peste leziuni croniceVezi raspuns
9. [M1211006] Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247) A: bradiaritmia severa, persistenta B: asistolia C: disociatia electromecanica D: tahicardia ventriculara sustinuta E: fibrilatia ventricularaVezi raspuns
10. [M1211007] Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea fibrilatiei ventriculare este: (pag. 247) A: extrasistolia ventriculara B: tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta; C: asistolia D: bradiaritmiile severe E: blocul atrio-ventricular de grad inaltVezi raspuns
11. [M1211008] In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este: (pag. 247) A: tahicardia ventriculara B: fibrilatia ventriculara C: asistolia D: disociatia electromecanica E: blocul atrio-ventricularVezi raspuns
12. [M1211009] Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza de deces intraspitalicesc este reprezentata de: (pag. 247) A: recurenta aritmiilor B: encefalopatia anoxica si infectiile C: starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament D: disociatia electromecanica E: asistoliaVezi raspuns
13. [M1311010] Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247) A: asistolia B: disociatia electromecanica C: ritmul idioventricular
D: fibrilatia ventriculara E: fibrilatia atrialaVezi raspuns
14. [M1311011] Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru: (pag. 247) A: 10-15% din stopurile cardiace B: 25-35% din stopurile cardiace C: 40-60% din stopurile cardiace D: 60-65% din stopurile cardiace E: 65-80% din stopurile cardiaceVezi raspuns
15. [M1311012] In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este: (pag. 249) A: compresiunea sinusului carotidian B: manevra Valsalva C: manevra Safar D: manevra Heimlich E: manevra GiordanoVezi raspuns
16. [M1311013] In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de: (pag. 249) A: 10-12 ori pe minut B: 5 insuflatii la o compresiune C: 15 compresiuni la 2 insuflatii D: 5 compresiuni la o insuflatie E: nu este standardizataVezi raspuns
17. [M1311014] Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de: (pag. 249) A: 10-12/minut B: 40-50/minut C: 50-60/minut D: 60-80/minut E: 80-100/minutVezi raspuns
18. [M1311015] Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este: (pag. 250) A: intubatia orotraheala B: asigurarea unei linii venoase C: compresiunea sinusului carotidian D: administrarea unui soc electric E: efectuarea unei electrocardiogrameVezi raspuns
19. [M1311016] In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata: (pag. 250) A: Atropina 0,04 mg/kg B: Propranolol 1mg C: Dopamina 0,005mg/kg/min D: Lidocaina 1 mg/kg E: electrostimulareaVezi raspuns
20. [M1311017] Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include: (pag. 250) A: dispozitive externe de electrostimulare B: intubatie orotraheala C: defibrilare
D: adrenalina E: atropinaVezi raspuns
21. [M1311018] Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial: (pag. 246) A: la adultii tineri B: intre 45 si 75 de ani C: intre nastere si varsta de 6 luni D: intre 1 si 13 ani E: intre 14 si 21 de aniVezi raspuns
22. [M1411019] Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in evidenta cel mai corect prin: (pag. 248) A: stimulare electrica programata endocavitara B: monitorizare Holter ECG /24h C: test de effort D: analiza variabilitatii ritmului sinusal E: deteminarea de potentiale ventriculare tardiveVezi raspuns
23. [M1411020] In legatura cu moartea subita care din urmatoarele afirmatii este adevarata: (pag. 246) A: decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute B: majoritatea deceselor subite survin in spital C: accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene D: intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita E: este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiVezi raspuns
24. [M1411021] Urmatorii factori prezinta risc de moarte subita coronariana cu EXCEPTIA: (pag. 248) A: sedentarismul B: fumatul C: hipertrofia ventriculara stinga D: obezitatea E: anomaliile electrocardiograficeVezi raspuns
25. [M1511022] Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246) A: bolile valvulare cardiace B: boala aterosclerotica coronariana C: cardiomiopatiile D: pericarditele E: dezechilibrele hidro-electroliticeVezi raspuns
26. [M1511023] Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac: (pag. 247) A: asistola B: disociatia electromecanica C: ritmul idioventricular D: fibrilatia ventriculara E: blocul sinoatrialVezi raspuns
27. [M1511024] De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut: (pag. 250) A: instabilitatii hemodinamice B: anomaliilor electrofiziologice
C: permeabilitatii cailor respiratorii D: afectiunilor asociate E: dezechilibrelor electroliticeVezi raspuns
28. [M1511025] Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele: (pag. 247) A: 4-6 minute B: 15-30 minute C: 1-2 ore D: 4-6 ore E: 12 oreVezi raspuns
29. [M1511026] Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de: (pag. 248) A: intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut B: aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa C: prezenta aritmiilor supraventriculare D: hipertensiunea arteriala E: varsta pacientuluiVezi raspuns
30. [M1611027] Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: Boli valvulare cardiace B: Cardiomiopatia dilatativa C: Hipopotasemia D: Infarctul miocardic vindecat E: Infarctul miocardic acutVezi raspuns
31. [M1611028] Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: (pag. 247) A: Fibrilatia ventriculara B: Bradiaritmii severe persistente C: Asistolia D: Disociatia electromecanica E: Tahicardia ventriculara sustinutaVezi raspuns
32. [M1611029] Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: (pag. 247) A: Embolism pulmonar acut masiv B: Anevrism de aorta rupt C: Anafilaxia intensa D: Extrasistolia ventriculara E: Ruptura de cord dupa IMAVezi raspuns
33. [M2211030] Moartea subita cardiaca este consecinta directa a: (pag. 245) A: comei B: sincopei C: stopului cardiac D: lipotimiei E: stuporiiVezi raspuns
34. [M2211031] In decada cuprinsa intre 45 si 64 de ani, moartea subita cardiaca este mai frecventa la barbati intr-un raport barbati/femei de: (pag. 246) A: 4:1
B: 7:1 C: 2:1 D: 10:1 E: 9:1Vezi raspuns
35. [M2211032] Intre 65 si 74 de ani raportul barbati/femei privind incidenta mortii subite cardiace este de: (pag. 246) A: 7:1 B: 4:1 C: 2:1 D: 9:1 E: 10:1Vezi raspuns
36. [M2211033] Care este cea mai frecventa anomalie structurala generatoare de moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: stenoza mitrala B: stenoza aortica C: insuficienta tricuspidiana D: boala aterosclerotica coronariana E: sindromul Wolff-Parkinson-WhiteVezi raspuns
37. [M2211034] Cel mai obisnuit mecanism electric a stopului cardiac si mortii subite cardiace este: (pag. 247) A: fibrilatia ventriculara B: asistolia C: disociatia electromecanica D: bradiaritmiile severe, persistente E: tahicardia ventriculara sustinutaVezi raspuns
38. [M2211035] Mecanismul eletric dominant in decesul prin insuficienta circulatorie este: (pag. 247) A: fibrilatia ventriculara B: asistola C: fibrilatia atriala paroxistica D: extrasistolia ventriculara bigeminata E: tahicardia ventriculara nesustinutaVezi raspuns
39. [M2211036] Interventia initiala in resuscitarea cardiorespiratorie consta in aplicarea unei lovituri precordiale la nivelul: (pag. 249) A: zonei ventriculare stangi B: in zona de auscultatie a aortei C: jonctiunii treimii medii cu cea inferioara a sternului D: jonctiunii treimii superioare cu cele doua treimi inferioare ale sternului E: apendicelui xifoidVezi raspuns
40. [M2211037] Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupune insuflarea plamanilor cu o frecventa de: (pag. 249) A: 10-12 ori pe minut B: 80-100 ori pe minut C: 1-4 ori pe minut D: 30-50 ori pe minut E: 15 ori pe minutVezi raspuns 41. [M2211038] Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii
atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupun: (pag. 249) A: o insuflatie dupa fiecare cinci compresii toracice B: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice C: patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice D: o insuflatie la 15 compresii toracice E: cinci insuflatii pulmonare si cinci compresii toraciceVezi raspuns
42. [M2211039] Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratori atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana presupun: (pag. 249) A: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice B: 15 insuflatii succesive dupa doua insuflatii pulmonare C: o insuflatie dupa cinci compresii toracice D: cinci insuflatii la o compresie toracica E: patru insuflatii pulmonare la patru compresii toraciceVezi raspuns
43. [M2211040] In cazul diagnosticului de tahicardie ventriculara se aplica un soc electric extern cu energia de: (pag. 250) A: 50 J B: 100 J C: 200 J D: 150 J E: 280 JVezi raspuns
44. [M2211041] In prezenta fibrilatiei ventriculare se aplica un soc electric extern cu energia de: (pag. 250) A: 200 J B: 50 J C: 100 J D: 180 J E: 150 JVezi raspuns
45. [M2211042] In prezenta fibrilatiei ventriculare se pot aplica socuri aditionale la energii mai mari, pana la maximum: (pag. 250) A: 360 J B: 200 J C: 150 J D: 100 J E: 260 JVezi raspuns
46. [M2211043] In tahicardia sau firbilatia ventriculara se pot aplica socuri aditionale pana la maximum 360 J cand: (pag. 250) A: al doilea soc de 200 J nu reuseste sa converteasca disritmia la ritm sinusal B: primul soc de 200 J nu reuseste conversia la eritm sinusal C: primul soc de 50 J nu converteste la ritm sinusal D: socuri repetate de 50 J nu reusesc sa converteasca la ritm sinusal E: al saselea soc de 200 J nu este urmat de conversia la ritm sinusalVezi raspuns
47. [M2211044] Bolnavul resuscitat, cu acidoza persistenta dupa reusita defibrilarii si a intubatiei va fi perfuzat cu NaHCO3 in doza initiala de: (pag. 250) A: 1 mEq/Kg B: 10 mEq/Kg C: 20 mEq/Kg D: 0,02 mEq/Kg E: 15 mEq/KgVezi raspuns
48. [M2211045] Perfuzia cu lidocaina urmata dupa administrarea acesteia in bolusuri intravenoase se face in ritm de: (pag. 250) A: 1-4 mg/minut B: 0,5 -1 mg/minut C: 4 mg/minut D: 5-10 mg/minut E: 15 mg/minutVezi raspuns
49. [M2211046] Administrarea procainamidei la bolnavii la care dupa defibrilari repetate, initial nereusite, persista aritmiile ventriculare presupune: (pag. 250) A: o doza de inrcare de 100 mg/5 minute i B: o doza de incarcare de 0,5 mg/10 minute i C: doze de incarcare repetate de 250 mg/3 minute pana la doza totala de 2500 mg D: o doza de incarcare de 100 mg/5 minute ,subcutanat pana la doza totala de 200 mg E: o doza de incarcare de 5-10 mg/Kg in 15 minuteVezi raspuns
50. [M2211047] Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica este de: (pag. 250) A: 2 -5 mg/minut B: 100 mg/5 minute C: 100 mg/minut D: 5 -10 mg/5 minute E: 0,5 -2 mg/minutVezi raspuns
51. [M2211048] Administrarea tosilatului de bretiliu la bolnavii defibrilati repetat, la care persista aritmiile ventriculare si instabilitatea electrica presupune o doza de incarcare de: (pag. 250) A: 100 mg/5 minute B: 2 -5 mg/5 minute C: 5 -10 mg/Kg in 5 minute D: 0,5 -2 mg/minut E: 2 mg/oraVezi raspuns
52. [M2211049] In administrarea, in doze de intretinere, a tosilatului de bretiliu la bolnavii cu mai multe defibrilari, initial nereusite, la care persista instabilitatea electrica se folosesc: (pag. 250) A: 0,5 -2 mg/minut B: 5 -10 mg/minut C: 2 -5 mg/minut D: 15 mg/minut E: 100 mg/5 minuteVezi raspuns
53. [M2211050] In care forma de stop cardiac bradiaritmic/asistolic raspunsul la resuscitarea cardiorespiratorie poate fi prompt si prognosticul favorabil: (pag. 250) A: intoxicatia cu cocaina B: intoxicatia cu digitala C: obstructia cailor aeriene cu corpi straini D: cardiomiopatia dilatativa E: insuficienta cardiaca cronica congestiva cu fractie de ejectie joasaVezi raspuns
54. [M2211051] Alterarea starii de contienta caracteristica stopului cardiac este: (pag. 247) A: narcolepsia B: pastrarea constientei C: obnubilarea
D: pierderea completa a constientei E: stupoareaVezi raspuns
55. [M2211052] La care dintre disritmii rata de succes a resuscitarii si supravietuirea dupa resuscitare sunt bune: (pag. 247) A: disociatia electromecanica B: asistolia C: tahicardia ventriculara D: fibrilatia ventriculara E: torsada varfurilorVezi raspuns
56. [M2211053] Care este strategia terapeutica optima, cea mai utilizata la supravietuitorii unui stop cardiac: (pag. 251) A: aplicarea unui defirbilator/cardioconvertor implantabil (DCI) B: lidocaina per os C: chinidina per os D: procainamida per os E: crioablatiaVezi raspuns
57. [M2211054] Ingrijirea postresuscitare a bolnavilor cu fibrilatie ventriculara primara intr-un infarct miocardic acut se face cu: (pag. 250) A: digoxin i B: chinidina per os C: perfuzie cu lidocaina D: atropina intravenos la 6 ore E: omeran 20 mg per osVezi raspuns
58. [M2211055] Care este tehnica prin care se depisteaza cel mai corect instabilitatea electrofiziologica la supravietuitorii unui stop cardiac survenit in afara spitalului: (pag. 250) A: stimularea electrica programata B: ECG de repaus C: testarea de effort D: monitorizarea Holter ECG de 24 ore E: monitorizarea Holter ECG de 72 de oreVezi raspuns
59. [M2211186] Tratamentul empiric de intretinere pe termen lung dupa supravietuirea in stopul cardiac extraspitalicesc poate fi cu: (pag. 250) A: amiodarona B: metoprolol C: ranitidina D: lidocaina 1 mg/Kg corp i E: adrenalina intravenosVezi raspuns
60. [M2211191] Cele mai frecvente cauze de deces (60%) dupa un stop cardiac resuscitat cu succes sunt: (pag. 247) A: aritmiile recurente B: insuficienta cardiaca cu debit mic care nu raspunde la tratament C: encefalopatia anoxica D: encefalopatia anoxica si infectiile ulterioare asistarii prelungite a respiratiei E: scaderea acuta a debitului circulatorVezi raspuns
61. [M2311056] Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247) A: asistolia B: disociatia electromecanica
C: ritmul idioventricular D: fibrilatia ventriculara E: fibrilatia atrialaVezi raspuns
62. [M2311057] Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru: (pag. 247) A: 10-15% din stopurile cardiace B: 25-35% din stopurile cardiace C: 40-60% din stopurile cardiace D: 60-65% din stopurile cardiace E: 65-80% din stopurile cardiaceVezi raspuns
63. [M2311058] In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este: (pag. 249) A: compresiunea sinusului carotidian B: manevra Valsalva C: manevra Safar D: manevra Heimlich E: manevra GiordanoVezi raspuns
64. [M2311059] In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de: (pag. 249) A: 10-12 ori pe minut B: 5 insuflatii la o compresiune C: 15 compresiuni la 2 insuflatii D: 5 compresiuni la o insuflatie E: nu este standardizataVezi raspuns
65. [M2311060] Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de: (pag. 249) A: 10-12/minut B: 40-50/minut C: 50-60/minut D: 60-80/minut E: 80-100/minutVezi raspuns
66. [M2311061] Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este: (pag. 250) A: intubatia orotraheala B: asigurarea unei linii venoase C: compresiunea sinusului carotidian D: administrarea unui soc electric E: efectuarea unei electrocardiogrameVezi raspuns
67. [M2311062] In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata: (pag. 250) A: Atropina 0,04 mg/kg B: Propranolol 1mg C: Dopamina 0,005mg/kg/min D: Lidocaina 1 mg/kg E: electrostimulareaVezi raspuns
68. [M2311063] Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include: (pag. 250) A: dispozitive externe de electrostimulare B: intubatie orotraheala
C: defibrilare D: adrenalina E: atropinaVezi raspuns
69. [M2311064] La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea: (pag. 250) A: Lidocainei B: defibrilatoarelor externe automate C: electrostimulatoarelor transvenoase D: unui defibrilator/cardioconvertor implantabil E: pace-maker-elor transcutaneVezi raspuns
70. [M2311065] Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial: (pag. 246) A: la adultii tineri B: intre 45 si 75 de ani C: intre nastere si varsta de 6 luni D: intre 1 si 13 ani E: intre 14 si 21 de aniVezi raspuns
71. [M2511066] Perioada maxima de timp scursa de la debutul unui eveniment clinic terminal si deces, care defineste moartea subita cardiaca este: (pag. 245) A: 1ora B: 2ore C: 4ore D: 6ore E: 12 oreVezi raspuns
72. [M2511067] Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246) A: bolile valvulare cardiace B: cardiomiopatiile C: boala ateroscleroticacoronariana D: pericarditele E: dezechilibrele hidro-electroliticeVezi raspuns
73. [M2511068] A doua cauza ca frecventa a mortii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este reprezentata de : (pag. 246) A: ateroscleroza coronariana B: sindromul QT prelungit C: cardiomiopatiile dilatativasi hipertrofica D: valvulopatiile mitrale si aortice E: anomaliile sistemice metaboliceVezi raspuns
74. [M2511069] Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247) A: blocul sinoatrial B: fibrilatia atriala C: disociatia electromecanica D: fibrilatia ventriculara E: asistolaVezi raspuns
75. [M2511070] Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie în primele: (pag. 247) A: 4-6 minute B: 15-30 minute
C: 1-2 ore D: 4-6 ore E: 12 oreVezi raspuns
76. [M2511071] Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de: (pag. 248) A: prezenta aritmiilor supraventriculare B: prezenta blocurilor atrio-ventriculare C: întinderea leziunii miocardului produsa în timpul evenimentului acut D: vârsta pacientului E: factorii de risc asociatiVezi raspuns
77. [M2511072] Singura metoda practica de prevenire a mortii subite cardiace în marile segmente populationale este: (pag. 248) A: monitorizarea Holter B: ecocardiografia ca test de screening C: corectarea dezechilibrelor electrolitice D: controlul factorilor de risc coronarian E: tromboliza unui procent cât mai mare din pacientii care suferaun infarct miocardicVezi raspuns
78. [M2511073] În cazul stopului cardiac în care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara se începe cu administrarea unui soc electric de: (pag. 249-50) A: 10 J B: 50 J C: 100 J D: 200 J E: 500 JVezi raspuns
79. [M2511074] De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei în fibrilatia ventriculara resuscitata din infarctul miocardic acut: (pag. 250) A: anomaliilor electrofiziologice B: dezechilibrelor electrolitice C: instabilitatii hemodinamice D: infectiilor asociate E: factorilor de risc coronarieniVezi raspuns
80. [M2511075] În tratamentul antiaritmic empiric de întretinere la supravietuitorii unui stop cardiac se foloseste: (pag. 250) A: Chinidina B: Propafenona C: Flecainida D: Amiodarona E: Tosilatul de bretiliuVezi raspuns
81. [M2511076] Care este cea mai utilizata metoda de tratament de întretinere pe termen lung la supravietuitorii unui stop cardiac: (pag. 250-51) A: tratamentul anticoagulant B: tratamentul hipolipemiant C: monitorizarea Holter D: defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil E: chirurgia antiaritmicaVezi raspuns
82. [M2611077] Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc: (pag. 250) A: Cancer B: Insuficienta renala C: Boli acute ale SNC D: Ulcer gastroduodenal E: Infectii necontrolateVezi raspuns
83. [M2611078] Precizati factorii care NU sunt asociati mortii subite cardiace: (pag. 246) A: Intoxicatia cu cocaina B: Intoxicatia cu digitala C: Sindromul LGL D: Hipoxemia E: AcidozaVezi raspuns
84. [M2611079] Îngrijirea pacientului care face colaps NU include: (pag. 249) A: Interventia initialasi suportul vital de baza B: Suportul vital avansat C: Îngrijirea postresuscitare D: Anticoagulare pe termen lung E: Îngrijire pe termen lungVezi raspuns
85. [M2611080] Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: Boli valvulare cardiace B: Cardiomiopatia dilatativa C: Infarctul miocardic vindecat D: Hipopotasemia E: Infarctul miocardic acutVezi raspuns
86. [M2611081] Nu apartin factorilor functionali asociati MSC (pag. 246) A: Ischemia tranzitorie B: Insuficienta cardiacacronica C: Miocardita D: Socul E: AcidozaVezi raspuns
87. [M2611082] Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: (pag. 247) A: Bradiaritmii severe persistente B: Asistolia C: Disociatia electromecanica D: Fibrilatia ventriculara E: Tahicardia ventricularasustinutaVezi raspuns
88. [M2611083] Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: (pag. 248) A: Embolism pulmonar acut masiv B: Anevrism de aortarupt C: Bradicardia sinusala D: Anafilaxia intensa E: Ruptura de cord dupaIMAVezi raspuns
89. [M2811084] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, cel mai important factor de risc pentru moartea subita cardiaca este: (pag. 248)
A: intinderea leziunii miocardului B: efortul fizic C: dislipidemia D: diabetul zaharat E: fumatulVezi raspuns
90. [M2811085] Interventia initiala in colapsul cardiovascular este: (pag. 248) A: confirmarea daca colapsul este datorat cu adevarat stopului cardiac B: socul electric extern C: adrenalina I D: manevra Heimlich E: cardiostimularea electricaVezi raspuns
91. [M2811086] Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246) A: bolile valvulare cardiace B: boala aterosclerotica coronariana C: cardiomiopatiile D: pericarditele E: dezechilibrele hidro-electroliticeVezi raspuns
92. [M2811087] In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata: (pag. 246) A: Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute B: Majoritatea deceselor subite survin in spital C: Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene D: Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita E: Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiVezi raspuns
93. [M2811088] Prima cauza de decese naturale subite este date de: () A: boli ale SNC; B: boli renale; C: boli cardiacovascuulare; D: bolihepatice; E: boli pulmonare.Vezi raspuns
94. [M2811235] Urmatoarele afirmatii cu privire la sincopele vasodepresoare sunt false, cu o exceptie: () A: sunt consecinta directa a stopului cardiac B: determina scaderea insidioassa a fluxului sangvin efectiv C: multe dintre acestea sunt reversibile spontan D: sunt reversibile doar in urma interventiilor terapeutice E: sunt cauza frecventa de moarte subita cardiaca.Vezi raspuns
95. [M2811240] Raportul de susceptibilitate diferita fata de M.S.C barbati/ femei la grupul de 45-64 ani este de: () A: 3:1 B: 6:1 C: 7:1 D: 2:1 E: 8:1Vezi raspuns
96. [M2811244] Cea mai frecventa anomalie structurala responsabila de moartea subita cardiaca este: ()
A: amiloidoza cardiaca B: miocardita virala C: ateroscleroza coronariana, inclusiv infarctul miocardic vechi sau acut D: sindromul de QT lung congenital E: sindromul BrugadaVezi raspuns
97. [M2811255] Supravietuirea dupa moartea subita este: ((p. 245)) A: incerta B: certa C: posibila D: imposibila E: contradictorieVezi raspuns
98. [acedocte] suportul vital avansat cuprinde urmatoarele cu exceptia () A: administrare de oxigen B: defibrilare-cardioversie-electrostimulare C: linie venoasa D: degajarea cailor respiratori E: observarea miscarilor respiratoriiVezi raspuns
99. [DR2OG157] CAUZELE SCADERII DEBITULUI CARDIAC () A: embolismul pulmonar acut masiv B: hemoragia interna C: aritmia subita D: ruptura de cord E: bradicardiaVezi raspuns
100. [DR2OG158] rolul ventilatiei cu O2 () A: amelioreaza alcaloza B: amelioreaza acidoza C: amelioreaza hipoxemia D: amelioreaza durerea E: amelioreaza soculVezi raspuns
101. [DR2OG159] EVENMINETELE SECUNDARE LA PAC INSTABILI HEMODINAMIC SUNT () A: asistolia B: bradicardia C: disociatia electromecanica D: FV E: TVVezi raspuns
102. [DR2OG160] FACTORII DE RISC CEI MAI IMP SUNT () A: VARSTA B: FUMATUL C: OBEZITATEA D: TENSIUNEA ARTERIALA SCAZUTA E: ANOMALII PE ECGVezi raspuns
103. [DrZoom40] Factori functionali asociati cu moartea subita cardiaca sunt (246) A: alterari ale fluxului sanguin coronarian B: stari cu debit cardiac scazut C: hipokaliemia D: sindr. de QT prelungit congenital E: perturbari neurofiziologice
Vezi raspuns
104. [DrZoom41] Cauze structurale de moarte subita cardiaca sunt: (246) A: fascicule anormale in sindr. WPW B: boala sist. de conducere C: sindr. de QT prelungit, dobandit D: infarctul miocardic E: cardiomiopatia hipertroficaVezi raspuns
105. [M1111088] Care afirmatii sunt adevarate legate de factorii de risc (FR) si anomaliile structurale implicati in moartea subita cardiaca (MSC)? (pag. 246) A: inaintarea in varsta este un FR important B: nu exista diferente intre sexe privind succeptibilitatea la MSC C: sindromul intervalului QT lung congenital este un FR ereditar specific de MSC D: cardiomiopatiile sunt exceptional cauza MSC E: ateroscleroza coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu MSCVezi raspuns
106. [M1111089] In care situatii evolutia dupa resuscitarea stopului cardiac este favorabila la pacienti cu boli extracardiace (pag. 248) A: obstructie tranzitorie a cailor aeriene B: infectii necontrolate C: cancer D: medicatie ce induce aritmii E: dezechilibre electrolitice si metabolice severe tranzitoriiVezi raspuns
107. [M1111090] Care afirmatii sunt false privind stopul cardiac (SC) din infarctul miocardic acut? (pag. 248) A: resuscitarea in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) este eficienta in majoritatea cazurilor B: recidivele in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) sunt frecvente C: rata recurentei in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) este mai mare decat in SC primar D: in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) instabilitatea electrica este mai importanta decat instabilitatea hemodinamica E: SC secundar prin mecanism bradiaritmic poate necesita pacingVezi raspuns
108. [M1111091] Care afirmatii sunt adevarate privind riscul de moarte subita cardiaca (MSC) la pacienti cu infarct miocardic acut (IMA): (pag. 248) A: extrasistolele ventriculare in salve si tahicardia entriculara dupa faza acuta a IMA cresc riscul de MSC B: tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara care apar in primele 3 zile de la debutul IMA au un risc mai mare de MSC decat daca apar in perioada ziua 3 – saptamana 8 C: fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta < 30% post IMA creste riscul de MSC D: asocierea tahicardiei ventriculare cu fractie de ejectie scazuta post IMA creste riscul de MSC E: nu s-a demonstrat ca supresia medicamentoasa a extrasistolelor ventriculare post IMA amelioreaza prognosticulVezi raspuns
109. [M1111092] Care sunt afirmatiile adevarate legate de prevenirea recidivelor stopului cardiac (SC) resuscitat in afara spitalului? (pag. 250) A: stimularea electrica programata de inducere a tahicardiei ventriculare sustinute sau a fibrilatei ventriculare este utila in alegerea medicamentelor antiaritmice B: la administrarea antiaritmicelor (dupa stimularea electrica programata), rata SC recurent scade mai mult la pacientii cu fractie de ejectie sub 30% fata de cei cu fractie de ejectie peste 30% C: amiodarona se poate administra empiric la pacientii la care nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata
D: insertia unui defibrilator este o alternativa la tratamentul medicamentos E: eficienta chirurgiei antiaritmice se apreciaza daca creste supravietuirea si daca nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programataVezi raspuns
110. [M1211093] Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin: (pag. 245) A: oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice B: oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii C: pierdere subita a fluxului sanguin D: reversibilitate posibil spontana E: reversibilitate prin interventii, in stopul cardiacVezi raspuns
111. [M1211094] Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace: (pag. 246) A: este scazuta pana la varsta de 6 luni B: are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta C: are un varf intre 45 si 75 de ani D: inaintarea in varsta este un factor de risc important E: la varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femeiVezi raspuns
112. [M1211095] Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 246) A: ateroscleroza B: sindroamele miopatice si displazice C: hiperlipoproteinemiile genetice D: sindromul QT scurt congenital E: bolile valvulareVezi raspuns
113. [M1211096] Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: (pag. 247) A: sincopa vasovagala B: hipotensiunea arteriala cu sincopa C: sincopa neurocardiogena D: extrasistolia ventriculara E: stopul cardiacVezi raspuns
114. [M1211097] Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248) A: intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut B: prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora C: prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute D: prezenta fractiei de ejectie sub 50 % E: prezenta insuficientei cardiaceVezi raspuns
115. [M1211098] Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun: (pag. 249) A: observarea miscarilor respiratorii B: stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian C: aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare D: degajarea cailor respiratorii E: efectuarea resuscitarii cardio-respiratoriiVezi raspuns
116. [M1211099] Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte: (pag. 249) A: se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa
B: o insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de 2 persoane C: doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de o singura persoana D: sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min; E: compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cmVezi raspuns
117. [M1211100] Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde: (pag. 250) A: intubarea prompta B: continuarea resuscitarii cardio-respiratorii C: socul electric extern D: controlul hipoxemiei si acidozei E: administrarea de adrenalina si/sau atropinaVezi raspuns
118. [M1311101] In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre: (pag. 249) A: intubatia cu sonda endotraheala B: ventilatia gura la nas C: defibrilarea D: electrostimularea E: asigurarea unei linii intravenoaseVezi raspuns
119. [M1311102] In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat: (pag. 250) A: in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara B: in hipocalcemie C: la pacientii cu intoxicatie digitalica D: la pacientii cu intoxicatie cu betablocante E: la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciuVezi raspuns
120. [M1311103] Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 248) A: tromboflebita profunda B: fumat C: hipercolesterolemie D: obezitate E: hipertensiuneaVezi raspuns
121. [M1311104] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248) A: tromboflebita superficiala B: intinderea leziunii miocardice C: frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/h timp de 24 de ore) D: tromboflebita profunda E: tahicardia ventriculara nesustinutaVezi raspuns
122. [M1411105] Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita: (pag. 246) A: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva B: miocardita C: fascicule anormale din WPW D: aritmii supraventriculare de cauza functionala E: prolaps de valva mitralaVezi raspuns
123. [M1411106] Decesul prin insuficienta circulatorie este caracteizat prin: (pag. 247) A: frecvent se produce prin fibrilatie ventriculara B: de obicei durata scurta a starii terminale C: se produce prin asistola D: apare la pacienti inactivi si comatosi E: evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminaleVezi raspuns
124. [M1411107] Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit: (pag. 250) A: antiaritmicele din clasa Ic B: betablocantele C: blocantele de calciu D: metodele de revascularizare miocardica E: antiaritmicele din clasa III-aVezi raspuns
125. [M1511108] Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac: (pag. 247) A: embolia pulmonara masiva B: anafilaxia intensa C: ruperea unui anevrism de aorta D: ruptura cordului E: pericardita postinfarctVezi raspuns
126. [M1511109] O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre: (pag. 249) A: aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian B: aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm C: relaxarea dupa comprimare sa fie lenta D: rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut E: masajul cardiac sa se faca cu bratele intinseVezi raspuns
127. [M1511110] Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin urmatoarele manevre: (pag. 250) A: soc electric extern B: administrarea de adrenalina intravenos C: administrarea de atropina intravenos D: resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern E: administrarea de lidocaina intravenosVezi raspuns
128. [M1511111] Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de: (pag. 247) A: starea de constienta a pacientului B: timpul scurs de la instituirea resuscitarii C: mecanismul care a determinat evenimentul D: starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac E: sexul pacientuluiVezi raspuns
129. [M1511112] Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: dezechilibrele electrolitice (ex B: hipoxemia, acidoza C: efectele proaritmice ale medicatiei D: starile febrile
E: toxinele cardiace (exVezi raspuns
130. [M1511113] Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: (pag. 247) A: tahicardia sinusala B: bradicardia severa tranzitorie C: hipertensiunea arteriala in puseu D: cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30% E: sincopa vasovagalaVezi raspuns
131. [M1511114] Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice: (pag. 249) A: intubatie cu sonda endotraheala B: defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare C: asigurarea unei linii intravenoase D: efectuarea manevrei Heimlich E: anestezie generalaVezi raspuns
132. [M1511115] Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum: (pag. 247) A: durerea de debut din infarctul miocardic B: dispneea acuta sau ortopneea C: palpitatiile D: ametelile instalate brusc E: febraVezi raspuns
133. [M1611116] In stopul cardiac apare: (pag. 245) A: Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii B: Deseori reversibilitate spontana C: Reversibilitate prin interventie prompta D: Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii E: Rareori reversibilitate spontanaVezi raspuns
134. [M1611117] Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: (pag. 246) A: Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata B: Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene C: Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca D: Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta E: Incidenta incepe sa scada la adultii tineriVezi raspuns
135. [M1611118] Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace: (pag. 246) A: Intoxicatia cu cocaina B: Intoxicatia cu digitala C: Hipoxemia D: Acidoza E: Sindromul WPWVezi raspuns
136. [M1611119] Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace: (pag. 246) A: Sindromul QT prelungit congenital B: Miocardita C: CMH obstructiva D: CMH neobstructiva
E: Insuficienta cardiaca cronicaVezi raspuns
137. [M1611120] Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: (pag. 248) A: Virsta B: TA crescuta C: HVS D: Casexia E: FumatulVezi raspuns
138. [M1611121] In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: (pag. 250) A: Nu este necesar socul extern B: Este necesar socul extern C: Adrenalina se administreaza intravenos D: Pacientul nu necesita intubare E: Atropina se administreaza intravenosVezi raspuns
139. [M1611122] Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde: (pag. 249) A: Interventia initiala si suportul vital de baza B: Suportul vital avansat C: ingrijirea postresuscitare D: Anticoagulare pe termen lung E: ingrijire pe termen lungVezi raspuns
140. [M2211123] Stopul cardiac NU este: (pag. 245) A: oprirea brutala a functiei de pompa a inimii, reversibila prin interventie prompta B: pierderea subita a fluxului sanguin efectiv datorata factorilor cardiaci si/sau vasculari periferici, spontan reversibila sau doar prin interventie C: oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice D: pierderea starii de constienta cu pastrarea functiilor vegetative E: un eveniment absolut si ireversibilVezi raspuns
141. [M2211124] Definitia actuala a mortii subite cardiace cuprinde urmatoarele aspecte: (pag. 245) A: moarte naturala datorata cauzelor cardiace B: pierdere subita a constientei in decurs de o ora de la debutul simptomelor acute C: antecedente de boala cardiaca D: pierdere subita a fluxului sanguin efectiv de cauza vasculara periferica E: pierdre subita a constientei in decurs de 10 minute de la debutul simptomelor acuteVezi raspuns
142. [M2211125] Incidenta mortii subite cardiace scade abrupt si ramane la un nivel scazut: (pag. 246) A: in perioada cuprinsa intre nastere si varsta de 6 luni B: in copilarie C: intre 45 si 75 de ani D: in adolescenta E: la varstniciVezi raspuns
143. [M2211126] La barbati, care sunt decadele de viata in care riscul de moarte subita cardiaca diminueaza: (pag. 246) A: sapte B: opt C: cinci D: sase E: patru
Vezi raspuns
144. [M2211127] In care dintre afectiunile enumerate factorul ereditar contribuie la riscul pentru moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: cardiopatia ischemica B: stenoza mitrala C: sindromul intervalului QT prelingit congenital D: hiperlipoproteinemiile genetice E: cardiomiopatia dilatativaVezi raspuns
145. [M2211128] Mentionati factorii functionali asociati unor cauze cardiace structurale care contribuie la moartea subita cardiaca: (pag. 246) A: reperfuzia dupa ischemie B: infarctul miocardic acut C: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva D: ischemia tranzitorie E: acidozaVezi raspuns
146. [M2211129] Moartea subita cardiaca are urmatoarele cauze structurale: (pag. 246) A: reperfuzia dupa ischemie B: leziunile cronice aterosclerotice C: ischemia tranzitorie D: infarctul miocardic acut E: cardiomiopatia hipertrofica obstructivaVezi raspuns
147. [M2211130] Care dintre cauzele de moarte subita cardiaca de mai jos NU sunt structurale: (pag. 246) A: insuficienta cardiaca B: socul C: miocardita D: cardiomiopatia hipertrofica neobstructiva E: hipopotasemiaVezi raspuns
148. [M2211131] Care dintre bolile inflamatorii de mai jos sunt cauze de moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: miocardita infectioasa B: miocardita neinfectioasa (din polimiozita) C: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva D: infarctul miocardic acut E: sindromul Wolff-Parkinson-WhiteVezi raspuns
149. [M2211132] Care dintre anomaliile metabolice sistemice enumerate pot constitui cauze de moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: hipopotasemia B: intoxicatia digitalica C: hipoxemia D: acidoza E: intoxicatia cu cocainaVezi raspuns
150. [M2211133] Care dintre factorii functionali, asociati unei cauze structurale, generatoare de moarte subita cardiaca reprezinta anomalii metabolice sistemice: (pag. 246) A: insuficienta cardiaca B: socul C: hipopotasemia D: acidoza
E: hipoxemiaVezi raspuns 151. [M2211134] Intre anomaliile electrofiziologice, structurale de moarte subita cardiaca se citeaza: (pag. 246) A: intoxicatia digitalica B: intoxicatia cu cocaina C: fasciculele anormale din sindromul Wolff-Parkinson-White D: sindromul QT prelungit congenital E: boala sistemului de conducereVezi raspuns
152. [M2211135] Care sunt modificarile anatomopatologice instalate acut, care suprapuse pe leziuni cronice preexistente genereaza moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: fisurarea unei placi aterosclerotice B: depunerea de ateroame in peretele vascular C: ruperea unei placi de aterom D: hemoragia in placa E: trombozaVezi raspuns
153. [M2211136] Care sunt disritmiile mai putin frecvente (20-30%) implicate in generarea stopului si mortii subite cardiace: (pag. 247) A: fibrilatia ventriculara B: asistolia C: disociatia electromecanica D: bradiaritmiile severe, persistente E: tahicardia ventriculara sustinutaVezi raspuns
154. [M2211137] Modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita sunt: (pag. 247) A: tendinta de scadere a frecventei cardiace B: tendinta de crestere a frecventei cardiace C: aparitia contractiilor ventriculare premature de grad avansat D: aparitia fibrilatiei atriale paroxistice E: episoade de tahicadie ventriculara nesustinutaVezi raspuns
155. [M2211138] Care dintre modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita NU sunt in mod obisnuit premergatoare acestui eveniment: (pag. 247) A: tahicardia ventriculara sustinuta B: tahicardia ventriculara nesustinuta C: contractiile ventriculare premature de grad avansat D: fibrilatia atriala paroxistica E: tahicardia paroxistica supraventriculara cu blocVezi raspuns
156. [M2211139] Cele mai multe stopuri cardiace si morti subite instalate prin mecanismul fibrilatiei ventriculare incep cu episoade de: (pag. 247) A: aritmie extrasistolica ventriculara B: aritmie extrasistolica supraventriculara C: tahicardie ventriculara nesustinuta D: tahicardie ventriculara sustinuta E: bigeminism ventricularVezi raspuns
157. [M2211140] Decesul prin insuficienta circulatorie apare la: (pag. 247) A: pacientii inactivi B: pacientii activi C: pacientii in stare comatoasa
D: pacientii in stare de veghe E: pacientii cu fibrilatie ventricularaVezi raspuns
158. [M2211141] Moartea subita prin evenimente aritmice se instaleaza in mod caracteristic la pacientii: (pag. 247) A: in stare de veghe B: in stare de coma C: activi D: inactivi E: cu fibrilatie ventricularaVezi raspuns
159. [M2211142] In decesul prin insuficienta circulatorie exista: (pag. 247) A: tendinta la o durata mai mare a starii terminale B: durata scurta (mai mica de o ora) a starii terminale C: dominanta evenimentelor extracardiace inaintea instalarii starii terminale D: dominanta fibrilatiei ventriculare inaintea instalarii starii terminale E: dominanta tahicardiei ventriculare sustinute inaintea starii terminaleVezi raspuns
160. [M2211143] Moartea subita prin evenimente aritmice se caracterizeaza prin: (pag. 247) A: durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora) B: durata mai lunga a starii terminale C: predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale D: prezenta anterioara a comei E: prezenta fibrilatiei ventriculareVezi raspuns
161. [M2211144] Moartea subita prin evenimente aritmice NU se caracterizeaza prin: (pag. 247) A: durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora) B: durata mai lunga a starii terminale C: predominanta fibrilatiei ventriculare, ca mecanism electric D: prezenta anterioara a comei E: predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminaleVezi raspuns
162. [M2211145] Care dintre manifestarile clinice de mai jos pot constitui simptome specifice pentru pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace: (pag. 247) A: ameteli instalate brusc B: dispnee severa cu ortopnee C: durerea de debut din infarctul miocardic D: livedo reticularis E: acrocianozaVezi raspuns
163. [M2211146] NU reprezinta prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace urmatoarele manifestari clinice: (pag. 247) A: piroza B: acrocianoza C: crizele de palpitatii D: ametelile instalate brusc E: anauroza fugaceVezi raspuns
164. [M2211147] Alterarile starii de constienta care NU caracterizeaza stopul cardiac sunt: (pag. 247) A: pierderea completa a constientei B: obnubilarea C: stupoarea
D: pastrarea constientei E: letargiaVezi raspuns
165. [M2211148] Semnele de stop cardiac presupun: (pag. 249) A: observarea miscarilor respiratorii B: observarea reflexului de deglutitie C: observarea coloratiei tegumentului D: precizarea absentei sau prezentei pulsului femural E: precizarea absentei sau prezentei pulsului carotidianVezi raspuns
166. [M2211149] Stridorul sever cu puls persistent la un bolnav in stop cardiac este un semn caracteristic pentru: (pag. 249) A: aspiratia de corp strain B: hemoragia pontina C: aspiratia de mancare D: infarctul bulbar E: meningoencefalitaVezi raspuns
167. [M2211150] Ingrijirea bolnavului cu stop cardiac si moarte subita cuprinde urmatoarele etape: (pag. 249) A: profilaxia mortii cardiace subite B: interventia initiala si suportul vital de baza C: suportul vital avansat D: ingrijirea postresuscitare E: ingrijirea pe termen lungVezi raspuns
168. [M2211151] Etapele majore ale resuscitarii cardiopulmonare sunt: (pag. 249) A: asigurarea libertatii cailor aeriene B: palparea pulsului femural C: palparea pulsului carotidian de o parte si de alta a cartilajului tiroid D: masajul cardiac extern E: aplicarea unei lovituri precordialeVezi raspuns
169. [M2211152] Degajarea cailor respiratorii la un bolnav aflat in stop cardiac presupune: (pag. 249) A: hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei B: hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern C: indepartarea corpilor straini D: indepartarea protezei dentare E: badijonarea limbii cu bicarbonat de sodiuVezi raspuns
170. [M2211153] Asisgurarea libertatii cailor respiratorii la un bolnav in stop cardiac NU se obtine prin: (pag. 249) A: hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern B: decubitul lateral drept cu membrele inferioare hiperflectate C: hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei D: decubitul lateral stang cu membrele inferioare extinse E: decubitul ventralVezi raspuns
171. [M2211154] Elementele resuscitarii cardiorespiratorii (RCR) sunt: (pag. 249) A: stabilirea ventilatiei pulmonare B: mentinerea ventilatiei pulmonare C: asigurarea tranzitului intestinal D: asigurarea diurezei
E: compresia pieptuluiVezi raspuns
172. [M2211155] Ritmul de insuflare a plamanilor in cadrul tehnicii ventilatorii conventionale de resuscitare cardiorespiratorie realizata de doua persoane NU este de: (pag. 249) A: 15 ori pe minut B: 10-12 ori pe minut C: 1-4 ori pe minut D: 30-50 ori pe minut E: 80-100 ori pe minutVezi raspuns
173. [M2211156] Care sunt tehnicle ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane: (pag. 249) A: opt insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice B: o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice C: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice D: patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice E: o insuflatie la 15 compresii toraciceVezi raspuns
174. [M2211157] Care sunt tehnicile ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana: (pag. 249) A: 15 insuflatii succesive dupa doua compresii toracice B: o insuflatie dupa cinci compresii toracice C: cinci insuflatii la o compresie toracica D: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice E: patru insuflatii pulmonare la patru compresii toraciceVezi raspuns
175. [M2211158] Etapele majore ale resuscitarii cardiorespiratorii sunt: (pag. 249) A: eliberarea cailor aeriene B: asigurarea diurezei C: resuscitarea respiratorie D: masajul cardiac E: palparea arterelor popliteeVezi raspuns
176. [M2211159] Comprimarea toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii se face: (pag. 249) A: prin apasarea sternului cu bratele intinse B: prin apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 grade C: in ritm de 80-100 compresii/minut D: cu o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice E: in ritm de 15 compresii/minutVezi raspuns
177. [M2211160] Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: (pag. 249) A: ritmul de 80-100 compresii/minut B: o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice C: apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 de grade D: comprimarea cordului cu 3-5 cm E: ritmul de 50-70 compresii/minutVezi raspuns
178. [M2211161] Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: (pag. 249) A: cinci insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice B: ritmul de 40-50 compresii/minut C: comprimarea cordului cu 15 cm
D: apasarea sternului cu bratele intinse E: ritmul de 80-100 compresii/minutVezi raspuns
179. [M2211162] Suportul vital avansat in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii este realizat pentru: (pag. 249) A: asigurarea ventilatiei adecvate B: controlul aritmiilor cardiace C: stabilizarea statusului hemodinamic D: restabilirea tranzitului intestinal E: restabilirea perfuziei adecvate a organelorVezi raspuns
180. [M2211163] Manevrele terapeutice utilizate pentru asigurarea suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii sunt: (pag. 249) A: curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare B: indepartarea protezelor dentare C: intubatia cu sonda endotraheala D: defibrilarea/cardioversia si/sau electrostimularea E: asigurarea unei linii intravenoaseVezi raspuns
181. [M2211164] NU se incadreaza in etapa de asigurare a suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii urmatoarele manevre terapeutice: (pag. 249) A: intubatia cu sonsa endotraheala B: asigurarea unei linii intravenoase C: indepartarea corpilor straini din orofaringe D: defibrilarea/cardioversia E: curatirea cavitatii bucale de resturi alimentareVezi raspuns
182. [M2211165] In resuscitarea cardiorespiratorie, cand este posibil este necesar ca: (pag. 249) A: defibrilarea imediata sa preceada intubatia B: intubatia cu sonda endotraheala sa preceada defibrilarea C: defibrilarea imediata sa preceada insertia unei linii intravenoase D: insertia unei linii intravenoase sa preceada defibrilarea E: resuscitarea cardiorespiratorie sa fie facuta in timp ce defibrilatorul se incarcaVezi raspuns
183. [M2211166] Care sunt caile pe care NU se administreaza adrenalina in timpul manvrelor de resuscitare cardiorespiratorie: (pag. 250) A: intravenos B: subcutanat C: intramuscular D: intraarterial E: per osVezi raspuns
184. [M2211167] Care sunt dozele inadecvate de adrenalina administrate intravenos la un bolnav in stop cardiac la care s-au instituit manevrele de resuscitare cardiorespiratorie: (pag. 250) A: 1mg B: 10mg C: 0,001 mg D: 0,15 mg E: 5mgVezi raspuns
185. [M2211168] Bolnavii cu aritmii ventriculare persistente si cu instabilitate electrica dupa mai multe defirbilari necesita administrarea de lidocaina in urmatoarea posologie: (pag. 250)
A: 1 mg/Kg corp i B: repetarea dozei de 1 mg/Kg corp i C: 5 mg/Kg corp i D: repetarea dozei de 5 mg/Kg corp i E: 15 mg/Kg corp iVezi raspuns
186. [M2211169] Gluconatul de calciu administrat intravenos la bolnavi cu aritmii ventriculare si instabilitate electrica si-a restrans utilitatea la cazurile cu: (pag. 250) A: hiperpotasemie acuta ce constrituie triger pentru fibrilatie ventriculara rezistenta B: hipopotasemie C: hipocalcemie D: blocante de calciu administrate in doze toxice E: hipofosfatemieVezi raspuns
187. [M2211170] Dupa mai multe defibrilari pentru fiobrilatie ventriculara, cand persista instabilitatea electrica si administrarea lidocainei nu este eficienta se pot incerca: (pag. 250) A: chinidina B: milrinona C: gluconatul de calciu D: procainamida E: tosilatul de bretiliuVezi raspuns
188. [M2211171] La bolnavii cu multiple defibrilari, la care persista instabilitatea electrica si la care lidocaina este ineficienta NU se recomanda: (pag. 250) A: tosilatul de bretiliu B: procainamida C: fenitoina D: chinidina E: amrinonaVezi raspuns
189. [M2211172] Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica NU este de: (pag. 250) A: 0,5 -2 mg/minut B: 5 -10 mg/minut C: 2 -5 mg/minut D: 20 mg/minut E: 100 mg/minutVezi raspuns
190. [M2211173] Care doze sunt gresite in ritmul de intretinere a tosilatului de bretiliu administrat bolnavilor defibrilati la care persista instabilitatea electrica: (pag. 250) A: 0,5 -2 mg/minut B: 5 -10 mg/minut C: 2 -5 mg/minut D: 15 mg/minut E: 100 mg/5 minuteVezi raspuns
191. [M2211174] Socul electric extern NU se administreaza bolnavilor cu: (pag. 250) A: tahicardie ventriculara sustinuta B: fibrilatie ventriculara C: asistola D: bradiaritmiiii E: aritmie extrasistolica supraventricularaVezi raspuns
192. [M2211175] Stopul cardiac secundar asistoliei se trateaza cu: (pag. 250)
A: soc electric extern de 200 J B: adrenalina intravenos C: adrenalina intracardiac D: adrenalina subcutanat E: tosilat de bretiliu 5 -10 mg/Kg in 5 minuteVezi raspuns
193. [M2211176] Stopul cardiac secundar unei bradiaritmiiii se poate trata prin: (pag. 250) A: electrostimulare temporara B: soc electric de 200 J C: socuri electrice aditionale pana la maximum 360 J D: atropina in administrare intravenoasa E: adrenalina intracardiacVezi raspuns
194. [M2211177] In stopul cardiac prin asistolie NU sunt utile: (pag. 250) A: adrenalina pe cale intravenoasa B: atropina pe cale intravenoasa C: socul electric extern de 200 J D: lidocaina 1 mg/Kg intravenos E: adrenalina pe cale intracardiacaVezi raspuns
195. [M2211178] In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor NU sunt utile: (pag. 250) A: lidocaina B: procainamida C: electrostimularea D: socul electric extern E: atropinaVezi raspuns
196. [M2211179] In care forme etiopatogenetice de stop cardiac prognosticul este in general nefavorabil (pag. 250) A: prin fibrilatie ventriculara B: prin asistolie C: prin bradiaritmii D: prin bradiaritmie/asistolie secundara obstructiei cailor aeriene cu corpi straini E: tahicardie ventricularaVezi raspuns
197. [M2211180] Care sunt formele etiopatogenetice de stop cardiac in care prognosticul poate fi mai bun: (pag. 250) A: asistola B: bradiaritmiiile severe C: asistolia/bradiaritmie secundara unui corp strain care obstructioneaza caile aeriene D: fibrilatia ventriculara E: tahicardia ventriculara sustinutaVezi raspuns
198. [M2211181] Tratamentul stopului cardiac prin asistolie consta in: (pag. 250) A: intubatia cu sonda endotraheala si ventilatie mecanica B: defibrilare cu soc cardiac extern de 200 J C: masaj cardiac in ritm de 80-100 compresii/minut D: adrenalina intracardiac E: corectarea hipoxemiei si acidozeiVezi raspuns
199. [M2211182] Resuscitarea stopului cardiac prin bradiaritmii consta in: (pag. 250) A: este posibila utilizarea dispozitivelor externe de electrostimulare B: masaj cardiac extern C: soc electric extern de 360 J
D: controlul hipoxemiei E: controlul acidozei metaboliceVezi raspuns
200. [M2211183] Ingrijirea postresuscitare cardiorespiratorie la bolnavii instabili hemodinamic si prognosticul defavorabil al acestora vizeaza evenimente secundare frecvente precum: (pag. 250) A: asistolia B: bradiaritmia C: disociatia electromecanica D: tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc E: fibrilatia atriala paroxisticaVezi raspuns
201. [M2211184] Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai defavorabil la bolnavii cu: (pag. 250) A: instabilitate hemodinamica B: instabilitate electrofiziologica C: infectii necontrolate terapeutic D: cancer asociat E: dezechilibre electroliticeVezi raspuns
202. [M2211185] Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai bun la bolnavii cu: (pag. 250) A: obstructia tranzitorie a cailor aeriene B: dezechilibre electrolitice C: anomalii metabolice severe D: instabilitate hemodinamica E: infectii severe, necontrolate terapeuticVezi raspuns
203. [M2211187] Care dintre disritmiile enumerate, generatoare de stop cardiac, au prognostic defavorabil privind rata de succes a resuscitarii: (pag. 247) A: asistolia B: tahicardia ventriculara nesustinuta C: fibrilatia ventriculara D: tahicardia ventriculara sustinuta E: disociatia electromecanicaVezi raspuns
204. [M2211188] Succesul resuscitarii unui bolnav cu stop cardiac este mai mare in: (pag. 247) A: interventia prompta B: fibrilatia ventriculara C: preexistenta diabetului D: asistolie E: prezenta unei boli cardiace cronice decompensateVezi raspuns
205. [M2211189] Succesul resuscitarii este mai mic si rata decesului mai mare in: (pag. 247) A: interventia tardiva B: disociatia electromecanica C: tahicardia ventriculara sustinuta D: asistolie E: prezenta unei stari clinice anterioare precareVezi raspuns
206. [M2211190] Sansele de reusita a resuscitarii cardiorespiratorii sunt influentate negativ de: (pag. 247) A: varsta avansata B: varsta tanara
C: interventia prompta D: interventia intarziata E: insuficienta circulatorie, ca expresie a mecanismului generator de stop cardiacVezi raspuns
207. [M2211192] Bolnavii cu risc crescut pentru moarte subita sunt: (pag. 248) A: cei cu infarct miocardic acut B: cei la care se instaleaza recent insuficienta cardiaca C: cei care supravietuiesc dupa un stop cardiac survenit in afara spitalului D: cei cu fibrilatie atriala paroxistica E: cei cu bigeminism ventricularVezi raspuns
208. [M2211193] Cel mai mare risc de moarte subita cardiaca in relatie cu infarctul miocardic este identificat la bolnavii cu: (pag. 248) A: tahicardie ventriculara sustinuta survenita in faza de convalescenta B: tahicardie ventriculara sustinuta survenita dupa tromboliza C: fibrilatie ventriculara survenita la 4 zile de la debutul infarctului miocardic D: aritmie extrasistolica ventriculara dupa tromboliza E: fibrilatie atriala paroxisticaVezi raspuns
209. [M2211194] Riscul pentru moarte subita cardiaca in relatie cu un infarct miocardic cuprinde: (pag. 248) A: frecventa crescuta a contractiilor ventriculare premature B: salve de tahicardie ventriculara C: tahicardie ventriculara nesustinuta D: fractie de ejectie mai mica sau egala de 30% E: fractie de ejectie mai mare de 30%Vezi raspuns
210. [M2211195] NU se recomanda in tratamentul de intretinere, pe termen lung la bolnavii care au supravietuit unui stop cardiac extraspitalicesc: (pag. 250) A: procainamida in doza de incarcare de 100 mg/5 minute B: amiodarona C: betablocantele D: atropina intracardiac E: chinidinaVezi raspuns
211. [M2211196] Chirurgia antiaritmica aplicabila, pe termen lung, la supravietuitorii unui stop cardiac extraspitalicesc cuprinde: (pag. 250) A: crioablatia B: bypassul coronarian C: anevrismectomia D: insertia unui cardioconvertor/defibrilator E: amiodaronaVezi raspuns
212. [M2211197] Supravietuirea dupa stopul cardiac extraspitalicesc este mai mica in recurentele de: (pag. 250) A: bradiaritmie B: disociatie electromecanica C: asistolie D: tahicardie ventriculara nesustinuta E: fibrilatie ventricularaVezi raspuns
213. [M2311198] In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre: (pag. 249) A: intubatia cu sonda endotraheala
B: ventilatia gura la nas C: defibrilarea D: electrostimularea E: asigurarea unei linii intravenoaseVezi raspuns
214. [M2311199] Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt: (pag. 250) A: tosilatul de bretiliu B: lidocaina C: procainamida D: digoxin E: atropinaVezi raspuns
215. [M2311200] In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat: (pag. 250) A: in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara B: in hipocalcemie C: la pacientii cu intoxicatie digitalica D: la pacientii cu intoxicatie cu betablocante E: la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciuVezi raspuns
216. [M2311201] Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 248) A: tromboflebita profunda B: fumat C: hipercolesterolemie D: obezitate E: hipertensiuneaVezi raspuns
217. [M2311202] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248) A: tromboflebita superficiala B: intinderea leziunii miocardice C: frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora) D: tromboflebita profunda E: tahicardia ventriculara nesustinutaVezi raspuns
218. [M2511203] Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori functionali asociati ce pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: dezechilibrele electrolitice (ex B: alcaloza C: acidoza D: hiperglicemia E: hipoxemiaVezi raspuns
219. [M2611222] Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: (pag. 248) A: Vîrsta B: TA crescuta C: HVS D: Fumatul E: CasexiaVezi raspuns
220. [M2611223] In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: (pag. 250) A: Nu este necesar socul extern B: Este necesar socul extern
C: Adrenalina se administreazaintravenos D: Atropina se administreazaintravenos E: Pacientul nu necesitaintubareVezi raspuns
221. [M2611224] Care din urmatorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subita cardiaca: (pag. 246) A: Hipertensiunea arteriala B: Hiperlipoproteinemii genetice C: Sindromul intervalului QT prelungit congenital D: Unele sindroame miopatice E: Unele sindroame displaziceVezi raspuns
222. [M2811225] Prognosticul dupa stopul cardiac: (pag. 250) A: prin fibrilatie ventriculara primara in IMacut este nefavorabil B: prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este nefavorabil C: intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este nefavorabil D: prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este bun E: intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este bunVezi raspuns
223. [M2811226] Instabilitatea electrofiziologica generatoare de stop cardiac fara IM acut este indicatie de: (pag. 250) A: tratament antiaritmic empiric cu amiodarona B: tratament antiaritmic evaluat prin stimulare electrica programata C: chirurgie antiaritmica D: defibrilator-cardioverter implantabil E: cardoistimulare permanentaVezi raspuns
224. [M2811227] Stopul cardiac bradiaritmic/asistolic secundar obstructiei cailor aeriene raspunde prompt la: (pag. 250) A: socul electric extern B: cardiostimulare electrica C: manevra Heimlich D: intubatie si aspiratie din caile aeriene E: xilinaVezi raspuns
225. [M2811228] Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita: (pag. 246) A: Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva B: Miocardita C: Fascicule anormale din WPW D: Aritmii supraventriculare de cauza functionala E: Prolaps de valva mitralaVezi raspuns
226. [M2811229] Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: (pag. 246) A: Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata B: Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene C: Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca D: Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta E: Incidenta incepe sa scada la adultii tineriVezi raspuns
227. [M2811230] Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 246) A: Ateroscleroza;
B: Sindroamele miopatice si displazice; C: Hiperlipoproteinemiile genetice; D: Sindromul QT scurt congenital E: Bolile valvulareVezi raspuns
228. [M2811231] Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246) A: dezechilibrele electrolitice (ex B: hipoxemia, acidoza C: efectele proaritmice ale medicatiei D: starile febrile E: toxinele cardiace (exVezi raspuns
229. [M2811232] In caz de defibrilare nereusita in suportul vital avansat se pot folosii: () A: lidocaina; B: spironolactona; C: bretiliu; D: enalapril; E: procainamida.Vezi raspuns
230. [M2811233] Scopul suportului vital avansat consta in: () A: ventilatia adecavata; B: controlul aritmiilor cardiace; C: stabilizarea statusului hemodinamic; D: restabilirea perfuziei adecvate; E: respiratia gura la gura.Vezi raspuns
231. [M2811234] In suportul vital de baza resuscitarea cardiorespiratorie se face: () A: 2 insuflari/15 compresii toracice cand sunt 2 persoane; B: 1 insuflare/5 compresii toracice cand este numai o persoana ce da primul ajutor; C: sternul este apasat cu bratele intinse cu o frecventa de 80 – 100/min; D: forta aplicata trebuie sa deplaseze peretele toracic cu 3 – 5 cm; E: dupa fiecare compresie toracica urmeaza o relaxare brusca.Vezi raspuns
232. [M2811236] Mecanismele electrice implicate in stopul cardiac sunt: () A: fibrilatia ventriculara B: disociatia electromecanica C: flutterul atrial cu bloc 2:1 D: asistolia E: tahicardia haotica atrialaVezi raspuns
233. [M2811238] Stopul cardiac prin asistolie se trateaza prin: () A: soc electric extern B: intubatie oro-traheala C: adrenalina intravenos si intracardiac D: atropina intravenos si intracardiac E: electrostimulare externaVezi raspuns
234. [M2811239] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita este prezis de: () A: gradul de reducere a fractiei de ejectie B: aparitia insuficientei cardiace C: tahicardia ventriculara D: bradicardia sinusala
E: aritmie extrasistolica ventriculara (mai mult de 10-30/ ora la monitorizarea Holter)Vezi raspuns
1 A 33 C 65 E 97 E 129 ABCE 161 BDE 193 ADE2 C 34 B 66 D 98 DE 130 BE 162 ABC 194 CD3 D 35 C 67 D 99 ABCD 131 ABC 163 ABE 195 ABD4 A 36 D 68 C 100 BC 132 ABCD 164 BCDE 196 BC5 B 37 A 69 D 101 ABC 133 ACE 165 ACDE 197 CDE6 D 38 B 70 C 102 ABCE 134 ABC 166 AC 198 ACDE7 A 39 C 71 A 103 ABCE 135 ABCD 167 BCDE 199 ABDE8 D 40 A 72 C 104 ABDE 136 ABCD 168 ABCD 200 ABC9 E 41 A 73 C 105 ACE 137 ABCE 169 ACD 201 ACD10 B 42 A 74 D 106 ADE 138 ACE 170 ABDE 202 ABC11 A 43 C 75 A 107 BD 139 ABCE 171 ABE 203 AE12 B 44 A 76 C 108 ACDE 140 BCDE 172 ACDE 204 AB13 D 45 A 77 D 109 ACDE 141 ABC 173 ACDE 205 ABDE14 E 46 B 78 D 110 CDE 142 BD 174 ABCE 206 ADE15 D 47 A 79 C 111 BCDE 143 AB 175 ACD 207 ABC16 C 48 A 80 D 112 BC 144 CD 176 ACD 208 AC17 E 49 A 81 D 113 ABCE 145 ADE 177 CE 209 ABCD18 D 50 A 82 D 114 ACE 146 BDE 178 ABC 210 ADE19 D 51 C 83 C 115 ABDE 147 ABE 179 ABCE 211 ABC20 C 52 A 84 D 116 ABDE 148 AB 180 CDE 212 ABC21 C 53 C 85 D 117 ABDE 149 ACD 181 CE 213 ACDE22 A 54 D 86 C 118 ACDE 150 CDE 182 ACE 214 ABC23 A 55 C 87 D 119 ABE 151 CDE 183 BCDE 215 ABE24 A 56 A 88 A 120 BCDE 152 ACDE 184 BCDE 216 BCDE25 B 57 C 89 A 121 BCE 153 BCD 185 AB 217 BCE26 D 58 A 90 A 122 ABCE 154 BCE 186 ACD 218 ACE27 A 59 A 91 B 123 CD 155 DE 187 DE 219 ABCD28 A 60 D 92 A 124 BD 156 CD 188 CDE 220 ACD29 A 61 D 93 C 125 ABCD 157 AC 189 ABDE 221 BCDE30 C 62 E 94 C 126 BDE 158 ACE 190 BCDE 222 BC31 A 63 D 95 C 127 BCD 159 AC 191 CDE 223 ABCD32 D 64 C 96 C 128 BCD 160 AE 192 BC 224 CD225 ABCE 227 BC 229 ACE 231 CDE 233 BCDE226 ABC 228 ABCE 230 ABCD 232 ABD 234 ABCE
top related