carte curs oftalmo(2) suub
Post on 11-Feb-2018
291 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
1/96
'
I{-olul
chihrrgiei
pe
musculafura
extrinsecd
ocular5
este
cie
a
corecta
cleviaiia
ocurior
gt,
ciacd
egte posibii"
de
a
reda
vederea
binocuiar'F,.
Exista
trei
tipuii
de
operafii:
"
Frocedee
rie
sLdbire,
care,scaci
puterea
de
acliune
a
iinui
mripciii.
eFrocec1eedeinrdriIe.carecIeScpuIeIeadeactiuneaunuimuschi';
'
'@
Frocedee
ce
schimbd
ciirectia
de
acti*ne
a
mr-igchiuf
i,
i
1
'
.
..'
:
.
':.
Nisrngmusr.al
,_1
.j
Nistagmusul
este
o miqcare
oscilatorie
de
d.u-te
-
vino
repetitivh.,:involuntari.
a
oclrrior.
Jn fhnclie
cie
tipuriie
clinice
si
cauze
poate
fi clasificat
in
:
-
.
'
Pendrilar
-
in
acesr
rip
arnnliir-Lciinea
mi;cirii
esre
:sali
in
toare.direcdile;
,
*
Bifazic
-
itt
o
iazd lentl
5i
o
contrafazit
rapi|t6.
Diiecfia.
nistagmusr:i1i
este
ciat5
de
direcgia
componentei
rar:ide (ex.:
cirent,
stAng,
in
sus,
in
jos_
rotativ);"
*
.,
:
N4ixt
-
preztntb,
nistagmus
penor:lat
in
poz-irie
primard
sr
nistagnus
.bifazic
in
pozipie
iatera.ld.
.:
.r
-
Nistasmrisril
poate
avea
unnS.roarele
cauze;
fizioiogic;
clezechilibru.moror;
ocula:"e.
KI ., :
=x 5{4gm
ni5 "1il
llz[olosr
c
hlistaemusill
"end
-
point"
-
este
un
nisragmus
fin
bifazrc,
cu
fi-ecventl
moderatd,
Ceaparecindochiisrtntinnozipiie)(tre1Iea1eprivirii.
tii
Nistagrnustiil
optolcinetic
-
este
un
nistzrgmus
indus
c1e
stimllii
in
migcare"
iepetitor,
ce
apar
in
c6:npul
vizual (ex,:
cdnci
privim
pe
fereastra
unui
uen
in
migcarej.
.
Este
utiipenfiu
deiectalea
paoienlilol
care
simriieazf,
orbiiea
sari
pentru
tesrarea
acuitirii
viznale
la copiii
fuiute
mici.
llistagmusul
vestibrilar
-
este
un
nistagmus
bifazic
cauzat
de excitalii
speciale
a1g'
.
s:srernuluj
vestjbu,:r
;
tem:ice. galvanice.
orrnlorr.rr"
j.
N
:st4
gm,us
ui
n
ni:i
rtr eze
:
sx,l
lli
[r ru
ocui
ro-m o;on
Este rezrrita.r'il
unor
riefecre
primare
la
niveir-ri
ciilor
afer-ente.
prezurti.*rai
muite
fbme:
nista.gmusri
consenitrl.
nistasmusul
clin
spasrnus
nutans.
nisugmusul
latent,
nistagn:risul
araxic
:.a.
Mgrnmsml
ocul*n
ci.e
ciefgcte
de*,{ejnere
Este
orizonfal
saru
penclr:lar.
Severitatea
sa depinde
cie
sraviratea
piercierii
u.arrii'
gi
poate
fi
fiecvent,recLis
prin
conversentd..
Uneori
se.constatd
ci
pacientul
adopta
o
pozilie
anonlaii
a
capuiui
pentru
a
urld",
arnplinrciinea
nistagmusuiui.
Este
cauzat
cle
tulburlri
severe
a1a
vederii
centraie
apdrute
foarie
iimpruiLr
(ex.:
cataractd
congenitaia,
hipoplazie
macular.i),
In
genelal,
toli
copiii
care
piercl
veclelea
cenrald
a'anibjlor
ochj
?nainre
cie
vd:'sta
de'2 ani
d.ezvoltd.nistagnius.
f
linic,
nisr#inusul poate
fi
ceracrei'zat
pi*r:
Curara arlpiimdbii
osciladilor.
lx:
cit
iurzita
arrrll.iruclinii
esali
esre
un
nistagmus
1
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
2/96
"
r;
''
i
('fazi.lentir
gi
fazd
r-apicil)
este
nisragmus
bifazic.
enciular;
cu ciiu'ata
an:piirudinii
inegaii
mdriruea
amplitr-rciinii:
pAnd
ia
5o+tistagmus
fu:;
pfind 1a 15o-nisragmw rnediu;
peste15"-nistagmusiurplu.
';
i
,+
ciupii
rnrensirare:
gradul
I
apar.e
cloal
cdnd
giobril_ocular
este
y$bngtin
dueclia
fazei
rapicle; gradul
ll.apale
gi
in pozigie
prii::alh;
gradul
III
apure
gi
h
direclia.ffzei lente.
"
@
asoclerea
celor
cioi
pchi:
in
mod
obipnuit
nistagmusul
este.
conlpgat;
rareori
este
:
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
3/96
,^ r hrm^t
(
atljlil]i1Dd,ll[ vtirl
PATOLffiGIA
CORfiUEH'
.
i"l;,
Semniologia cormeei.
Qom
-
a frn rr'nf Bnn o ilo,
TulbuiSrile
ve
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
4/96
1
coirlilacl.ir,
bine
ciellmjtati de ciirnensiuni
variabiie
care,
cupd
seciiu,
poate
r'i
sqrerfi.ciaii
sauprcfur:cii.
.
I
Cicairicile
comeene
iroi
fi:
neectatice
(nefeiiom,
maculi,
Ieucomr\
sau.ectatice
lsraiilour;,
Cican'icile
corneene
survin
il faza
cle
repai'apie
"-pro.rrrior
corneere
inflamatoi'ii
sau
traumatice.
Sunt alcituite
ciin
elemente de
neofonnatie epiteliald
gi
conjunctivali
caie tind
sa
inlocuiascb
lesutuiiie
distruse,
danri
astfel
nagtere 1a
opacifieri care
pot.fi:
nefeiiom
io
opalescenld
localizatit);
macuia
(o
o.pacifiere
mici,
,circumsc;:isa,
abia
vizibili
cu cchiul liber), leucomutr
(o
opacirare
ciensd.
por eianie, care
reduce
complet
transparenta colneei
ia
niveiul.siu)
,
Poate prezei:ta
la
suprafapi
o
vascularizaile
mai mult salutmai pufin
abundentd
(leucoin
vascularizat).
,
Daci
leucomul
este
unnarea
unui-proces
uiceraiiv
peribranr".in
gposimea
Lui
se
gd.sesc
eiemente ciin
irisul inclavat in
perforalie.
Acest
leucom
se
nume$re
aclerent
peniru
a se
clecsebi
de ieucomul sirnplu in
care'afecfiunea
corneeani.
11u a
fost
perforantd, Cdnd
ieucomul
aderent are supraf,ata e,;tazial6, giiaeregulatE
.set1u1f1estestafi1oinbonreean(prrnaserni11areacuunbobdestruE,,.rfe),r.
Opacitarile
correene ru
prezinid fenomene
cie iritaq:ie,
luciorl
corneean
esle pltstrat
gi
nu
au
caracrer
evoiutiv.
Tri,Lramentui
acesrora
poate
consra
in
iridectonue
opiici,
keratopiaslie
jarnelerr6
sau
perforant[
(iianspiant
cie
cornee),
_-."-keratoptalezl,in1eucomujtota]sauinstafiionru]tota1.;,
Amonaralii
co ngani';;aio"
l
u[]IllgullxlLftrtl.
..,ff
i\riegaiocontiea
oste o
coi'nee
mai
mare
cle
i3
n:nt,
transnarenla
gi
strucruia
ei
'iristologica
fiinc1 norrrrale,
Este
cbi,Snuit
biiaterai5
.
90%
dinu'e
cei
3,fecrafi
sunt
b
5rb
ali
$i
se
iransmite rscesiv
legat
c1e
seI.Tensiunea
ocularaj
fa.ce
diagnosticul
diferen ial
fa [
de
giaucomul
con-uenital
(in
megaiocbinee
iensiunea
oculard
este
nor:ni,iiii).
_:
l\{icroconxeea
nptr'e atuirci cdnd
diametr'.rl ccrneeiln
esie
sub 10
mm.
Subieclii
cu
microcomee sun'i cie
obicel aipenlerropr. Daci
giobul
ocuiar
eite.mic
si'
malformat
in
totaiitare
se'"ltiiizetzF,
iermenu.l de
microiialmie.
Se
ini6laegte
izoiat
sau
asociat[
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
5/96
'ij
Afec{iuni
inf}ama
artorir.
Afecliun{{p
inflamatorii
ale
corneei
se numesc
l
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
6/96
e,lilluse
rniciotlaumatisneior.
Tlatamentul
general
cu.lrrin
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
7/96
LLrgol
9i
antimico'trce
pe
cale
locald
gi
generald.
a
Keratita
Jterpe /ta,
Este unilateralZr,
recidivantS.
Se
prezintl,
snb,
dou6
fomre
ciinice:
superficiale
(mai
frecvente)
gi
profuncLe
(mai
ral inrAlnil"),
Prima
infeclie
cu virus
irerpetic
se; pioduce
penhu
tipul
I
(.oral,
labia1
pi
;
ocuiar)
prin
contaminarea clir,pctd
cu
lichid
din
l'ezicutrele
' rinei
-
persoanc'.
-infectate.
Contam.inarea
cu
vinrs
herpetic
Ii
(genital)
se
produce
prin
contactul
cu
seCI'e1ia
vaginald
infectatd,
in
momentul
nagterii'
,,
TJrmeazd.
o
perio.ad[
de viremie
cu
localrzare&
virusuiui.herpetic
tip^I
in
gangiionti
n'ig:minal
gi
a
vinrsuir-ii
herpetic-iip Ii in
gangliorii
spinali, in
con
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
8/96
.''
.i
ir:stiiarii
sau
injeclii
sr-rbqoniuncti:uaie
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
9/96
i,lll
ca:nas,,h$a,,,ftunte.o1inrpiand,tibieiniatagan,ragade1acom.isurabucaid''.
Din
punci
cleivedere
clinic
afecfiunea
evoLuetzd in
trei faze:
faza
cIe
rn{i1tra1ie
-
are ]oc
ia
nivelul
e,traturiior
proflrnde
a1e
parenchimuiui
comeean
ca
scdderea
vederii,
ldcrinare,
fotofobie,
congesrie
perikeraticd;.
coirteea
are
aspect
nilbure,'opalescent;
faza
cle
vascularizalie
i'apare
Ia
3-4
sapiSmdni
{e
11
d.ebutul
bclii,
:ao$
in
diferite
sectoare comeene
v,asele
conjunctivaie
gi epis'cieraie
ciepd,sesc
Limbul sdierccomeean
gi
p[trund
diverge.nt
in
parenchim
"sub
form[
de mdtuld"r
ajungind
p6ni
in
centinl
corneei.
Disi
vasculartzatia
este
totali.,
corneea
are
Un
aspect
roqu-cdrnos
san
viginirr;'acesst/d
iazd'dvreazd
aproximatrv
6
sEptdmdni
9i
v-eder'ea este
s cd'zutli
aproape
compiel.
*-. ,aza
de resorblie
incepe
dupd
doud
iuni,
cdncl
fotofobia
cedeazd,
o.tiut^se,irs.ongestioneazd,
iar
opacifierea
corneei
dimjnud.'Odai5
cu
resorbtia
infiltrateior
r.
pro.iuce
gi
obstruarea
tr-aiectelor
i,'ascuiare,
care
rdm_6n
su-p fgrma
unor
cordouo.tfilifor*e
ce
perrnit
punerea
unui
ciiagnostic
retrospectiv.
Afectiunea
se insolegte
cie
reac)ia
Borciet-\,Vassermann
pozit:i",
Compiiealiiie
lceratitei
ir:eric e
'
sunr:
irire,
iriclocjclire:
ccrioretinite
luetice;
,segmentita
anterioari;
hiper-
sau
hiporensiune
urraoculari;
leucom
corneean,
mropie
axiald;
tr-riburbn
*,,-; t.
-^
Upl-rare.
Tratarnentull
local
urmdreste
resorblia
infiitratelol
corneene. Tratamentul
de
eleclie
const[_'in
corticoterapie
ln
instilalii
ocula e,
asociatl
sail nu
cu
antibioti.ce, midriai:ice,
cdld:urd,
iocalZL,
r'0entgenierapie.
Tt'atamentul
a-ntiiuetic nu
inf1uen eazdkeralil;a,daresrejndicatpentruaatenuaevo1r.riiabo1ii,
*
Keratita..tub&culoasd
Afeciiunea
f,ace
parte
din
cacirnl
reacfiilor
hipere::gice
tuberculoase.
itiu
se
constata.
baciiul
Kc"ch
in
infittratele
corneene,
ceea
ce
face
ca
traiamenhrl
antiTBC
'
sd
fie
inactiv;
ia
nivehil
corneej.
se
observf,
infiltra ia
strarurilor
pr.of11ld.e
parenci'iin:atoase
sub
forrna
unor
opacifieri
difilze.
Pe
_alo.curi
lpacifierile
iou
a. i.ct
noduiar'.
Dupd
infiitralia
comeei
apar neovase
superficiale
9i
,.
nrofrtnde.
Evolulia
se,,,face
intr-un
sin_gur
Duseu
s^au
ma1
mulie.
cu
aglavare
sau
ctc
at^tzw
e. P
ariicip
aiea
rnfl
amatoi
e iri
do
ciliar'6
e
sre f;'e
cv
entd.
Traramenml,
esre
rsemlndror
r
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
10/96
.
Evolr.rlia
bolii
este
recidivantir.
in
formeie tt'atate
cu corricoizi
vindeiarea
se
ob{ine mai
repede. Tratamentul
iocal
se
face
cu
midriatibe,
antiviraie'
cie
tip
acyclovir
iar
ia
nevoie
este
recomandat
fi'atament
general
prelungi'{.lcu
acyclovir.
o
Keraiita
nunu,tlard,
,
Pe
un
fond ir:filtlativ
dtfuz
apar
Tezaurris me
oz,ene con'nnee-i.
Sunt
deterininate de acumuiarea
in
cornee,
in cantitEri
anolmaie,
a
unor
substanle
ey,istente in
mod normal-.
Afectarea
.
cornean6'
este
biiaterald
gi
'..1
i
.Tuiburdri in metaboiismul
proieinetror: cistinoza
$i
alcapt,.ft.una.
'
:ii
Cistincza
(sindrorr:ul
Lygnac
Fanconi)
este cleterminatd
de
o:tulburare
geneticd
in
rnetabolisrnui
acizilor
aminati.
La
nivelul
corneei
se
constatd
cristale
decistinasubforn:aunoraceskd1ucitoar.ega1benesaupo1icromatif;E',:,',''
Alcaptonuria
este
cietenuinald
cle
o
iulbr.u'are
in
metabplismul
feniiaianiirei
;i
tjrozinei.
Apar
ciepozite
cot'ireene
sr-tb
forma llnor..oete
g4iben-brune,
ciispuse
lzr uiveh.rl inenbranei
I:owrnann,
in
clreplLrl
fantei
palpebr;rie.
2.Tiilburirije
in metabolismul.
iiprdelor-se
manifesta
sub
forma
unor
impregnalir
iipiciice
in
comee cu
aspeor cie nociuii xanromatogi
;,'
infi itrat
e
b ine d e limitat#
c
e respeci5.
p
eriferia,
T
,?
.
Tuiburdril
e
in m
eiab
o lis
nr.ul
muc o
p
olizzthartcl
elor
.s
e
prezrntE
opacitaii
alb-cenugii in sratuliie
antedoare
ale
comeei.
Diir acea.ltd.categorie
cunoscute
sindroame.sunt:
lIunter,
.Flur'ler; Sanfilipo, Nlorquito.
.i.
4,Tulbuldri
in metaboiismul
caiciului:
hipercaicemiile
din
1riperparatiroirjiiciauokeraropatieinburcie1et[.
5,
Tuibr-rr[ri
ln lnelabolismul
cLrpluiui:
boala
lViison
osau
ciegererescenla
irepatoienticularir determind aparilia unui
cerc
verde-eali*en
dispus
inaintea
n:enrbranei
Descernet
iinelui
l(ayser-Irleischer)
plin
tezalxizarea
cripn:lui
in
cornee.
Asocierea
acestui
inel
cu
deficit de
ceruloplasmind
gi
tuburdri
neuroiogrce
se ir,tdinesc doar
in
malaciia
Wiisoil
gi
sunt
ele.nente
cle
diagnostic
ciiferentiai
cu
aite
ieziuni hepaiice
car-e pol
produce
ilociifrcin
ccmeene
ie
iip
rnei
lia-v
g
"1-n1
":.s
ciiel.
Trunorile
corneei,
.
.r
i,.tn
-iiie
ciiniitive
coi'ncsr-rc
;Lrlrt
JlicoDl.loillle
si
:;Llilr.jc
ii;:rltr.i
;;;i;lljali
Cele nral
frec'vente
tuilori.sunL
cele
clrt'e
ar'ecteazi
plrnitiv
linriruj
gr
con;uncirva
,gi
se
plopagii
seciLnciar
gi
le cornee
l.Epiieiiomul
cotneei
(carcinotnul)
este
din
.punct
de
verieie
an
atomoilatologic
un epiteliorn
spinoceinlar.
Se
poate
dezvolta
pe
cclnee
indenrni
sau
pe
leziuni preexistente.
AIiare'0a
o
formalirine
gri-roz.
bogat
vascui.arizatiicare.seext1nCjeirsuprafa;ti5ipoateacoperitoaticoineea..
2.Melanornul
maiign al
oorneei
este
o
tuuroli
lobultr.ti,
vascularizai[.
cie
ca'nirste
ceie
mai
i0c
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
11/96
cuioare
variabild
in ftinclie
cie
gradul
de
pigmenta.re.
lratalneo:Iul
tumorilor
corneei
trebuie
sd
tini
cont
c1e
c6.teva
principii:
radioterapia este eficace
in
epitelioarne
gi.
melanoalne;
tumorile
intinse
gi
recidivante
impun enucleafia;'rtr-rmorile
superficiale
care
nu
depdqesc membrana
Bowmann
gi
au
un
plan
de
clivaj
se
e;ltirp6.
.i
i
j
DgEgrLimut
@ceienaifiecVgnieinflarna iicorneenesunt.d.eetio1ogieexogend
e
examenul
cu
f,luorescernd
sociicd 2%
evidenlrazd
soir4iile de
conirnuitate
Ia
nivelui
epiteliuiui
coftean
qni
n1
e crrrrf f'hr nrcenci
kerdtitele supelficiale
sunt
fluoresceino(+)
'
'
i:t'
*
cel
rnai
aclesedi'keratireie
profuncle
sunt
fluoresceino(")
,
.
i
.
.,
.
'
,
Ltr nivelul
corReei
se
pot
acurnula
sribstanfe oxistente
in
mod
normai
la acest
nivel.
dar
ia cflniiidli
anormale
(ex:
ineiul
I(ayser-Fleischer)
sau care
nu
exist[
in
mod
normai
'1a
nivelul
corneei
('ex:
amiodarcnd),
putAnd
duce
Ia
hriburdri
de
-.
veciere
iiir
".:."
*
i.nflamaliile
,iiorneei
(keratitele)
impun
diagnosticnl
cliferenfiai
al
ochiului
ro$u cu:
conj'"rlnetivtta,
uveita anterioaid,
giauccmuJ
acut
:
:-
e
1a
instiiarea
"^de
vasoconstrici.or
topic, conjunctiva
nu
se albeqte; e:;ist5'
.
6L.
hiperemie cofjunctivalI
pro
fundd
ri ,
Ji:i
'-:.
r.:
101
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
12/96
C,4"P{'TOLUN.
Vru
t'.
ErfliFiClli J*\mnA
aAr
Fhri
'
, l.
L-lk\fl\./[-vw,l-t,i]\,/L-E]lKi=t
:,
Tl
Sciera
poare
ptezenta: modificfui
de
criioare;
mociific[ri
de
grosin:e;
inflaiua,rie;
,
.
Mrocliflcfi
nil
e
ctre
allnoa
a'e
:*tsgt$nnlodifiqflr -eig4remtryi
,
:
'
'neyu1Cta:anomaiiecongerri.ta1dneereditardcareasociaz6pigrnentaiiaa1bistruie
a
pleoapeicr, peie alb[strLri
scierale,
hiperpiguieniarea
uisuiui
gi
co:niciei
s
alcaptonuiia:
tulburare
eredirard
a r:retabolismului tircr:rngl
eare
detetmrnd
.
.
ptgmentarea
sclereior,
urechiior
9i
urina
inchisa Ia
cdloaie
:
'
@
ar ,$aza:
prin rnstiialea
de
coliruri
conli.n6nci
siu'uri de argint
:
3.
-.P
ir
lll
ruliln
f
l
c :ri :e4-qtng-c- g
ri..L-q@-e
L-13, g. -gc
l
eE&.
'
-----'-t-
@
boala Lobsiein,
cale
asociaz[
sciefe
albastr.e,
ftactun spoiliane
repetitive
gi
,i
'
,
surditate
'r'
t,
hipofosfatazemie:
afeciiune
ereditard recesivd
carc
asoaiazl-,:'nivel foarie
scdzut ai.
;
a . J' 1
'1:
-
--
--
.C,^
-----i
^-^
^-,
:: ,,:
.i
ioslaiazelor alcaiile,
sciele
ailJastre, ftactulj
spoDrane ,.:.i
:rr
.,,f,
,',', '
--:-*--'
ii
ii
,.
':
":
'
@
Sll]Ol'OmUL
AlOIlgJlt
'
''
':
.:1
'..,:
th
sindrclinr.rl
MeLrfai: ..
:ii
.;
o
sincilomui
Tui-ner
i.
:
..
':'
=3_-.PuI
[il1rru]Irllll@l9a
grEg101"1i_-0_qlgreii putn
intAlni: rnodificdri
ciifuze ?n
s'cafiioaniele
piirnitivc
sau secunriare;
rnoclificili
iocalizate
in
piacile
iriaii.ne
care
se
prezinti
ba
zo:re
:
iiesuib;iereascjereisiiuateanreioriieinsertjanru;ciriior.ciiepiiori:l=rntaii,
Mociificari
iie
gosime
"
Stafilornr:l
rri-.
opic
cleteulind
s*blrerea
scielei
mai
ral
aiiterior
qi
mai
fi'ecvert
.^ .^ ,,-
-
--i
--
-
()s
iellor
,,
;ti;jJloan-,.e
sclunciiij':)
pot
sI
;-11-.ni;,
?ir
hiilerinniile
preiun:-,ie
,'-lri
aies
ie
tineri)
;i
iii
ii
,,,,;ite
c.i'cir,J;.
ulr
rjliDi-jci*
iriarcCi,,
u
porliui.;i ailleiiuate
a
sciere:". .
'
Sublie::er scieraid
clr-rpir ci:imr-gia
deziipirii cie
reti.niL:
se
prociuce
ln
contaci cu
nrnrn-in
jsl
je
inclenraiie,
rr(rlv1l4l
e
Pelforarea
spon&m[
iiltercerlard
se
procluce
in
aplopierea
lrm'buiui;
ee
are
aspeci
cie
fisteil[,
nu
evoiueiizir,
gi
nu
se
clllloa$te
etiologia.
:..
'
Scieromalacia
perfoi'anrd
apa:e
la
pacieirli
cu
artdta
reu"matoiriE
cu
evolulie.
rc2
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
13/96
..i::....:.
:':
r:ii.i..
,
'
il
.;.
"t:.
:.
.
;,1t';,;
i:;l
'rii;lrr.
i.'jiiii.J
.:,]iu,,
.
,'.:
]
ti;i.
J,lilll.
'.
1,
r.'
,
i'r,
:ir:r
i'
,
-li,:r
ir1,,,,,,,,,,,,,,,,:,r:i :i
j
i-';:
.
:i:rli.
,r
i
.:'.',r
-
: .'.1,::l
;
'
inoeluleatd.
Sublierea
sclerald
poate
fi
prunitirrd
sau secundard
scierirelo4
apar.
zoie
subli'aie",
cu
topirea
e?roape
toiai[ a
peieteiui
scleral,
din
cale
se
mai.pasheizd doar
cateve
fibre.
Evohitia,,sb
face
cu extinderea
leziunilor,
hemie
uveaid
gi
ruptu1d spontan5..
CAncl
existe riscul
"de
ruphlrt a
globului
se
intervine
chimrgical,
practican&l-se
sc1erop1asriecusc1erdc1ecadav:uproaSpatesau1iofi1izatE.'
'Sr.;
-:,
r
Xnfnanaari'iile
Din
puncl dqxveCere
ai ieziunilor
anatomo-patoiogice
se.pot clasilica
in
forme
supurate.'cu
e"/oiulie;cuE,
$i
forme
granulomatoase, cll
evolulie
subacutd
qaulcronici.
Formele
supurare
sunt
in
genemi
rale,
datbrii[
vascr"ilariza,'riei
reduse
qi
rezistenlei
sclerei
\a invazta
bao;terian6,
Contaminarea
se
produce
pe cale
enciogen5,
prin
embolie
bacterianS.
{stafiiococ
din: abces
dentar,
angind,
impetigo,
furunc'.:.iozd
gi
mai
rar
pnellmococ,
iar
exceplionai
-
micoze);
caiea
exogen[;
cu
inocuiare
sclerald
direct6 prin
piagH.
sau intewenlie'cnirurgicalS.;
extensi.e
1a
sclerE
a unui focar
infectios
endoocular
(nveiie)
sau
periocuiar
(ciacriocistitE,
srnr-rzltd).
:
':
,
Forrnele
suptLrate
Formeie
enie;:igare:
1)
Episclerita,
pr.ur:iente
sau frrnrnculiformd
sau
perisclerita
snpumtd
anterioard
srafilococicd
se
prezinrl
ca
un abces
cale
debuteaz[
i_apia,
cu durere
gi
hiperemle
conjgnerivaid.
Se
fdlmeaz[
apoi un
nociui
gdibur,
sensibil
la
presiune,
bconjurat
de
hiperemie,
care
se-de$chide
spontan
gi
elimini
un
puroi
gros,
galben,
conlin0nd
siafilococ
auriu.
Fenomenele inflamatorli
cedeazd
in
general
flrd
secheie.
2)
Scierita srtpuratd
se
pr:ezintl
ca
un
abces
proftind,
care
se
asaciazh. cu
uveita
anterio
ari
s
everd.
Evttiueazf,
cu
necr
o
zl,
9i
p
eforafi
e'
-
Fottnele
postet'ioare;
f
)
Perrsclerita
supuratd
posterioard
ciebuteazd
cu
clnreri
periorbitare
qi
ocuiare
puternice,
edem
pa1p."3ra1,
ciremozis.
in
timp
apare exoftalmie
irecluctibiid,
ourer-oasi
ia
presiule
qi
obiopG.
Pr,uoiui
se
evacueaz[
ia
nivetul
inseryei
unui
mugchi.
rirepi.
rlfec{iunea
se
poate
dolrpleta
cu
nevriri
opticl
sau
paraiizie rnuqciri
drept.
i) Abcesul
scleral
posterior
apare
ca
o
cornnlicalie
a
chir-Lrrgidi'returiene
orur
sr:prailfectal'ea
cu stafilococ
a
mateialuiui
de
indenialie,
La
o
saptdnrd.nd
de
1a
operape,
raciennri
prezint[
cirlrqn
oculare,
chemozis,
trilburlri
vin'eene.
exuciate
;j
lremoragii
ia
niveiul
urcientatiei.,"
Tratamelnri lbrmeiol
sr,rpllrate
constd
in
a:riibicierapie
localh
gi
generall,
uneori
ut
cizra
ab
c
esuiui. indep[rlarea
materialuiui
de
in dentaii
e.
@
Farmele
ant*rioare
i) Episclerita
noclulari.
Pacientul
acuzd
dtireri,
i[crinare, fotofobie, cu
acujtate
vizuaid
iouri,
pulin
niiectatd.
Cbiectirr
apar
nocluii
rotunzi
sau
ovaiari,
cdt
un bob
d.e
ijnte,
cle clrloare
roz
violalee,
oureroqi
ia
presiute.
Nodulii
sunt
acoperite de
coniuncrivS,
care
]UJ
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
14/96
n:'
esre
mobiiS
cleaiuora
ior,
iar hipe:'eniia
ei cecleazF,
ia
ilsriiarea
unui coiii
vasoconstrictor.
.
Sirnproni
at
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
15/96
:]
&eIejEeF
tr{lSste.ru-Wfg3n
si
chirurr nsic aL
1.
Traiamerrml
medical
este
general
Si
1ocal.
't
General:
aeioJogic
(cdnd
se
cunoagte
canza):
antiinfeclios,
de
desensiililizare;
patogenic:
antiinflamatol
(sterbidian
sau
nesteloidian):
,antialergiq
simptomatic:
antia1gic'Loca1consrdinmidnaiice,cortiCosteroizi,subprotectiedeantrblbtice.
i
2.
Tratamelhri
chrr-rrgical
const5"?n
plastie cdnri
sclera
este
subfiald, perforatd..
Turmontre sclerei
':
',.
Tumonle
sclele:
sunt
foarte rare. Eie
aot
fi
prirnirive
gi
secundare.
Agruggg-pt{rutttlg:
Tumoiie
-
priiniiive
pot
fi fibroame;
fibrosarcoan:e;
henrangioame;
neurofibroamele;
schrvanoame; chisturi
sclerale trarlmatice
sau
congeaitale;
clemroidul
iimbic;
choristoamele
osoase
(osteoame gi
condroame
episcler'a1e).
:
'
';
I
xl.ri'n
o ['tne $ecLn
n
(ur
ns.
----_:_--.--..:__:''
Se
produc prin
pr:opagare cie
la
mrnorije
lesuturilor
invecinare,
ale
globuiui
ocular
sau
alci
unor flimoli
aflaie ia
c]istanth
(seniuroarne;
nenroblastoame,
rnieioaine
muifinie).
De retiLnut
I
,:
i'
Eoi.sclerita':
@
cele
mai muite
mnt
iciiopaiice
'
mai fiecveite
ia femei
dec6t
ia batbaii
(3:1)
@
se asociazd
cr,r
boii
cle
coLagen
sau'infeciii
(herpes-zosfer, irerpes
simpieii, sifiiis)
o
cre obicei
e
asimpromaticd;
rar
prezintZr
durere
rnocLeratd pi
ochi rogt
*
leziunea
se
albe;re
le
insriiarea
tapica
de
vasocorrsh'icror
s
este c1e
cel:
mairnuhe
cri
eutoUmi:antd:
prezinti
-ecurent[
in ]i3
din crzrrri
c,erirc;
e
C;eobicei
e'oiiateraiir
'
inai
ilult
rie
112
din cazuri
su:rt manifestarea
unei'boli
sistenrice
(.co7agenoze.
:nfe
:rii.
rn etab
o
ii
ce).
resn:l
fi
ina
icii
op
atlce
a
prezinti+dri::ere
seveL[,
fotofobie,
scdderea
vederii,
ochi rogu
e
leziunea
nu
se albeste
la
insdiarea
topici
cie
rra56se'5tflcior
fonla
antellicarl
poate
determina
su.blierea sclerei
fon:ra
posterioarE
poate
detennina
DR
exudativd
lh
105
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
16/96
'.i
CAPITGT,LT
D;
PATOLOGBA
UVEHH
.
5
Uveea
este
lunica
med.ie
a
ochrulr.ri
foi-matd
clin
troi
po4itrni
disiincte; uis,
cori:
.ili*
pi
ioi"oi?a.-'-
"*"t-
Tirisul
colstiruie
parrea
alrLerioarir
a
tunicii
vasculaie a.oe.hiului;
are
in
centru
un
orifieiu
numir
puniia.
Orificiui
pupiial
mobil
are
menirea
de
a
;egia
cantjtatei
de raze
luminoas.e
care
p[trunci
in
ociri
(rieschiciere
variabild
de'ia
],5
la 9'nr::r).
Corputr
ciniur
are doul
funclii
principaie:
fonlaiea umorii
apoase
$J
aoomodaiia
.n
Coroida
reprezint[
po4lunea
posterioarf,
a uveei
care
se
inri::-de
de
la
papi15
1z ara
seffata.
Corci.d"a
este
un
1esut
vascuiar
fbarte
pigmentat
'gi
fe
urnritoarele
fuac;ii:
transporl;r:l
srilJstanleior
nutritive
gi
eiiminarea
lroduqilor
de,
melaboiism
pria
veneie
vortfcoa.se;
ro1
tei'mic;
roi
optic;
de
cameri
obscuri
nryesar6
fonudrii
unej
irnagini
clare
pe
retinl.
';
'
eilol
oEi:l
ir;isulr:i
4fcc&gr.{"qp,p.geJfitg[S
':
',i
"\niriciia
congenitalL
e
clrecteizar.it
pr:'.n lipsa ii'i{ilui.
Se
insoleyte cle
.-' :
fotofobie
gi
scicierea
acuitdtii
virmTe.
.A"nomaiia
este
biiaterald
gi.
se asoctazl
cu
aite
rnalf'arma1ii.
j*
..a
Fseuciopoljcoria.
Stroma
iriani
este
strirbattttl"
,Je
naneroase
gduri,
ddnd
impresia
r:rai
muhor
pr.rnile.
Colobomul
congeniral
ai
iirsuiui
rezulth"
Cinir-r-rri defecf
cie
inchicere
a
fantei
embiiopsre
\a
extremitatea
sa
alterioail.
Colobornul
tir:ic este
sitrat
in
pafi.ea
inferointemii.
Fra-qmentui
care
lipse;te
varrazil de
la
1i3
ia i/5
dur'intindsrea
iris..riui.
Colecrcpia
inseanmd
Ceplasai'ea
uupiiei
ia
nar*surea ii'lsului.
Se
inscieste
i:
colobom
irian
;i
ectopie
ci:israiinianir,
j'
Anizocoria
(inegaiiiatc
pr-rpiiard).
in
conclitii
ncnnaie
cele,iiou[
pr-rpiie
sunt
egaie.
Teore'uc,
pentru
ca
o
atizocoiro
szL
iie
patoiogicd.
ea
hebute'f,i
fie. mai
mare de
0,3
1r.'r.
i
i:lsistenta
r''cirbianei
re
:;oib'iie
a
at'ceiclelol i'iwc'"tiale
l/-a
c1e
viatir intrauteriud.
Apare
fl
otALrrri
inaintea
pupilei.
trrLirriale.
lie.
piociur,:
.prilr 1se^ilurbarea
1:iooesuiut
rie
iii.e
LesurLtiiii
irszodel-iir;Lj,
ce ai'e
loc
irceparrcr
cjin iuna
a
sub
fomra
unor fiiamente
;Llbe
din 2cna micuiui
cerc
i:'ian.
Sjgc-4l,nr:r-ryu&:uu-aio{s-ales.H.sLul_il-fl19.-aqi:e.sl, -u& it4jj :":.
I1rc.Sg-
esie
i:iflanalia
uveei;
inllamatia
ir:isulr,ri se
numeEte
inta,
iar
a
corpuiui
ciiiar
- ciclitir.
De
obicei
ele
evolueazd
concomitent
sub
for..na
rie
iricociciite.
106
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
17/96
Subieciitt;
:
,
'
rniopiei/hiloer
,
acuitate
vii;uald
scizutd
@
durere
i
..r
i
'
o
fotofobie
isenzafie
cie
clisoonfort
la lumind)
pi
lEcrimare
o
uneori
uveila
poate
fi asimptomaticd.
.l
Qblcliv:
sElnnaieie
uveitei
sunt
ciatorate
lEspunsului
urflamator.
Se
constatS.:
-
ccngestia
pericheraticd
prof,rncid
clispus6
sub
forma
unui
.rnel
d.e
4
mm-;
-nrecjpitate
keratice:
adicd exudate
pe
endoteiiul
cornean,
clispuse triunghiular,
cv.baza
inferi.or.
care
pot'ufi
mici
sau
mari
(,,siirninoase"),
Modificarile
umorji
apoase
sunt
datorate
pemeabiiitdlii
capilare
c
escule:
reaclia
putdnd
fi:
seroasd
(in
caz
cie
influx
proreic),
purulentb
(leucociteie
vor
for:na hypopion),
fibrinoasd
(exudat
fibrinos
in
camera anteri.aari
gi
in
cdmpui
pupiiar
ducand
la
ocjuzje
pnpilard).
lrisui
inflamat
apare
so[l[cit,
giers,
cL1
aspect
cenu;iri
in
comparatie
cu cel
db
partea
slni.toasd.
-
miozapupiiarl
este
cleterrninatd
cie
spasmul
reflex
al
sfinctenrlui
irian
carepoate
;'
'cietermina
sin*cCii
iriene
posterioare
(acierenle
intre fala
anreiioard'a
cnstalinului
gi
fala
_
posterioard
a irisuiui).
C6nd
acierenleie
sunt
rezistente
ia
tratament,
pupila
se diiati
nei-eguiat
sub
foiqqra
unei
fmnze
de
trifoi. Dacd
exudatui
din
c6mpui
pupilar
se
organlzeaza.
sub
forma
unei
membrar:e
5i
aderi
ia cisraloida
anterioari., vorbim
de
ociuzie pupiiare.
C.dnd
aderenlele
intre
marginea
pupiiei
gi
crdstaiin
sunt mai
puten-iice,
.-
acestea
nll
se
rup
d*ub
tratament,
iarpupiia
nu se
diiat[
cieloc.
]n
aceste
cazuri
este Vorba
de
sinechii riene inelare
sau
seciuzie
pupilald,
Secir-tzia
gi
ocluzia
pupilarE
fac
ca
umoarea
apoasir
$l,l
nu
tl:eac6
in
camera anterioard-gi
s[
se
acumuleze"in camra'
posterioar5.,
Oe
unde
impinge inainte rdd[cina irisuiui
care se iipegte
de
fata
posterioard
a
corneei,
in
acest cnz
ilisul
are
aspect
c1e
"iris
in
tomat6",
care
se insolegte
de
cre,lrelea
:
tensiunii
ccuiare
si:rb
formd
de
glaucorn
secunciar.
-
moclificdrile
tensiunii
ocuiare
srlnr
ciatoiate
inflamaiiei
corpului
ciliaf.
in
"'az
ie
hir:erconie
ocn1116
r'orbim
cre
irriocicliid.
hinenensi'r1.
-
exuciaieie
pe
fala
anterioarir
a cristaiinului
impieciicir nutrilia
acestuia
deterininencl
apari,ria
cataracrei
:oinpiicate
jlj
.
-
apar oxi;daie ln
vitrosr;l
anterior.
i.qr.:rrg^-g-q nil-e:
-
iriclocicli:.i.
acut[ c1e obicei
are
Lin
clebr-rt
acut
$i
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
18/96
t '
E
ti
o
I
o
gia
iri'do
ci c
iit
ei
o
r
Cauza
exogene:
posttrai.lmatice
(pligi
perforante,
conruzii),
uicere
,o*.*"*
,
rt.*i
t;h*rrr. corneo-conjunctivale.
'
f
',
'cauze
endogene: infeciii
cie
focai:;
std.ri i*uo'Cl-at.rgi9e
(1a
proteinele cristaliniene, pigment
uveal):
colagenoze
(
reumatisrn
cronic,
spgndilarnrtd
anchiiopoeticE);
boli enclocrine
(ciiabet
zaltarat,
menopauzl;
ectbderrnoze
erozive pluriorificiaie:
(sindrom
Behget,
Stevens.Johnson);
uveo.maringite
(boala
.Voght-Ko;lanagi-IIaracla);
toxice
(aezlipire
cie
retind'
neche,
turnori
intraocuiare,
hemoftalmus).
' .
.
"
.
;.
Agentul
patogen
se
loca7izeazl"
7a nivelul
irisuiui
gi-
corpului
ciiiar
datolii[
vascularizatiei
bogate
a
acestor
m*tnbrane.
Agen{ii
patogeni
poi
fi
de
na+uri
microbiand
(streptococ, stafiiococ,
bacil i(och);
viral5
(virus
h
e
rn e r
i c, v zr
i
c
eT
o
-
zosrerian)
;
p ar azhar1,
(toxop
iasmo za)
;
rni
cotr
c
d
(candid.a).
,
tlnatomie :atoiogicci ,
'...
:
,
1
'.
irido
cilitele
n
egranulomato
asd,
'
':i
poi evolua iub forrni
granulomatoasd
,'gi
Traratnenrui
sinrpronratic: penu'u
anri
inflarr:atoa;'el
e
sreroi cii ene
irnurosr-totesi.vi sunr inciicaii in
Fofina
g't'anulomatoasd se
caracterizeaz'ttprin'prezenta
cie
focare
nociuiare
pe
suplafaEa
irisului:
acestea
reprezinL-a
focare
infeclioase
in
care e:iisth
gi
poate.
fi
pus
ineviden}[age:rtuipatogen(caexempiu1ridociciitaTEC)'.::'
F
orma
negranulonr
atoasd
s
e
caracteizeaad
prinr-o
iirflarlatie
diraz|,
iimfoplasmocirard
oale apare
ca
o
r-eacfie
tie
hipersensibilitate
1a arotigene
variate.
'Esie
forma
cea
mai frecvent
intdlnitA
$i
evol.,rcazl
sub
fonna
acutd (ca
exemplu
u'idociclita
reurnatismaid).
L
Ubeup$igzl-pp4iy
se srabilegte
pril
aspectul
clinic
gi
examene
de
labcrator.
Pentru stabilirea
etiologiei boinavui
trebuie
e>lanrinat
,:ompiet gi
ciepistate
focarele
cie .infeclie
(dentare,
ORL,
u:'ina:'e,
genitaie).
Examenele
de
laborator;
iremoleucograma,
\/SFI,
electroforeza
proteineJ.or
serice,
teste
deii.isploteinemie.
factori
reumatoizi,
reaclii
serologice
penllu
tor:oplasi:r[,
raclio.trafia
puimonar[,
reacliala
rubercuii:,I.
anticorci fruorescenli
.'v'DRL.
Trcrlo.ntttni
Este
simplornaric
si
cuologic,
iocai
si
gene:'ai.
ieciuce:
ea f-encmeneioi
rnflamatoiii
se
ieccrnandl
iplerinisoir-rn
acetat 19'o)
si
nesteroidiene.
Agr:nti
:t,reirele
refi'eLcurre severe.
,I}.",;,.,
",._,
_
:afi;iUg;
r['tl,ti-/]ilid L
s.ujj
Itaportr-r1
intini
cu retina
face
ca aceasii
afecliune
sd evoiueze
sub.forma de
corioretrnird.
Mecanismul cie
prociuccr:e
a
inflamiigier
coroidiene
este
fie
prinrr-o
infeclie
exogend
ce
urn'LaLe
a
unui
rra'*matism,
fie
plintr-o
iniectie
endogend
(bacterian/d.,
pLTazitarir,
virald,
fiingicl)
in r.urna metastaz[r'ii.ji:acoroid[
a
unui
-,.i.
-l
il,
:j,:.
',':.i
'.
,
i,::;.11
:
ll,.t'l
:.:r,1, i
l,j
';:i"'.i:.
.
'.,
,,l
: :r:;.:
.: .
:1
,.'::
i
]
.
l no
I Ua\
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
19/96
inrcrbb
sau
darorita
,rnui
mecanisrn
imunoaiergic.
Esre
obiigatorie
a'anamneza
compleli..
Anrece'dentele
ca
rerapia
imunosupr-esivd
sau
cu
antiinflamatorii'
steroiciiene, aniibioticoterapie,
med-icalie
iniraven-oasd',masivl,,sau
HIV;sunt frecvent
asociate
cu
coroid.rtele
,supnrative.
Deburui
cie
obicei
este
gradual, cu
scdderea
, progresivd
a
acuit;4lii
vizuale,
forop.sii
'(senzagii
himinoase subiective),_prezenla
.Je
muqte
.rolanrc.:
(se
datoreazd
exudatelor
ciin vitros),
vedere
r'deformat6-
a.
obiecteior
(aatorirh
eclemr.rlui
rnacular).
L0r0rflnte suorauve
-
-CoroiditeleT.
supurati.re
sunt
urmate
de
ciistmclia
purulent[
acutd a
conlinutuiui
globrilui ocuiar.
in
aceste
cazuri
afecliunea
poartd..
denumirea
de
panoftalmie.
Afunni
cdnd
pr'ocesui
supuraiiv
rimdne
cantonat
numai ia
coroidd
ioalt[
denumirea
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
20/96
intraocuiard.
Evolueazd
unilateral
Ia
adulli dupI
v6rsta
cle
50
de ani;
factorii
de
ribc
perr
sa fie:
predispozilia
geneticl.
irisul
de
culoare
deschisl,
me]Enoza
oculard.
,
'
Mela:romul
colpului
ciiiar poatefi asimptomatic
in
staaruf
i:rcipr,ent
datoritd
situirii
in
spatele irisuiui. Semnul inilial
poate
fi
tiilatarea
vaseior santinel5
episcieiaie
in
caciranul
tirmorii.
Odata
cu cregterea
tumorii,
nteianomul
poaiS
ergctg
pri.n
baza
irisulr.ri',
fiinci viztbtl
in
camera
anterioar'[,
Alte
tur:rori
se
extind"
direct
prin
scler6
in
regir:nea ciliar[
ploducAnd
o mas5"
epibulbard
neagrE.
Meianomul
rnaiign
coroidian
poate
r6m6.ne
latent mai
mul1i.ani, mai
ales
ahrnci
c6.nd. are
seclir-rl
in'regirurea
ecuaioriaid.
Localizareaposteioardisemanifest6
cu'
tr"rlburiri
.de
vedere,
metamorfopsii,
fcsfene, scoiom
centrai.
Oftalmoscopic
se
constati
o
proeminer:td
ienticulard, apoi
apare
sub
formS.de
ciupe;l
ce
ridicd
retina.
Diagnosticul
diferenrial
se
face cu nevul
coroidei.
care
nu cresis'in
vo.lum
qi
:
ru'nrd.rii
in
.timp
mr-gi moclifrc[
aspechrl.
Prognostieul
este
grav
cleoa*ce
este
o
lumorf
agr
esivd, cu capacitate nrare
de
mer.astazare
ganglionard
,$i
visceralf,.:
Trararnenrul
ideal
consri, in disirugerea
local'a
el
rumorii
g;railie
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
21/96
cdPnT'cn,{.IT-
)*U
l1\,
l1
tl 11 fl
rf
il if i ll //\'
vn
U
V
b
cE/
\"r' ti/-I
'':,
l*"
Semiologia
Simpton:iib
sub
iecti ve :
l5
,
sc.Sclerea
ecriitdtri
vizuaie:
cu evoturia
catarac:ei.:
GruNST"A[-NhJULUg
acuiratea vizvald.
scacie treptat
in
raport
corticale,
1t:
\t
ri'
ifl
'L
o
mlopia
cristaliniani,:
fibreie cristaliniene
sunt
compriniare
spre
centnri
cristalini-rlui,
cre.sle
aensificerea
nucle'llui
crisialinran
cu
v6.rsra
gi
asriei
cre$ie
rndicele
cle
refiactie
a1
cristaiimrlui
conducAnd
ia
miopia
^*i^+a1;*;^";
'
U.l .D
LcLllU.Lcllrcl)
*
cipiofia monocuia;h:
anar: din
clLrz?"
str"ir-rriior
0pace
nrr
srmotom
rnconstant.
puncte
negre
.ln
cAmpul.
sau
hipeiretl'ingenlei nucleului ciistalinian
3
mr:aoezopsiiie
(muste
zburdioare):
sunt
va'iiabil ce ccnsti din
perceperea
itnor.
vzual'.
I'
^
T
^.
IOi?JIODla.
.
Simptome'
obiective: ciilatalea :naximi a
pupilei
este
absoiut
necesard
pentru
ur
0){Bmeir,i
complet
gi
penuu
a aJiima
ciL
exisid
saL}
nll'ollacitEli
cnsiaiiniene.
Cpacit5liie
cie
diferite
forme a.par alb-cenugii
pe
un fond
negru
ia
iu.minatul.:
la.teral gi
1a
br.,,omicroscop)
5qi
negre pe
fond rc$u-pol'tocaliu
ia
examenul
:iomicrosconic.
E
"
Ali'ecfirfi
nn,ile
crisr;alima:riui
'
Aieclrun.oe
cristaiinLriui se
iilnalt
in
afecliuni
congenitale
si
afecliuni
afecfii.rniiie
congenitaie sunt;
:,nomalii cie
dezvoh.are
gi
ruiburiri cie
Iransparenii
(o:ac
i
fieri,
,.ls
o. ECri--d-g
dez
ygmrqi
sano]11aliiinfot.nrareacristaiinrr1i,ri:afa.1cie
cristalinului;
este
;rrcepfionai
cie rarir,
.
anomalii
cie
mdrime;
microsferofakia: se
iraclr.rce
prin
existenla
bilaterald a
t-tnlti
cns;alin
rnil
si
sferic
;u
renJinra
cle luxarie in
adolescenfd.-
e
anotnalii
c1e
foinid:
lenticonui
ccnsti
ciinlr'-o
protn:zie
conici
a unil.ia
din
111
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
22/96
polii
cristaiinuiui, se
descriu
len'cicon antelior
gi
lenticon
postelicl';
coiobomui
esie
o
aclAncirur[
(clepr.esiune)
a
eclratorult]i
ciistalinian
iri
farla
clruia
iipsesc
fibreie
zonulaie;
ornbiiica|ia
este
o
ciearesiune
local
fzatl
a
suprafelei
ciistalinului,
asociatd cu o
opaciti.te
a
acsshJia
i =
AnLonnranii
cle
pozifie
:
.l
Eciopia cristalinriiui se
ciatoreazd
unui
clefeci al zonuirei
care provoacl
tlaciiunea
crisraiinuiui
sple
po4iunea
cu zonttld
inoemn[.
Poate
sa
apar[
tzolatd
sau
asociatii
cu un
sincirom
general, sindroarne ce
cuprlnci
nralforiaa,iii
sch_eletice:
Sindromul
}"z1arfan
caie se
caracrertzeaz\"
prin
arahnodactiiie
(a1ungirea
excesivE a
mAiniior
gi
picioareior).
Din
pr:net
ie
vedere
ocular
se'iaracterizezzdprrn
ectopie
bilaterail
de
cristaiin
9i
ureori microsferofalcie.
l
Sindroiriril
Markesani:
se
caracierizeazi,
prin
rnalformalii
icheietice,
iar drn
punct
de
veclele
ocular
plin
microsferofaliie
gi
.cristaiin'cai'e'
iniiial
este'
bi:re
centtat,
clar
se
poate
luxa
ulterior.
Homocistinurra:
este un
sinclrcm
asemi.ndtor sindrcmul.-:i
fularfan
care
din
prlnct
d.e
vedere
ocriiar
se
cai'ac"tertzeazit
pnn
ectopie
de cristaij;1,
oe
obicei
bilateral5.
gi
sirnetlici.
Tutrh
m;'5i'ine
de
tr:i@on
if
hl6j
Catarerctele
congenitale
coastiiuie
o
gmpd
cte
opacitieri cristaliniene,
e',roiutive
sau nee.,,oinrive,
totaie sau
pailial'e.
d.ezvoltaie
in
cursui4vielii.iltrauterine
gi
constatate
la
nagterea
copili"rlui
sau
mai
tdrziv;
ele
produc
o
tlddere
mai
muit
sau
tnai pnlin
rmportantS.
a
vederii
-1
-1
al
U
claslltcare
mai
sirnpid
d
cataractelor
ar fi
impdrgiA.:a
in:
cataracte
capsulare,
calaracre
nucleare;
cataracte'f*siforne;
cataracretotale.
+
gWaUebUA;ulU"e-
opacitarea
este sifuat[
la nive]ui
capsuiei
crisralinuiui:
@
calaracta
capsuiai'i
amterioari:
opirc-itatea
este
siaratd
pe
caosuia,anterioarl
'.t
cataraora
cc,rrsuiarzi
uosterioaiE:
oracttatea
este
siruatir
pe
c;ri:si-ii.a
posteiioaid
a
ca'Laracra poiard
a:nrerioard;
ooacitaiea
este
sil*atd
in
i':giunea- poiulut.
^,^"^..^^--
*^l.,*; *^-,-,.;^.,--x
Lcr.Lcri
"Lt
icL
1,,,.)lEIra
poste
lioiLrd:
opaciratea
cste
situatd
in
;egiunea poi.uiur
u'-.istet'ior
lil
cLi,;.alilrii
Lri
C'aic.tyucteie
;t'tLciet.u'c
-
aDzrr sr-Lb
fot'r:a
uror
0pacilIfi
sltuate
in
oentiu]
clistaiinuiui,
1a
niveiul
nucieuiur ferai:
.'
cataractanucleariproprru-zisd
1oczriizare
la
nlveir-rI
nr-Lcler-riui
ieral
(catar;icta
nucieard
fe'rai['i:
opacitS.ti.le
sunt
'
@
ciltaracta
suturaid
sau
stelarii:
se
locaiizeazd.
ia
mvehii sritLrrilor
anrerioari
gi
pOS[eij
oe,id
il
,,|.;
1i2
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
23/96
| ":
',i1
@
cataracta
p.i;,lveruientd
cenrraid:
opaciidlile
puiverulente
sifua,te
in nucieul
feral
...
@
cataraata
pu-irctatfl
ceruieea
(az:rie'1
|
'
a
cataracta
c:o-raliformir: opacitdli
rotunde
gi
aiungite
gnrpater
spre
cristaiin
,i'1--, j;-
asemdndtoare
unui
$oral
J
,frl
.:,
@
catara.cta zon:ulard
(perinuclearE"):
opaeitdlii.e sunt
situate
intr-o
zond
interrneciiard,inrrenucieu1feta19izonacortica16.acr.j'stai.inrrirri',j'
l *
@
cararacta flisiformd-
are fornaa
unrii
flis
care
poate'fi
incompiet
ia
una
din
1l
extremiti,fi.
ce unegte
polul
anterior
cu
polul
posterior,
Caiarctctele
totele-
intereseazl
toate strazuriie
c-risralinuiui,
'
..
Formeie
de.cataracte
congeniiale
pot
fi
impdrtite
in:
forme iotale
biiaterale,
forme
par{iale
bilarerale,
forme
uniiaterale
sau cu
predominanld
un-r)aterald.
:
,::.,
Fonne
totale,biiatgrale
:
Diagnosric*1
se
pune
la
un s';gar
care
prezini.d:
rrilburdri cie
cornponament;
privire
inexpresivE;
nisragmus;
ieucocorie
(pupila
a1b'6);
strabism
.(mai
rar);
'
,Iil,
serrnul
Francescf,i,ti
(sernnul
ocuio-digital,
ce
consrd
in
intloduberea
digetelor
in
orbitdpesu1rgiobrrlocrrIai.);Se1nneinflarnatorii-1a:rive]rr1segirtenrrr]uianterior'
Fon'ne
partiaie
bii
aterale
Diagnostidl
se
pune
mai
#,rztu
'cAnd
se
observf,:
acri'itate
vtznall
scLzuti;
srrabism:
in
acesre
cazsi--nu
existd
nistagms.
'
"l:
Forme
uniiateraie
sau
cu
prLdominan: 5 unilateral4
Diagnosticui
se
pune
la
sngarul
sau
copilul
care
prezinta:
strabism'
rnani
fest;
leco
coriC
uniiateraid,
inr
-lriarrrar4i
o nlrjrrrr :
indicagii
peirim
inielventia
chirrirgical6:
@
ca.tatacra
avanshtd
bilaterai[
-
f';rnc]ui
cie
ochi
nu. se
poate
yizilaitza,
jnrenren'cjachirurg:ca1[nebuiesdaibd'iocinc6,tevas6ptd:nanicieianasIeIe'
o
:ararncla ii:;inientd
bilaieraid
-
fr-rnciuj
de
ochi
se
Doate
vizuaiiz:t.
in
eceast[
,,,.ru1i.
int.l"*if;;H"."gi"-ia
po&te
sI nu fie
necesaie.
pace
acuiratea
vizLrai[
esre
tofu,si
ioarte sclzut5.
interrenlia
chinrrgicald se
tntpr.me.
@
cararacta
unii.aterali.
Se
practicl
intervenlia
ctururgrcald,
extractia
cristalinuiui
flinc1
'.rr::'ra,rh
oe
ir::plairr
:l:
cris'ca-in.
Evohitie:
p?n.rru a
fl
eficient.
h'atamentui
trebuie
aplicat
pAnd
1a virsta
de un
an.
Neaplicarea
1ui
eonc1amn[ individul
s[
aparlini
categoliei.,,orb
ciin nastetre".
.ly
e.
Afectiunitr"
ctrohSnclirle
slle
crlstatrimulul
t
.-:,
Cuprind:
tulbu.rdrile
de
1r'ansparenld
a1e
clistaiinului
(cataracte);
deplaslriie
clistalmullj.
Tuib,garile
de
:ransparcnli
(catarac;e)
sLlnt
?nsoTite
cle
o scldere, mai.mult
sau
rnai
pr,nin
acceiruarf,.
a
veclerii.
i13
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
24/96
ir..i-.1:i,,1;
;
.
-,:
",r,.;r11.
l: :-
.
:
:.:,i.;.,r
,
:,
:
l,
:;::
r":
....
:i;rr,:;i
i:r:ill
i
''. i:ir-jl :
,
:::::::irl:t,ri_i:,
:..:
Ir.i+J..
:ji;,.
'
':
l::
.
:
,:,
,E
Catd.nagteLq
pnir;raitil:e
;
,.
1
r--'-'-"";-
:eniid
este
un
teflren
foiosit
pennr
a
descne
cai;iacTa
care
apare ciupd
'trUlUl
U{-LU
L)
,-
50-60deanigi'rruareilciocaLLzdevidentd.:
Se
prezintd
suij
cioud
aspecte clinice:
cataracta
corlicald
gi'cataracta
jrucieari.
j,..
rare mai
precoce. de
obicei'Stre
6i0-7Q
de ani,
gi
are
o
evoluiie
progesivd
spre
opacifierea
complet[ a
cristalinului,
concomitent.cu
scEclerea fi'epr:atd
a
acuiiipii vizriale.(AV);
afecliunea
este
bilaterald,
dar
asimeuici.
Se
rieosebesc
nrai
muite
stadii
de
evoli,rlle:
'
,''t
.
'
Cataracta
incipieuti:
se
carac'terrzeezd
prin
mici
zone:de.opacifie,re
care
cietennin[
cliferite
tulburdri vizttale
-
acuitatea
vizuald scade
(irnp4esia,de
va]
inaiaiea
obiecreior, incetarea
diivzita
vederii)
miodezopsii;
miopie
r-igoari;
ciiplopie,
'
Cataracta
inirmescentd:
se
ca*tcr.erizeazd
prtn
irnbibarea
*
upa
a crisralinuiui.
Actitatea
vizuakd scade foarre
muit,
boinarrui
numdr['ciegete^'j sau?ercepe
doar.
mipcluile
mdinii.
Globul ocular
esre
hipeiton,
dureros.
Nu
este
c
fazd:obligutoyig, a
'
evolutiei
cataractei.
:
:
r'il
.;
|;
i;+,::
Ii, l
'i
Cataracla,nraturd:
se
catracterizeazl
pt:in
opacifierea
cievenind
complctd.
Acuitatea
vizualS
percepdnd
nri,;carea
mainii
sau
doar lumina,
cieshidratarea
cristaiinului,
este foarto:
redusE,
bolnavui
.+
.4
CaLat'acta hipeimalurl
(morganiand):
Se
prociuce
fie,7;srganizarca
stmcir:rii
cristaliniene
gi
lichefi
erea
parliaia a fibreior,
nucleul
cEzS,nd
decliv.
Acuitatea
vizualb
este foarte
scizutd.
dar
ugol
ameliorat[
fallt'de
sradir:.]
anterior;
boinawrl
d.istinge
vag
fomiele.
Catcu"acta
nttcleard
-
apat-e mai
tdrziu ciecdt
cataracta
cortjcaid
gi
cu
maxirnum
d.e
frecrren [ intle
70 gi
B0_c1e
ani.
Evohieazir foai'te
lelt'
'
triiopatogenic
se
consicierd
cd. este
rnai
bine sd se
utfiizeze.termenul
cie
catal'acrh
iegara
de
vdrsid decdr sir
se
considere
ca
varsra
este
cel':iai
trnporiant
factor
cie
risc.
Alli
factori
cum
ar fi factorii
de
rnediu,
toxipt,
nutrilionaii, sistemici
au
un
efect
crimnlativ,
Esre
posibii
ca
difergnlele
genetice
sd
influenEeze
susceptibifitatea
individuaiE.
spre
aceste
moclifi
cill.
i,i
;.:,
.:
Dra_elosticul
pozitiv
se
pLure
pe
sirnrtomatologia
subiectil:I
gi
obiectivi
amintite
miri
sns.
survenind
ia un
om
in
vAlstiL.
Ctutana*e{.e
cui
'e
tionogio sl
pauogerLic
r:tLti-,toscutifi
:'Ii
:if
ai
Cataracte
p_qlp
9E
Sunt
opacildgi
cilstaliniene
cousecxtive
unor
boii
generaie
aie organisii:uir-ri.
inti-un
inare
nurndr
de
carun
s-ar
datnra
unei
ciisrunciii
a
gianclelor
e;rcio
c;ine,
]"otllcre
mai
innlte
feirui:
Ii4
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
25/96
tI,",
l:
r"i-
rl-;l
:.i.;.
:t:t
:":
,li:.'1.ir'
il,.r':ri..
r
rl;:..
r
ti:r..
l:"'
j
i'. ,.i
i
ii.iili.
I
i.r'
l::r r''tlj, .,
I Lj:i
i-ii;'i
',
lr r;
: i"1,..
).;i
.{inr:
I
l,i;i
..,:i',:'
i
r:r:,i
,,ii
.
I:':Ii
i::;r
:r
-
iil r,.;'i;
:;i:
Li,i.;:.
::fi,:r'lli
'lrr'i'r,':r
i1i;;,i:':,::
tlt.:,i:_:
i:t '|i,1
l
:::ti:': ,:
:
I,ill':
Ctraracra
diabetic5.: apare
1a
cliaberici
rirer':,
:ste
biiateral5
gi
are
o evoiu.tie
rapidL
spre marurit'ate,
imbr['cd.nci
cliferite
iorme.
Se
prezint[
sub
formd
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
26/96
ll
irtrnil nsdnii i cnls
f nnirn,Lai
rrr
i
Deplasiliie
.
ciistaiinului
se
plociuc,
'in
generai, ciin
.cavz&
unel
ti:crili
a zonulei,
-Aceasra
poale
fi
afecrat[
priri rt'er-imarisme
puiemice.
inflamalii
cronice,
flloerea
mecanicd
a
zonulei,
degenerat'ea
sau
ei*ofia
ei'
Su,blgxalia
cristalinuiui
este
deplasarea
par iali
a
ci'isrslinuiiiii,
acesta nu
mai
esre pozilioneit
centrai,
ciar
se
aililinca
in
camera
postericarii.
De
cele.mai
nrnlte ori
sll:luxalia
cris'calinuhii
poare
cieiertnina
scdciereA
acuit[1ii
uizaaie
(astigmarism.
niiopie
posttraumatict),
clefomlarea
obiecteioi',
diplcpie
r'.'Ioncculard..
I-r
brornrcrosccp
se
poace
cons;a:a:
croftnzim::
:tegaliL
ii
clrnerei aniei-ioa:e,
iriclodonezi.s
(rrernorul irisLiiui)
in
dr-eptu1
subluxaliei;
un
spaliu
di.scref intre
cristalin
gi
nrargineapr.rpilar[;
o
mici
rinrii
cie vitros in
camera
anteti';ati'.
Lr-rxa 1a
cristalinulr.ii
este
clepiasaiea
botala
a
cristalintriui E1
nu
se mili
aflir
i1
canlera
posterioali,.
ci in
camera
anterioariit
sau
?;"
v1lros.
'I;uxatiile
cristaliriglgi
iir
catllera
anreri oard
sutii
insotite
cle
cir"r'i'eri cctiare'iniense
9i
acuitate
vizualb.
ioaLne
sclzuti.
l-u;
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
27/96
-
rrl
-:10;
+12D,
iar
penrru
vederea
c1e
aproape
1,
.) ,
115?.
(ochiul
i;i
pierde
acbmod.atia).Esteocorectiec1en:ociatd5ioarecrrminva1idant[aafakiei.
'
rtt
l
:ntile
de
contact
-
este
o sohilie
nu
totcieauna
posibila'
t,
l'
.
lmpiant
de",,
cristalin
-
este
soltilia
ideald.
Se
utilizeazd
impiant
adecvat
tipului
de
interven{ie
chirurgjcal[
efectuatd gi
in
funclie
de
refraclia
pacientuiui.
-
De
retimut
"
tulbur[rile'de
bansparenld
la
acest nivel
:.
: .
.
^
r.i,
..-
ale cristalinului
sunt
cea
mai frecventi'patologie
iiitdinttd
o
cataracta
este
cea mai
comuna
rndicafie
in
cirirrtigia:cristalinuiui
t;
chirgrgia
crisiaiinuiui
este
cea
mai
comund.operalie
la
nivelul
ochiul.rii
cararacta
secrmr-iard
apare
clupd
extraclia
extracapsuiar[
a
crj.stairnului
ca
unnare
a
opaci.fierii
restLiiilor
qapsuiare,
restuilor
de
mase
coriicale5
capsulei
posterioare
.
implantui
de
c':'istalin
arrificiai
este
solulia
icleald
penr::u
coreclia
lfakiei
intraocular,crI-staiinu1esteoientij6d.eaprox.2iD(lnmedie)
iipsa
sa
,.
,.,flr.r.
azi,
.c\
o
lenrilfl
artificiaiZr
intraocuiar.l
cie
aceeapi
valoare
,ouo1enti1da7rianitr1eaprox'10D,sitr.ratiernaipr11inpre"feraLL.:
"@
i.i.:
117
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
28/96
l
1
I
,l
'rl
CAFITO{.UL
}in
GtAUe
$fu{UL-.:*
: trefiirai{ie
i''
Tennenul cle
glaucom
reunesre
rur
grllll
de
afbcliuni
ocuiare
ou
etiologii ql
nrecinrsrne
fiziooatalogice
diverse.
care
au
in
comun pielclere:
cie
Sbre
nervoase (axoni
ai
celuieior
gar:giionare
retiniene) cu
moclificiLri
caracteristice
aie
.aspectului
cliscuiur
opric
pi
ale
cdu:nului vizr-ral. Giar-rcomul
de
diferite
fonne
esie
o
"i:auzl.
importanta
de
pierdei'e
a
vederii,
Se
apreciazi
c5. in lume
existi
circa
40 de
milioaue
d'e
glaucoinato4;i,
prevalenla
f,rinc1 de
3,5a/oinEi"u'opa
gi9%
in Statele Unite.
;;
CIrrs;ifican'e
.
Dr4:a ilornenhrl
apariliei"
glauconiul
se ciasiflc[ in
congenital
gi
iio66ndit.
Din
punet
cLe
vedere
etiologic,
glar-rcomui
poate
fi
primar,
clincl apare''rzoIa ,
sau
secunciar
cir:d
esie
caLLzat
de
alte
afeclruni
oculale.
Glaucoantele
priliare
sunt
bilateiaie
gi'se
ransmir
eLechtar,
pe cinci
cele
secuirclare
sLtni
;tciesea
unilaiteiaiie
91
nlr
au
o coniponenli
ililLfi'
j::;il:'::"ilXffi,*unehiului
catnerulri,'
tiricio-ccrneear,,'
giaucomul
poare
fi
in
ceie
ce
urmeazd voni
utiii.za
urunatoaroa
ciaslficare
a
glar-ic
".nuiul:
1
Gjaucorn
conge;riral
e
precoce
e
tarciiv
.
e
asociat
cu afectiu:ri oculare
sau
sistem"ice
-
uiauc0i1l
lll'lllliii
@
:cu
r-urgiri
ciesciris
(GPUD)
e
clr
presiune
no:'malI
o
'
1lr
;r'.,ri.i ,-.i.i.
,l.lDI
lt,
JLI
{ll*:lll
:LlLtlL)
I
\'_,i
'Lli
l
-
,Jlau:on,
se
:uncia;
e
clr
pseucioelifolieii
capsujale
,'11 A",J,
yrElltul.]t(tt
?
u1
rSli-l11t]1111
*
inflarnator
o
i11.'tl1cI]1
c rran'..i
^
-j,.
Lr-vlJ
LcLL)r
neovascular
^
'I
i
i:td
' 10
l lu
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
29/96
.
.
,i:j
@
Dosttraumatic
o
iatrogen
'
,
:'
c
sindromul
Posner-Schlossman
Dintre
toate
f6.nne1e
de
giaucorn
cel mai
frecvent
atare
nnghi deschis,
caoe
etrte
irnplicat.?n
aproximaiiv
609/o
din
cazni.
nnghi
inehis
este
rbspunz5.tor
penfru
circa 15%
ciin
canx1
gialrrcoame1orsecuncq.rir,zzwi9icongenitaIe(3%}'
'1
gtaucomul
pi'unar
cu
Glaucomtrl
pnmar.
cu
restul.
fiincl
datorate
'j;;i:
.. :
I
;1.'L
ri
ri'.-
:.,':
.
,
Fac,toni
rie
ruc
Principaiii
faaiEori de
risc
asociali
cu
prezentari
in
tabeiui urmdtor:
*.
aparilia
sau
pro-mesia
glaucomnlui
sunt
,I1'
flagtori
de
rise
Fliperlensiune
a
incraocular'El
.V
AISTA
flrediratea^
Rasa
JJr
Facrori
vascuiari
,
"i;
:i
-.
Ps eucio
exfblierile
cansulare
lremoragllle
d.1sculul
optlc
Hipertonia
ociiiar[ este
ce].
mai
imponam facrol
de risc in
giaucom.
ScX'rierea
tensiunii
oculare
se
c;ar1sls476
cu
oprirea
sau
incetinirea
marcard a
evolu{iei
giaucornului.
Ca urmare,
majontarea
mijioacelor
cerapeurice
unndresc
in
prezenr
leducerea rensiunii
oculare
ia
valori
oare sE nu nihi fre
cilun[ioare
pentru
ochi,
Incicienla
glaubomuiui
creqte
cu-v0rsta,
ceie
mai mnlte
canri
apirAnci
ciupit
40
de
ani.
Lriumeroase
stui'.ii
au
ardtat
existenla
agregirii
famiiiaie
a
cazurilor
de
glaucom.
pieCdncl
peltrru
o
frantimirei'e
geneticd
multifactoriaid.
.:
Afeciiunile
vasculare
cuffi
ar
fi
vasospasrnnl,
1:.ipotensiunea
arterialh
nochrrnfl,
anerioscleroza
sau
n'ricroangiopatia cliabeticd
duc
la
disfirnclii.ale antoregllrii
caiibrului
artedoleior
de
ia
nirrelul
capului
nervului
optic
si
agraveazil
evoir-r,na giaucomr-rlui
prin
scdderea
flr-xuini
sanEvin
ocuiar.
Dimamica
uinmor"li a[ioase
Unroarea
apo;s6
este
un
fluiri
transparent
produs
la
njvelul proceseior
ciliare
att
..
i19
,1
:;
I
-J
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
30/96
pdn
mecanjsme
aciirre
(pornpe
ionice)
cit
;r
pereleiui
oapilar.
EpiteliLrl
ciliar
bistratificat
impi
eciicdn{i
a"s
tfei
ire c eroa
mo
I
e crilelor mzri,
Fig.
1 Circulalia
umotii
aLPoase
priil difizirne
p;rsivl prin
.fenesirafiiie
prezinth
jonciiuni
str6nse- i-ntre
eeiule,
I
,liiilslm
':]l
ii
j
I
..1
_-i
I
I
i,
I
I
i
l
'i
l
Umr:area
apoasi
este
e;icreta.t.i
la
niveiul
cameiei
posterioart,
d"ei:mltatl.anierici
cie faLla
posterioaila
ilisnlui,
posterior.Je
capsrLla
anterioard
a cristi.ltnuiui
gl
peiiferic
de
co:pni
ithar.
Dur
camera
iroste
ioirld.
umoarea
apoasi.irece
prit orificiul
pupiiar
in
..ro.ro
anterioard.
un spafju
delimitat
anrelior
cie
faia
posiedozrr[
a
ccrneei
qi
posreriol
de
t'a a
anterioariL
a irisuliii.
Ea
se
evacueazd
dtn
ochi
in
principal
p,"';la
nivelui
ungiriuiui
irido-cor:neeair
(lrulii
qi
Lnighi
camentlar)
la
nivelul
ciiruia
e..
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
31/96
Ftzioinratolo'e;te
l
t,i
l
Numitorul
cilinun
al
tufuror
formelor
d.e
giaucon:
ii
constituie
moartea
ceiulelor
gangiionare
retinierie
cu
piarcterea
fibrelor
nenntiui
optic,'expirnz[ta
clinic prin
aiterarea
ireversibiiI
a
cflmpuii-ri
vizual.
De-a lungul
tin:pulni
ar.i
fost
propllse
mai
muite
tpoteze
asupra
modr-riui
in-cire
se
prociuce
pierderea de Hbre nervoase. cele
mai irnponante
fiincl
cea
mecanicd
(in
cale se
considerd
ca
presiunea
intraocularS'
cres,iutS.
ciuce la'
comprimarea
fibieic'i
optice
pe
ineiui
sclerai
citrr
al papilei si
ia
niveiui laminei
cibrosa,
cn oprirea fiuxuiui.;lxopiasmic
Ai
ciistrugerea
ior
prcgesiv[)
gr.
cea
iscirernica
(in
care
rolui esenlia1
i1
joaci
pertubarea
microcircuJaliei
retiniene,
cu
ische:::ia.gi
necraza
ceiul
elor
ganglionare).
in
prezent
se
opreazZi
pentru
o
fiziopaiologie
multifactorialZ..
a1e carei
princiraie
eiemente
sunt:
pre*,irnea intraccuiard crescutf,
alterEiri
stntehtraie
aie
iamjnei
cribrosa-
disfuncfia autoregl4rii microcircuiafiei
returiene,
prezenla
factcriior
de risc vascuian
sistemici
(rrasospasrn.
hipotensiune
arteriaii
nociur-rti..
afecliiuri
cardiovascula-re
gi
hematoiogice)..Ac1ionAnci
concenat,
acesii
faciori
duc
ia dispariiia
ceiulelor
ganglionare
ei.t6.t
prin
necrozi
cit
gi
prin
apoptozF.. CeLLrlele
ciistruse
eiiDereazh
meiiatori chimici
(de
exeip1rrgnrtamat)-::::*:-::'.:'.'.invecrnaie,m5,rinc]reritoriu1afectat
Din
gnr
os
ticul
gna,ilcomu
iuri
Diagnosticul-
cie
glaucon:
se
sprijini
pe
evidentiel'ea
pier
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
32/96
Fotosralla
retiniani
este
in
pl'ezenl
uretodi'.
srand.ard
cle
fpreoiere
gi
urmdlre
a
r:rodificf
ilor
sirucruraie
ale
capuiui nen'ului
optic. Esre
preferabili
ibtografia
ptereoscopic[,
care
pennire
vizuaiizarea tr:iciimensionaid
a aspec,ruiui
papiiei
gi
excavaliei
glanconratoase.
Fotog:'aJia
retinianE
arc
avantajr-ri
inregistrarii
obi$ctivi
a
leziunilor
gi
a1
posibilitaiii
cl,e
nalizd,compurerizatd
a
inragrnii. .:
,
.
lV{etodeie
de
anal:ura
topografrcit
computeizatd (HRT, .GDx-YCC sau
OCT)
penlit
in
plr-rs
gi
caicularea
unor
palametri structuraii
(grosin:ea
stratului
de
fibre
nervrJase
retiniene,
m5rimea
gi
suprafala
ciiscuiui
optic,
n:drimea,
aruprafbla
gi
adincimea
excavadei,
erc.
)
ceea ce
faciiireazd
5r
mai
muit
aprecielea progresiei
bolii,
-
.-
-
l*
:
M
gf
q-b
rJ.g.,
fi.U''4:ilo.g
n
n c
Pednletna
este
o
e;rclorare
ciinicir
esenriald
in
glaucon.,
cieoarece
evicieniiazd
pierderea
cie
fibre nervoase explimaid
prin alterarea
funcliei
vry,uale
?r anumite
sectoare.
Ierir:re'lria
automati sianciard
(PAS)
utlbzeazia
un
spot
iuminos rruc
prezentar
in
difenie
directii
pe rm
fond
cie
i:rtensitate
luminoasl
scdzutd,.
Seasib'iiitatea-bculard
este
e:.primaid
in
decibeli
gi
coiloaratd
cu
valoriie
consicierare
non:rale
in
ftinc1,re
de
vArstZr.
Anwateie
mat
periolmairle
(Humpirel',
Octopus)
pemrir
gi
calcularea
+
unor
iaclici
statistici
imllona:lii penrru
umrdrrrea
progresiei.
Alte uretocle
mai
pr-r1i:r
*irdirzate,.
dar
care poi
cieceia
mai
precoce
cieficirele
runciionale,
sunt
pedmetria
cu iungime
de
unri.6
scurtd
isror
aibas"nl-r
pe
fonci
gaiben)
gi
perimetria cu
dubiare
in
frecvenlir.
gneori
poate
fi utila
,si
peiimetria
cinelicir Goidmann,-i:rai
ales
pentm
trasalea
lirniteior
reriferice
aie cdmpului,
vizual.
Cele mai
frecvente
mcctificari
ale
c2,nruuiui
vizual
in
gJ.aucom
s'.rnt
reciate
?n
rabelui
u
ndror:
Ivled
[{L iyj_ene
: \j_tn
gtrauc
qrx?.
,1i:-
Ldrgtreapetei
oarbe
Scotoame
prilacenti'ale
Scorom
arciform
(Bjem:nl)
,
reapti
nazaii
jxgusral'e
geneiallza;a
i,nsulir
teitpolziii
cie
ciini.,
'
izual
t.ecrta ie
Scotoameie laracentLale
apar Ia.i0
glacie
inlr"trr-r1
prurcirrlti
cie
it,-,atie.
Scotornul
arcjiorm
lipic
are
origine
la
niveiul
peter
oar"be,
fiai.ecl
arcuat
intre
10
gi20
c1e
grade
gi
se
teiut
jni
1a
niveiui
meridianuir-ri
orizonlal
clin
hemicimpol
nazai.
T':-,:apta
nazald.
t'epreztnri
o
discontiriuitate
a
izoptereior
din
cdn:pul
',rizlal
nazal. Ceieialte
ilociiircaii
auar
aru"nci
cind
ciisli'ugeiea
fiblelor rerloase
esie
foarte
avarlsard.
:
,
iil
ri2
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
33/96
I
ii
fogg*etrig
-
:
Tonometria
este
meiocla
c1e mhsurare
cijnic6
a
presiunii
intraocniare'
Deqi
existi
mbi
mglte telrnici,
principiui
este'con:un:.d.efsnnarea
lemporarl
a
coru,eei
sub
aqiunea
*nei forle
exterioare
.rrrlnurm
propoqibnali
cu presiunea
intraoeulard,lTonomehiapnn
ryi^"*'"
este
ccaside
ratdinpr"i*"t
.-o
rnai
precisd djntre
metodele
de
mlslJrare.
Tonomerria
ia
inten'al"e
repetaie
in
decur.sul
a
24h'
constihrie
curba
tonomekici
nictemeralra,
ca# ,pen1iie
obser.ra:lea
varialiiior
diun:e
aie_presiunii
mtraocuiare.
in_mod
normal
acestea
,nu
depapesc
5
mni
-i{g,
in
giaucom
fiind
adesea'mai
mari.
curba
torornehicd
efectriatd
kL
pacienlii
aflagi
sJrt
ti'aralment
este c
caie
excelent[
de
apreciere
a
efi
ci
enf
ei
terap
efitic
e.
Gomnoscomia
:-:..*:-:.:-:::-:=
,
trip
I
Princiniu,
gcnioscoriei
- ^b'"
;
:
T-"1
r'
'',
-\,
^
,/
. l;"
-/-
-1..
/
/\
/'
'tt
Gonioscopia
este
o
tehnicd
-
7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB
34/96
J
2A-35
grade
pir:ren
soleral
v
izibl|
ID
?
(-rli
orrde
J
rr rrv
bancia
ciliari v
izi
ci'i-a
Lngliiul
cie
g:clul
i
sau
I
se
poale
incirtde, pe
cd.nci cel
:)=
gradui
3
sau
4
esce
desbiris
gi
nu
poate
da n4gtere
unui atarc
de,
giaucon:
piin
inclnrier
e.
li
;
.
P'ir.
c,onioscopie
se
pot
vizttaliza
11
elemeilte
anaroruce
anonneie
la
nivelul
:].^-
"'
t""
'.
-
.:.
^
.-
-'^
-----
unghiuiui
(ptgr:rent
in exces,
,e)$uclat.
sinechii
antedoale,
vase
c,t leoformarie,
sAnge,
etc.) care
orienreazd
ollalmologui
in
stabiiirea
diagnosticulLri
si
ccnclurtei
terapeutice.
Gnmucomrtln
coragcraitni
t.
Giaucomul
congeirital
se ciatoreaziaprezentei
unui
lesut
mezrcierulic
embnonar
in
unghiul
ridocorueean
qi
posibil
pi
unei
inse4ii
qnonlale
a
musciiiuiui
top related