bu let in no 205 ro 050116 editorial

7/25/2019 Bu Let in No 205 Ro 050116 Editorial

http://slidepdf.com/reader/full/bu-let-in-no-205-ro-050116-editorial 1/1

5

Pulsul Geostrategic, Nr.205, Mar   i 5 Ianuarie 2016 www.ingepo.ro 

Uniunea European î i pierde direcia?

Corneliu PIVARIU

Jean Monnet, considerat de foarte mult lume ca printele fondator al Uniunii Europe-ne, analizând consecin ele celui de-al Doilea Rzboi Mondial, spunea: “Nu va fi pace înEuropa, dac statele vor fi reconstituite pe baza suveranit ii na ionale… rile Europeisunt prea mici ca s garanteze propriilor popoare prosperitatea necesar  i dezvoltareasocial. Statele europene trebuie s se constituie într-o federa ie”. Uniunea visat  deMonnet urma s fie construit prin cooperare, constituirea unie pie e comune iar în final

ar fi semnat cu “Statele Unite ale Europei”, denumire adoptat i de Wiston Churchill pentru a descriepropria sa viziune privind cel mai bun viitor posibil pentru Europa.

Criza financiar  care a început în 2008, la care treptat s-a adugat valurile de refugia i din Afganistan,Siria, Irak i alte ri din Orientul Mijlociu i Asia, criza financiar  din Grecia, anexarea Crimeei de ctreRusia i conflictul din estul Ucrainei, inten ia Marii Britanii de a psi UE (referendumul va avea loc lasfâr itul lui 1016 sau începutul lui 2017), tendin ele separatiste i accentuarea tendin elor na ionaliste înmulte ri europene sunt numai o parte din provocrile la care Bruxelles-ul trebuie s gseasc solu iiviabile i acceptabile pentru rile membre.

Introducerea Euro în 1999 a avut consecin e contradictorii: a însemnat un pas important în evolu iaUE spre o mai mare unitate, dar în acelai timp a creat o bre, pe lâng altele, în ceea ce priveteaceast unitate. În acelai timp trebuie subliniat c UE nu trebuie privit ca un actor izolat pe scena in-terna ional, iar o nou  valut puternic  aprut  în peisajul economico-financiar mondial a creat noipreocupri i reac ii din partea celorlal i actori mondiali importan i.

Dintre realizrile pe care totui UE le-a avut în aceast perioad, trebui s men ionm efortul financiarde aproape un trilion de Euro pentru men inerea stabilit ii Euro i stabilitatea financiar   a stateloreurozonei. A fost constituit Mecanismul de Stabilitate European; noi prevederi fiscale; este în curs deconstituire o nou uniune bancar  european, în timp ce puterile Bncii Centrale Europene au crescut,

facând-o astfel, “cel mai efectiv i activ actor în criza zonei Euro”. Msurile de austeritate au avut înacelai timp i consecin e negative, milioane de oameni devenind omeri. În acelai timp ri ca Ger-mania, Oland i Marea Britanie au criticat faptul c UE nu a fost suficient de strict cu statele membrecele mai îndatorate (vezi declara iile deschise ale ministrului german de finan e Wolfgang Schaube -care a cerut ca Grecia s ias din uniunea monetar ). Criza refugia ilor a provocat o nou divergen  între statele din sud i est, care au suportat cea mai mare parte a dificult ilor provocate de aceast situa ie, trezind resentimente fa de vecinii lor din nord i vest. Evolu iile din UE i rezultatele alegeriloreuroparlamentare au dus la creterea procentelor ob inute pe plan na ional de partide anti-UE sau anti-Euro, cum ar fi Frantul Na ional în Fran a, Partidul Libert ii în Olanda (care a ob inut 13% din voturi)sau partidul neo-nazist din Grecia Rritul de Aur (Golden Dawn), care a ob inut 9% din voturi.

Europa se confrunt i cu problema îmbtrânirii popula iei. În 2014, Organiza ia pentru CooperareEconomic i Dezvoltare (OECD) i Comisia European, au declarat c popula ia apt de munc  vascdea cu 7,5 milioane de persoane pân în 2020, iar în situa ia când imigra ia va fi oprit total, aceas-  scdere poate ajunge pân  la 11,7 milioane. În acelai timp Europa a fost invadat, de ceea ceOECD a denumit “un numr f  precedent de refugia i i cereri de azil”, apreciind la 350.000 - 450.000numrul celor “care vor primi statutul de refugiat sau unul similar, mai mult decât în orice alt criz a

refugia ilor prin care a trecut Europa de la Al Doilea Rzboi Mondial”. Europa devine din ce în ce mai rapid una din cele mai diverse regiuni ale lumii. Conform ONU, Ger-

mania este pe locul trei ca numr de imigran i, 16 milioane din totalul popula iei de 81 milioane fiindstr ini sau imigran i. Marea Britanie este pe locul doi ca numr de imigran i în UE, dup Germania. Separe c UE va deveni asemtoare cu SUA, atât timp cât imigra ia nu va putea fi oprit, dar i nece-sar  (demografic i economic).

rile UE au reuit s coopereze între ele în ultimele ase decenii, în pofida dificult ilor i diferende-

lor care au caracterizat aceast perioad i cel mai probabil vor continua s o fac, sub umbrela uneiGermanii din ce în ce mai influente, f  îns a fructifica la maximum poten ialul de care dispune.

EDITORIAL

Motto: “ Opiniile sunt libere, dar nu i obligatorii” —I.L.Caragiale