beneficiar raport de mediu septembrie 2013 s.c. ssm …apmcs-old.anpm.ro/files/apm...
Post on 29-Aug-2019
6 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 1
CUPRINS
CAPITOLUL I 3 1. Obiectul lucrarii 5 2. Stadiul actual al dezvoltării 6 3. Situatia existenta 7 4. Refacerea zonei studiate 8 5. Propuneri de dezvoltare viitoare 9 6. Relatia cu alte programe 14 7. Prevederi ale PUG 16 CAPITOLUL II 17 2.1. Clima si calitatea aerului 17 2.2. Relieful 18 2.3. Hidrografia/hidrogeologia 20 2.4. Analiza geotehnica 22 2.5. Seismicitatea zonei 26 2.6. Vecinatati – prezentarea aportului suplimentar de poluare 26 2.7. Avantajele refacerii zonei 27 CAPITOLUL III 27 3.1. Solul 27 3.2. Apa subterana 28 3.3. Ocuparea terenurilor 29 3.4. Zonificarea teritoriului, bilant teritorial 30 3.5. Peisagistica 31 3.6. Circulaţia 32 3.7. Utilizarea resurselor 32
3.7.1. Alimentarea cu apă 32 3.7.2. Canalizarea apelor uzate menajere 32
3.8. Alimentarea cu agent termic 32 3.9. Alimentarea cu gaze naturale 32 3.10. Alimentarea cu energie electrica 32 3.11. Surse de zgomot, vibratii si radiatii 33 3.12. Deseuri 33 CAPITOLUL IV 34 Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international care sunt relevante pentru plan CAPITOLUL V 36 Potentiale efecte semnificative asupra mediului 36 5.1. Apa uzata 36 5.2. Aer 36 5.3. Surse de poluare a solului si subsolului 37 5.4. Biodiversitatea 38 5.5. Mediul social si economic 41 5.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural 42 5.7. Din punct de vedere al sanatatii 42 CAPITOLUL VI 43 Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier 42 CAPITOLUL VII 43 7.1. Masuri de diminuare a impactului deversarii apelor uzate 44 7.2. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului 44 7.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului 45
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 2
7.4. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii 46 CAPITOLUL VIII 47 8. Expunerea variantelor 49 8.1. Varianta 0 - amplasamentul ramane in situatia actuala. Nu se intervine asupra sa 50 8.2. Varianta 1 – lucrare de barare mobilă a râului 50 8.3. Varianta 2 – lucrare de barare fixa a râului CAPITOLUL IX 54 Monitorizarea efectiva a factorilor de mediu 55 CAPITOLUL X 55 Rezumat fara caracter tehnic 55
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 3
Capitolul I
Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului, precum si a
relatiei cu alte planuri si programe relevante
Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a
mediului în pregătirea şi adoptarea unui plan propus a se implementa pe un anumit
amplasament. De asemenea, are rolul de a furniza informaţii factorilor de decizie (titularul
planului, autoritatile implicate, publicul interesat sau potențial afectat), astfel încât să fie
adoptate cele mai adecvate măsuri pentru reducerea sau eliminarea potențialelor efecte
negative generate de acesta, în relație directă cu condițiile concrete din teren.
Procedura de evaluare de mediu include elaborarea raportului de mediu, consultarea
publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi
programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări
în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate.
Elaborarea Raportului de mediu la PUZ s-a făcut în conformitate cu prevederile din
următoarele legi, normative și ghiduri: OUG nr. 195/2005 privind Protecţia Mediului
aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu completările și modificările ulterioare; HG nr.
1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe; Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe etc.
Prin initiativa titularului SC SSM PREST SRL, se doreste promovarea unei
documentatii de urbanism, faza PUZ, pentru un teren aflat in proprietate personala. Terenul
studiat prin PUZ, se afla situat in extravilanul localitatii in extravilanul localitatii Maciova,
com. Constantin Daicoviciu din jud. Caras Severin.
Prezentul proiect propune construirea unei microhidrocentrale cu o putere instalata
de 0,928 Mw, amplasata pe râul Timiș, amonte de confluenta cu pârâul Maciovita.
Scopul investiţiei este producerea energiei electrice verzi (nepoluante) prin
folosirea potenţialului hidroenergetic al râului Timis şi a afluenţilor acestuia între cotele
169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m.
In acest scop, Primaria comunei a emis Certificatul de Urbanism nr. 11 din
10.08.2012, prin care se solicita intocmirea unui PUZ. Consiliul Local al comunei Constantin
Daicoviciu, in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor
comunei, a hotarat emiterea Avizului de oportunitate, in baza caruia s-a emis si Certificatul
de Urbanism mai sus mentionat.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 4
Initiativa realizarii unei microhidrocentrale face parte dintr-o strategie mai larga, de a
transforma noile cunostinte in inovare tehnologica, in scopul producerii de energie electrica
din surse neconventionale. In urma implementarii acestor tehnologii, se asigura surse
ieftine de energie alternativa, aducand in acest sens un plus pentru protectia mediului, atat
din perspectiva accesarii unei surse de energie neconventionala, cat si din perspectiva
echiparii edilitare a zonei.
� beneficiarul lucrarii - S.C. SSM PREST S.R.L.;
� locatia proiectului - terenul este adiacent râului Timiş în perimetrul
localităţii Constantin Daicoviciu, amonte de confluenţa cu pârâul Macioviţa.
Figura nr. 1 – locatia proiectului
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 5
Figura nr. 2 – locatia microhidrocentralei si a conexiunii la SEN
1. OBIECTUL LUCRARII
Zona pentru care se elaboreaza Planul Urbanistic Zonal - Construire
microhidrocentrala pe raul Timis se afla in extravilanul localitatii Maciova, com.
Constantin Daicoviciu.
Obiectivele acestui PUZ constau în:
� stabilirea terenurilor afectate de realizarea obiectivului;
� stabilirea modului de utilizare a terenurilor din extravilanul propus;
� delimitarea zonelor afectate de servituți publice, de interdicții temporare și
permanente de construire;
� evidențierea deținătorilor de terenuri și modul preconizat de circulație a terenurilor
din zona de influență a microhidrocentralei;
� precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite și
amenajate;
� stabilirea destinației terenurilor care fac obiectul prezentei documentații, aflate în
extravilanul localitatii Maciova;
� evidențierea posibilităţilor de dezvoltare a localității ca urmare a realizării investiției.
Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la studierea zonei şi
promovarea unei alternative în utilizarea anumitor suprefețe de teren din extravilanul
localității Maciova, care să conducă la dezvoltarea economică a localităţii în scopul
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 6
ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin atragerea unor investiţii importante, care să
fie realizate în contextul dezvoltării durabile şi a protecţiei mediului înconjurător și de
asemenea, la o dezvoltare a zonei, din punct de vedere industrial.
Obiectivul principal al planului este realizarea unui ansamblu energetic
neconvențional, compus din microhidrocentrala, drumuri de acces si rețele electrice, care
au drept scop principal producerea de energie verde prin exploatarea potenţialului
hidroenergetic a râului Timis şi a afluenţilor acestuia între cotele 169.80 mdM şi 166.30
mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m.
Coraborat cu acest obiectiv, evidențiem şi alte obiective de importanţă majoră.
Astfel, prin implementarea planului se pune în valoare una din principalele resurse de
energie curată, energia hidro în zona comunei Constantin Daicoviciu, judeţul Caras
Severin.
Obiectivele specifice sunt:
� schimbarea folosintei terenului din teren agricol, in teren pentru constructii;
� introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat;
� amplasarea unor turbine in scopul producerii de energie verde.
În concordanță cu principiile dezvoltării durabile, un alt obiectiv al planului este acela
de a contribui la reducerea emisiilor de noxe în atmosferă, cum ar fi CO2, SO2 şi NOx prin
înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de termocentrale. Prin aceasta, planul
contribuie la realizarea angajamentelor României, asumate prin Protocolul de la Kyoto.
Planul asigură de asemenea, crearea cadrului pentru promovarea unor investiții noi care
vor asigura dezvoltarea zonei și locuri de muncă.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII
Zona studiata in PUZ, se află in extravilanului comunei Constantin Daicoviciu.
Accesul in perimetru este asigurat de drumul european Caransebes-Timisoara, din care se
desprinde in dreptul com. Constantin Daicoviciu, un drum comunal spre localitatea
Maciovita, continuat de un drum de exploatare. In zonele invecinate, functiunea dominanta
este cea agricola.
Suprafaţa de teren detaliată în acest PUZ, este delimitata de:
• la nord: - Paraul Maciovita;
• la est: - proprietate particulara;
• la sud si vest: - Raul Timis.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 7
Localizare - Confluenţa râului Timiş cu pârâul Macioviţa.
Drum de exploatare valea Maciovei km 2,5.
Sat Maciova, com. Constantin Daicoviciu, jud. Caraş Severin
Coordonate GPS: 592111.66 m E, 5041186.52 m N
In baza PUZ, se urmareste parcurgerea procedurii legale de introducere in intravilan,
schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor, intocmirea documentatiilor pe specialitati
pentru executarea utilitatilor (energie electrica) a drumurilor, faza DTAC, PT etc.
Pe terenul studiat in acest PUZ, beneficiarul intentioneaza sa construiasca o
microhidrocentrala, aflata in apropierea localitatii Maciova, dupa ce se parcurg toate etapele
necesare.
Zona are potential de dezvoltare datorita:
� existentei arterelor de circulatie;
� existentei liniei de joasa tensiune – 20 kVA;
� potentialul hidroelectric pe raul Timis.
Zona studiata se afla in judetul Caras Severin, extravilanul comunei Constantin
Daicoviciu, avand urmatoarea situatie administrativa si juridica:
• situatia administrativa: teritoriul administrativ Constantin Daicoviciu teren
extravilan;
• situatia juridica:
� teren proprietate privata pentru amplasamentul
microhidrocentralei - 15.008 mp;
� contract de închiriere nr. 412/17.01.2012 a suprafeței de 773.00
mp albie minora a râului Timiș, bun imobil proprietatea publică a
statului, aflat in administrarea A.N. „Apele Române” –
Administrația Bazinala de Apa Banat;
� anexa la Contract de închiriere nr. 412/17.01.2012, a suprafeței
de 1.556 mp albie minora a râului Timiș, bun imobil proprietatea
publică a statului, aflat in administrarea A.N. „Apele Române” –
Administrația Bazinala de Apa Banat.
3. SITUATIA EXISTENTA
La ora actuala, terenul studiat in suprafata totala de 15.008 mp , este teren
extravilan, fara constructii fiind proprietarea SC SSM PREST SRL cuprins in urmatoarele
carti funciare:
• CF NR. 34130 C-tin Daicoviciu, S = 5280 mp;
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 8
• CF NR. 34271 C-tin Daicoviciu, S = 4971 mp;
• CF NR. 34273 C-tin Daicoviciu, S= 4757 mp.
Pentru constructia microhidrocentralei, a fost inchiriata o suprafata de 773,00 mp ce
se afla in albia minora a raului Timis si care este proprietatea publica a statului, in
administrarea A.N. Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Banat. Pentru aceasta
suprafata s-a incheiat contractul de inchiriere nr. 412/A6/17.01.2012 intre locatarul S.C.
SSM PREST S.R.L. si locatorul A.N. Apele Romane .
Dupa intocmirea studiului de fezabilitate, proiectantul a cerut ca suprafata de teren
inchiriata de la A.N. Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Banat sa fie mai mare
si astfel s-a incheiat si un act aditional la contractul mai sus mentionat pentru o suprafata
de teren de 1556 mp. Concluzionand, avem urmatoarele suprafete de teren:
Teren proprietate particulara
SC SSM PREST SRL
15.0008 mp Carte funciara
Teren inchiriat A.N. Apele
Romane
1.556 contractul de inchiriere nr.
412/A6/17.01.2012 si act
aditional 1/2013 la contractul
mai sus mentionat
Datorita pozitiei geografice destul de apropiate de localitatatile Maciova, Pestere, C-
tin Daicoviciu si vecinatatii raului Timis, terenul este propice pentru valorificarea
potentialelor apelor si a dezvoltarii activitatilor conexe, cum ar fi infiintarea de
microhidrocentrale.
Dezvoltarea durabilă obligă la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele
sale economice, ecologice, estetice şi accentuează caracterul de globalitate al problematicii
mediului. Aplicarea măsurilor de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului va determina
menţinerea echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanţi ce afectează sănătatea
şi creează disconfort.
4. REFACEREA ZONEI STUDIATE
Scopul investiţiei este acela de a valorifica potenţialul hidroenergetic al raului Timis,
cu consecinţe benefice asupra mediului prin înlocuirea energiei electrice produse în
instalaţii termoenergetice, cu energie produsă din surse regenerabile, în contextul global al
dezvoltării durabile care presupune:
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 9
• gestionarea responsabilă a resurselor energetice fosile prin valorificarea resurselor
regenerabile viabile pentru generarea electricităţii;
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul scăderii încălzirii globale prin
utilizarea energiilor şi a tehnologiilor curate.
Proiectul se încadrează în tendinţa mondială de maximizare a cotei resurselor
energetice regenerabile. In condiţiile reconsiderării riscului centralelor nuclearo-electrice, a
preţului crescător al combustibililor fosili, a penalizării emisiilor de CO2, orientarea spre
resursele regenerabile reprezintă una dintre soluţiile crizei energetice. In acest context,
majoritatea statelor europene au promovat un sistem de subvenţii pentru o perioadă
determinată care să facă economic rentabile aceste investiţii.
Dimensiunea relativ mică a centralei (putere instalată de aproximativ 1 MW) se
încadrează în limita de 10 MW stipulată în legislaţia de promovare a energiei regenerabile
din sursă hidro, iar pe de altă parte promite un impact minim asupra mediului deoarece:
- pragul de fund propus a fi construit în albia râului pentru derivarea unei părţi a
debitului are dimensiunea minimă necesară, fără a se crea un “lac de acumulare”
(volumul de apă din spatele pragului de fund este de ordinul a câteva zeci de mii
de mc – volum care reprezinta mai puţin de jumătate din debitul mediu orar al
râului în zonă);
- canalul de derivaţie este scurt (sub 150 m) şi nu ocupă o suprafaţă mare de
teren;
- restituirea în albie a debitului se va realiza la mai puţin de 150 m de captare,
garantând un impact minim asupra albiei.
Lucrarea se va realiza într-o zonă izolată, aflată la 1000 m de oricare aşezare
umană. De altfel, pe această rază nici nu există alte construcţii în afara liniilor electrice.
Locurile de muncă create pe perioada construcţiei şi apoi pe perioada de exploatare
vor aduce un aport important la dezvoltarea comunei Constantin Daicoviciu, mai ales în
contextul absenţei până în prezent a unor investiţii productive de mare anvergură.
Aplicarea masurilor de reabilitare, protectie si conservare a mediului va determina
mentinerea echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanti ce afecteaza sanatatea
si creeaza disconfort si va permite valorificarea potentialului natural.
5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE VIITOARE
Lucrarea este propusa pentru amplasare pe cursul râului Timiș, amonte de
confluenta cu pârâul Maciovița, in localitatea Constantin Daicoviciu.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 10
Conform datelor obţinute de la Administraţia Naţională „Apele Române” Direcţia
Apelor Banat prin adresa nr. 5870/01.07.2011, situaţia suprafeţelor şi a debitelor cu
anumite asigurări este prezentata în tabelul de mai jos:
Prezentul proiect propune construirea unei microhidrocentrale cu amplasare pe râul
Timiș, amonte de confluenta cu pârâul Maciovita. Lucrarea se realizează cu scopul
producerii de energie electrică între cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută
de H = 3,50 m.
Captarea propusa va avea nivelul de retenţie la cota 169.80 mdM şi va crea o
acumulare pe o lungime de 500 m, cu o lățime medie de 35 m si o adâncime medie de 1.35
m. Se creează astfel un volum de circa 23600m3. Debitul instalat în centrală, pentru
căderea de 3,50 m este de 2 x 15 =30 m3/s.
În secţiunea de captare se prelevează un debit instalat de 30 m3/sec si se
tranzitează in aval un debit de servitute de 3.00 mc/sec., prin deschiderea stavilei de 1,50
m de pe malul drept (debit cu asigurarea de 80 %). Debitul de servitute este suplimentat si
prin debitul tranzitat prin scara de peşti, amplasată pe malul stâng.
Restituirea debitului prelevat se va face după prelucrarea energetică prevăzută la
cota 166.30 mdM, în cursul natural al râului Timiș, amonte de confluenţa cu pârâul
Maciovita.
Pragul captării se ridica fata de cota radierului (168.20 mdM) cu 1.60 m, ajungând
astfel la cota NNR de 169.80 mdM. In amontele pragului nu sunt prevăzute lucrări de
îndiguire. Se face precizarea ca tranzitarea debitelor cu asigurarea de 5% se face cu
stavilele plane ridicate, la o înălțime a pragului de 0.80 m, la cota 168.20 mdM.
Tranzitarea debitelor cu asigurarea < de 5% se poate face prin ridicarea stavilelor
plane, de așa maniera încât sa se asigure in amonte un nivel egal cu nivelul NNR. Nivelul
NNR a fost stabilit la cota 169.80 mdM.Priza de apa este amenajata lateral prin patru
deschideri de cate 4.50 m, controlate de grătare rare si batardouri. In continuare, este
Nr.
crt. Raul Secțiunea
Debite (m3/s) cu
probabilitatea de
apariţie/depăşire
1 Timiș Amonte de confluenta cu pârâul Maciovita
in loc. Constantin Daicoviciu
1% 5%
1103 737
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 11
amenajat un canal de aducțiune poziționat intre cotele 168.30 mdM si cota 168.20 mdM, cu
o lungime de 90 m.
Aducțiunea este așadar un canal deschis, de forma trapezoidala, având la baza
12.00 m si o adâncime medie de 1,50 m, cu o panta a taluzelor de 1 : 1,5.Centrala aferenta
amenajării este amplasată pe teren aflat în proprietate privată. Suprafaţa construită este de
cca. 250 m2 amonte de confluenţa cu pârâul Maciovita.
Centrala este echipată cu două turbine Kaplan cu ax vertical cu o putere de 0.464
MW fiecare. Restituţia se face în râul Timiș prin intermediul unui canal de fugă. De
menţionat că turbinele Kaplan funcţionează cu nivel liber în aval, ceea ce conduce la o
evacuare în aval fără energie cinetică mare.
Încadrarea in schema directoare de amenajare si management a bazinului
hidrografic este conform PATJ - Schema Reţeaua Hidrografica si de gospodărire a apelor.
A fost încheiat contractul de închiriere nr. 412/17.01.2012, a supr afețțțței de 1.556 mp
albie minora a râului Timi șșșș bun imobil proprietatea public ă a statului, aflat in
administrarea A.N. „Apele Române” – Administra țțțția Bazinala de Apa Banat
Amenajarea propusă se află amonte de nodul hidrotehnic Coştei si aval de
localitatea Caransebeș.Impactul pragului in profilul longitudinal al râului este de 0.80 m.
Căderea se realizează prin stavile plane, cu o sarcina de 1.60 m, care sunt ridicate la cota
172.25, când apar viituri ce depășesc asigurarea de 5%. Pentru tranzitarea debitelor mai
mici decât cele cu asigurarea de 5%, stavilele plane se ridică astfel încât in amonte sa fie
asigurat nivelul NNR.
Cu aceasta ocazie se asigura racordarea lucrărilor de pe pârâul Macioviţa in albia
Timișului prin lucrările care armonizează funcționarea nodului hidrotehnic propus, cu
tranzitarea debitelor de viitura de pe pârâul Maciovita.
Captarea
Captare la cota 168.50 mdMN fiind compusă din:
•••• 4 deschideri de câte 4.50 m fiecare;
Elemente de dimensionare Timiș
Debit instalat (m3/s) 30
Număr turbine 2
Cădere brută (m) 3.50 m
Putere instalată (MW) 2x0.464 Mw 0.928 Mw
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 12
•••• cota coronament 172.45 mdMN;
•••• grătar vertical rar pentru reținerea plutitorilor.
Aduc ţiune între cotele 168.30 şi 168.20 mdM
Dimensiuni aduc ţiune L (m)
Canal trapezoidal cu baza de 12.00 m 90.00
Taluzele cu pante de 1:1,5
Adâncimea medie in canal 1.5 m
Suprafața de curgere 21.4 mp
Centrala – putere instalat ă: 2 x 464 = 928 kW la cota 169.70 mdMN
Centrala hidroelectrică – construcţie în regim de înălţime parter:
� suprafaţa construită clădire centrală: 254,0 m2;
� canal de by-pass prevăzut cu deversor la cota: 169.80 mdMN ;
� canal de fuga cu racord la nivelul râului: 166.30 mdMN ;
� suprafaţă teren privat 15000 mp;
� fundaţii, la nivelul rocii de bază, din beton;
� structură din beton armat;
� planşeu din beton armat;
� invelitoare din tabla metalica termoizolanta;
� tâmplărie metalică cu geamuri tip termopan.
Ţinând cont că volumul acumulat în spatele pragului de captare este 23600 m3 şi că
aşezările umane se află la o distanţă semnificativa, în caz de incidente nu se pot produce
pagube însemnate.
Volumul util al acumulării create este de:.
Caracteristici energetice
Debit instalat (m3/s) 30
Număr grupuri 2
Cădere brută (m) 3.5
Putere instalată (MW) 0.928
Producţie medie de energie (MWh/an) 5800
Durata medie de utilizare a puterii instalate
(ore/an) 6000
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 13
Va = 23.600 m3 < 25.000 m3
Debitul Q instalat mai mare sau egal cu 3 faţă de debitul Q mediu multianual.
Qmed.multianual m3/s = 35.46 m3/s
Qi=30 m3/s < 3 x 35.46=106.38 m3/s
Clasa de importan ţă a centralei este IV, si se stabileşte conform STAS 4273/83;
conform tabelului 1, construcţiile sunt de importanţă redusă – construcţii hidrotehnice a
căror avariere nu are urmări pentru alte obiective social – economice.
Categoria de importan ţă este 4, conform tabelului 3, pentru puterea instalată de
0.928 MW (0<P<2 MW).
Clasa de importan ţă a pragului este IV, se stabileşte conform STAS 4273/83;
conform tabelului 1, construcţiile sunt de importanţă redusă – construcţii hidrotehnice a
căror avariere nu are urmări pentru alte obiective social – economice aflate în aval.
Categoria de importan ţă este 4, conform tabelului 2, pentru înălţimea H < 6 m şi
conform cu V < 0,2 mil. m3.
Dimensionarea pragului se face conform cu clasa de importanţă IV şi categoria de
importanţă 4. Construcţia se calculează la o asigurare de 5%. Conform STAS, pentru
construcții din clasa IV de importanta nu este obligatorie verificarea la un de bit cu
asigurarea de 1%.
Înălţimea pragului de captare propus este de 0.80 m. Pe malul stâng al răului Timiş,
se amenajează o scară de pești cu deschidere de 0.60 m, pentru migrarea ihtiofaunei.
Debit de calcul Q5% = 737 m3/s.
Valorificarea potenţialului hidroenergetic: variante, capacităţi propuse; producţia
medie anuală de energie electrică; calcule hidroenergetice; parametri caracteristici şi
indicatori hidroenergetici; debit minim în albie, debit asigurat pentru celelalte folosinţe din
aval sunt redate in tabelul de mai jos:
Caracteristici
Cota prag captare (mdM) 168.20
Suprafaţa bazin de încărcare (m2) 17500
Lungime aducţiune (m) 90
Debit instalat (m3/s) 30
Debit de servitute (m3/s) 3
Număr grupuri 2
Cădere brută (m) 3.5
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 14
Acest proiect propune amenajarea râului Timiș in secțiunea indicata, în scopul
producerii de energie electrică între cotele 169.8 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută de
H = 3,5 m.
Debitul ce va fi instalat în centrala pentru căderea de 3.5 m este de 2 x 15 = 30 m3/s.
Alte componente mecanice şi electrice ale microhidrocentralelor includ:
• regulator de turaţie pentru a potrivi viteza de rotaţie ideală a turbinei cu cea a
generatorului (dacă este nevoie);
• vane de închidere a accesului apei la turbine;
• stavile (17)
• sistem de control hidraulic pentru turbine şi valve;
• sistem de control şi de protecţie electrică;
• comutator electric;
• transformatoare pentru serviciile interne şi pentru transmiterea puterii;
• serviciile interne care includ: iluminatul, încălzirea şi puterea necesară
funcţionării sistemelor de control şi a comutatorului;
• sursă de putere de rezervă;
• sistem de telecomunicaţii;
• sisteme de alarmă împotriva incendiilor şi de siguranţă;
• sistem de interconectare sau de transmitere şi de distribuţie.
6. RELATIA CU ALTE PROGRAME
Planul urbanistic preliminar si apoi PUG-ul Constantin Daicoviciu creeaza cadru
pentru activitati si proiecte noi; integreaza prevederi punctuale referitoare la teritoriul
administrativ al comunei Constantin Daicoviciu, precum si alte planuri si programe , dupa
cum urmeaza:
• Planul national de actiune pentru protectia mediului si obiectivele nationale si
regionale de mediu pentru perioada 2007-2014;
• Planul regional de actiune pentru mediu – regiunea 5 Vest;
Putere instalată (MW) 0.928
Producţie medie de energie (MWh/an) 5800
Tipul turbinei Kaplan vertical
Durata medie de utilizare a puterii instalate
(ore/an) 6000
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 15
• Planul local de actiune pentru mediu – judetul Caras Severin;
• Planul de amenajare al teritoriului national, cu toate sectiunile aprobate (Sectiunea 1
– Cai de comunicatii; Sectiunea 2 – Apa; Sectiunea 3 – Zone protejate, naturale si
construite; Sectiunea 4 – Reteaua de localitati; Sectiunea 5 – Zone de riscuri
naturale; Sectiunea 6 – Zone cu resurse turistice);
• Planul de amenajare a teritoriului judetului Caras Severin (PATJ);
• Strategia si Planul de dezvoltare a judetului Caras Severin;
• Strategia energetica a Romaniei in perioada 2010-2020;
• Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile, 2010;
• Strategia nationala in domeniul energiei regenerabile;
• Strategia Regiunii Centru pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie 2010-
2020;
• PUG Comuna Constantin Daicoviciu;
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal - P.U.Z. CONSTRUIRE
MICROHIDROCENTRALA PE RAUL TIMIS s-a efectuat in concordanta cu prevederile
ghidului privind metodologia de elaborare si continutul – cadru al planului urbanistic zonal
indicativ GM-010-2000, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/n/2000. RLU aferent
prezentului PUZ a fost intocmit in conformitate cu ghidul privind elaborarea si aprobarea
regulamentelor de urbanism indicativ GM-007-2000, aprobat prin ordinului MLPAT nr.
21/N/2000.
În organizarea zonei studiate, s-au avut în vedere propunerile de urbanism din cadrul
Planului Urbanistic General comuna Constantin Daicoviciu. În cadrul acestor proiecte,
pentru zona studiata în cadrul P.U.Z.- ului, propunerile de urbanism au prevăzut:
o pentru urbanizarea noii zone propuse, se va proceda la introducerea
terenurilor în intravilanul comunei Constantin Daicoviciu;
o soluţiile propuse pentru rezolvarea circulaţiilor în zonă ţin cont de concluziile
documentaţiilor întocmite şi de avizele obţinute;
o echiparea edilitară se propune a se dezvolta cu noi trasee si reţele de energie
electrică in zona microhidrocentralei.
Studiile si planurile care au stat la baza intocmirii documentatiei actualului PUZ sunt
reprezentate de:
� Planul de amenajarea teritoriului judeţean Caras Severin – PATJ
aprobat;
� Planul Urbanistic General pentru comuna Constantin Daicoviciu;
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 16
� Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cu
modificările şi completările ulterioare, republicată;
� Ghidul privind metodologia de elaborare si conţinutul cadru al
P.U.Z. aprobat prin Ordinul MLPAT 176/N/2000;
Acest plan urbanistic zonal are un caracter de reglementare ce expliciteaza si
detaliaza prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor pe intreaga zona studiata.
Din punct de vedere al zonificarii functionale, zona studiata recepteaza modificari majore de
ordin functional: exploatarea agricola va face loc productiei energetice, sub forma unei
microhidrocentrale si infrastructurii aferente.
7. PREVEDERI ALE P.U.G.
Zona luată în studiu reprezintă actualmente preponderent teren agricol, categoria de
folosinţă arabil în extravilan. Terenul care face obiectul actualului proiect se află în
teritoriului administrativ al comunei Constantin Daicovici.
Potrivit Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Constantin Daicovici şi
Regulamentului Local de Urbanism (RLU) din punct de vedere funcţional, zona se va
dezvolta ca una de servicii conexe acestora. Criteriile principale de organizare urbanistică
a zonei studiate au fost următoarele:
• integrarea propunerilor în contextul urban prevăzut în zona înconjurătoare;
• asigurarea de spaţii verzi necesare zonei.
Obiectivul strategic de bază al comunei Constantin Daicovici este reprezentat de
creşterea economică mai accelerată a comunei, astfel încât aceasta să se lanseze spre o
cât mai apropiată dezvoltare economico-socială şi culturală durabilă.
Obiectivele specifice ale strategiei sunt următoarele:
� imbunătăţirea generală a calităţii căilor de comunicaţie cu respectarea
condiţiilor de protecţia mediului;
� creşterea nivelului echipării tehnico-edilitare, pe toate planurile, în vederea
asigurării unui confort sporit;
� creşterea prosperităţii locuitorilor comunei prin dezvoltarea Întreprinderilor
Mici şi Mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă;
� creşterea rolului turismului prin investiţii directe, promovare şi îmbunătăţirea
serviciilor turistice;
� creşterea nivelului de trai al locuitorilor prin diversificarea activităţilor
economice în condiţiile conservării patrimoniului natural şi istoric;
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 17
� reducerea şomajului prin îmbunătăţirea angajării şi a adaptabilităţii forţei de
muncă, promovarea oportunităţilor egale, îmbunătăţirea pregătirii şi
combaterea excluziunii sociale.
Profilul dominant al comunei Constantin Daicovici este acela de zonă mica industrie
si agricolă. La nivel naţional, regional şi judeţean, greşelile făcute în perioada comunistă
prin migrările forţate ale populaţiei din mediul rural în cel urban, precum şi constituirea unui
mod impropriu şi forţat de vieţuire pentru o mare parte din populaţia din Romania, au dus
după ’89 la o reorientare în alegerea unui mod de locuire, cel preferat fiind cel urban sau
periurban individual. Astfel, marile oraşe din România s-au confruntat şi se confruntă cu o
explozie urbanistică, atât pentru nevoi de locuire, cât şi pentru investiţii strategice. De multe
ori, datorită vitezei excesive de dezvoltare, în aceste dezvoltări s-au făcut multe greşeli. Din
aceste perspective, comuna Constantin Daicovici îşi propune să ofere un spaţiu mult mai
decent cetăţenilor săi, un spaţiu guvernat de o dezvoltare echilibrată, durabilă.
Capitolul II
Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si a evolutiei sale probabile in
situatia neimplementarii programului
2.1. Clima si calitatea aerului
In comuna Constantin Daicoviciu tipul general de climat este temperat continental
moderat, cu influente mediteraneene mai ales vara, la care se adauga diversitatea
conditiilor naturale.
Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga
diversitatea conditiilor naturale. Din punct de vedere climatic, Spaţiul Hidrografic Banat se
încadrează în zona climatului temperat continental moderat cu influenţe submediteraneene,
rezultat al suprapunerii circulaţiei maselor de aer atlantic cu invaziile de aer mediteranean.
Acest climat generează caracterul moderat al regimului termic, perioadele de
încălzire în timpul iernii, precum şi cantităţi medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate,
cuprinse între 600-1400 mm/an.
Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre 10-11 °Celsius,
excepție făcând arealul din vestul Câmpiei Banatului, unde temperaturile sunt ceva mai
ridicate.
Media anuala de precipitații variază de la 500 mm in zona de câmpie, pana la 1000-
1200 mm in zona muntoasa din estul spațiului hidrografic Banat. Precipitațiile sub forma de
zăpada cad frecvent pana la jumătatea lunii martie, grosimea decadica a stratului in luna
ianuarie variind intre 4-8 cm. Frecventa ploilor torențiale este in deplina concordanta cu
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 18
deplasarea maselor de aer mediteranean care străbat zona de câmpie si se răcesc prin
ridicarea deasupra versanților vestici ai munților Semenic si Poiana Rusca.
Durata ploilor torențiale variază intre 40-50 minute, fiind mult mai mare decât media
multianuala naționala cuprinsa intre 20-30 minute.
Regimul vanturilor este puternic influențat de lanțul muntos, creând diferențieri
accentuate in repartiția zonala. La altitudini mari, predomina circulația din vest (64%),
circulația estica reprezintă numai 21%, iar perioadele de calm au o frecventa foarte redusa
(1,7%).Viteza medie anuala a vântului depaseste 10 m/s in zona de munte iarna si scade
spre sfârșitul verii. Viteza maxima a vântului a atins, in zona de câmpie, 23-27 m/s, iar in
zonele montane a depășit 30 m/s. Numărul anual de zile senine, depaseste 130 in zona de
câmpie, scăzând treptat cu creșterea altitudinii si nebulozității.
Înghetul este un fenomen care apare la munte, începând din luna septembrie, iarna
fiind fenomene frecvente ce se perpetuează pana in luna aprilie. In zona de câmpie,
fenomenul apare spre sfârșitul lunii octombrie si se mai poate întâlni pana in luna aprilie.
Regimul climatic din comuna C. Daicovici este urmatorul:
Temperatura
• temperatura medie anuala: 11.5°C;
• temperatura medie lunara minima: + 0.5 °C, in ianuarie;
• temperatura lunara maxima: + 22.6 °C, in iulie;
• temperatura minima absoluta – 32.2°C, in februarie 1929;
• temperatura maxima absoluta +38.5°C, in iulie 1938.
Precipitatiile
• regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 806,9 mm;
• cantitatea medie lunara minima este 41,7 mm in ianuarie;
• cantitatea medie lunara maxima este 92 mm in iunie.
Vanturile
Vanturile dominante in aceasta regiune sunt in general pe directia NE-NV, cu o
pondere de cca 68%. Pe directia SV si NE intensitatea vantului este de numai 11%.
2.2. Relieful
Din punct de vedere geomorfologic, zona este situata in terasa Timisului, in partea
centrala a unui mare complex aluvionar, a carei axa longitudinala este constituita din raurile
Timis si Bega, parte integrala din marea unitate geomorfologica a Campiei Tisei.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 19
Geologic, zona aparţine Depresiunii Lugojului, areal adiacent Depresiunii Panonice,
a cărei evoluţie se diferenţiază faţă de cea a acesteia din urmă începând cu perioada
tortoniană. Amplasamentul cercetat se situează în SV depresiunii, în apropierea zonei în
care aceasta se deschide spre Depresiunea Panionică. Fiind amplasată între masivele
Carpaţilor Meridionali, fundamentul Depresiunii Lugojului este format din şisturi cristaline şi
depozite preterţiare ale învelişului sedimentar. Umplutura propriu-zisă a depresiunii este
formată din depozite neogene, începând cu Tortonianul şi încheindu-se cu formaţiunile
cuaternare; depozitele sunt psamito-pelitice, caracteristice sistemelor fluviatile – de apă
dulce.
Zona este o componenta a unitatii tectonice a Depresiunii Panonice, constituita la
sfarsitul cretacicului si in neozoic, pe un fundament cristalin epi-mezozonal fracturat si
strabatut de intruziuni magmatice (granite, granodiorite). Cretacicul superior este dispus
discordant peste cristalin, alcatuit din marne si gresii. In succesiune se dezvolta miocenul:
argile, marne, gresii calcaroase
Partea superioara a miocenului o reprezinta formatiunile panoniene cu o larga
raspandire constituite din marne, argile, pietrisuri, nisipuri si pe alocuri intercalatii gresoase.
Structura geologica superficiala este caracterizata de aluviuni din perioada
cuaternara, consolidate natural, cu succesiuni alternative de nisipuri si argile sub forma de
lentile argiloase in straturi sau a unor lentile de nisip. Campiilor joase le sunt specifice
straturile compacte succesive groase de 80-100 m, peste care s-a depus sediment din
Marea Panonica. Acumularile aluvionare recente sunt atribuite halocenului cu grosimi de
circa 10-20 m, formate din pietrisuri, nisipuri si argile prafoase nisipoase.
În zona arealului prospectat apare Pleistocenul inferior, reprezentat printr-un
complex de depozite aluvionare reprezentat prin nisipuri şi pietrişuri la care se adaugă
intercalaţii argiloase. Dată fiind stratificaţia înclinată şi încrucişată caracteristică sistemului
fluviatil (în care s-au acumulat depozitele străbătute prin foraj), succesiunea stratigrafică
întâlnită în astfel de depozite poate varia pe distanţe foarte mici.
Morfogenetic, este o campie aluviala de subsidenta recenta, constituita in perioada
plioceno-cuaternara, prin acumulari de depozite fluviatil-lacustre. Campia s-a format prin
colmatarea lacului plioceno-cuarernar, in a doua jumatate a pleistocenului prin retragerea
lacului.
Cuvertura posttectonică începe cu formaţiunile senoniene, dispuse transgresiv şi
discordant peste depozite mezozoice mai vechi sau direct peste cristalin, lipsind însă, în
general, în zonele cu fundament ridicat. Depozitele senoniene sunt de o mare diversitate
facială, fiind reprezentate prin: conglomerate, calcare, calcare grezoase, gresii calcaroase,
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 20
şisturi argiloase cu strate de cărbuni, după care urmează gresii feruginoase, gresii
marnoase şi microconglomerate. La sfârşitul Senonianului, regiunea a fost exondată, ciclul
de sedimentare reluându-se cu formaţiunile neogene, bine dezvoltate şi dispuse transgresiv
şi discordant peste formaţiunile mai vechi.
2.3. Hidrografia/Hidrogeologia
Reteaua hidrografica din spatiul hidrografic Banat are o lungime a cursurilor de apa
codificate de 6.311 km si se compune din 9 cursuri de apa si afluentii acestora ce
traverseaza frontiera de stat cu Serbia si afluentii Dunarii dintre Bazias si Cerna.
� Aranca (Sb = 1.080 kmp; Lrh = 328 km)
� Bega Veche (Sb = 2.108 kmp; Lrh = 527 km)
� Bega (Sb = 2.362 kmp; Lrh = 892 km)
� Timis (Sb = 5.673 kmp; Lrh = 1.907 km)
� Barzava (Sb = 1.202 kmp; Lrh = 355 km)
� Caras (Sb = 1.280 kmp; Lrh = 502 km)
� Nera (Sb = 1.380 kmp; Lrh = 574 km)
� Afluentii Dunarii (Sb = 1.091 kmp; Lrh = 530 km)
� Cerna (Sb = 1.360 kmp; Lrh = 524 km)
Densitatea retelei hidrografice are valoarea minima de 0,165 km/kmp, valoarea
maxima de 0,486 km/kmp, respectiv o medie de 0,278 km/kmp.
Bazinele hidrografice Timis (5.673 kmp) si Bega (2.362 kmp), care impreuna
reprezinta cca. 43% din suprafata spatiului hidrografic Banat, au o situatie speciala din
punct de vedere al calculului parametrilor scurgerii maxime, datorita interventiei antropice
care a modificat distributia naturala a scurgerii in perioadele de ape mari si viituri.
Despre bazinele Timis si Bega se poate vorbi ca despre un singur bazin Timis-Bega,
intrucat sunt legate prin doua derivatii in cadrul unei scheme de interconexiune (derivatia
Timis-Bega de la Costei la Balint si derivatia Bega-Timis de la Topolovat la Hitias).
Raul Timis este cel mai mare rau drenant din spatiul hidrografic Banat, drenand o
suprafata bazinala de cca. 5.673 kmp (Atlas cadastral – 1992). El isi colecteaza apele din
majoritatea celor mai importante unitati de relief din Banat, avand la frontiera cu Serbia o
altitudine medie a bazinului de receptie de 390 m. Cursul principal al raului Timis fiind
amplasat de-a lungul culoarului depresionar intramontan Caransebes-Mehadia, este
colectorul principal al unui important numar de rauri ce dreneaza atat Muntii Tarcu-
Godeanu, cat si Muntii Semenic si Poiana Rusca. Din Muntii Tarcu – Godeanu primeste
rauri cu caracter montan, printre care cel mai important este Raul Rece (Hidiselul), cu vale
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 21
ingusta si puternic adancita cu pante ce coboara sub 25 m/km numai in cursul inferior si
care dreneaza o suprafata bazinala de cca 180 kmp, cu altitudini si pante medii ce
depasesc 1.134 m, respectiv 420 m/km.
Din Muntii Semenic, Timisul primeste afluenti mici dar cu caracter asemanator, iar
din culoarul depresionar intramontan al Bisrei primeste Raul Bistra, colector al apelor de pe
versantul nord-vestic al Muntilor Tarcu si de pe cel sudic al Muntilor Poiana Rusca,
insumand o suprafata de receptie de cca. 900 kmp, caracterizata prin valori ale altitudinii si
ale pantei medii ale bazinului hidrografic de cca. 830 m, respectiv 330 m/km. De-a lungul
culoarului depresional intramontan, atat Timisul cat si Bistra au vai relativ bine conturate si
dezvoltate cu pante in general mai mari de 5 m/km.
La iesirea din culoarul depresionar intramontan, suprafata bazinului de receptie al
Timisului insumeaza peste 2.000 kmp, avand o altitudine medie de aproape 800 m si pante
medii de cca. 300 m/km. Cursul mijlociu al Timisului traverseaza, paralel cu Bega, zona
depresionara a piemontului Banatului, intre Dealurile Lipovei si Dealurile Buziasului. Valea
sa este bine dezvoltata, cu albie majora larga si cu pante medii de 0,7 - 0,8m/km. La iesirea
din zona piemontana, Timisul are o suprafata bazinala de peste 3.000 kmp, altitudini si
pante medii ale bazinului hidrografic de cca. 600 m si respectiv 240 m/km.
In cursul inferior, Timisul avand o vale larga, meandrata si divagata, cu panta
deosebit de redusa, a generat in trecut inundatii pe foarte mari suprafete. Pentru scoaterea
de sub efectul inundatilor a acestor terenuri, inca din secolul trecut, traseul sau a fost
rectificat si indiguit pana dincolo de frontiera. Prin realizarea dublei interconexiuni Timis-
Bega, regimul hidrologic natural al Timisului aval de Costei este substantial modificat, de
asemenea si cel al raului Bega prin efectul regularizarii debitelor functie de necesitati.
Zonele interfluviale de campie fiind lipsite de scurgere ca urmare a construirii
digurilor de aparare si implicit, ca urmare a scurgerii apelor raului Timis deasupra nivelului
campiei, sunt in prezent drenate artificial prin intermediul canalelor sistemelor de desecare.
Timisul, in cursul inferior, primeste in regim natural afluenti importanti numai de pe
partea stanga, cel mai important fiind Poganisul care dreneaza muntii si zona piemontana
de la nord-vestul Muntilor Semenic avand o suprafata de bazin de cca. 671 kmp,
caracterizata prin altitudini si pante medii de cca. 230 m si respectiv 90 m/km.
Râul Timiș, este cel mai mare râu drenat din spațiul hidrografic Banat, drenând o
suprafața bazinală de cca. 5.673 kmp (Atlas cadastral – 1992).
Lucrarea este propusa pentru amplasare pe cursul râului Timiș, amonte de
confluenta cu pârâul Maciovița, in localitatea Constantin Daicoviciu. Lucrarea se realizează
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 22
cu scopul producerii de energie electrică între cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o
cădere brută de H = 3,50 m.
Conform datelor obţinute de la Administraţia Naţională „Apele Române” Direcţia
Apelor Banat prin adresa nr. 5870/01.07.2011, situaţia suprafeţelor şi a debitelor cu
anumite asigurări este prezentata în tabelul de mai jos:
Conform studiului geotehnic intocmit, apa subterană a fost atinsă în forajele
geotehnice la adâncimea de 0,7 – 1,5 m faţă de terenului natural (CTN) din punctul de
execuţie al forajelor. Acviferul freatic fiind cu nivel liber, apa subterană s-a stabilizat în
foraje la aceiaşi adâncime de 0,7 - 1,5 m faţă de CTN (NH= -0,7 ÷ -1,5 m). Nivelul
hidrostatic maxim absolut poate fi indicat doar în urma unor studii hidrogeologice complexe,
realizate pe baza observaţiilor asupra fluctuaţiilor nivelului apei subterane, de-a lungul unei
perioade îndelungate de timp. Apreciem că nivelul maxim al apei subterane este egal cu
nivelul maxim al apei râului Timiş.
Din buletinul de analiză (nr. 1825/2012) intocmite rezulta ca apa freatica extrasă
din forajul F2, are agresivitatea carbonică (CO2agresiv – 19,80 mg/l) slaba, iar celelalte
elemente nu prezintă agresivitate chimică faţă de beton.
2.4. Analiza geotehnica
Conform studiului geotehnic intocmit de catre SC Geosond SRL au fost facute următoarele
lucrări de prospecţiuni geotehnice:
� 4 foraje geotehnice (tip RKS-1, RKS-2 executate cu utilajul tip LMSR –
marca Geotool) de 5,0 – 6,4 m adâncime; diametrul forajelor: în top –
80 mm, în bază – 60 mm;
� 4 teste de penetrare dinamică cu con de tip greu (PDG), executate cu
utilajul tip LMSR – marca Geotool, de 5,0 – 6,4 m adâncime.
Nr. crt. Raul Secțiunea
Debite (m3/s) cu
probabilitatea de
apariţie/depăşire
1 Timiș
Amonte de confluenta cu pârâul
Maciovita in loc. Constantin
Daicoviciu
1% 5%
1103 737
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 23
Forajele au fost realizate folosind o foreză mecanică, recuperajul obţinut fiind de 40
- 80%. Stratificaţia întâlnită a fost corelată cu diagrama penetrării dinamice cu con, variaţiile
numărului de lovituri (/20 cm) reflectând schimbarea litologiei sau a caracteristicilor
geotehnice ale straturilor traversate.
Penetrările dinamice cu con au fost realizate folosindu-se un penetrometru dinamic
greu, mecanic (PDG/DPH - marca GEOTOOL Germany, model LMSR vk), care are
următoarele caracteristici: mberbec = 50 kg, hcădere = 50 cm, Scon = 15 cm2, α vârf con = 90°.
Numărul de căderi ale berbecului necesare înfigerii conului pe o adâncime de 20 cm pun în
evidenţă rezistenţa la penetrare dinamică (Rd) a stratului străbătut. Plecând de aici, pe cale
indirectă, rezultă numărul de lovituri din cadrul penetrării standard (NSPT), corelare realizată
de programul informatic „Dynamic Probing” produs de Geostru Software Italia. Pe baza
NSPT au fost calculaţi indicii geotehnici ai stratelor din zona activă. Programul de interpretare
a testului de penetrare dinamică cu con, de tip greu (PDG/DPH) oferă indicii geotehnici
necesari calculului terenului de fundare. Rezultatele obţinute sunt aplicabile pentru diferite
tipuri litologice, astfel că alegerea indicilor a fost facută ţinând cont atât de stratificaţia
întâlnită în foraj, cât şi de mediul depoziţional în care s-au acumulat sedimentele şi în
general, de geologia cuaternară (Holocen Superior – Actual) a arealului din care face parte
perimetrul prospectat.
Din foraje, au fost prelevate probe de pământ tulburate şi netulburate, care au fost
analizate macroscopic şi corelate cu analizele de laborator efectuate pe probe de pământ
tulburate şi netulburate. Pe baza acestora, stratigrafia amplasamentului poate fi descrisă
astfel (cota 0,0 m fiind cota terenului din punctul de execuţie al forajului):
� Sol vegetal , în grosime de 0,3 m (exceptând forajul F4);
� complexul nisipos , urmat în bază de un strat coeziv , în următoarea
succesiune stratigrafică:
� NISIP PRĂFOS/ (PIETRIŞ CU BOLOVĂNIŞ – strat identificat în
forajul F4), cafeniu, mediu îndesat, pe alocuri cu resturi vegetale
putrezite, de la 0,7 – 1,5 m umed, apoi inundat (strat ce se dezvoltă
până la adâncimi de 1,4 -1,6 m);
� NISIP CU PIETRIŞ/ NISIP MIJLOCIU/ PIETRIŞ NISIPOS/ PIETRIŞ
NISIPOS PUŢIN PRĂFOS/ PIETRIŞ CU BOLOVĂNIŞ, de la
cafeniu spre cenuşiu, inundat (strat ce se dezvoltă până la
adâncimi de 3,0 m);
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 24
� ARGILĂ PRĂFOASĂ/ PRAF ARGILOS/ PRAF NISIPOS ARGILOS
cenuşiu, plastic vârtos, saturat (strat ce se dezvoltă până la
adâncimea de investigare de 2,0 – 5,2 m);
Cotele de nivel ale forajelor şi ale penetrărilor au fost extrase din ridicarea
topografică pusă la dispoziţie de către beneficiar, obţinându-se cotele absolute de nivel în
raport cu Nivelul Mării Negre, astfel:
Lucrări de teren Cota forajelor/ penetrărilor faţă de NMN
(m)
F1, PDG1 +170,20
F2, PDG2 +170,40
F3, PDG3 +169,50
F4, PDG4 +168,90
Caracteristicile fizico-mecanice ale pachetului coeziv , recomandat pentru fundare
în cele ce urmează, la aprecierea cărora s-a folosit interpretările penetrărilor dinamice cu
con analize de laborator efectuate pe probe tulburate şi netulburate efectuate pe carote
extrase din foraje, tabelele cu valori orientative din STAS-ul 3300/1-85, precum şi aspectul
macroscopic al probelor prelevate, pot prezenta valori cuprinse între următoarele limite:
- umiditatea naturală: w 26,5 – 30,4 %
- greutatea vol. naturală: g 18,59 – 18,97 kN/m3
- indicele de consistenţă: Ic 0,85 - 1,02
- indice de plasticitate: IP 26,36 – 35,59 %
- porozitatea: n 42,5 – 45,4 %
- indicele porilor: e 0,74 – 0,83
- modulul de deformaţie liniar: E 7000 - 14000 kPa
Pentru valorile parametrilor fizico-mecanici ai terenului de fundare, în calculul
acestuia, se recomandă folosirea unui factor de siguranţă FS = 2 ÷ 5.
Lucrarea se poate încadreaza în categoria geotehnică 2 – risc geotehnic moderat.
Suprafaţa terenului nu este afectată de fenomene fizico-mecanice care să-i pericliteze
stabilitatea. Stratificaţia interceptată în foraj este eterogenă, dedesubtul solului vegetal, în
grosime de 0,3 m, aflându-se pământuri de natură necoezivă urmate spre bază de un strat
coeziv (până la adâncimea de 2,0 – 5,2 m).
Apa subterană s-a stabilizat, în foraje, la adâncimea de 0,7 - 1,5 m faţă de CTN, din
punctul de execuţie al forajelor, acviferul fiind cu nivel liber (NH= -0,5 – 1,2 m) şi prezintă
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 25
agresivitate chimică faţă de beton (CO2agresiv = 19,80 mg /l – clasa de expunere XA1).
Lucrările de teren au pus în evidenţă, în zona activă a construcţiilor, prezenţa unor
pământuri cu o compresibilitate medie.
Având în vedere caracteristicile pământurilor din cuprinsul zonei active a viitoarelor
fundaţii, apreciem ca fiind posibilă fundarea directă considerând următorii parametri:
� terenul de fundare va fi considerat stratul de praf argilos/ argilă prăfoasă/ praf
nisipos argilos, cafeniu, de la plasic consistent la vârtos. Pentru evitarea
afuierii terenului de fundare a viitoarei construcţii, recomandăm încastrarea
viitoarelor fundaţii cu minim 2,0 m în terenul recomandat pentru fundare;
� astfel, rezultă o adâncime de fundare de minimum 3,5 – 4,0 m sub cota
talvegului actual al râului din zona de construcţie a acesteia sau 5,5 m faţă de
CTN din punctul de exeuţie al forajelor;
� in cote absolute, adâncimea minimă de fundare este +163,40 ÷ +164,00 m
(considerând cota talvegului din zona microhidrocentralei = +167,50 m –
conform planului de situaţie pus la dispoziţie de beneficiar);
� menţinerea talvegului la o cotă constantă (cea actuală) este imperativă pentru
stabilitatea construcţiei proiectate. Se recomandă verificarea periodică a cotei
talvegului şi dacă va fi cazul, talvegul se va sistematiza pentru aducerea
acestuia la cota actuală. De asemenea, se recomandă amenajarea malurilor
în amonte şi în aval faţă de amplasamentul construcţiei propuse;
� in calculul terenului de fundare pentru microhidrocentrala propusă, pentru
gruparea fundamentală de încărcări (conform STAS 3300/2-85, anexa B), se
recomandă adoptarea unei presiuni convenţionale de bază convp = 300 kPa
valabilă pentru o lăţime a tălpii fundaţiei B = 1,0 m şi o adâncime de fundare
faţă de nivelul terenului sistematizat Df = 2,0 m. Pentru a obţine presiunea
convenţională de calcul, se vor aplica corecţiile de lăţime şi de adâncime (vezi
STAS 3300/2-85, anexa B, pct. B.2), folosind coeficienţii K1 = 0,05 respectiv
K2 = 2;
� pentru realizarea lucrărilor pentru fundaţiile microhidrocentralei proiectate, se
recomandă realizarea unor incinte închise (batardouri) cu ajutorul palplanşelor
metalice sau devierea cursului râului. Se recomandă introducerea
palplanşelor pentru realizarea batardourilor cel puţin 2,5 m în stratul de praf
argilos/ argilă prăfoasă/ praf nisipos argilos, cafeniu, ce se dezvoltă începând
cu adâncimea de 3,2 – 3,5 m faţă de CTN.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 26
Având în vedere nivelul freatic interceptat şi stabilizat la 0,70 - 1,50 m adâncime
faţă de CTN din punctul de execuţie al şi adâncimea minimă de fundare recomandată,
apreciem clasa de expunere ale betonului în funcţie de acţiunile datorate mediului
înconjurător ca fiind XA1 în conformitate cu NE 012-1:2007, tabelul 2. Având în vedere
adâncimile minime de fundare recomandate, nivelul apei freatice interceptat în foraje (NH= -
0,7 – 1,5 m) precum şi nivelul hidrostatic maxim apreciat al aceteia, în timpul execuţiei
săpăturilor pentru fundaţii, nivelul hidrostatic va trebui coborât până sub nivelul cotelor de
fundare prin epuismente. Din cauza naturii necoezive a terenului de fundare, epuismentele
vor fi obligatoriu indirecte, de tipul: filtre aciculare, puţuri filtrante, etc.
2.5. Seismicitatea zonei
Conform zonării seismice, amplasamentul este caracterizat de următorii parametri: ag
= 0,12 g, Tc = 0,7 s.
2.6. Vecinatati – prezentarea aportului suplimentar de poluare
Terenul luat în analiză se află situat in extravilanul comunei Constantin Daicovici şi
are destinaţia agricolă. Vecinătăţile terenului studiat sunt terenuri agricole. Suprafata pe
care va fi realizata microhidrocentrala este libera de constructii. Terenul luat in studiu este
amplasat in extravilanul localitatii Maciova si are o suprafata totala de 15.008 mp conform
masuratorilor si a CF-ului si este proprietatea privata SC SSM PREST SRL. Pentru
construirea canalului se deviatie si efectuarea altor lucrari necesare microhidrocentralei
(baraj etc) a fost inchiriata o suprafata de 773,0 mp ce se afla in albia minora a raului Timis
si este proprietatea publica a statului, in administrarea A.N. Apele Romane - Administratia
Bazinala de Apa Banat. Pentru aceasta suprafata, s-a incheiat contractul de inchiriere nr.
412/A6/17.01.2012 intre locatarul S.C. SSM PREST S.R.L. si locatorul A.N. Apele Romane.
Datorita faptului ca proiectantul a indicat ca in fata barajului sa se puna pietre mari pentru a
disipa energia atunci cand apelel sunt mari, beneficiarul a mai inchiriat de la AN Apele
Romane suprafata de teren de 1.556 mp in baza unui act aditional.
Ca element natural, se constata existenta pe amplasament a unui numar redus de
specii din flora spontana, mai cu seama plante indicatoare ale unui mediu antropic, fara
valoare floristica, respectiv erbacee.
Factorii de poluare relativa a mediului natural sunt reprezentati de fertilizarea cu
ingrasaminte chimice pentru fertilizare, ierbicide si pesticide pentru combaterea
daunatorilor.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 27
2.7. Avantajele refacerii zonei
Avand în vedere complexitatea proiectelor de producere a energiei din surse
regenerabile printre avantajele implementarii proiectului se pot aminti:
• contextul energetic mondial şi necesitatea stringenta de descentralizare a
surselor;
• emisii zero de substante poluante;
• acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel naţional pentru
producătorii de energie din surse regenerabile;
• costuri reduse (materiale şi de personal) de intretinere dupa punerea în
functiune;
• costuri reduse de scoatere din functiune, având în vedere ca unitatile
componente pot fi aproape integral reciclate.
În ceea ce priveşte impactul asupra mediului datorat amenajărilor prevăzute de
prezentul P.U.Z., trebuie luat în considerare atât cel din faza de execuţie, cât şi cel din faza
de funcţionare. Formele de impact asupra mediului din perioada de execuţie sunt cele
caracteristice tuturor şantierelor, cu implicaţii cu arie redusă de manifestare, de scurtă
durată şi de intensitate redusă asupra componentelor mediului, în condiţiile respectării
disciplinei de lucru. Se consideră că geosistemele afectate vor reveni la parametri normali
de funcţionare la terminarea lucrărilor de execuţie. Având în vedere faptul că lucrările se
derulează pentru o perioada scurta de timp, se estimează că disconfortul pe care activitatea
de construire a microhidrocentralei l-ar putea genera asupra populaţiei va fi minim pentru ca
se afla la o distanta mai mare de 1 km de zona locuita. Trebuie menţionate însă şi
beneficiile pe care această investiţie le aduce în economia locală. Impactul generat de
implementarea acestei microhidrocentrale va influenţa în mod pozitiv dinamica socio-
economică a comunei Constantin Daicoviciu.
Capitolul III
Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi af ectata semnificativ
3.1. Solul
Învelişul de sol din zona Constantin Daicovici este de o mare diversitate,
numeroasele tipuri şi subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri,
cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri şi protisoluri. Existe o pondere ridicata a unor
tipuri de soluri cu fertilitate naturală scăzută sau afectate de umezeală în exces
(entricambosoluri, gleiosoluri, stagnosoluri, vertisoluri, etc.), compensată însă de prezenţa
cernoziomurilor şi a preluvosolurilor.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 28
Adâncimea de îngheţ (STAS 6054-77) este de 0,70 m.Lucrările de construcţie si
nivelare pentru noile amenajări, realizarea platformelor pentru depozitarea materialelor si
drumurilor de acces, amplasarea canalului de deviatie, presupun deranjarea orizonturilor de
sol, actionandu-se in mod direct asupra structurii, texturii, porozitatii si a altor caracteristici
naturale ale acestuia.
Lucrările de amenajare vor consta din apărări de mal şi praguri de fund şi vor fi
realizate din beton şi materiale locale, contribuind la stabilizarea malurilor şi la protecţia
cursului de apă, la îngustarea secţiunii de curgere, ce poate asigura condiţii favorabile
dezvoltării de habitate naturale, protejând împotriva inundaţiilor şi scăzând depozitul
aluvionar, adică generând impact de mediu pozitiv.
În jurul zonei de exploatare, este posibila afectarea solului din punct de vedere
calitativ, prin impurificarea accidentala cu produse petroliere si uleiuri minerale de la
mijloacele de transport si utilajele folosite, dar aceasta se realizează în cantităţi mici, în
diverse puncte, deci impactul este negativ nesemnificativ. După punerea în functiune a
MHC-ului singura sursa de poluare a solului va fi de la mijloacele de transport a
personalului de deservire care va ajunge în zonă pentru întretinerea centralei.
Zona de constructie, drumurile de acces provizoriu şi toate suprafeţele a căror înveliş
vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale. Se interzice
depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara perimetrului organizări de
şantier. Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor,
depozitarea temporara a acestora se va face doar după ce suprafeţele destinate vor fi
impermeabilízate cu folie de polietilena.
3.2. Apa subterana
Modul de manifestare a apelor subterane în judeţul Caraş-Severin este o rezultantă
a condiţiilor climatice, morfologice, hidrologice şi, în special, a condiţiilor litologice, ceea ce
explică dinamica apelor freatice şi valorile principalilor parametri hidrologici – mai mare spre
rama montană şi mai mică spre zonele joase.
Aceasta explică şi direcţia principală de scurgere a apelor freatice, orientate dinspre
rama montană spre zone joase. În perioadele de alimentare a orizontului acvifer freatic (cu
predilecţie primăvara), în zonele înalte se acumulează un volum mare de apă în subteran,
care se drenează repede spre zonele mai joase şi spre principalele râuri. În aval, viteza
apelor scade datorită permeabilităţii reduse a stratelor acvifere, drenajul se face greu, în
anumite condiţii apele se ridică şi băltesc la suprafaţa terenului.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 29
În general, mineralizarea lor creşte dinspre rama montană spre zona de câmpie sau
depresionară, dar este puternic influenţată şi de litologia pe care o străbate. Nivelele
hidrostatice medii se situează la adâncimi cuprinse între 2 - 5 m în zonele joase şi peste 5
m în zonele înalte. Amplitudinea de variaţie anuală a nivelului hidrostatic atinge uneori
valori mari (3 - 4 m), dar în general are valori cuprinse între 1 - 3 m.
În luncile râurilor, freaticul este cantonat în aluviuni de diferite granulometrii, fiind
alimentat cu apă din precipitaţii şi din infiltraţiile provenite din râuri, direcţia de curgere a
apei freatice fiind suprapusă direcţiei de curgere a râurilor. Pe terasele râurilor, principala
sursă de alimentare cu apă a freaticului o constituie infiltraţiile venite de pe versanţii
munţilor, infiltraţii rezultate din precipitaţii şi din apele de şiroire.
3.3. Ocuparea terenurilor
Functiunea predominanta a zonei este cea agricola. Avand in vedere faptul ca
intreaga zona de „hinterland” tinde sa pastreze caracterul de zona agricola (indiferent de
tip, arabil, pasune, faneata, livada etc.), relationarea functiunilor existente si propuse intre
ele nu ridica probleme speciale.
Portiunea de teritoriu studiata prezinta un tip major de ocupare a terenului cu fond
construit, terenuri agricole complet lipsite de constructii in afara imprejmuirilor ocazionale. In
forma propusa de dezvoltare, se va adauga un singur tip major de ocupare a terenului, cel
extrem de rarefiat si de inaltime nesemnificativa (al microhidrocentralei).
Prin PUZ se propune construirea unei microhidrocentrale cu amplasare pe râul
Timiș, amonte de confluenta cu pârâul Maciovita. Lucrarea se va realiza cu scopul
producerii de energie electrică între cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută
de H = 3,50 m.
Captarea propusa va avea nivelul de retenţie la cota 169.80 mdM şi va crea o
acumulare pe o lungime de 500 m, cu o lățime medie de 35 m si o adâncime medie de 1,35
m. Se va crea astfel un volum de circa 23.600 m3. Debitul instalat în centrală, pentru
căderea de 3.50 m va fi de 2 x 15 =30 m3/s.
În secţiunea de captare se va preleva un debit instalat de 30 m3/sec. si se va tranzita
in aval un debit de servitute de 3.00 mc/sec, prin deschiderea stavilei de 1.50 m de pe
malul drept (debit cu asigurarea de 80%). Debitul de servitute va fi suplimentat si prin
debitul tranzitat prin scara de peşti, amplasată pe malul stâng. Restituirea debitului prelevat
se va face după prelucrarea energetică prevăzută la cota 166.30 mdM, în cursul natural al
râului Timiș, amonte de confluenţa cu pârâul.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 30
3.4. Zonificarea teritoriului, bilant teritorial
Din punct de vedere al zonificarii functionale, zona studiata recepteaza unele
modificari. Exploatarea agricola va face loc productiei energetice, sub forma unei
microhidrocentrale si infrastructurii aferente.
Principala functiune propusa pentru zona studiata este de tipul constructii tehnico-
edilitare. Investitia propune realizarea unei microhidrocentrale de 0,928 MW si lucrari
conexe – racordarea la SEN. Microhidrocentrala se va amplasa pe râul Timis, amonte de
confluenta cu pârâul Maciovita. Lucrarea se realizează cu scopul producerii de energie
electrică între cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m.
Captarea propusa va avea nivelul de retenţie la cota 169.80 mdM şi va crea o
acumulare pe o lungime de 500 m, cu o lățime medie de 35 m si o adâncime medie de 1,35
m. Se va crea astfel un volum de circa 23.600 m3. Debitul instalat în centrală, pentru
căderea de 3,50 m va fi de 2 x 15 =30 m3/s.
Functiunile complementare admise in zona vor fi din gama:
� echipamente tehnice - pentru producere energie electrica;
� cladire -P- pentru supraveghere, control-monitorizare si paza.
Terenul necesar trebuie sa fie inconjurat de un gard de securitate. Imprejmuirea se
va realiza din panouri din plasa metalica prinse pe stalpi metalici, cu o inaltime maxima de
2,20 m.
Bilant teritorial
Suprafata teren
Existent Propus
mp % mp %
Total zona studiata 15.008+1.556 100 15.008+1.556 100
Constructii si amenajari
- amenajari hidro
- cladiri
-
8895
100
56,37
0.50
Circulatii, platforme - - 785 4,97
Zone verzi - - 6021 38,16
Teren agricol 15.008 100 0 0
Teren inchiriat Apele
Romane 1.556 1.556
Situaţia ocupărilor definitive de teren - suprafeţe, intravilan / extravilan
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 31
Denumire obiectiv Suprafaţa definitiv ocupată
mp
Statut
Prag de captare 1.556 Extravilan, teren închiriat de
la Administraţia Bazinală de
Apă Banat
Canal de derivaţie şi priză
de captare
118 x 20 Extravilan, proprietate SSM
PREST SRL
Cladire centrală 100 Extravilan, proprietate SSM
PREST SRL
Pentru zona cu constructii hidrotehnice microhidrocentrala se prevede un procent de
ocupare al terenului (POT) de 56,87%, cea mai mare parte din teren fiind ocupata cu
constructii tehnico-edilitare specifice. Coeficientul de utilizare al terenului (CUT) este de
maxim 0,57.
3.5. Peisagistica
Proiectul este amplasat in zona râului Timis. Constructia clădirii centralei si a
canalului de deviatie nu va avea un impact negativ asupra tipului de habitat din zonă.
Denumire obiectiv Suprafaţa definitiv ocupată mp Statut
Prag de captare 1.556 Extravilan, teren închiriat de
la Administraţia Bazinală de
Apă Banat
Canal de derivaţie şi
priză de captare
118 x 20 Extravilan, proprietate SSM
PREST SRL
Cladire centrală 100 Extravilan, proprietate SSM
PREST SRL
Suprafaţa de teren alocata amenajării microhidrocentralei de la Maciovita este
15.008 mp. Prin soluţiile constructive propuse prin proiect, impactul creat asupra valorii
estetice a peisajului este diminuat semnificativ. Dat fiind faptul ca obiectivele nu au o
amplasare compacta, ca sunt poziţionate intr-o zona doar cu terenuri agricole neproductive
si necultivate de aproximativ 20 ani si care deja incep sa se impadureasca, nu exista
posibilitatea unei modificări majore a biotopului. Amplasamentul propus pentru amenajarea
microhidrocentralei nu va ridica problema unui impact asupra mediului.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 32
La finalizarea lucrărilor, vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele,
astfel încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decât starea
anterioară. Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face
prin ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj, aducerea lui la
cotele iniţiale.
3.6. Circula ţia
Microhidrocentrala nu va necesita supraveghere si intretinere.Se propune
amenajarea drumului de exploatare existent si repozitionarea sa pe parcela beneficiarului
pentru crearea unui acces mai bun in zona. In incinta se prevede o platforma pentru masini
de interventie si parcare pentru personal.
3.7. Utilizarea resurselor
La prezentul PUZ s-a obţinut Avizul Consiliului Judetean Caras Severin si acordul
Primariei Constantin Daicovici si a AN Apele Romane. Pentru microhidrocentrala nu sunt
necesare racorduri la utilitati, in afara racordului la reteaua de energie electrica.
3.7.1. Alimentarea cu ap ă
Pentru microhidrocentrala, nu este necesara alimentarea cu apa.
3.7.2. Canalizarea apelor uzate menajere
Pentru microhidrocentrala, nu este necesar racordul la sistemul de canalizare
menajer. De asemenea, nu se vor produce ape uzate industriale.
3.8. Alimentarea cu agent termic
Pentru microhidrocentrala, nu este necesara alimentarea cu agent termic.
3.9. Alimentarea cu gaze naturale
Pentru microhidrocentrala, nu este necesara alimentarea cu gaze naturale.
3.10. Alimentarea cu energie electrica Energia electrica produsa va fi transportata
printr-un cablu LES 20 kV proiectata cu cablu 3 x 185 mmp, protejata in tub protectie, la o
adancime de minim 0,8 m, lungime aproximativa 1,15 km. Acest LES se va lega la linia
electrica aeriana (LEA) de 20 kV existenta care alimenteaza localitatile Cavaran, Pestere,
Maciova.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 33
3.11. Surse de zgomot, vibratii si radiatii
Lucrarile de constructie si lucrarile de montaj a microhidrocentralei sunt lucrari care
se încadreaza în prevederile legale şi conform prevederilor din STAS 10009/88.
Lucrările de constructie si de amenajare a microhidrocentralei vor fi efectuate numai
în timpul zilei. Poluare fonică semnificativă este aşteptată numai în timpul ridicării şi
instalării utilajelor si in timpul lucrarilor de constructii. Poluare fonică care depăşeşte valorile
legale nu este aşteptată nici chiar în timpul lucrărilor de execuţie cele mai zgomotoase.
Durata aşteptată a lucrărilor de construcţie se află între 6-12 luni. Conform legilor în
vigoare, valoarea limită pentru zgomotul ambiental produs este: în timpul zilei de 60 dBA,
iar noaptea de 45 dBA.
In zona studiata nu se pune problema producerii de zgomot. Microhidrocentrala nu
va genera nici un fel de zgomot in perioada de funcționare. Nu există obiective care
necesită protecţie fonică în imediata apropiere a obiectivului proiectat.
Lucrările propuse nu vor produce, respectiv nu vor folosi radiaţii, deci nu necesită
luare de măsuri împotriva radiaţiilor.
3.12. Deseuri
Pe amplasamentul studiat, se vor identifica doar deseuri rezultate ca urmare a
activitatii desfasurate in perioada de constructie, deoarece in perioada de functionare a
MHC nu vor exista angajati permanenti.
DESEURI IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE
Deseuri menajere – total angajati temporar pentru constructii ~ 60 persoane
concomitent.
60 persoane*0,306 kg/zi persoana = 18,36 kg/zi
Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurile personalului
in timpul perioadei de constructie, vor fi colectate in pubele menajere, preluate si
transportate la depozitul ecologic. Transportul deseurilor de pe amplasament se va realiza
de catre prestator, cu mijloace de transport adecvate care nu permit imprastierea lor.
Deseuri tehnologice
În etapa de construţie a obiectivului, se identifică următoarele categorii de deşeuri
generate în zona de lucru:
� pământ de excavaţie (argile, nisipuri)/umpluturi neomogene – care se
vor depune acolo unde Primaria Constantin Daicovici isi va da acordul;
� materiale provenite de la construcţii, amenajări în spaţii construite:
• capete conducte PIED, PVC;
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 34
• capete de conducte metalice (oţel);
• capete conductori (neferoase cu izolaţii);
• resturi tâmplărie;
• materiale de construcţii;
• deseuri din lemn, din resturi de la cofraje etc.;
• deseuri din material plastic – de la diferite ambalaje etc.
Aceste deseuri vor fi predate la firme specializate pentru preluarea si neutralizarea
acestora. Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru
mediu şi populaţie, precum şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate.
In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care
prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii acestora in
conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu. Datele centralizate
lunar si apoi anual se trimit apoi Agentiei Regionala pentru Protectia Mediului Caras
Severin. In baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB) probata
cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001 deseurile sunt clasificate in functie de
activitatea care le genereaza. Pe amplasament nu vor fi semnalate alte tipuri de
deşeuri.
Capitolul IV
Obiectivele de protectia mediului stabilite la nive l national, comunitar sau
international care sunt relevante pentru plan
Obiectivele de protectia mediului, impuse pentru constructia zonei respective, vor
trebui sa respecte urmatoarele prevederi:
1. Legislatia in sectorul energetic
Cadrul legislativ naţional aferent sectorului energetic a fost îmbunătăţit în
conformitate cu legislaţia comunitară în domeniu, producerea energiei din surse
regenerabile fiind susţinută de următoarele acte normative:
� Legea nr. 13/2007 a energiei electrice;
� Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare;
� Legea nr. 14/1997 pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei şi a Protocolului Cartei
Energiei privind eficienţa energetică şi aspecte de mediu, încheiate la Lisabona la 17
decembrie 1994;
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 35
� Hotărârea Guvernului nr. 409/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi
promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
� Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a
României pentru perioada 2007 – 2020;
� Hotărârea Guvernului nr. 1395/2005 privind aprobarea Programului de măsuri
existente şi planificate pentru promovarea producerii şi consumului de energie
electrică produsă din surse regenerabile de energie;
� Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a
surselor regenerabile de energie;
� Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării
la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.
2. Protectia calitatii apelor
• Hotarirea nr. 1213 din 06.09.2006 , privind
stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru
anumite proiecte publice si private.
• HOTARAREA nr. 188 din 28 februarie 2002 , pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata de HG nr. 352
din mai 2005, conform articolului 4, inainte de a fi evacuate in receptorii naturali sa
corespunda NTPA 001/2005 (Anexa 2).
3. Protectia calitatii aerului
Pentru indeplinirea obiectivelor in domeniul protectiei aerului, vor trebui respectate
urmatoarele prevederi:
• Ordinul MAPAM nr. 592/2002 privind aprobarea normativul privind stabilirea
valorilor limita, a valorilor de prag, a criteriilor si metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, a dioxidului de azot, a oxizilor de azot, a pulberilor in
suspensie si a monoxidului de carbon in aerul inconjurator;
• utilajele tehnologice si de transport folosite in timpul constructiei si operarii
ulterioare vor respecta HG nr. 743/2002 , privind stabilirea masurilor de aprobare
a tipurilor de motoare, precum si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de
gaze si particule poluante provenite de la acestea;
• Ordinul nr. 462/1993 , referitor la traficul rutier precizeaza ca emisiile poluante
ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile
tehnice prevazute la omologarea autovehiculului. Aceasta operatiune se face la
inmatricularea pentru prima data in tara a tipului respectiv de masina. De
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 36
asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la inspectiile tehnice care se
efectueaza periodic pe toata durata utilizarii masinii in Romania.
4. Protectia solului
Din punct de vedere al deseurilor produse, vor trebui respectate:
� Legea nr. 465/2001 , privind colectarea separata a desurilor revalorificabile si
predarea acestora;
� Legea nr. 426/2001 , privind regimul deseurilor;
� ORDIN nr. 95 din 12 februarie 2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare şi
procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista nationala de
deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri.
Capitolul V
Potentiale efecte semnificative asupra mediului
5.1. Apa uzata
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial hidro nu implică
utilizarea apei. În aceste condiţii, în urma aplicării procesului tehnologic de generare a
energiei, pe amplasament nu se vor produce ape uzate.
Apele care pot apărea pe amplasament vor fi rezultate din precipitaţii, care vor fi
drenate spre zona verde. Produsul realizat de microhidrocentrala este energia electrică
curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul din zonă. In perioada de constructie,
pentru personalul muncitor se va monta o toaleta ecologica.
5.2. Aer
In perioada de constructie, impactul proiectului asupra aerului consta in generarea
de poluanti atmosferici de catre sursele urmatoare:
� vehicule rutiere pentru transportul componentelor si echipamentelor, al
materialelor de constructii;
� utilaje si vehicule pentru diferite activitati de constructii-montaj.
Vor fi luate masuri pentru limitarea emisiilor prin utilizarea de masini cu motoare noi.
Functionarea microhidrocentralei va contribui la diminuarea cantitatii de gaze cu efect de
sera emise in atmosfera, prin faptul ca va produce energie electrica dintr-o sursa ce nu va
arde combustibil fosili.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 37
5.3. Surse de poluare a solului si subsolului
Suprafata de teren care face obiectul Planului Urbanistic Zonal are categoria de
folosinta teren arabil. Caracteristicile reliefului sunt acelea de o suprafata relativ plana,
acest lucru conferind stabilitate terenului.
Solul reprezintă factorul de mediu cel mai afectat în cazul implementării unui astfel
de obiectiv, prin prisma scoaterii din circuitul pedologic natural a unei suprafeţe de teren (nu
foarte mare), respectiv a constructiei bazajului mobil, a canalului de deviatie, a centralei
propriu zise, a drumurilor de acces şi a canalului de transmitere a energiei către SEN. Mai
trebuie menţionat că cea mai mare parte a terenului îşi va păstra funcţia de spaţiu verde.
Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a
solului se impart in doua categorii:
• surse specifice perioadei de executie
In perioada de executie a investitiei, nu vor exista surse industriale de impurificare a
solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de
carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie si de montarea
microhidrocentralei. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a
avea efecte nedorite asupra solului.
Organizarea de santier va cuprinde:
� zona de depozitare materiale;
� platforma pentru montaje in santier;
� constructii provizorii (birouri, vestiare si WC ecologic, spatii depozitare, etc.).
In perioada de executie a constructiilor, se va obtine un volum de strat vegetal
obtinut din decopertare care va fi stocat pe amplasament si apoi se va folosi la umpluturi.
Pamantul vegetal care este excedentar se va folosi la nivelari. Utilajele folosite pentru
realizarea investitiei vor fi reprezentate de: excavatoare, macara mobile, buldozere si
masini de transport. Toate utilajele se vor alimenta cu combustibil de la pompa de
carburanti, insa in incinta santierului nu se va amplasa un rezervor pentru carburanti.
Deseurile menajere vor fi depozitate in conteinere specializate si se vor depozita
definitiv la depozitul ecologic. Daca pe perioada constructiei vor rezulta deseuri de hartie,
metal sau plastic, firma care va construi aceste obiective va fi obligata sa le predea unei
firme specializate.
• surse specifice perioadei de functionare:
In perioada de functionare, nu vor exista surse de poluare ale solului.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 38
5.4. Biodiversitatea
In conformitate cu „Planul de amenajare a teritoriului sectiunea III - zone protejate”,
Ordinului nr. 1964/2007 şi H.G. nr. 971/2011, privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica, ca parte integrata a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania,
amplasamentul studiat nu se afla in nici o arie de protectie avifaunistica sau arii speciale de
conservare. Impactul asupra elementelor de biodiversitate este nesemnificativ, deoarece nu
se va schimba destinaţia suprafeţelor naturale si nu vor fi afectate ecosistemele sau
speciile cu regim de protectie. Distanta pana la cel mai apropiat sit Natura 2000 este de 684
m intre punctul L1 si ROSCI0385 = raul Timis intre Rusca si Prisaca
Inventar de coordonate
Sistem de coordonate stereografic 1970
PCT Y X
L1 450178.485 279945.633
L2 450183.485 279941.115
L3 450191.863 279930.715
L4 450111.528 279928.773
L5 450109.811 279902.167
L6 450110.591 279901.004
C1 450178.485 279945.633
C2 450177.307 279946.697
C3 450175.376 279946.167
C4 450174.214 279943.661
C5 450109.811 279902.167
C6 450110.591 279901.004
Identificarea habitatelor a avut la bază recunoaşterea asociaţiilor vegetale
(fitocenozelor) ce le caracterizează, prin evaluarea speciilor edificatoare şi indicatoare
ecologic şi/sau cenologic. Structura habitatelor este definită prin caracterul geografic,
ecologic şi fitosociologic al fitocenozei.
Descrierea faunei are la bază observaţia directă pe teren precum şi bibliografia
referitoare la fauna zonei. Vegetatia din zona studiata a fost puternic modificata de
activitatea antropica. Aceste modificari sunt mai puternice in lunca si pe terasele Timisului
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 39
si pe pantele cu inclinare redusa care au fost transformate in terenuri pentru cultura
plantelor si livezi. Vegetatia caracteristica zonei inalte a comunei este reprezentata prin
etajul forestier alcatuit din paduri de fag si paduri amestecate. Fagul coboara pana la
altitudini joase. In padurile amestecate, fagul apare alaturi de:
� gorun,
� carpen,
� ulm,
� tei s.a.m.d.
De regula, pe pantele insorite se gasesc paduri in care predomina stejarul si teiul, in
timp ce pe versantii umbriti sau prin vai, se gasesc paduri in care predomina carpenul si
fagul. In partile mai joase arbusti precum alunul si cornul. Vegetatia lemnoasa mai
caracteristica si a unor mici zone din lunca Timisului, unde apar cranguri de salcii si anini.
Fauna zonei, datorita vanatului si pescuitului excesiv, este reprezentata prin specii
tot mai putine. Animalele specifice de padure sunt:
� lupul;
� jderul;
� mistretul;
� vulpea;
� viezurele;
� pisica salbatica etc.
In padurea comunala, efectivul de mistreti ocupa primul loc. Aceasta datorita
conditiilor puternice pe care le gaseste: hrana abundenta, terenuri mlastinoase precum si
vecinatatea cu terenuri agricole. Alte specii cinegetice sunt reprezentate de:
� caprioara;
� iepurele;
� fazanul.
Pe terasele mai joase si in lunca traiesc numeroase pasari. Cele mai raspandite
sunt:
� cioara;
� vrabia;
� fazanul;
� ciocanitoarea;
� scortalul;
� cucul;
� pupaza;
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 40
� graurul;
� sticletele s.a.m.d.
Pasarile rapitoare sunt reprezentate sunt reprezentate prin:
� uliul pasarar;
� buha sau bufnita mare;
� sorecarii.
Alte specii prezente in zona sunt
� soparle;
� broaste;
� specii de serpi;
� broaste testoase (In Taul Negru din partea de est a
satului Cavaran).
Fauna este completata de lumea apelor care, pe teritoriul comunei, este destul de
bogata. Au fost identificate următoarele specii: Esox lucius, Orthrias barbatulus, Barbus
petenyi, Rhodeus sericeus amarus, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri banaticus,
Sabanejewia aurata balcanica, Gobio gobio, Phoxinus phoxinus, Pseudorasbora parva,
Alburnoides bipunctatus, Leuciscus cephalus, Chondrostoma nasus, Aspius aspius.
Pe teritoriul comunei nu exista rezervatii naturale si nici animale sau plante intrate sub
ocrotirea legii.
Surse de poluare a florei şi faunei şi emisii de poluan ţi
Avand in vedere faptul construirea microhidrocentralei se face pe un teren care a fost
arabil, nu sunt necesare lucrari de defrisare si de taiere a vegetatiei (arbori si arbusti).
In etapa de construire a microhidrocentralei, sursele de poluare a florei si faunei sunt
urmatoarele:
� utilajele si mijloacele de transport prin activitatea desfasurata, pot produce poluanti
si zgomot;
� accidentele rezultate ca urmare a traficului de santier, care pot genera scurgeri de
carburanti si uleiuri care, deversate pe suprafata solului, afecteaza flora si fauna
specifica amplasamentului.
Vulnerabilitate
Poluari accidentale în amonte, aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor pe terenurile
agricole limitrofe.
Prezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se în
consideraţie:
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 41
� vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale acesteia, la modificări,
precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acesteia.
� utilizarea drumului de acces in zona obiectivului de investii are un impact redus
asupra faunei si florei din zona, care se poate manifesta prin:
o emisiile de poluanti atmosferici, reprezentate prin gazele de ardere a
combustibililor lichizi si prin praful ridicat;
o zgomotul produs de autobasculantele care transporta echipamentele
in faza de constructie;
o depozitarea deseurilor menajere si a deseurilor tehnologice din
perioada de constructie
5.5. Mediul social si economic
Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor pe care le aduce investiţia în
zona de amplasament asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi
densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra creşterii gradului de calificare a
populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional,
curăţenie publică ş.a.m.d.
Locaţia din comuna Constantin Daicovici, judeţul Caras Severin este situată într-o
zonă extravilană cu funcţiune de teren agricol. Astfel, prin acest PUZ se doreste
schimbarea functiunii agicole cu cea de activitate a unei microhidrocentrale.
Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament va aduce modificări asupra
indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna Constantin Daicovici.
Tehnologia de construcţii - montaj a microhidrocentralei implică operaţiuni atât simple, cât şi
complexe, ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt
asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie, pentru aceste operaţiuni
se solicită forţă de muncă în medie 60 oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, a amplasarii
turbinelor şi a altor lucrări specifice.
Luând în considerare indicatorii sociali pentru impact se pot preciza urmatoarele:
� in perioada de montaj, există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca
indicator social semnificativ;
� dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial va
determina modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi;
� ca un impact social important alături de impactul economic analizat, trebuie
menţionat faptul că analizele la nivel European făcute asupra necesarului
de energie fac ca în Europa să se importe 50% din energia necesară, iar în
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 42
cazul în care nu se vor găsi soluţii alternative până în anul 2030, importul
de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care
alternativa poten ţialului hidroelectric nu trebuie respinsă;
� tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de
producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute
comunităţi locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei
electrice din alte surse decat cele fosile a însemnat reducerea preţului
energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.
După terminarea întregii investiţii, punerea în funcţiune durează o perioadă de până
la 35÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare în cadrul unei
investiţii înseamnă, pe lângă un consum considerabil de timp, şi un consum semnificativ de
resurse materiale şi financiare, de asemenea, utilizarea unor resurse umane de înaltă
calificare. Construcţia, montajul şi funcţionarea microhidrocentralei pe amplasamentul din
extravilanul comunei nu va avea nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care
să ducă la îmbolnăvirea populaţiei.
5.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultu ral
Obiectivul de investitii nu va afecta conditiile etnice şi culturale din zona. În
vecinatatea amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau
monumente istorice.
5.7. Din punct de vedere al sanatatii
Construirea microhidrocentralei in extravilanul comunei Constantin Daicovici nu va
influenta negativ sanatatea locuitorilor comunei si nici pe a personalului de exploatare care
va veni periodic in aceasta microhidrocentrala pentru efectuarea lucrarilor de mentenanta la
turbine si alte utilaje. Nu va exista personal permanent angajat la aceasta
microhidrocentrala. Impact direct asupra locuitorilor poate aparea numai in caz de accident
in timpul transportului sau a manevrarii componentelor mari ale microhidrocentralei.
Activitatile de constructii-montaj se vor desfasura in extravilanul localitatii.
Pentru prevenirea poluarii apei in perioada de constructie, se vor lua masuri de
prevenire a unor eventuale accidente si masuri de reducere a poluarii.Pentru reducerea
efectelor negative asupra populatiei si a sanatatii umane, lucratorii vor fi informati si instruiti
cu privire la respectarea regulilor privind protectia calitatii apelor si prevenirea accidentelor.
In etapa de exploatare a microhidrocentralei nu se va utiliza apa, prin urmare
functionarea acestuia nu va avea un impact negativ asupra factorului de mediu apa. Efecte
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 43
negative asupra apelor s-ar putea produce doar in caz de scurgeri accidente de ulei sau
carburanti pe sol, de la masinile care vor intra in santier, dar se vor lua masuri de prevenire
a poluarii. Proiectul de construire a microhidrocentralei contribuie la reducerea cantitatilor
de gaze cu efect de sera emise in atmosfera, prin faptul ca va produce energie electrica
dintr-o sursa ce nu va arde combustibili fosili.
Capitolul VI
Posibile efecte semnificative asupra mediului, inc lusiv asupra sanatatii in
context transfrontalier
Nu vor exista efecte in context transfrontalier, deoarece amplasamentul se afla la
distanta de aproximativ 150 km fata de granita.
Obiectivele strategice de bază conform Legii nr. 315/2004 ale politicii de dezvoltare
regională din România, incluzand dezvoltarea transfrontaliera, sunt urmatoarele:
a) diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea
dezvoltării echilibrate, recuperarea accelerată a întârzierilor în
domeniul economic şi social a zonelor mai puţin dezvoltate, ca urmare
a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum
şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
b) corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor
prin stimularea iniţiativelor şi prin valorificarea resurselor locale şi
regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile şi a
dezvoltării culturale a acestora;
c) stimularea cooperării interregionale, interne şi internaţionale,
transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum şi participarea
regiunilor de dezvoltare la structurile şi organizaţiile europene care
promovează dezvoltarea economico-socială şi instituţională a acestora,
în scopul realizării unor proiecte de interes comun, în conformitate cu
acordurile internaţionale la care România este parte.
Prin evoluţia sa istorică, zona este bogată şi prin diversitate culturală, dublată de un
puternic sentiment de identitate regională. Resursele naturale diversificate, potenţialul
uman important numeric, dar mai ales cantitativ, volumul investiţiilor străine, privatizarea şi
restructurarea economică făcute mai decis decât în alte părţi ale României, reprezintă
puncte de sprijin pentru dezvoltarea viitoare.
Capitolul VII
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 44
Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers
asupra mediului al implementarii planului
7.1. Masuri de diminuare a impactului deversarii ap elor uzate
Etapa de construire
Măsurile de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă în faza de
construcţie a microhidrocentralei sunt reprezentate de:
� alimentarea cu combustibil a utilajelor folosite se va face doar la
statiile PECO, astfel încât să se evite scăpările accidentale de
combustibil pe sol;
� cand se va lucra la baraj in cursul raului Timis, acest lucru se va face
doar in perioade de ape mici - se considera situatii de ape mici,
perioadele de timp in care nivelul pe raul Timis inunda partial
perimetrul de exploatare a plajei de pe malul drept si de pe malul
stang;
� la terminarea programului de lucru si in zilele nelucratoare, utilajele se
vor retrage din cursul de apa;
� amenajarea unor spaţii de depozitare temporară a deşeurilor, în
conformitate cu reglementările în vigoare, iar eliminarea/valorificarea
acestora va fi realizată doar de firme specializate şi acreditate;
� reducerea la minimum a intervenţiilor constructive care ar putea
conduce la modificări ale nivelului freatic pe amplasament;
� în cazul unor deversări accidentale pe sol a unor substanţe poluante,
se vor lua măsuri imediate de colectare, depozitare şi eliminare prin
firme specializate.
Etapa de funcţionare
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial hidroenergetic nu
va implica utilizarea apei. În aceste condiţii, în urma aplicării procesului tehnologic de
generare a energiei, pe amplasament nu se vor produce ape uzate. Produsul realizat de
microhidrocentrala va fi reprezentat de energia electrică curată, fară produşi poluanţi care
să afecteze mediul din zonă.
7.2. Masuri de diminuare a impactului asupra aerulu i
Dezvoltarea durabila a asezarilor umane obliga la o reconsiderare a mediului natural
sub toate aspectele sale: economice, ecologice si estetice si accentueaza caracterul de
globalitate al problematicii mediului.
Etapa de construire
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 45
Măsurile propuse de reducere a impactului în faza de construcţie a
microhidrocentralei sunt urmatoarele:
� impunerea unor limitări de viteză a vehiculelor de tonaj mare;
� utilizarea unor vehicule şi utilaje performante;
� utilizarea unor carburanţi cu conţinut redus de sulf;
� adoptarea unor proceduri pentru întreţinerea adecvată a vehiculelor şi utilajelor,
respectiv verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora şi intervenţia în
vederea remedierii eventualelor disfuncţii identificate.
Etapa de funcţionare
Având în vedere faptul că după începerea funcţionării microhidrocentralei accesul va
fi rar, doar în cazuri de defecţiuni majore sau pentru întreţinere periodică, principala măsura
de reducere a impactului asupra aerului în această etapă este reprezentată de adaptarea
vitezei în funcţie de condiţiile de trafic şi de starea drumurilor tranzitate. Prin măsurile
adoptate, mai ales ȋn faza de realizare a investiţiei, se poate considera că impactul asupra
factorului de mediu aer va fi redus şi de scurtă durată.
7.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solulu i si subsolului
Etapa de construire
Cu scopul de a reduce impactul asupra solului şi subsolului în etapa de construcţie a
microhidrocentralei, vor fi luate următoarele măsuri:
� reducerea la minimum a suprafeţelor destinate construcţiilor;
� refacerea învelişului de sol vegetal pe suprafeţele afectate de activitatea de
constructie (acolo unde acest lucru este posibil), în special a celui îndepărtat în
vederea săpării canalului în care se vor îngropa liniile de transmitere a energiei
electrice către punctul de preluare;
� managementul adecvat al deşeurilor pe amplasament si amenajarea unor spaţii de
depozitare temporară în conformitate cu reglementările în vigoare,
eliminarea/valorificarea deşeurilor se va realiza prin firme specializate şi acreditate,
evitându-se stocarea deşeurilor de construcţie pe amplasament pe perioade lungi de
timp.
Etapa de functionare
În perioada de funcţionare a microhidrocentralei pentru a reduce impactul asupra
factorului de mediu sol şi subsol se pot lua următoarele masuri:
� evitarea depozitării deşeurilor generate din activitatea de mentenanţă direct pe sol;
� suprafete de teren contruite cat mai mici.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 46
Prin respectarea măsurilor de mai sus, se prevede că nu va exista impactul negativ
asupra solului şi subsolului.
7.4. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiv ersitatii
In conformitate cu „Planul de amenajare a teritoriului sectiunea III - zone protejate”,
Ordinului nr. 1964/2007 şi H.G. nr. 971/2011, privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica, ca parte integrata a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania,
rohidrocentrala se afla la aproximativ 684 m de ROSCI0385 raul Timis intre Rusca si
Prisaca
Cu scopul prevenirii şi reducerii impactului asupra ecosistemelor terestre şi acvatice
şi în faza de construire şi de funcţionare a microhidrocentralei, vor fi luate următoarele
măsuri:
� amplasamentul lucrarilor de constructie a MHC va fi astfel stabilit încât să aducă
prejudicii minime mediului natural;
� reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări se va face cu respectarea
tuturor normelor legale în vigoare, decopertarea solurilor şi a vegetaţiei se va realiza
şi se va păstra în vecinătatea suprafeţei. Reaşezarea se va efectua în cel mai scurt
timp posibil;
� cablurile electrice vor fi îngropate;
� în cazul producerii unei posibile poluări accidentale pe perioada activităţii, se vor
întreprinde măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare şi vor fi
anunţate autorităţile responsabile de protecţia mediului;
� ȋn cazul componentei biotice din jurul amplasamentului, se apreciază că impactul
rezultat din derularea activităţilor (prin amploare relativ scăzută şi durata redusă de
timp) nu va afecta semnificativ flora şi fauna din zona, calitatea biodiversităţii putȃnd
reveni la parametri anteriori după incetarea lucrărilor, nefiindu-i astfel afectată
capacitatea de rezilienţă.
utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul
datorat activitatii de construire a microcentralei, precum si echiparea cu sisteme
performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;
mentinerea functionarii la parametri optimi proiectati si verificarea periodica a tuturor
utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport specifice in timpul constructiei;
in cazul producerii de poluari accidentale, in perioada de constructie, se vor
intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare de catre
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 47
personalul deservit instruit anterior si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu
protectia mediului;
Capitolul VIII
Expunerea motivelor care au condus la selectarea va riantelor alese
Creşterea consumului mondial de energie electrică, precum şi criza combustibililor
tradiţionali au impus necesitatea identificării unor surse alternative de energie, cu scopul
înlocuirii în timp a energiei produse convenţional din combustibili fosili, cu o energie
produsă din surse regenerabile, care nu poluează. Punerea în practică a unei strategii
energetice pentru valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie (SRE) se
înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen mediu şi lung şi oferă
cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice şi
înscrierea în acquis-ul comunitar în domeniu.
Proiectul propus a fost deci conceput în concordanţă cu două obiective majore la
nivel european şi naţional:
• nevoia urgentă de investiţii în domeniul energetic pentru a diminua dependenţa
energetică de import, de a înlocui combustibilii tradiţionali a căror epuizare va fi
iminentă în condiţiile continuării ritmului actual de consum şi nu în ultimul rând,
pentru combaterea schimbărilor climatice ce devin o problemă tot mai acută a
societăţii actuale;
• dezvoltarea durabilă a regiunii vizate, fapt care va diminua pericolul pierderii de
rezidenţi şi de locuri de muncă în viitorul apropiat, care, în caz contrar, ar induce
efecte defavorabile asupra echilibrului teritorial.
Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal urmatoarele aspecte:
a) Alegerea locatiei
La alegerea amplasamentului propus pentru s-au avut in vedere urmatoarele criterii:
� folosirea potenţialului hidroenergetic a râului Timis şi a afluenţilor acestuia între
cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m care va asigura
eficienta investitiei;
� vecinatatea cu retele de transport a energiei electrice care sa permita racordarea in
conditii optime la Sistemul Energetic National, astfel incat sa fie diminuat impactul
dezvoltarii unor noi retele de transport precum si minimizarea pierderilor datorate
transportului energiei electrice;
� existenta unei infrastructuri rutiere care sa asigure accesul facil in zona.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 48
Investitia se va integra rapid în contextul socio-economic local şi regional, prin
contributia insemnata la bugetele locale, în conditiile abandonării tot mai accentuate a
activităţilor agricole care au constituit multă vreme pilonul dezvoltării locale. De asemenea,
se considera ca proiectul investitional, prin amploarea sa, va fi un varf de lance în
dezvoltarea zonei, constituind un cadru favorabil pentru aparitia altor proiecte de acest gen,
potentialul solar al zonei şi disponibilitatea teritorială ridicată fiind una dintre resursele
atractive ale zonei.
b) Stabilirea capacitatii de productie.
Stabilirea capacităţii de producţie s-a făcut în primul rând în funcţie de
disponibilitatea teritorială, având în vedere faptul că un astfel de obiectiv necesită suprafeţe
foarte mari pentru implementare, de capacitatea de preluare a SEN, precum şi de costurile
estimate ale investiţiei. S-a considerat că această capacitate de producţie (3 x 7,5 MW)
este una fezabilă tehnic şi economic.
c) Stabilirea detaliilor tehnologice.
Debitul instalat care satisface condiţia utilizării a cel puţin 70 % din potenţialul
hidroenergetic al zonei este la nivelul de 30 mc/s.
Considerând şi debitul de servitute la nivelul debitului cu asigurare de 80%, situat la
nivelul a aproximativ 5,5 mc/s, în baza datelor din hidrograful râului Timiş în secţiunea C.
Daicoviciu, instalarea unor capacităţi de turbinare peste 30 mc/s va beneficia o
disponibilitate mai mică de 3500 ore/an şi ridică probleme de productivitate şi rentabilitate.
Utilizarea albiei majore naturale a râului în secţiunea propusă permite o creştere de
nivel de până la 2 m care nu va determina inundarea unor terenuri agricole. In această
limită, nu va fi necesară construirea de diguri de protecţie datorită faptului că dimensionarea
barajului permite tranzitarea viiturilor la cote mai joase decât permite albia naturală în
prezent.
Luând în calcul câştigul de diferenţă de nivel obţinut în lungimea canalului de
derivaţie, canalului de fugă şi prin lucrările de întreţinere a albiei se obţine un total de 3,55
m cădere, cu o pierdere hidraulică de sub 0,1 m şi o cădere netă nominală de 3,5 m.
d) Amplasament .
În vederea stabilirii modului de acces pe amplasament, au fost analizate mai multe
variante, aval si amonte de locatia propusa.
Constrângeri în amonte de loca ţia propus ă
Locaţiile în amonte de Caransebeş pe de-o parte sunt lipsite de debitul râului Sebeş
semnificativ suplimentat de sistehmul hidroenergetic Poiana Mărului – Turnu Ruieni –
Zerveşti şi pe de altă parte zona are o structură cu caracteritici montane mai pronunţate, la
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 49
care se adaugă vecinătăţile cu DN6 şi calea ferată care toate împart un culoar geografic
mai îngust.
Panta râului Timiş între Caransebeş (altitudine 203 m) şi Lugoj (altitudine 115 m)
este în medie de 2,2 m/km. Panta medie a Timişului aval de Lugoş spre Sag (altitudine 86
m) este de doar 0,5 m/ km. In mod evident sunt avantajate locaţiile din amote de
Lugoj.Locaţiile dintre Caransebeş şi confluenţa Timişului cu râul Bistra sunt dezavantajate
de vecinătatea albiei cu calea ferată Caransebeş – Oţelu Roşu şi de existenţa în zona a
mai multe balastiere active.
Confluenţa cu Bistra suplimentează bazinul hidrografic al Timişului cu ai săi 900 kmp
– bazinul Bistrei este comparabil ca mărime cu bazinul Timişului până în punctul de
confluenţă. In consecinţă, debitul mediu aval de confluenţă este semnificativ mai mare şi
indirect şi potenţialul său energetic.O altă constrângere este prezenţa unui sit protejat a
cărui limită se află la aproximativ 650 m amonte de confluenţa Timişului cu pârâul
Macioviţa.
Constrângeri în aval de loca ţia propus ă:
Panta râului scade pe măsură ce ne apropiem de Lugoj. Prima jumătate a distanţei
Caransebeş Lugoj include o cădere de 53 m/20 km = 2,65 m/km, iar a doua jumătate de
doar 35 m/20 km = 1,75 m/km.
Proximitatea unor localităţi faţă de albie, existenţa unor drumuri judeţene sau poduri
peste cursul Timişului exclud de asemenea un număr de locaţii.Zonele aflate în imediata
proximitate a satului Căvăran au fost afectate de inundaţii la care un factor contributor a fost
şi o veche MHC realizată în anii 80 şi amplasată nefericit chiar limitrof aşezării, pe o
strucută de baraj fix în absenţa unor elementare lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor.
Consiliul Local Constantin Daicoviciu s-a opus oricărei propuneri apropiate de vatra satului
Căvăran.Teritoriul Comunei Constantin Daicoviciu are avantaje importante în privinţa
amplasării unei CHEMP:
� pantă relativ mare a albiei (> 2,0 m/km);
� bazin hidrografic aproape dublu faţă de zonele amonte de confluenţa cu Bistra;
� există zone care se află la mare distanţă (>1500 m) de orice construcţie umană:
locuinţe, drumuri, poduri, căi ferate etc.;
� existenţa unei linii electrice de medie tensiune care să permită descărcarea
energiei produse.
8. EXPUNEREA VARIANTELOR
Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe criterii:
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 50
fezabilitatea din perspectiva mediului: reducerea impactului asupra factorilor
de mediu; daca o alternativa ar putea avea efecte adverse, se va evalua daca
acestea pot fi evitate, reduse sau compensate. De asemenea, daca o
alternativa ar putea avea efecte pozitive, se va analiza daca acestea ar putea
fi intarite;
criteriul financiar: costuri implicate/suportabilitate;
relevanta: alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizarea obiectivelor
planului sa fie posibila (sa nu contravina obiectivelor planului);
criteriul social: efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca, risc de
accidente, acceptare de catre public;
criteriul fezabilitatii: tehnice, practice, facilitate existenta, flexibilitate.
In vederea selectarii celei mai bune alternative de plan din punct de vedere al
impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat, au fost
evaluate alternative referitoare la:
• amplasamentul microhidrocentralei in functie de ariile protejate;
• potenţialului hidroenergetic a râului Timis şi a afluenţilor acestuia;
• accesul pe amplasament (drumuri judetene si drumuri comunale);
• racordarea la SEN (Sistemul Energetic National).
8.1. VARIANTA 0 - AMPLASAMENTUL RAMANE IN SITUATIA ACTUALA. NU SE
INTERVINE ASUPRA SA
Optiunea „să nu se facă nimic” nu va duce la dezvoltarea zonei.
Varianta primara este ca amplasamentul sa ramana in starea si conditiile existente.
8.2. VARIANTA 1 – LUCRARE DE BARARE MOBIL Ă A RÂULUI (CU STAVILE) –
CANAL DE DERIVA ŢIE – 1 TURBINĂ KAPLAN (1,5 M DIAMETRU/10 MC/S) CU
GENERATOR SINCRON/ASINCRON + 4 TURBINE PROPELLER (1 .1 M DIAMETRU / 5
MC/S) CU GENERATOARE ASINCRONE
Pe terenul in suprafata 15.008 mp se doreste fructificarea la maximum a potenţialului
terenului pentru construirea unei microhidrocentrale, tinand cont potenţialului hidroenergetic
a râului Timis şi a afluenţilor acestuia.
In realizarea acestui obiectiv se vor urmari:
• zonificarea funcţională a teritoriului având ca scop creşterea eficienţei
energetice;
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 51
• stabilirea unor relaţii avantajoase în teritoriu ţinându-se seama de propunerile
de dezvoltare viitoare;
• integrarea si armonizarea noilor constructii intr-un ansamblu coerent;
• amenajare de zone verzi.
8.3. VARIANTA 2 – LUCRARE DE BARARE FIXA A RÂULUI - VARIANTELE
CONSTRUCTIVE ALE CENTRALEI HIDROELECTRICE - SURUBUL LUI ARCHIMEDE
CA TURBINĂ
ALEGEREA VARIANTEI OPTIME
In cele de mai jos se expun avantajele si dezavantalele celor trei variante si motivele
pentru care se opteaza pentru varianta adecvata din cele mai multe puncte de vedere.
Varianta nr. 0 – AVANTAJE
Nu exista nici un avantaj, terenul avand functiunea actuala de teren agricol.
Varianta nr. 0 – DEZAVANTAJE
Prima varianta, de a nu se interveni constructiv asupra amplasamentului este
inadecvata din ratiuni economico-sociale. Luand in considerare varianta in care
amplasamentul ar ramane in situatia actuala, printr-un exercitiu logic si natural se prevad
faptul ca zona nu se va dezvolta din punct de vedere economic.
Varianta nr. 1 – AVANTAJE
Barajul mobil:
- permite tranzitarea viiturii cu cea mai redusă creştere a cotelor în amonte, pentru
o anumită gamă de înălţimi, facănd chiar inutile digurile în amonte, fără a limita
căderea netă – se poate conta pe o ridicare a nivelului apei cu până la 3 m;
- permite reglarea nivelului de retenţie la cota dorită;
- permite golirea lacului creat şi chiar a canalului de derivaţie dacă cota lui de fund
este peste nivelul planşeului barajului;
- permite evitarea colmatării albiei în amonte prin spălarea periodică.
Centrala în derivaţie:
- cădere netă mai mare prin însumarea câştigului de nivel realizat de pragul de
captare cu câştigul de nivel adus de canalul de derivaţie;
- locarea centralei electrice propriu-zise într-o aşezare mai puţin expusă viiturilor şi
mai uşor de construit;
- utilizarea canalului de derivaţie şi pentru devierea cursului apei pe perioada
necesară construirii pragului de captare.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 52
Turbina tip Kaplan cu o capacitate de aproximativ 10 mc/s:
- oferă cele mai bune randamente (89-93%);
- are turaţia cea mai favorabilă (înaltă) pentru un debit şi o cădere date;
- se adaptează pentru o gamă de debite situată în plaja 30-100 % din cel nominal;
- date fiind debitele zilnice minime documentate din vară-toamnă, conform datelor
istorice puse la dispoziţie de Administraţia Bazinală de Apă care sunt sub 20 %
din debitul nominal instalat, utilizarea a cel puţin două agregate permite
funcţionarea în parametri tehnici acceptabili cu un grup;
- este compatibilă cu nivele amonte şi aval diferite faţă de cele nominale.
Setul de 4 turbine propeller, a câte aproximativ 5 mc/s:
- oferă randamente bune (85-90%) şi pot fi exploatate în zona de debit nominal
dacă operează în asociere cu turbina Kaplan care va realiza reglajul fin;
- oferă costul minim per kW instalat, la aproximativ 2/3 din costul turbinei Kaplan
de aceeaşi capacitate;
- prin punerea/scoaterea din funcţiune a câte unei unităţi se pot valorifica 5 – 10 -
15 – 20 mc/s;
- este compatibilă cu nivele amonte şi aval diferite faţă de cele nominale.
Varianta nr. 1 – DEZAVANTAJE
Barajul mobil
Include în structură stavile care pot fi acţionate pentru eliberarea secţiunii de curgere
în caz de viitură.
Dezavantaje:
- include stavile metalice şi acţionări mecanice costisitoare;
- necesită lucrări de mentenanţă.
Turbina Kaplan
Este varianta clasică şi îndelung verificată.
Dezavantaje:
- construcţii civile laborioase;
- necesită grătare grosiere şi fine de pe care trebuie îndepărtate corpurile reţinute;
- pasajul faunei acvatice prin turbină este riscant şi de aceea oprit datorită
grătarelor – se va utiliza obligatoriu scara de peşti.
Turbina propeller
Este conceptia precursoare a turbinei Kaplan, cu înclinare fixă a paletelor a
aparatului director.
Dezavantaje:
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 53
- construcţii civile laborioase;
- funcţionează cu randament bun doar într-o o plajă foarte mică de debite (în zona
85-100 %). Adaptarea la debitul variant al cursului de apă se poate face doar prin
utilizarea a 4-6 agregate de 5 – 7 mc/s fiecare, care funcţionează fiecare după
legea “totul sau nimic”, dar ca ansamblu permit o pliere pe debitul disponibil.
Existenţa în paralel cu o turbină Kaplan de relativ mică capacitate permite
procesarea oricărui debit afluent;
- necesită grătare grosiere şi fine de pe care trebuie îndepărtate corpurile reţinute;
- pasajul faunei acvatice prin turbină este riscant şi de aceea oprit datorită
grătarelor – se va utiliza obligatoriu scara de peşti.
Varianta nr. 2 – AVANTAJE
Barajul fix
Reprezintă practic o construcţie în albie care determină creşterea nivelului în amonte
şi care permite apei accesul în eventualul canal de derivaţie.
Are avantajul de a fi cea mai simplă şi mai puţin costisitoare soluţie de barare, însă
poate pune mari probleme în cazul tranzitării viiturilor peste cota fixă a barajului, caz în care
ar necesita construirea unor diguri care să manşoneze albia în amonte pe distanţe de peste
600 m pe fiecare mal şi cu înălţimi de până la 2,5 m.
Surubul lui Archimede ca turbin ă
Este atractiv, deoarece necesită lucrări civile simple, fără săpături mari în adâncime.
De asemenea, are o foarte bună toleranţă la traversarea diferitelor obiecte plutitoare
(permite pasajul unor obiecte de până la 30-40 cm – nu necesită grătare fine pentru apa
uzinată) şi are un comportament remarcabil de bun cu fauna acvatică.
Varianta nr. 2 – DEZAVANTAJE
Baraj fix în varianta “labirint” (în zig-zag) tinde să ocupe o suprafaţă mai mare în
albie (dimensiunea amonte-aval) şi în mod evident are o structură mai complicată.
Surubul lui Archimede ca turbin ă
Dezavantajele şurubului hidrodinamic:
- randament maxim global al centralei de aproximativ 65-70 %;
- preţ total al agregatelor discret mai mare decât al variantelor clasice;
- dimensiuni foarte mari ale agregatelor (diametre de peste 3 m, lungimi de peste
10 m), care atrag costuri de transport şi montaj;
- dificultatea adaptării la un nivel de retenţie în “lac” modificat faţă de cel nominal şi
de asemenea la un nivel modificat faţă de ideal.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 54
Analizand cele trei variante expuse cu avantajele si dezavantajele fiecarei, se
propune selectarea VARIANTEI NR. 1.
Capitolul IX
Monitorizarea efectelor semnificative ale implement arii planului in concordanta
cu art. nr. 27 din HG nr. 1076/2004
• se va monitoriza respectarea indicilor urbanistici, în special a suprafeţelor destinate
spaţiilor verzi;
� dupa obtinere Avizului de Mediu al PUZ-ului actual, SC SSM PREST SRL au
obligatia sa depuna o solicitare la Agentia de Protectia Mediului pentru obtinerea
Acordului de Mediu, urmata de solicitarea Autorizatia de Construire pentru investitie;
� in perioada de constructie, trebuie urmarite si verificate lucrarile ascunse de catre
Agentia de Protectia Mediului;
� atunci cand se vor executa sapaturi, este obligatoriu sa se stabileasca o zona pentru
depozitarea pamantului rezultat din excavatii, pentru ca mai apoi, acest pamant sa
fie folosit la umpluturi, respectiv la lucrari de sistematizare pe verticala;
� se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de pamant si materiale de constructii pe
carosabilul drumului de acces in amplasamentul studiat;
� in conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care
prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii
acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu,
modul de depozitare si apoi de neutralizare. Datele centralizate lunar si anual se
trimit apoi Agentiei Regionala pentru Protectia Mediului Caras Severin;
� se va monitoriza modul de gestiune a deseurilor in ce priveste tipurile de deseuri
generate, modul de eliminare, incheierea de contracte ferme cu societati autorizate
pentru preluarea deseurilor.
Supravegherea calit ăţii factorilor de mediu şi monitorizarea activit ăţilor
destinate protec ţiei mediului în timpul lucr ărilor de construc ţii-montaj
În timpul realizării lucrărilor de construcţii-montaj pot apărea unele situaţii care pot
afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care
pot genera asemenea situaţii.
Astfel, se impune:
� monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;
� monitorizarea respectării regulelor SSM şi PSI;
� monitorizarea realizării lucrărilor de construcţii montaj;
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 55
� pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de
pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta
evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante,
biodiversitatea din zonă etc.;
� se va urmări drenarea evacuării apelor meteorice de pe amplasament,
astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea
fundaţiilor.
Monitorizarea efectiva a factorilor de mediu:
Apa
In zona
microhidrocentralei
In perioada de constructie, se va monitoriza
calitatea raului pentru a nu aparea poluari
accidentale.
In perioada de exploatare nu este cazul,
deoarece nu se vor produce ape uzate
menajere si nici ape uzate tehnologice.
Aer
La limita
amplasamentului
Nu este cazul, pentru ca lucrările vor fi pe o
perioada scurtă de timp.
Sol
În zona organizării de
şantier
Monitorizare pe toata durata lucrărilor de
constructii in vederea prevenirii poluării solului
cu produse petroliere.
Deseuri
Colectarea se va face în
locuri special amenajate,
selectiv pentru
revalorificare
Periodic, de câte ori va fi cazul (transportul şi
eliminarea lor revin în sarcina firmelor de
salubrizare).
Capitolul X
Rezumat fara caracter tehnic
Prezentul proiect propune construirea unei microhidrocentrale cu o putere instalata
de 0,928 Mw, amplasata pe râul Timiș, amonte de confluenta cu pârâul Maciovita. Scopul
investiţiei este producerea energiei electrice verzi (nepoluante) prin folosirea potenţialului
hidroenergetic al râului Timis şi a afluenţilor acestuia între cotele 169.80 mdM şi 166.30
mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m.Zona pentru care se elaboreaza Planul
Urbanistic Zonal - Construire microhidrocentrala pe raul Timis se afla in extravilanul
localitatii Maciova, com. Constantin Daicoviciu.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 56
Suprafaţa de teren detaliată în acest PUZ, este delimitata de:
• la nord: - Paraul Maciovita;
• la est: - proprietate particulara;
• la sud si vest: - Raul Timis.
La ora actuala, terenul studiat in suprafata totala de 15.008 mp , este teren
extravilan, fara constructii fiind proprietarea SC SSM PREST SRL.
Pentru constructia microhidrocentralei, a fost inchiriata o suprafata de 1.556 mp ce
se afla in albia minora a raului Timis si care este proprietatea publica a statului, in
administrarea A.N. Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Banat. Pentru aceasta
suprafata s-a incheiat contractul de inchiriere nr. 412/A6/17.01.2012 intre locatarul S.C.
SSM PREST S.R.L. si locatorul A.N. Apele Romane.
Scopul investiţiei este acela de a valorifica potenţialul hidroenergetic al raului Timis,
cu consecinţe benefice asupra mediului prin înlocuirea energiei electrice produse în
instalaţii termoenergetice, cu energie produsă din surse regenerabile, în contextul global al
dezvoltării durabile care presupune:
• gestionarea responsabilă a resurselor energetice fosile prin valorificarea resurselor
regenerabile viabile pentru generarea electricităţii;
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul scăderii încălzirii globale prin
utilizarea energiilor şi a tehnologiilor curate.
Dimensiunea relativ mică a centralei (putere instalată de aproximativ 1 MW) se
încadrează în limita de 10 MW stipulată în legislaţia de promovare a energiei regenerabile
din sursă hidro, iar pe de altă parte promite un impact minim asupra mediului. Lucrarea se
va realiza într-o zonă izolată, aflată la 1000 m de oricare aşezare umană. De altfel, pe
această rază nici nu există alte construcţii în afara liniilor electrice.
Locurile de muncă create pe perioada construcţiei şi apoi pe perioada de exploatare
vor aduce un aport important la dezvoltarea comunei Constantin Daicoviciu, mai ales în
contextul absenţei până în prezent a unor investiţii productive de mare anvergură.Aplicarea
masurilor de reabilitare, protectie si conservare a mediului va determina mentinerea
echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanti ce afecteaza sanatatea si creeaza
disconfort si va permite valorificarea potentialului natural.
Din punct de vedere al zonificarii functionale, zona studiata recepteaza unele
modificari. Exploatarea agricola va face loc productiei energetice, sub forma unei
microhidrocentrale si infrastructurii aferente. Principala functiune propusa pentru zona
studiata este de tipul constructii tehnico-edilitare. Investitia propune realizarea unei
microhidrocentrale de 0,928 MW si lucrari conexe – racordarea la SEN.
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 57
Suprafaţa de teren alocata amenajării microhidrocentralei de la Maciovita este
15.000 mp. Prin soluţiile constructive propuse prin proiect, impactul creat asupra valorii
estetice a peisajului este diminuat semnificativ. Dat fiind faptul ca obiectivele nu au o
amplasare compacta, ca sunt poziţionate intr-o zona doar cu terenuri agricole neproductive
si necultivate de aproximativ 20 ani si care deja incep sa se impadureasca, nu exista
posibilitatea unei modificări majore a biotopului. Amplasamentul propus pentru amenajarea
microhidrocentralei nu va ridica problema unui impact asupra mediului.
In conformitate cu „Planul de amenajare a teritoriului sectiunea III - zone protejate”,
Ordinului nr. 1964/2007 şi H.G. nr. 971/2011, privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica, ca parte integrata a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania,
amplasamentul studiat nu se afla in nici o arie de protectie avifaunistica sau arii speciale de
conservare. Impactul asupra elementelor de biodiversitate este nesemnificativ, deoarece nu
se va schimba destinaţia suprafeţelor naturale si nu vor fi afectate ecosistemele sau
speciile cu regim de protectie. Distanta pana la cel mai apropiat sit Natura 2000 este de 684
m intre punctul L1 si ROSCI0385 = raul Timis intre Rusca si Prisaca
Pe amplasamentul studiat, se vor identifica doar deseuri rezultate ca urmare a
activitatii desfasurate in perioada de constructie, deoarece in perioada de functionare a
MHC nu vor exista angajati permanenti.
Construirea microhidrocentralei in extravilanul comunei Constantin Daicovici nu va
influenta negativ sanatatea locuitorilor comunei si nici pe a personalului de exploatare care
va veni periodic in aceasta microhidrocentrala pentru efectuarea lucrarilor de mentenanta la
turbine si alte utilaje. Nu va exista personal permanent angajat la aceasta
microhidrocentrala.
Nu vor exista efecte in context transfrontalier, deoarece amplasamentul se afla la
distanta de aproximativ 150 km fata de granita.
Monitorizarea efectelor semnificative ale implement arii planului in concordanta
cu art. nr. 27 din HG nr. 1076/2004
• se va monitoriza respectarea indicilor urbanistici, în special a suprafeţelor destinate
spaţiilor verzi;
� dupa obtinere Avizului de Mediu al PUZ-ului actual, SC SSM PREST SRL au
obligatia sa depuna o solicitare la Agentia de Protectia Mediului pentru obtinerea
Acordului de Mediu, urmata de solicitarea Autorizatia de Construire pentru investitie;
� in perioada de constructie, trebuie urmarite si verificate lucrarile ascunse de catre
Agentia de Protectia Mediului;
Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.
RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013
Pagina 58
� atunci cand se vor executa sapaturi, este obligatoriu sa se stabileasca o zona pentru
depozitarea pamantului rezultat din excavatii, pentru ca mai apoi, acest pamant sa
fie folosit la umpluturi, respectiv la lucrari de sistematizare pe verticala;
� se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de pamant si materiale de constructii pe
carosabilul drumului de acces in amplasamentul studiat;
� in conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care
prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii
acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu,
modul de depozitare si apoi de neutralizare. Datele centralizate lunar si anual se
trimit apoi Agentiei Regionala pentru Protectia Mediului Caras Severin;
� se va monitoriza modul de gestiune a deseurilor in ce priveste tipurile de deseuri
generate, modul de eliminare, incheierea de contracte ferme cu societati autorizate
pentru preluarea deseurilor.
Supravegherea calit ăţii factorilor de mediu şi monitorizarea activit ăţilor
destinate protec ţiei mediului în timpul lucr ărilor de construc ţii-montaj
În timpul realizării lucrărilor de construcţii-montaj pot apărea unele situaţii care pot
afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care
pot genera asemenea situaţii.
Astfel, se impune:
� monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;
� monitorizarea respectării regulelor SSM şi PSI;
� monitorizarea realizării lucrărilor de construcţii montaj;
� pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de
pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta
evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante,
biodiversitatea din zonă etc.;
� se va urmări drenarea evacuării apelor meteorice de pe amplasament,
astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea
fundaţiilor.
Intocmit,
Dr. ing. Elena Melania Savescu
Expert auditor principal
top related