avram iancu

AVRAM IANCU

Conductorul moilor s-a nscut n comun Vidra de Sus din Munii Apuseni, n casa gornicului Alisandru Iancu. Copilul a vzut lumina zilei n anul 1824, ca al doilea fiu al soilor Alisandru i Maria. Nici pn astzi nu se cunoate luna i ziua n care s-a nscut Criorul, cronica bisericii din localitatea a fost pierdut, iar registrele colare de mai trziu pstrez a doar anul naterii. Familia sa era una relativ bogat, comparativ cu restul familiilor de romani din Ardeal care se zbteau la limita subzistentei. Alisandru Iancu nu era numai gornic n pdurile nemeilor, ci ndeplinea i funcia de jude. Slujbele-i aduceau unele avantaje i l scuteau de corvezile umilitoare cu toate c simea, la rndul su, lanurile ruinoase ale serbiei n care se zbteau ceilali moi. Copilul Iancu i petrece primii ani de via ntr-un cadru mirific, departe de necazurile i luptele cu care va da piept mai trziu. Bunstarea relativ a prinilor le permite acestora s-l hrneasc ndestulat i s-l mbrace. La ndemnul familiei care dorea ca primul nscut s se fac preot, iar al doilea nvtor, Iancu urmeaz calea crilor. La vrsta de 13 ani l gsim nscris la gimnaziul catolic din Zlatna. Cu toate c coala are caracter unguresc, copiii fiind ndoctrinai i de catehismul militant catolic, Iancu nu renuna la credina sa ortodox. Copil dotat intelectual, stpnete n scurt timp att limba maghiar ct i cea latin n care va conversa mai trziu cu mpratul austriac. n anul 1841, Iancu urmeaz clasa umanist la Liceul Piarist din Cluj, unde mai termin i dou clase de filozofie. Atunci, tnrul mo rebel are primele confruntri ideologico-politice cu colegii unguri animai de ideea c Ungaria trebuie s devin un stat unitar naional exclusiv maghiar. Iancu se regsete n scurt timp printre fruntaii junimii romneti transilvane. Tnrul din Apuseni se remarc prin voina i nclinaia nnscut pentru lupt, nedovedind aptitudini literar-filozofice precum Papiu Ilarian sau Neagoie Popea. Stul de refuzurile i dispreul venit din partea aristocraiei maghiare, rostete la prima sa cuvntare public faimoasa sa sentina: "Nu cu argumente filozofice i umanitare se pot convinge tiranii, ci doar cu lancea lui Horea".