aspecte psihologice ale spaȚiului multisenzorial · 2017. 11. 1. · aspecte psihologice ale...
Post on 23-Jan-2021
24 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL
NETEDUL, STRIATUL,
ALTERNANȚA ȘI SUPRAPUNEREA LOR
REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT
ARH. COSTIN MOGA
2017
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
1
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREȘTI
Școala doctorală “Spațiu – imagine – text - teritoriu” SD-SITT
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL
NETEDUL, STRIATUL,
ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT: arh. Costin Moga
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Profesor emerit dr. arh. Emil Barbu Popescu
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
2
Aspecte psihologice ale spațiului multisenzorial. Netedul, striatul, alternanța și suprapunerea lor
Rezumat teză de doctorat: Costin Moga
Conducător știintific: Profesor emerit dr. arh. Emil Barbu Popescu
Școala doctorală “Spațiu – imagine – text - teritoriu” SD-SITT
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”
Bucuresti, Romania
2017
Fotografie copertă: Infinity Mirrored Room – Yayoi Kusama, 2016
sursa: http://kusama.site.seattleartmuseum.org/
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
3
CUPRINS:
INTRODUCERE ..........................................................................................................
Rezumat .......................................................................................................................
Obiectivele cercetării ..................................................................................................
Structura lucrării ........................................................................................................
Metode de cercetare ..................................................................................................
1. PERCEPȚIA MULTISENZORIALĂ A SPAȚIULUI ......................................
1.1. Simțurile în studiul psihologic al mecanismelor perceptiv-cognitive ...........
1.1.1. De la simțuri la sisteme perceptive active ………………………
1.1.2. Mecanisme psihice de prelucrare primară si secundară a informației
Senzația / Percepția / Reprezentarea …………………………………...
Gândirea / Memoria / Imaginația ………………………………………
1.2. Repere ale senzorialitații în teoria arhitecturii ……………………………...
1.2.1. Juhani Pallasmaa – redefinirea simțurilor în percepția spațiului
arhitectural ……………………………………………………………….
1.2.1.1. Confruntarea senzorială corp – spațiu. Imaginea sinelui în spațiul
perceput …………………………………………………………………...
Estomparea privirii …………………………………………………….
Imaginația sunetului …………………………………………………...
Memoria mirosului …………………………………………………….
Tactilitatea poveștii ……………………………………………………
Verbalitatea hapticului …………………………………………………
1.2.1.2. Importanța examinării empirice în cunoaștere …………………….
1.2.1.3. Imaginea întrupată, calea artistică de exprimare a întalnirii cu
lumea ………………………………………………………………………
1.2.1.4. Experiența de a fi în spațiu …………………………………………..
1.2.2. Steven Holl – intenția folosirii multisenzorialitații în spațiul
arhitectural ……………………………………………………………….
1.2.2.1. Continuumul întrepătruns al experienței perceptive ………………
1.2.2.2. Percepția duratei timpului …………………………………………...
7
7
9
9
12
14
18
18
25
25
26
33
33
34
36
37
38
40
41
42
44
46
48
49
49
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
4
1.2.2.3. Tărâmul detaliului haptic ……………………………………………
1.2.3. Joy Monice Malnar si Frank Vodvarka – imaginatia in ‘alcatuirile
spatial-senzoriale’ ………………………………………………………..
1.3. Concluzii – abordări în arhitectura multisenzorială ………………………..
2. SPAȚIUL HAPTIC ȘI SPAȚIUL OPTIC. CALITĂȚILE CARE CREEAZĂ
‘FELUL DE A FI ÎN SPAȚIU’ …………………………………………………..
2.1. Felul de a fi în spațiu - netedul și striatul. Conceptul filosofic. Analogii
explicative ………………………………………………………………………
Tesătura / Pâsla / Compoziții suprapuse / Compoziții alternante
2.2. Netedul și striatul în spațiul construit ………………………………………..
2.2.1. Elementele care determină felul de a fi în spațiu: calitățile spațiului si
decizia receptorului ...................................................................................
2.2.2. Problema dependenței de scară a netedului și striatului în spațiul
construit …………………………………………………………………..
3. SPAȚIUL MARITIM, SPAȚIU DE ÎNFRUNTARE AL NETEDULUI CU
STRIATUL ………………………………………………………………………..
3.1. Obiectivele analogiei …………………………………………………………..
3.2. Etapele istorice din domeniul navigației în raport cu ‘felul de a fi în
spațiu’ …………………………………………………………………………...
3.2.1. Navigația ‘la vedere’ – spațiu striat …………………………………….
3.2.1.1. Spațiul optic. Repere fizice. Poziționare …………………………….
3.2.1.2. Starea psihică în spațiul striat ……………………………………….
3.2.2. Navigatia fară repere sau poziție determinabilă – spațiu neted ……...
3.2.2.1. Spațiu fară repere fizice ……………………………………………...
3.2.2.2. Starea psihică în spațiul neted ………………………………………
3.2.3. Navigația cu o singură dimensiune cunoscută (latitudinea) – spațiu
alternant neted/striat …………………………………………………….
3.2.3.1. Parcursul alternant cu/ fară repere ………………………………...
3.2.3.2. Starea psihică în spațiul alternant neted/striat ……………………..
50
52
53
55
56
61
63
64
67
67
71
71
73
76
77
80
82
84
84
87
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
5
3.2.4. Navigația cu punct determinabil – spațiu suprapus neted/striat ……..
3.2.4.1. Asimilarea spațiului neted prin operații dimensionale striate …….
3.2.4.2. Starea psihică în spațiul suprapus neted/striat …………………….
3.3. Ludicul strierii cu elemente netede – iahtingul ……………………………...
3.3.1. Scurt istoric al navigației de loisir ………………………………………
3.3.2. Iahtingul ………………………………………………………………….
3.3.2.1. Scurt istoric al apariției regatelor de iahting ………………………
3.3.2.2. Spațiul haptic, esența loisirului în regata de iahting ……………….
3.3.2.3. Perceptie senzorială în spațiul neted cu ajutorul imageriei
mentale. Repere senzoriale ………………………………………………
4. FORME ÎNCHIPUITE ÎN IMAGISTICA MENTALĂ ……………………….
4.1. Imaginea mentală a spațiului neted și striat …………………………………
4.1.1. Evoluţia noţiunii de ‘reprezentare’ în cercetarea din aria psihologiei
4.1.2. Reprezentări tip / reprezentări întâmplatoare ………………………...
4.1.3. Conținutul informațional și stimulii reprezentărilor ………………….
4.1.4. Definirea conceptului de ‘imagine mentală’ …………………………...
4.1.5. Relaţia între caracteristicile reprezentărilor şi spaţiul neted şi striat
4.2. Forme și repere senzoriale ……………………………………………………
5. SPAȚIUL ARHITECTURAL NETED, STRIAT, ALTERNANT SAU
SUPRAPUS. STUDII DE CAZ ………………………………………………….
5.1. Netezirea spațiului striat ……………………………………………………...
5.1.1. Scop ……………………………………………………………………….
5.1.2. Procedeu. Exemplificări …………………………………………………
5.1.2.1. Estomparea percepției spațiului vizual …………………………….
Structuri formale netede ……………………………………….
Modul de iluminare ……………………………………………
Mediu atmosferic de percepție haptică – ceața ………………...
Tehnica camuflajului disruptiv – ascunderea în plină vedere …
89
91
92
96
97
101
103
104
111
115
115
116
118
120
121
122
126
131
131
133
134
134
134
136
140
143
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
6
5.1.2.2. Spațiul experiențelor netede ………………………………………...
5.2. Spațiul alternant neted/striat …………………………………………………
5.2.1. Scop ……………………………………………………………………….
5.2.2. Procedeu. Exemplificări …………………………………………………
5.3. Spațiul suprapus neted/striat …………………………………………………
5.3.1. Scop ………………………………………………………………………
5.3.2. Procedeu. Exemplificari …………………………………………………
6. CONCLUZII GENERALE ………………………………………………………
CORP MATERIAL DOCUMENTAR ……………………………………………...
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………..
SURSE BIBLIOGRAFICE INTERNET .......................................................
GLOSAR DE TERMENI …………………………………………………….
TABEL IMAGINI ............................................................................................
SURSE IMAGINI .............................................................................................
150
156
156
156
164
164
166
176
189
189
193
195
197
200
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
7
REZUMAT
Viteza dictată de ritmul în care societatea contemporană funcţionează, şi prin
perspectiva unei culturi ale cărei căi de comunicare sunt din ce în ce mai tehnologizate, a
determinat ca vizualul să fie considerat ca fiind singura cale suficient de agilă, astfel încât să
poată ţine pasul cu schimbul de informaţii.
Gândirea ocularcentristă, fără a fi o noutate, a suferit schimbări de paradigmă în ceea
ce priveşte însuşi scopul ei. În cultura clasică greacă, văzul era considerat simţul dominant,
martorul principal al adevărului lumii. Prin vedere omul cunoştea şi avea certitudine asupra
lucrului observat. În societatea contemporană, interesul este centrat pe transmiterea
informaţiei, a cărei veridicitate este mai puţin importantă decât comunicarea în sine. Din
această perspectivă, însuşi omul nu mai este privit ca cel care caută să înteleagă lumea, ci cel
căruia trebuie să i se spună cum este lumea. El nu trebuie neapărat să o cerceteze, ci doar să
adune informaţii asupra ei.
Conştient sau inconştient, arhitectura este şi ea influenţată de această conjunctură.
Omul, cel pentru care arhitectura este creată, şi căruia i se adresează, este privit ca un
observator al acesteia, al cărui contact cu ea se rezumă la vedere. În consecinţă, atenţia în
actul de creaţie al arhitecturii este îndreptată mai mult (sau în întregime) asupra comunicării
pe cale vizuală. Experienţa spaţiului arhitectural este însă multisenzorială. Prin confruntarea
propriului corp cu lumea, omul poate atinge o înţelegere mai profundă a acesteia, conjugând
informaţii preluate prin mai multe cai senzoriale. Suprimarea interacţiunii între privire şi
celelalte simţuri nu face decât să sărăcească experienţa spaţiului.
Percepţia, gândirea şi conştiinţa, au ca centru corpul uman. Prin el, omul
interacţionează şi cunoaşte lumea, simţurile fiind veriga de contact cu aceasta. Deşi
cercetările în domeniul psihologiei mecanismelor perceptiv-cognitive au reuşit să dezvăluie
modalităţi de cunoaştere şi înţelegere care ar putea fi folosite inclusiv în arhitectură pentru
îmbunătăţirea experienţei spaţiului, rezultatul obişnuinţei de a privi şi a acumula informaţii
doar prin vedere, menţine adesea subiectul în postura de observator.
Cercetarea de faţă este o investigare a felului în care un spaţiu poate fi conceput, prin
prisma relaţiei cu subiectul, astfel încât să nască dorinţa de a fi experimentat şi nu doar
observat. Conceptul filosofic al spaţiului neted sau striat, reflectă această paradigmă şi poate
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
8
fi aplicat şi spaţiului arhitectural: felul de a fi în spaţiu neted, îndreptat către o percepţie
haptică, sau felul de a fi în spaţiu striat, de percepţie optică, este o stare determinată atât de
calităţile spaţiului, dar, într-o anumită măsură, şi de abordarea pe care individul este dispus să
o aibe în raport cu spaţiul respectiv. Striatul este spaţiul care prin organizarea sa, poate fi
descifrat prin observare, şi în consecinţă predispune către o cercetare vizuală. Netedul
ascunde vizualului detalii care nu pot fi identificate decât prin apropiere şi contact senzorial
apropiat, fiind un spaţiu care pentru a fi înţeles pretinde explorare.
Pentru a înţelege detaliile legăturii între tipul spaţiului şi starea psihică pe care acestea
o induc, netedul şi striatul sunt explicate prin analogie cu secvenţele istorice ale navigaţiei în
spaţiul maritim, spaţiu eminamanete neted, dar care a fost supus unor operaţiuni de striere
încă din cele mai vechi timpuri. Parcurgând etapele strierii spaţiului maritim, se observă
capacitatea acestuia de a exista în stare netedă, striată, de alternanţă sau de suprapunere,
fiecărei tipologii corespunzându-i o stare psihică diferită pe care participantul la spaţiu o
trăieşte. Înţelegerea conexiunii între tipologia spaţiului şi emoţia pe care o determină,
deschide perspectiva operării asupra spaţiului arhitectural, îndreptată către felul de a fi în
spaţiu pe care îl poate genera.
Teza conţine studii de caz care exemplifică teoria spaţiului neted şi striat, reliefând
acele calităţi care au capacitatea să determine felul de a fi în spaţiu.
Propunem astfel, un mod de a gândi arhitectura prin perspectiva emoţiei pe care
spaţiul o poate trezi în psihicul uman, astfel încât individul să caute şi să se bucure de o
interacţiune activă cu spaţiul construit.
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
9
Obiectivele cercetării
Calităţile multisenzoriale ale spaţiului sunt, de multe ori, neglijate în proiectarea de
arhitectură. Fie din concentrarea atenţiei către o arhitectură sprijinită pe vizual, fie din lipsa
deprinderii de a opera cu ele, arhitecţii ignoră de multe ori oportunităţile pe care le poate oferi
contactul la nivelul tuturor simţurilor pe care omul îl are cu mediul.
Lucrarea de faţă încearcă să elucideze aspecte ale modului în care poate fi abordată
calitatea multisenzorială a spaţiului în proiectarea de arhitectură, oferind o structura de
gândire acordată cu aceasta. În acest sens ne propunem:
1. Să definim conceptul de arhitectură multisenzorială, identificând calităţile care o
diferenţiază faţă de spaţiul multisenzorial.
2. Să evidenţiem aspectele psihologice ale spaţiului multisenzorial care pot
fundamenta o perspectivă nouă în proiectarea spaţiului arhitectural.
Structura lucrarii
Teza este structurată în cinci capitole, urmate de concluzii. Primul capitol analizează
aspecte psihologice legate de percepția multisenzorială a spațiului atât din perspectiva
psihologilor cât si a arhitectilor. Capitolul doi atată legatura între acestea și filosofia spațiului
neted și striat a lui Gilles Deleuze. Capitolul trei detaliază filosofia prezentată anterior prin
exemplificare cu ajutorul spațiului maritim, punând accentul pe starea psihică determinată de
întelegerea spațiului, si identifică elementele care o influențează. Capitolul patru precizează
mecanismul imaginilor mentale raportat la spațiul neted și striat, precum și caracteristicile
definitorii ale formelor și condițiile în care aceastea pot deveni repere. În capitolul cinci sunt
prezentate studii de caz pe obiecte de arhitectură care susțin elementele studiate anterior.
Capitolul 1 (Percepția multisenzorială a spațiului), tratează aspecte ale
mecanismelor perceptiv-cognitive atât din perspectiva psihologilor, cât şi din teoria de
arhitectură.
Psihologie:
Este studiat caracterul activ al sistemelor perceptive umane şi sunt parcurse
mecanismele psihice de prelucrare primară şi secundară a informaţiei. Sunt detaliate noţiunile
şi relaţia între elemente în lanţul mecanismului perceptiv-cognitiv: senzaţie, percepţie,
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
10
reprezentare, gândire, memorie şi imaginaţie. Un accent sporit este pus pe detalierea
importanţei simţului haptic în percepţia mediului.
Teoria de arhitectură:
Sunt analizate critic poziţiile referitoare la senzorialitate în spaţiul arhitectural ale lui:
Juhani Pallasmaa, Steven Holl, şi Joy Monice Malnar şi Frank Vodvarka. Se caută devoalarea
abordărilor prin care arhitecţii pot folosi calitatea multisenzorială a spaţiului în scopul
îmbunătăţirii calităţii acestuia în raport cu omul:
- înţelegerea lumii se naşte prin confruntarea cu corpul (imaginea sinelui în lume) –
J. Pallasmaa
- susţinerea (îmbogăţirea) lanţului perceptiv-cognitiv prin folosirea cu intenţie a
calităţilor multisenzoriale ale spaţiului – S. Holl
- deschiderea către imaginaţie, veriga în porcesul perceptiv-cognitiv şi stimul al
emoţiei şi afecţiunii – Malnar şi Vodvarka
Capitolul 2 (Spațiul haptic și spațiul optic. Calitătile care creează ‘felul de a fi în
spațiu’), studiază caracteristicile relaţiei între individ şi lume (spaţiu) prin prisma conceptului
filosofic a lui Gilles Deleuze : netedul şi striatul. Se arată legătură între spaţiul haptic şi
spaţiul neted şi între spaţiul optic şi spaţiul striat. Sunt identificate elementele care determină
felul de a fi în spaţiu:
- calitatea spaţiului în sine
- psihicul individului
Capitolul se încheie cu o expunere asupra netedului şi striatului în spaţiul construit,
menţionând relaţia între acestea şi mărimea ansamblului în care se aplică: oraşul şi obiectul
de arhitectură.
Capitolul 3 (Spațiul maritim, spațiu de înfruntare a netedului cu striatul), prezintă
o detaliere a spaţiului maritim, prezentat în situaţiile în care este spaţiu neted, striat, alternant
neted-striat sau suprapus neted-striat. Sunt urmărite caracteristicile care generează felul de a
fi în spaţiu, modul în care se raportează individul la spaţiu în fiecare din aceste situaţii şi
starea psihică aferenata lor. Sunt definite, pentru fiecare caz în parte, raportul între punct şi
linie (reper şi traseu) şi natură dimensională sau directionala a liniei, observând implicaţiile
psihologice pe care acestea le determina.
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
11
Descrierea fenomenologică a navigaţiei de loisir, şi în special a iahtingului (în sensul
de competiţie) constituie o completare a investigaţiei spaţiilor maritime şi reliefează aspecte
mai puţin cunoscute ale înţelegerii unui spaţiu lipsit de repere fizice, dar în care calitatea
navigaţiei depinde de imaginarea corectă a unor repere invizibile (rafale de vânt, rotiri de
vânt, curenţi marini, variaţii ale temperatură).
Capitolul 4 (Forme închipuite în imagistica mentală. Aspecte teoretice)
Capitolul cuprinde o detaliere teoretică a imagisticii mentale şi a conceptului de
formă, prefigurant capitolul 5 în care este prezentată folosirea lor în arhitectură :
- noţiunea de imagine mentală prin definiţiile psihologilor, arătând relaţia cu felul
neted sau striat de a fi în spaţiu
- conceptul de formă pentru a putea stabili condiţiile în care aceasta poate constitui un
reper
Capitolul 5 (Spațiul arhitectural neted, striat, alternant sau suprapus. Studii de caz),
explorează o serie de exemple în care se regăseşte netedul, striatul, alternanţa sau
suprapunerea lor în spaţiul arhitectural. Este urmărit modul (intervenţia în spaţiul arhitectural)
prin care se obţine ‚felul de a fi în spaţiu’, starea psihică pe care o determina şi felul cum
acestea pot susţine ‘povestea’ pe care o transmite spaţiul.
Capitolul 6 (Concluziile), prezita grupat ideile şi rezultatele cercetării referitoare la felul în
care pot fi gândite aspectele multisenzorialitatii spaţiului arhitectural în scopul de a genera
perspective noi în proiectarea de arhitectură.
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
12
Metode de cercetare
Urmărind îmbunătăţirea cunoştinţelor privind psihologia spaţiului multisenzorial fără
însă a neglija potenţialul de aplicabilitate în proiectarea de arhitectură, teza utilizează
transferul interdisciplinar al cunoştinţelor între psihologie şi filosofie exemplificate prin
fenomenologia navigaţiei maritime în general, şi a iahtingului în particular. În acest sens sunt
analizate lucrări din domeniul psihologiei mecanismelor perceptiv-cognitive, a filosofiei
relaţiei între conformarea spaţiului şi modul în carea omul se raportează la acesta, şi o
bibliografie istorică şi tehnică referitoare la navigaţia în spaţiul maritim. Atât în acest ultim
domeniu, cât şi în cazul iahtingului interpretările fenomenologice au sprijin şi în experienţa
personală a autorului.
Studiul bibliografic în domeniul psihologiei detaliază funcţionarea mecanismelor
perceptiv-cognitive ale omului pornind de la datele sensibile cu care acesta interacţionează la
nivelul simţurilor până la nivelul imaginaţiei. Aceste noţiuni şi relaţii sunt folosite în
continuarea studiului la fundamentarea ştiinţifică a fenomenelor analizate, atât a
perspectivelor din teoria de arhitectură referitoare la spaţiul multisenzorial, cât şi în navigaţia
maritimă.
În urma parcurgerii studiilor teoretice făcute de arhitecţi, se constată că acestea se
poziţionează în aria descriptivă a interferenţei senzoriale a omului cu mediul, fără a dezvolta
zona gândirii metodologice legate de proiectarea de arhitectură. Deşi autorii îndeamnă către o
gândire care să folosească întreaga capacitatea senzorială de care dispune omul, nu arată căile
care ar putea aduce o gândire nouă în designul spaţiului arhitectural. În acest sens,
introducerea perspectivei filosofice asupra experienţei raportării la spaţiu, acoperă un unghi
larg atât asupra aspectelor psihologice cât şi asupra elementelor constituente ale spaţiului care
le determină.
Analiza fenomenologică a navigaţiei maritime explicitează tipologia spaţiilor oferind
o analogie explicativă asupra relaţiei între spaţiu şi experienţă pe care o poate oferi.
Transferul interdisciplinar al cunoaşterii de la spaţiul maritim la cel arhitectural deschide noi
orizonturi de gândire prin înlăturarea limitelor care pot apărea că urmare a constrângerilor ce
fiinţează în subconştientul creatorului că urmare a concentrării atenţiei în aria unui singur
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
13
domeniu. Înlăturarea acestor bariere aduce creatorul într-o situaţie de gândire de tip
combinativ-critic, în care imaginaţia este lăsată liberă, fără restrângeri de orice fel, fiind apoi
cenzurată prin raţiune astfel încât produsul obţinut este nou şi original, dar stăpânit în acelaşi
timp.
Studiile de caz, care încheie demersul tezei sunt structurate conform ipostazelor
surprinse în analiza spaţiului maritim şi validează concret ipotezele grupate tipologic. S-au
identificat combinaţii de tipuri de spaţii şi stări psihice aferente şi moduri de utilizare a
calităţilor multisenzoriale pentru obţinerea acestora.
Studii de caz:
1. Hotel Lobby si Nishi Grand Stair, Canberra – Australia / arhitectura: March Studio
2. 'Floater 99' - instalație realizată de James Turrell, 2001
3. Crystals, Las Vegas – instalație realizată de James Turrell
4. 'Sandworm' - Wenduine, Belgia / design arh. Mario Casagrande
5. 'Nuit Blanche', Paris, 2013, Place de la Republique / autor: Fujiko Nakaya
6. Pero's Bridge, Bristol, Anglia / autor: Fujiko Nakaya
7. Foggy Forest, 1992, Parcul Copiilor Showa Kinen din Tachikawa / autor: Fujiko
Nakaya
8. "The Lodger", film - regia Alfred Hitchcock
9. Picturi de: Burnell Poole, Arthur Lismer, Edward Wadsworth
10. Barul hotelului Americano, New York / design de Tobias Rehberger
11. Bar Psihedelic / design Tobias Rehberger
12. Holul central - Dominion Office Building, Moscova / design Zaha Hadid Architects
13. 'Silent Disco' / design de Barbara Bestor
14. Expozitia ‘Tricks-of-the-eye’ / design de Tobias Rehberger
15. Sea Organs – Zadar, Croatia / design: arh. Nikola Basic
16. Jewish Museum, Berlin / arh. Daniel Libeskind
17. The Blur Building - Swiss EXPO 2002, Neuchatel din Elvetia / design: Elizabeth
Diller, Ricardo Scofidio, Charles Renfro
18. Expo 2012 Yeosu, Coreea de Sud – Pavilion tematic: apa / propunere: Daniel Valle
Architects
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
14
19. Acoustic Shells – Littlehampton, West Sussex, Marea Britannie / arhitectura:
Flanagan Laurence
20. Gigantic Wooden Megaphones – Estonia / concept: student Birgit Oigus
21. General Manifold – Chelsea, Michigan, SUA / design: Jean Louis Farges, Anya
Sirota, in cadrul Spatial Ops
22. ‘Art of Scent’ – Museum of Arts and Design, New York, SUA / design: Elizabeth
Diller, Ricardo Scofidio si Charles Renfro
23. ‘Cloud Arbour’ - Pittsburgh, SUA / arh. Ned Kahn
24. ‘Breathing Sky’, Center for the Arts, Yerba Buena Gardens - San Francisco, SUA /
arh. Ned Kahn
25. TECHNORAMA FACADE – The Swiss Science Center, Winterthur, Elvetia / arh.
Ned Kahn
26. Centre Municipal de Vela – Barcelona / arhitectura: MBM Arquitectes
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
15
CONCLUZII GENERALE
Prezentul studiu caută să dezvăluie aspecte ale psihologiei spaţiului urmărind modul
în care calităţile multisenzoriale ale acestuia pot fi întrebuinţate în proiectarea de
arhitectură. Înţelegerea mecanismelor perceptiv-cognitive ale omului şi legarea acestora de
aspectele emoţional-afective prin perspectiva spaţiului construit contribuie la formarea unei
baza teoretice structurată în scopul lărgirii orizontului de gândire în domeniul arhitecturii.
Într-o lume dictată de ‘acum’ şi ‘repede’, arhitectura își definește propriul loc adaptat
prezentului. Ea este influenţată de ritmul pe care societatea s-a obişnuit să îl susţină, atenţia
proiectanţilor fiind, la rândul ei, direcţionată către o ofertă de soluţii acordată acestuia. O
aşezare în supremaţie a vizualului pare să corespundă cerinţelor societăţii actuale
(întreţinută şi prin noile tehnologii de comunicare şi prin atotprezenţa audio-vizualului),
conducând către o gândire ocularcentristă care are ecouri şi în arhitectură.
La nivelul teoriei de arhitectură acestui fenomen i se adresează o poziţie critică a cărei
esenţă o constituie însăsi structura psihologică naturală a omului de a cunoaşte lumea prin
cercetare cu ajutorul tuturor sistememelor senzoriale. Evoluţia gândirii (din zona
psihologiei) asupra înţelegerii simţurilor ca sisteme perceptive ‘active’, predispuse în a
aduna informaţii care să întregească percepţia asupra mediului înconjurător, îşi găseşte
corespondent şi în teoria de arhitectură. Corpul omului este cel care absoarbe prin aparatul
senzorial informaţiile din mediu şi în jurul lui va cristaliza imaginea asupra lumii. La baza
gândirii, memoriei şi imaginaţiei se află imaginea sinelui în mijlocul experienţelor
trăite. Cunoaşterea profundă a lumii necesită apropiere şi explorare cu ajutorul tuturor
simţurilor, care vor completa, verifica şi întregi percepţia asupra ei. O poziţie
ocularcentristă, conduce către postura de observator, separând şi îndepărtând, pe când
celelalte simţuri apropie, aşezând corpul în centrul experienţei senzorial-perceptive.
Potenţialul multisenzorial al spaţiului poate fi fructificat, în sensul celor spuse mai
sus, pentru ca arhitectura să ofere acea ‘întâlnire cu lumea’ care să cuprindă o experienţă şi
nu numai o imagine care să fie privită de la distanţă, şi în acelaşi timp distant. Arhitectura
multisenzorială, este arhitectura care, printr-un proces de intenţie al creatorului, şi în
sprijinul unui concept, comunică cu receptorul prin intermediul mai multor simţuri,
cu efect în percepţia spaţiului. Altfel spus, calităţile senzoriale ale mediului pot deveni
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
16
instrumente la indemâna proiectanţilor cu ajutorul cărora arhitectura să transmită o stare, o
emoţie, o poveste: o întâlnire cu lumea. Orice mediu este, prin natura proprie,
multisenzorial. Arhitectură multisenzorială foloseşte şi articulează această calitate
atribuindu-i un sens astfel încât să contribuie la formarea unei percepţii care să susţină
conceptul propus, deschide calea către gândire şi imaginaţie şi construieşte o experienţă la
care omul participă din interior.
Sintetizând cele prezentate, identificăm două condiţii ale arhitecturii multisenzoriale:
Contactul corpului cu mediul la nivelul tuturor simţurilor – omul trebuie să se afle
în centrul lumii perceptive
Calităţile senzoriale ale mediului să fie introduce cu intenţie pentru a transmite o
stare, idee, sau emoţie care să reflecte ‘întâlnirea cu lumea’
Condiţia fără de care arhitectura multisenzorială nu poate comunica cu omul, este
prezenţa acestuia în spaţiul perceput. Dintre toate sistemele perceptive, doar sistemul
vizual şi cel auditiv sunt sisteme care permit receptorului să primească date sensibile în
condiţiile în care se află la distanţă de sursă. Totuşi, chiar şi acestea necesită în unele
cazuri apropierea faţă de sursă: vederea permite observare de la distanţă, dar şi ei îi sunt
ascunse lucruri atunci când poziţia din care se priveşte nu le poate acoperi; auzul poate
capta sunete atât de la distanţă atunci când acestea au suficientă intensitate, dar nu va
recepta sunetele de slabă intensitate decât în apropierea sursei. Celelalte sisteme
perceptive, sistemul gust-miros, sistemul orientării de bază şi sistemul haptic presupun
însă contactul direct al organismului cu mediul sau obiectul perceput.
Din punctul de vedere al proiectării de arhitectură, problema care se ridică în raport cu
condiţia arhitecturii multisenzoriale, o reprezintă întrebarea: cum putem gândi spaţiul,
astfel ca omul să fie tentat să îl exploreze şi să experimenteze astfel ‘întâlnirea cu lumea’
pe care ne propunem să o transmitem ?
Pentru a da un răspuns acestei întrebări, am prezentat o abordare filosofică, al cărui
caracter general (demonstrat în tehnologie, muzică, fizică, matematică, estetică sau spaţiu
maritim) o califică pentru o abordare prin analogie şi în spaţiul construit. ‘Felul de a fi în
spaţiu’ este modul de raportare psihică la ceva, funcţie de caracteristicile acelui lucru şi de
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
17
emoţia pe care acestea o determină. Spaţiul striat şi spaţiul neted, corespund spaţiului optic
şi spaţiului haptic dar includ componenta psihologică a felului în care omul le asimilează.
Identificând caracteristicile celor două tipuri de spaţii, printr-o analiză atât a
componentelor determinante cât şi a stării psihice pe care o induc, se deschide
posibilitatea de a opera cu ele la nivelul proiectării de arhitectură.
→ Din punctul de vedere al calităţilor determinante, spaţiul striat şi spaţiul neted
prezentate detaliat în lucrare, prezintă următoarele trăsături esenţiale:
Spațiul striat:
- are un principiu de ordine şi cunoaştere
- este perceput optic
- spaţiu ocupat de repere
- spaţiu de măsuri şi distanţe
- formele organizează materia
- percepţia spaţiului se face prin măsurători şi proprietăţi
- oferă o constanţă a orientării
- natura liniei (traiectul) – dimensională, intervale închise
- definit prin linia (traiectul) între două puncte (repere)
- linia (traiectul) este subordonată punctului (reperului)
- este dimensional
Spațiul neted:
- are o organizare semnificativă dar nenumarabila
- este perceput haptic sau prin vedere apropiată
- spaţiu ocupat de evenimente
- spaţiu de intensităţi - simptome şi evaluări
- materialele semnalează forţe sau simptome
- caracterizat prin variaţia continuă a reperelor, orientărilor şi racordărilor sale
- natura liniei (traiectul) – vector de direcţie, intervale deschide
- punctele (reperele) sunt subornate liniei (traiectul)
- este direcţional, limitat la dimensiunile parcurse
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
18
Se observă legătura între spaţiul striat şi cel optic, şi între cel neted şi cel haptic, la
care se adaugă şi ‘de vedere apropiată’. Striatul este un spaţiu care îşi arată caracteristicile
către exterior, şi în consecinţă, poate fi înţeles prin observare vizuală. Netedul în schimb,
are o alcătuire care necesită explorare din interior, fiind mai degrabă un spaţiu de intensităţi
şi presupune apropiere şi cercetare prin alte sisteme perceptive decât cel vizual. Menţiunea
notată mai sus – ‘de vedere apropiată’ precizează cazul particular în care alcătuirea netedă
îşi va păstra această calitate, chiar dacă structura spaţiului este lizibilă optic, dar cu condiţia
că organizarea acesteia să nu poată fi înţeleasă în întregul ei.
→ În acelaşi timp, netedul şi striatul înseamnă şi o stare psihică care coagulează
relaţia individului cu spaţiul.
A avea un ‘fel neted de a fi în spaţiu’ înseamnă a deveni exploratorul acelui spaţiu, a
oferi deschidere către cercetare şi descoperire, călăuzit fiind de acestea. A fi neted în spaţiu
poate fi atât urmarea unei conjuncturi care nu acceptă altă stare (lipsa reperelor, de pildă)
dar şi o decizie personală asumată în urma unui efort de voinţă în scopul satisfacerii unei
plăceri sau curiozităţi (cum ar fi căutarea reperelor care prezintă interes).
A avea un ‘fel striat de a fi în spaţiu’ înseamnă a urma un propus, făcut posibil prin
structura ‘la vedere’ a spaţiului, lizibilă fără a necesită explorare. A fi striat în spaţiu
presupune focalizarea pe reperele identificate de la distanţă şi urmărirea deciziei de a nu
varia parcursul funcţie de eventualele atracţii întâlnite (dacă acestea există).
Pentur a exemplifica atât caracteristicile care determina felul de a fi în spaţiu, precum
şi starea psihică corespondentă, a fost analizat pe larg spaţiul maritim. Etapele istorice ale
navigaţiei pe mare oferă o sursă bogată de informaţii atât în ceea ce priveşte capacitatea de
orientare cât şi aspectele psihologice relaţionate de această.
o Spațiul striat al navigatiei 'la vedere’
Navigaţia ‘la vedere’ cuprinde două situaţii similare: navigaţia între două maluri
aflate în rază vizuală, şi navigaţia costieră.
- Navigaţia între două maluri implică parcurgerea unui spaţiu aflat între două repere
fizice vizibile, separate de un spaţiu comensurabil.
Considerente de calitate:
- linia între două puncte (deplasarea se face între două repere fixe)
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
19
- traiectul este subordonat punctului (deplasarea se face către ceva determinabil în
spaţiu, ce este considerat destinaţie)
- natura liniei – dimensională (spaţiul şi traiectul sunt măsurabile optic)
Caracteristicile psihologice evidenţiate:
- predictibilitate şi siguranţă (se poate anticipa durata traversării)
- stare de calm, lipsa de dinamism (atenţia este concentrată pe parcurgerea fără
abatere a spaţiului; alte posibile centre de interes nu influenţează traseul şi nici concentrarea
asupra ţintei propuse)
- stare de atenţie în general relaxată, concentrată asupra unei singure ţinte
- constanţa a orientării (reperele se află permanent în rază vizuală)
Navigaţia costieră este similară cu cea între două maluri, dar aduce o noutate
importantă în privinţa reperelor (punctelor) către care se face navigaţia: aceste nu sunt
materializate fizic, ci sunt puncte imaginare, închipuite pe suprafaţă marii şi raportate la
reperele fixe din vecinătate (malul) aflate în raza vizuală. Acest procedeu evidenţiază
posibilitatea ca reperul (care produce strierea spaţiului) să fie o prezenţa închipuită şi
nu neapărat una fizică.
o Spațiul neted al navigației făra repere sau poziție determinabilă
Navigaţia de larg presupune străbaterea întinderii marii fără repere – malurile se află
peste linia orizontului.
Considerente de calitate:
- punctul între două linii (punctul este o inflexiune între două linii determinat de
evenimente fortuite)
- punctul este subordonat traseului (traseul este cel care dictează inflexiunea; către
traseu este concentrată atenţia)
- natura liniei – direcţională (în spaţiul fără repere, necomensurabil, linia are un
caracter directional)
Caracteristici psihologice evidențiate:
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
20
- spaţiu lipsit de predictibilitate (lipsit de repere, conduce către o imposibilitate de
anticipare a oricărei acţiuni în cadrul său)
- creează un sentiment de curiozitate şi dorinţa de explorare, dar totodată poate da
naştere la teamă şi lipsa de siguranţă
- atenţia este concentrată asupra mediului şi a schimbărilor din el care pot influenţa
parcursul
- orientarea presupune o exacerbare a simţurilor care ‘caută’ orice informaţie despre
mediu
- mecanismul imageriei mentale este folosit intens şi cu preponderenţă în timpul
parcurgerii spaţiului, ca ‘loc’ de recompunere a informaţiilor percepute
o Spațiul alternant neted/striat al navigației cu o singură dimensiune cunoscută
Spaţiul navigaţiei cu o singură dimensiune cunoscută reprezintă o etapă istorică în
timpul căreia navigatorii aveau la dispoziţie numai tehnicile pentru aflarea latitudinii, fapt ce
a dus la o situaţie de alternanţa neted-striat în spaţiul maritim.
Considerente de calitate:
- alternanţa: punctul între două linii şi linia între două puncte
- natura liniilor- alternativ dimensionale şi direcţionale
- punctele marchează schimbarea între striat şi neted
Caracteristici psihologice evidențiate:
- spaţiu care oferă o anume doză de predictibilitate (parte din elementele sale sunt
comensurabile, parte nu sunt)
- atenţia este orientată succesiv, către obiectivul propus (în striat) şi către mediu (în
neted)
- orientarea: pe linia dimensională, către punctul propus – determină o stare relaxată
a simţurilor; pe linia directionala, către posibilele obstacole – genereaza o exacerbare a
simţurilor
Experienţa unei alternanţe neted/striat, aduce cu sine şi schimbări de stare psihică.
Aspecte care fără aceasta schimbare ar fi rămas poate, în virtutea obişnuinţei neobservate,
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
21
sunt soase în relief. Alternanţa neted/striat pune în contrast şi evidenţiază caracterul
fiecărui tip de spaţiu.
o Spațiul suprapus neted/striat al navigației cu punct determinabil
Strierea spaţiului maritim a survenit odată cu capacitatea de a stabili punctul (poziţia)
pe mare şi coroborarea acestuia cu o harta. Spaţiul fizic al marii păstrează calităţile netede
prin lipsa reperelor, însă asupra acestuia se aşterne o striere prin repere abstracte.
Considerente de calitate:
- suprapunere: neted prin structură fizică / striat prin repere abstracte
- punctul – entitate abstractă folosită ca reper cu ajutorul imageriei mentale
- linia – dimensională, subordonată punctului
Caracteristici psihologice evidențiate:
- spaţiu predictibil – se cunoaşte poziţia, se poate estima timpul de parcurgere
- atenţia este concentrată către aflarea punctelor
- orientarea – striată prin imagistică mentală suprapusă unui spaţiu fizic neted
Spaţiul suprapus neted/striat în care netedul este reprezentat de spaţiul fizic şi striatul
de spaţiul abstract, devoalează o nouă perspectivă: capacitatea de a stria prin repere abstracte.
Observasem, în cadrul prezentării navigatiei costiere, cum un reper poate fi şi o prezenţa
închipuită, nu neapărat una fizică, însă în acel caz, punctul era reprezentat în imaginaţie prin
raportare vizuală la o prezenţa fixă (malul). În cazul navigaţiei cu punct determinabil,
procesul imaginativ se înfăptuieşte în lipsa oricărui reper fizic (acesta fiind înlocuit cu harta).
Netedului i se poate suprapune o striere prin repere abstracte.
o Ludicul strierii cu elemente netede – iahtingul
Esenţa în jurul căreia se desfăşoară regatele de iahting, este reprezentată de
interacţiunea cu mediul şi extragerea informaţiilor venite pe toate căile senzoriale, în scopul
înţelegerii şi vizualizării fenomenelor prezente în spaţiu, pentru a putea fi folosite în scopul
unei deplasări rapide pe apă. Velistii îşi creează o imagine mentală a spaţiului în care
fenomene care nu sunt observabile prin vedere în întregul formelor lor (intensităţi diferite ale
vântului, direcţiile rafalelor, curenţi marini, variaţii de temperatura) se constituie în repere.
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
22
Spaţiul neted al marii este astfel striat prin suprapunerea unor repere figurate în
imagistica mentală.
Caracterul de loisir al iahtingului rezidă în:
- exacerbarea absorbţiei de date sensibile din mediu, cu scopul unei percepţii cât
mai corecte a caracteristicilor acestuia
- folosirea intensă a reprezentărilor mentale ca procedeu de suprapunere (peste
un spaţiu neted), a unor repere identificate şi imaginate mental cu ajutorul întregului
aparat senzorial
Studiat în raport cu arhitectura, caracterul de loisir al iahtigului ne dezvăluie cum un
spaţiu construit poate suscita interes şi plăcere prin jocul între neted şi striat. Regata de
iahting pune participanţii în situaţia de a-şi exacerba simţurile pentru a capta informaţiile din
mediu şi a le închipui în forme, folosindu-le drept repere striate suprapuse peste netedul
spaţiului fizic. Înţelegând principiile care generează această situaţie în iahting, şi depăşind
limitele disciplinelor, putem aduce concepte noi cu care putem opera în vederea îmbunătăţirii
spaţiului arhitectural.
Pentru a putea opera aceste noi cunoştinţe în arhitectură sunt necesare câteva precizări
şi definiţii. În primul rând se pune problema formei imaginate care ar putea fi utilizată drept
reper, şi în al doilea rând, o scurtă detaliere a psihologiei imaginilor mentale. Ambele
subiecte au fost tratate teoretic în scopul de a puncta câteva caracterisitici determinante.
→ Referitor la formă, se subliniază ideea că această se poate constitui şi la nivelul
imaginaţiei atâta vreme cât asupra ei poate fi stabilit conturul în care operează un ansamblu,
astfel încât să fie distins ca individualitate. Calitatea de reper pentru care poate fi utilizată o
formă imaginată, este proporţională cu claritatea conturului. În cazul strierii unui spaţiu, prin
suprapunerea unor repere abstracte provenite din forme imaginate, cu cât definirea prin
contur a formelor este mai bine precizată, cu atât strierea spaţiului este mai puternică.
→ Din punctul de vedere al mecanismului reprezentărilor mentale: spaţiul striat, prin
principiul său de organizare ‘la vedere’, face ca reprezentările mentale să se încadreze mai
degrabă în tipologia cunoştinţelor, a căror activare se petrece post percepţie; spaţiul neted
necesită o căutare permanentă a înţelegerii ‘organizării sale nenumărabile’, ceea ce face ca
procesul de cunoaştere să se bazeze pe reprezentări circumstanţiale, active în momentul
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
23
percepţiei. Netedul, spre diferenţa de striat necesită folosirea imaginilor mentale ca parte în
procesul de cunoaştere.
Teza se încheie cu un capitol destinat studiilor de caz, care susţine prin exemple
concrete ideile prezentate anterior. Deşi grupate funcţie de scopul propus şi demonstrând
tehnica prin care acesteaa ating scopul, exemplele nu cuprind toate soluţiile posibile, acest
lucru rămânând la indemâna imaginaţiei arhitecţilor. Ele contribuie la saltul de gândire
interdisciplinar, si arată aplicabilitatea cunoştinţelor în domeniul arhitecturii fără a urmări să
limiteze gama de soluţii.
Sunt prezentate trei subcapitole:
1. Netezirea spaţiului striat
2. Spaţiul alternant neted/striat
3. Spaţiul suprapus neted/striat
Capitolul netezirea spaţiului neted prezintă scopul în care un spaţiu striat ar putea fi
transformat într-unul neted şi o serie de procedee prin care se obţine acest efect.
Scopul transformării, în acord cu caracterul tipurilor de spaţii netede sau striate este
de a aduce omul în interiorul spaţiului conducându-l către o percepţie multisenzorială la
nivelul întregului sau corp, creându-i în acelaşi timp o stare psihică deschisă către explorare,
parcurgere, aventură.
Procedeele abordează soluţii în acord cu caracterul spaţiului neted: diminuarea
vizualului şi inserţia de experienţe netede.
Estomparea percepției spațiului vizual este exemplificată prin:
- structuri formale netede: intervenţii la nivelul formelor care pun în dificultate
capacitatea de stabilire a reperelor vizuale
- tehnici de iluminare care estompează percepţia profunzimii şi înlătură umbrele
purtate dând senzaţia de plutire
- folosirea contrastelor umbră/lumina pentru mascarea volumelor şi suprafeţelor
- mediu atmosferic ceţos care limitează vederea la o zona redusă în jurul privitorului
- camuflajul disruptiv: ‘ascunderea în plină vedere’ – mascarea conturului formelor şi
obligarea privitorului la schimbarea punctului de observare pentru a putea percepe spaţiul
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
24
Spaţiul experienţelor netede presupune configurarea spaţiului astfel încât percepţia
lui să necesite o explorare multisenzorială. Pentru obţinerea acestui lucru, nu se încearcă
estomparea sau confuzarea vizualului, cât completarea spaţiului cu experienţe senzoriale care
pot oferi plăcere, dar pot şi incita gândirea şi imaginaţia în susţinerea unei idei care se doreşte
a fi transmisă. Reuşita acestei abordări înseamnă să aducă individul în starea de a-şi folosi
corpul ca centru al percepţiei.
Spațiul alternant neted/striat întăreşte prin contrast experienţa felului de a fi în
spaţiu corespunzătoare netedului sau striatului, în scopul exacerbării caracterului fiecăreia
dintre ele. Alternanţa pune individul în situaţia de trece de la o stare psihică de siguranţă şi
predictibilitate la nesiguranţă şi mister, de la previzibil la aleator, şi de la o situaţie în care
poate percepe optic spaţiul către cea în care este necesară o explorare haptică.
Spațiul suprapus neted/striat oferă poate cea mai incitantă experienţă. Posibilitatea
de a stria un spaţiu prin repere imaginate deschide noi posibilităţi în proiectarea de
arhitectură. Lipsa sau minimizarea reperelor fizice aşează omul neted în spaţiu, pe când
strierea abstractă poate largi orizontul imaginaţiei, lăsând liberă gândirea. Reprezentările
circumstanţiale, caracterisitice spaţiului neted prin modul în care apar în timpul cunoaşterii
lui caută să înfăţişeze structura holistică a mediului cu care omul intră în contact. Utilizarea
cu intenţie a acestora poate susţine idei, simboluri, naraţiuni pe care spaţiul arhitectural le
transmite, contribuind la felul în care este perceput, gândit, memorat şi imaginat.
Analizate pe larg, caracteristicile de calitate şi psihologice ale spaţiului maritim, pot
genera idei noi în creaţia de arhitectură. Observăm legătură între felul neted de a fi în spaţiu şi
condiţiile unei arhitecturi multisenzoriale. Netedul dezvoltă dorinţa de cunoaştere prin
explorare din interior, şi netezeşte calea pentru ca individul să analizeze spaţiul prin
imersarea corpului în acesta, oferind un contact cu mediul la nivelul tuturor simţurilor,
incluzându-le pe cele care necesită apropierea de datele sensibile. Este la indemâna
arhitecţilor să fructifice această conjunctură, controlând datele sensibile inserate în mediu
care generează senzaţii şi conturează percepţii, baza înţelegerii şi interpretatii spaţiului.
Netedul, striatul, alternanţa şi suprapunerea lor pot structura gândirea unei proiectări de
arhitectură concentrată pe calităţile multisenzoriale ale spaţiului.
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
25
Concluziile principale ale tezei:
→ Arhitectura multisenzorială, este arhitectura care, printr-un proces de
intenţie al creatorului, şi în sprijinul unui concept, comunică cu receptorul prin
intermediul mai multor simţuri, cu efect în percepţia spaţiului.
→ Felul neted de a fi în spaţiu aduce omul în contact multisenzorial cu mediul,
conducând catre o percepţie la baza căreia se află imaginea sinelui în mijlocul
experienţelor trăite.
→ Netedul şi striatul pot exista atât alternant cât şi suprapus
→ Un spaţiu striat poate fi tradus într-un spaţiu neted dacă primeşte experienţe
haptice sau de vedere apropiată
→ Un spaţiu poate fi striat prin elemente aparţinând mulţimii netede (care nu
sunt perceptibile prin sistemul vizual) atâta vreme cât acestea pot fi recunoscute ca
forme şi asamblate drept repere în reprezentările mentale.
Teza deschide noi perspective de cercetare precum:
- identificarea şi completarea procedeelor de netezire a spaţiului striat
- studierea sensibilităţii senzoriale la variaţiile curentului de aer şi vizualizarea
acestora în mediu cu ceaţă; identificarea pragurilor de sensibilitate la curentul de aer
- testarea aplicării noţiunilor în proiecte didactice (eventuală colaborare cu un club de
iahting)
Transferul interdisciplinar deschide noi perspective de gândire, însă valorificarea lor
necesită o abordare pe care cercetătorii în domeniul euristicii o numesc ‘combinativ-critică’:
“imaginaţia e lăsată să zboare, iar după aceea e supusă cenzurii severe a raţiunii”. Teza de
faţă presupune o eliberare a gândirii în scopul obţinerii unor direcţii noi în domeniul teoriei
de arhitectură. Pornită de la o curiozitate dar intuind o legătură care poate genera noutatea în
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
26
domeniul arhitecturii, lucrarea abordează simetriile între spaţiul construit şi spaţiul navigaţiei
maritime, analizând date, transferând procedee şi explicând stări psihice. Prin aceasta se
doreşte evidenţierea unor aspecte ale contactului multisenzorial cu mediul, care ar trebui
abordate cu mai multă atenţie dar şi afectivitate de către arhitecţi, cu atât mai mult cu cât
rezultatul designului lor are impact asupra psihicului uman.
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
27
CORP MATERIAL DOCUMENTAR
BIBLIOGRAFIE:
Ching Francis D.K., Architecture. Form, Space and Order, New Jersey, John Wiley & Sons, 2015
Clowes Laird G. S., Sailing Ships. Their History and Development, London, His Majesty’s Stationary Office, 1932
Cytowic Richard E., Synesthesia, A Union of the Senses, Cambridge, Massachusetts, The MIT Press, 2002
Bethwaite Frank, High Performance Sailing – Faster Racing Techniques, 2010, Londra,
Adlard Coles Nautical Publishing
Bloomer Kent C., Moore Charles W., Body, Memory, and Architecture, prima editie 1935,
New Haven and London, 1977, Yale University Press
Boulez Pierre, Penser la musique aujourd’hui, 1963, Paris, Edition Gallimard, 1987
Burry Jane, Designing the Dynamic. High-performance Sailing and Real-time Feedback in
Design, Melbourne, Melbourne Books, RMIT 2013
Buydens Mireille, Sahara. L’esthétique de Gilles Deleuze, 2005, Paris, Librairie
Philosophique J. Vrin
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
28
Deleuze Gilles, Guattari Felix, Mii de platouri. Capitalism si schizofrenie 2, orig. Mille
plateaux. Capitalisme et schizophrenie 2, 1980, traducere de Bogdan Ghiu, Bucuresti, Editura
Art, 2013
Eftenie Mariana, Psihologia spatiului construit urban, Bucuresti, Editura Universitara “Ion
Mincu”, 2006
Freeman Michael, Ochiul fotografului. Compozitie si design pentru cele mai bune fotografii,
orig. 2007 The Ilex Press, traducere de Ioana Pricop, 2011, Bucuresti, Editura Litera
International
Giorgetti Franco, History and Evolutin of Sailing Yachts, 2000, Vercelli, White Star
Publishers
Hall Edward T., The Hidden Dimension, publicata prima data in 1966, New York, Anchor
Books, 1990
Holl Steven, Pallasmaa Juhani, Perez-Gomez Alberto, Question of Perception.
Phenomenology of Architecture, San Francisco, Wiliam Stout Publishers, 2008
Jacobs Steven, The Wrong House: The Architecture of Alfred Hitchcock, Rotterdam, nai010
publishers, 2013
Van Kreij Kamiel, Sensory Intensification in Architecture, Technical University Delft,
Faculty of Architecture, 2008
Leach Neil, Anestetica. Arhitectura ca anestezic, orig. The Anaesthetics of Architecture, 1999, traducere de Cornelia Mirela Catuneanu, Bucuresti, Editura Paideia, 1999
Levene Richard, Marquez Fernando, Monograph on Santiago Calatrava, El Croquis, nr: 38, octombrie 1992
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
29
Lynch Kevin, Imaginea Orasului, orig. The Image of the City, 1960, traducere de Alexandru-Ionut Petrisor, Bucuresti, Registrul Urbanistilor din romania, 2012
Malnar Joy Monice, Vodvarka Frank, Sensory Design, Minneapolis, University of Minnesota
Press, 2004
Moga Costin, Alternanta si suprapunere in spatiul multisenzorial, conferinta UAUIM
Psihoarhitectura, 2016
Moga Costin, Alternanta si suprapunere in spatiul multisenzorial, Bucuresti, Editura
UAUIM, 2016
Moraru Ion, Stiinta si filosofia creatiei – Fundamente euristice ale activitatii de inovare,
1995, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica R.A.
Pallasmaa Juhani, The Eyes Of The Skin, 1996, Chichester, John Wiley and Sons Publication,
2013
Pallasmaa Juhani, Privirea care atinge: arhitectura si simturile. Original - The Eyes Of The
Skin, 1996, Bucuresti, Editura Fundatiei Arhitext design, 2015
Pallasmaa Juhani, The thinking hand. Existential and Embodied Wisdom in Architecture,
Chichester, John Wiley and Sons Publication, 2009
Pallasmaa Juhani, The Embodied Image. Imagination and Imagery in Architecture, 2011,
Chichester, John Wiley and Sons Publication, 2011
Pallasmaa Juhani, Encounters 1, Estonia, Rakennustieto Publishing, 2012
Pallasmaa Juhani, Encounters 2, Estonia, Rakennustieto Publishing, 2012
Pop Dana, Despre perceptia spatiului in arhitectura, Bucuresti, Editura Paideia, 2015
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
30
Pop Dana, Arhitectura, perceptie si frica, Bucuresti, Editura Paideia, 2016
Ponty Maurice Merleau, Fenomenologia perceptiei, orig. Phenomenologie de la perception,
1945, traducere Ilies Campeanu, Georgiana Vatajelu, 1999, Oradea, Editura Aion
Retinski Alexandru, Invingatorii marilor. Momente din istoria navigatiei, Bucuresti, Editura
Tineretului, 1965
Stein Barry E., The New Handbook of Multisensory Processing, Cambridge, Massachusetts, The MIT Press, 2012
Thomazi, A., Istoria navigatiei, 1941, traducere de Vasile Cipu, Bucuresti, Editura
Contemporana, 1942
Van Loon, Hendrik Willem, Istoria Navigatiei, 1935, traducere de Comandor Toma Matei,
Bucuresti, Editura TARS, 1993
Vermeersch Peter‐Villem, Less Vision, More Senses. Towards a More Multisensory Design
Approach in Architecture, Heverlee, Katholieke Universieteit Leuven, 2013
Zlate Mielu, Psihologia Mecanismelor Cognitive, Bucuresti, Editura Polirom, 1999
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
31
SURSE BIBLIOGRAFICE INTERNET
Architecture Studio Design 3 – Project 1 – Journey for the Senses
http://tay‐archi‐production.blogspot.ro/2013/07/architecture‐design‐studio‐3‐arc‐2116.html
Breffeilh Rebecca, Azarbayjani Mona, Technology and the Senses: Multy‐sensory Design in the Digital Age
http://www.huichawaii.org/assets/breffeilh,‐rebecca‐‐technology‐and‐the‐senses.pdf
Bromberg Joyce, How the 5 Senses Help Inspire Workplace Porductivity
http://convene.com/engage‐5‐senses‐inspire‐workplace‐productivity/
Calvert Gemma A., Spence Charles, Stein Barry E., The Handbook Of Multisensory Processes
https://ccrma.stanford.edu/courses/155/assignment/resources/Multisensory%20Processes%201.pdf
Canter David V. and Tagg, Stephen K., Distance estimation in cities, University of Huddersfield
https://core.ac.uk/download/pdf/54994.pdf
Diller Elizabeth, Blur Building,
http://www.bbsr.bund.de/BBSR/EN/Publications/IzR/2005/DL_Heft01_BlurBuilding.pdf?__blob=pub
licationFile&v=3
Driver Jon and Spence Charles, Cross‐modal links in spatial atention,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1692335/pdf/9770225.pdf
Oprea Horia Dumitru, Istoria corabiilor
https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/04/05/inventii‐in‐istorie‐corabia/
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
32
Puigarnau Alfons, Infiesta Ignacio, The Architecture of Thrill. How Hitchcock Inspires Spatial Effects
http://www.archdaily.com/775637/six‐thrillers‐seven‐strategies‐of‐architectural‐design
The Universitiy of New South Wales, Sydney, Australia ‐ The phisics of sailing
http://newt.phys.unsw.edu.au/~jw/sailing.html
http://www.probarca.ro/Examen‐obtinere‐permis‐navigatie.htm
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
33
GLOSAR DE TERMENI
Date sensibile = proprietăţi ale obiectelor sau mediului cu care organismul intră în contact prin aparatul senzorial
Simţurile = căi sau porţi ale percepţiei deschise de om pentru a lua contact cu realitatea
Senzaţia = felul în care sunt impresionat şi dovada unei stări a propriei mele persoane
Percepţia = acel act care, dintr-o dată, simultan cu consteleatia de date, creează sensul pe care îl au datele, dar şi face că ele să aibă sens
Mecanismul reprezentării = mecanismul psihic prin care omul îşi prezintă sieşi fenomenul perceput
Gândirea = aptitudinea de a simula mintal scenarii complexe, de a inventa ipoteze şi a le manipula simbolic
Memoria = mecanismul psihic prin care omul stochează informaţia rezultată în urmă experienţelor pe care le trăieşte, astfel încât acestea să devină ulterior disponibile, pentru a fi reamintite şi utilizate
Imaginaţia = procesul psihic de operare cu imagini mintale, de combinare sau construcţie imagistică tinzând spre producerea noului în forma unor reconstrucţii imagistice, a unor tablouri mintale, planuri iconice sau proiecte
Arhitectura multisenzorială = arhitectura, care, printr-un proces de intenţie al creatorului, şi în sprijinul unui concept, comunică cu receptorul prin intermediul mai multor simţuri, cu efect în percepţia spaţiului.
Striatul (spaţiul~) = caracteristica de stare a ceva organizat ca mulţime numărabilă, cu mod de compunere lizibil şi dominant faţă de elementele constituente
Netedul (spaţiul~) = caracteristica de stare a ceva organizat că mulţime nenumarabila, dominant de individualitatea elementelor, unificate între ele prin tensiuni şi forţe
Felul (striat sau neted) de a fi în spaţiu = raport între individ şi spaţiu (înţeles în sensul extins: fenomen, lucru, compoziţie, spaţiu fizic, material, etc.), care se dezvoltă în funcţie de psihicul individului şi de caracterul spaţiului (striat sau neted), şi prin care individul cercetează şi înţelege spaţiul
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
34
Imaginea mintala = forma ideal-subiectivă sub care se reflectă conţinutul informaţional în spiritul individului. Când această imagine apare în condiţiile acţiunii directe a stimulilor sau a obiectelor asupra organelor de simt, vorbim de senzaţii şi percepţii; când ea apare în lipsa acţiunii actuale a obiectului dar cu condiţia că acesta să fi acţionat asupre organelor de simt, ne aflăm în prezenţa reprezentării; când imaginea apare în lipsa totală a acţiunii obiectului (ca întreg) asupra organelor de simt, avem de-a face cu imaginaţia. Imaginea este entitatea psihică (mintală, cognitivă) care operează toate aceste mecanisme psihice.
Forma = conturul (legătura imaginară sau reală) care operează prin caracteristicile unui ansamblu (de idei, materie, proceduri…), constituindu-l în acest fel într-o individualitate (o unitate)
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
35
TABEL IMAGINI
FIGURA 1: O pereche de încălțări ‐ pictură de Vincent Willem van Gogh
FIGURA 2: Cele cinci simțuri 'clasice'
FIGURA 3: arh. Juhani Pallasmaa
FIGURA 4: The Sleeping Gipsy ‐ pictura de Heni Rousseau, 1897
FIGURA 5: Imagine nocturnă a orașului
FIGURA 6: Amintirea sunetelor dintr‐un loc suprapopulat
FIGURA 7: New York Bakery
FIGURA 8: Uzura manerului unui autobuz de scoala
FIGURA 9: Lumea din jurul unei ferestre
FIGURA 10: Experimente facute de Alvar Aalto pentru a studia posibilitatile de indoire a lemnului
FIGURA 11: Studiu facut de Gaudi pentru examinarea scurgerii eforturilor (structura din lanturi,
suspendată)
FIGURA 12: Luptă intre Carnaval si Postul Mare ‐ pictură de Pieter Bruegel cel Bătrân, 1559
FIGURA 13: arh. Steven Holl
FIGURA 14: Grand Central Station ‐ jocuri de lumină și umbră
FIGURA 15: prof. Joy Monice Malnar
FIGURA 16: Spatiul vizibil si spatiul haptic
FIGURA 17: Gilles Deleuze
FIGURA 18: Vedere microscopică a unei țesături
FIGURA 19: Vedere microscopica a unei bucați de pâslă
FIGURA 20: Vedere microscopică a unui material de compozitia mixtă ‐ fibre presate și țesatură
FIGURA 21: Crazy patchwork
FIGURA 22: Parkour
FIGURA 23: Orașul viu
FIGURA 24: Inserții netede ‐ instalații temporare
FIGURA 25: Spațiul maritim, spațiu eminamente neted
FIGURA 26: Navigație la vedere către un mal
FIGURA 27: Navigație costieră
FIGURA 28 : Cantino Planisphere ‐ realizata in 1502, de un autor necunoscut, harta infatiseaza cum
era cunoscuta lumea de europeni, dupa perioada marilor descoperiri din secolele XV si XVI; pe harta
apar, pe langa Europa, si America, Africa si India
FIGURA 29: Traseu de navigație cu latitudine cunoscută
FIGURA 30: Traseu de navigație cu punct determinabil (latitudine + longitudine)
FIGURA 31: Imagine din timpul unei regate de iahting
FIGURA 32: Ilustrarea alurilor de navigatie cu vele
FIGURA 33: Navigația in volte, pe vânt strâns
FIGURA 34: Imaginea mentală închipuită de velisti a formelor pe care îl au fenomenele din mediu
FIGURA 35 : Imaginea fenomenului de propagare a fumului
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
36
FIGURA 36 : Triunghiul Kanitzsa
FIGURA 37 : Rubin vase / faces
FIGURA 38: Rain Room ‐ oferă experiența unei furtuni fară ca participanții să se ude
FIGURA 39: Hotel Lobby si Nishi Grand Stair, Canberra ‐ Australia, arhitectura: March Studio
FIGURA 40: 'Floater 99' ‐ instalație realizată de James Turrell, 2001
FIGURA 41: Crystals, Las Vegas ‐ James Turrell
FIGURA 42: ‘Whiteout’ in mediu montan
FIGURA 43: 'Sandworm' ‐ Wenduine, Belgia, design arh. Mario Casagrande – interior
FIGURA 44: 'Sandworm', Wenduine, Belgia ‐ alternanta spatiului striat‐neted‐striat
FIGURA 45: Place de la Republique, Paris ‐ spațiu neted obținut prin suprimarea vizibilitătii cu
ajutorul unei instalații de ceață
FIGURA 46: Evenimentul 'Nuit Blanche', Paris, 2013
FIGURA 47: Pero's Bridge, Bristol, Anglia; autor: Fujiko Nakaya
FIGURA 48: Foggy Forest, 1992, Parcul Copiilor Showa Kinen din Tachikawa; autor: Fujiko Nakaya
FIGURA 49: "The Lodger", imagine din film ‐ regia Alfred Hitchcock
FIGURA 50: Vedere prin periscop a aceleiasi nave, cu, sau fară, camuflaj disruptiv
FIGURA 51: USS West Mahomet, 1918
FIGURA 52: Dazzle Camo aplicat pe o vedeta torpiloare a marinei americane
FIGURA 53: Scheme de camuflaj disruptiv ale marinei militare
FIGURA 54: Articol al vremii asupra tehnicii camuflajului disruptiv
FIGURA 55: Pictura de Burnell Poole
FIGURA 56: Pictura de Arthur Lismer
FIGURA 57: Pictura de Edward Wadsworth
FIGURA 58: Barul hotelului Americano, New York ‐ design de Tobias Rehberger – imaginea 1
FIGURA 59: Barul hotelului Americano, New York ‐ design de Tobias Rehberger – imaginea 2
FIGURA 60: Bar Psihedelic – design Tobias Rehberger
FIGURA 61: Holul central ‐ Dominion Office Building, Moscova ‐ design Zaha Hadid Architects
FIGURA 62: 'Silent Disco' ‐ design de Barbara Bestor
FIGURA 63: Expozitia ‘Tricks‐of‐the‐eye’ – design de Tobias Rehberger
FIGURA 64: Imagine de ansamblu a instalației 'Sea Organ' ‐ Zadar
FIGURA 65: Secțiune prin tuburi și camera de rezonantă
FIGURA 66: Planul de amplasare al tuburilor
FIGURA 67: Detaliul treptelor din zona instalației
FIGURA 68: Gurile de dispersie a sunetelor
FIGURA 69: 'Căutarea' sunetelor intr‐o zi cu calm plat
FIGURA 70: Jewish Museum, Berlin
FIGURA 71: Plan Subsol si Parter ‐ Corpul nou, Jewish Museum Berlin
FIGURA 72: Exile Garden
FIGURA 73: Fallen Leaves
FIGURA 74: Holocaust Tower
FIGURA 75: The Blur Building ‐ vedere aeriană
FIGURA 76: The Blur Building ‐ ceața ca formă identificabilă
FIGURA 77: Folosirea pelerinelor 'inteligente' ‐ vizitatorii insusi devin repere in spațiul neted prin
evidentierea compatibilitatii de personalitate
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
37
FIGURA 78: Colorarea pelerinelor functie de afinitate sau antipatie
FIGURA 79: secvența 1 ‐ spațiul striat (accesul către Blur Building)
FIGURA 80: secvența 2 ‐ spațiul neted (mediul de ceată)
FIGURA 81: secventa 3 ‐ spatiul striat (terasa de peste volumul de vapori)
FIGURA 82: Water Pavilion ‐ Yeosu Expo 2012 ‐ Planuri și secțiuni in diverse ipostaze de flotabilitate
FIGURA 83: Pontonul plutitor in ipostaza partial scufundat, sau complet ridicat deasupra apei
FIGURA 84: Perspectivă asupra punții scufundate in poziția Sea Gardens ‐ spațiu neted
FIGURA 85: Trasee temporare și zone de interes explorabile haptic și prin vedere apropiată
FIGURA 86: Acoustic shells in timpul unui concert de fanfară
FIGURA 87: 'Scoicile acustice' ‐ Sectiune, Perspectivă si Plan
FIGURA 88: Gigantic Wooden Megaphones, Estonia
FIGURA 89: General Manifold, USA ‐ plan si perspectiva axonometrica a instalatiei, vederi din
interiorul si exteriorul acesteia
FIGURA 90: 'Art of Scent' ‐ zidul 'atmosferic'
FIGURA 91: Detaliu alveole cu parfum
FIGURA 92: Masa cu esențe in formă lichidă a parfumurilor din alveole
FIGURA 93: ‘Cloud Arbour’ ‐ Pittsburgh, SUA
FIGURA 94: ‘Breathing Sky’, Center for the Arts, Yerba Buena Gardens ‐ San Francisco, SUA
FIGURA 95: TECHNORAMA FACADE – The Swiss Science Center, Winterthur, Elvetia / perspectiva si
detaliu
FIGURA 96: Imagine de ansamblu asupra portului de iahturi din Barcelona
FIGURA 97: Cladirea Clubului de Iahting Barcelona
FIGURA 98: Imagine reprezentativa pentru simbolistica nautica a plasticii arhitecturale a hangarelor
FIGURA 99: Turnurile de ventilatie ale hangarului ‐ detaliu
FIGURA 100: Linia de plecare in momentul startului la Clasa Optimist
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
38
SURSE IMAGINI:
O pereche de incaltari ‐ pictura de Vincent Willem van Gogh Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Vincent_Willem_van_Gogh_118.jpg Data descarcarii imaginii: 25.08.2017
Cele cinci simturi 'clasice' Sursa: https://www.linkedin.com/pulse/humans‐have‐lot‐more‐than‐5‐senses‐f‐alamgir Data descarcarii imaginii: 25.08.2017
arh. Juhani Pallasmaa Sursa: http://archiv.schelling‐architekturpreis.org/index.php?id=92
The Sleeping Gipsy ‐ pictura de Heni Rousseau, 1897 Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/The_Sleeping_Gypsy Data descarcarii imaginii: 25.08.2017
Imagine nocturna a orasului
Amintirea sunetelor dintr‐un loc suprapopulat Sursa: https://www.facebook.com/black.and.white.life.official/?fref=ts Data descarcarii: 25.08.2017
New York bakery Sursa: http://www.americansuburbx.com/2011/12/berenice‐abbott‐photographs‐2.html Data descarcarii: 25.08.2017
Manerul unui autobuz de scoala Sursa: http://artanzania.com/modern/school‐bus‐door‐handle.html Data descarcarii: 25.08.2017
Lumea din jurul unei ferestre Sursa: https://www.facebook.com/black.and.white.life.official/?fref=ts Data descarcarii: 25.08.2017
Experimente facute de Alvar Aalto pentru a studia posibilitatile de indoire a lemnului
Studiu facut de Gaudi pentru examinarea scurgerii eforturilor (structura din lanturi, suspendata)
Sursa: scan din volumul: The thinking hand. Existential and Embodied Wisdom in Architecture, Chichester, John Wiley and Sons Publication, 2009, pag 77,78
Lupta intre Carnaval si Postul Mare ‐ pictura de Pieter Bruegel cel Batran, 1559 Sursa: https://alchetron.com/Pieter‐Bruegel‐the‐Elder‐806555‐W Data descarcarii imaginii: 26.08.2017
arh. Steven Holl Sursa: https://divisare.com/authors/8943‐steven‐holl‐architects
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
39
Grand Central Station ‐ jocuri de lumina si umbra Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/38913984254259445/ Data descarcarii imaginii: 26.08.2017
prof. Joy Monice Malnar Sursa: http://www.arch.illinois.edu/node/561
Spatiul vizibil si spatiul haptic Sursa: https://www.facebook.com/black.and.white.life.official/?fref=ts Data descarcarii: 25.08.2017
Gilles Deleuze Sursa:https://ro.pinterest.com/pin/480196378989984711/visual‐search/?x=10&y=10&w=333&h=422
Vedere microscopica a unei tesaturi Sursa: arhiva autorului
Vedere microscopica a unei bucati de pasla Sursa: arhiva autorului
Vedere microscopica a unui material de compozitia mixta ‐ fibre presate si tesatura Sursa: arhiva autorului
Crazy patchwork Sursa: http://nmni.com/uafp/Collections/Textiles‐‐‐Costume/Patchwork‐Quilts/Crazy‐Patchwork‐Quilts?textsize=2 Data descarcarii imaginii: 21.05.2017
Parkour Sursa: http://parkourgenerations.com/parkour‐movement‐next‐generation/ Data descarcarii: 19.08.2017
Orasul viu Sursa: https://www.facebook.com/black.and.white.life.official/?fref=ts Data descarcarii: 25.08.2017
Insertii netede ‐ instalatii temporare Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/294000681908357638/ Data descarcarii: 05.06.2017
Spatiul maritim, spatiu eminamente neted Sursa: http://artobserved.com/2010/12/go‐see‐new‐york‐hiroshi‐sugimoto‐the‐day‐after‐at‐pace‐gallery‐through‐december‐24‐2010/ Data descarcarii: 20.08.2017
Navigatie la vedere catre un mal
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
40
Surga: scan dupa volumul ‐ Retinski Alexandru, Invingatorii marilor. Momente din istoria navigatiei, Bucuresti, Editura Tineretului, 1965, pag 12
Navigatie costiera Sursa: scan dupa volumul - Thomazi, A., Istoria navigatiei, 1941, traducere de Vasile Cipu, Bucuresti, Editura Contemporana, 1942, pag 87
Cantino Planisphere - realizata in 1502, de un autor necunoscut, harta infatiseaza cum era cunoscuta lumea de europeni, dupa perioada marilor descoperiri din secolele XV si XVI; pe harta apar, pe langa Europa, si America, Africa si India
Sursa: Wikipedia
Traseu de navigatie cu latitudine cunoscuta Traseu de navigatie cu punct determinabil (latitudine + longitudine)
Sursa: prelucrarea autorului
Imagine din timpul unei regate de iahting Sursa – arhiva autorului
Ilustrarea alurilor de navigatie cu vele Navigatia in volte, pe vant strans
Sursa: scan dupa volumul - Thomazi, A., Istoria navigatiei, 1941, traducere de Vasile Cipu, Bucuresti, Editura Contemporana, 1942, pag 27
Imaginea mintala a formelor variatiilor de mediu inchipuita de velisti Sursa: autorul
Imaginea fenomenului de propagare a fumului Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2014/01/140130190453.htm Data descarcarii imaginii: 22.05.2017
Triunghiul Kanitzsa Sursa: http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Kanizsa_triangle Data descarcarii imaginii: 21.04.2017
Rubin vase / faces Sursa: arhiva autorului
Rain Room - ofera experienta unei furtuni fara ca participantii sa se ude Sursa: http://www.itsnicethat.com/articles/rain-room-barbican Data descarcarii: 25.08.2017
Hotel Lobby si Nishi Grand Stair, Canberra ‐ Australia, arhitectura: March Studio
Sursa: http://aasarchitecture.com/2014/10/hotel‐hotel‐lobby‐nishi‐grand‐stair‐march‐studio.html
Data descarcarii imaginii: 21.05.2017
'Floater 99' ‐ instalatie realizata de James Turrell, 2001
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
41
Sursa: https://creators.vice.com/en_us/article/take‐an‐electrifying‐look‐inside‐the‐worlds‐first‐light‐art‐museum
Data descarcarii imaginii: 22.05.2017
Crystals, Las Vegas ‐ James Turrell
Sursa: http://www.gwarlingo.com/2013/james‐turrell‐at‐the‐guggenheim/
Data descarcarii imaginii: 22.05.2017
Whiteout in mediu montan Sursa: https://lucmehl.files.wordpress.com/2015/08/iceland_img_0970.jpg Data descarcarii imaginii: 26.05.2017
'Sandworm' ‐ Wenduine, Belgia, design arh. Mario Casagrande – interior
'Sandworm', Wenduine, Belgia ‐ alternanta spatiului striat‐neted‐striat
Sursa: http://www.archdaily.com/223656/sandworm‐marco‐casagrande/
Data descarcarii imaginii: 26.05.2017
Place de la Republique, Paris ‐ spatiu neted obtinut prin suprimarea vizibilitatii cu ajutorul unei instalatii de ceata
Evenimentul 'Nuit Blanche', Paris, 2013
Sursa: http://www.dailymail.co.uk/news/article‐2445612/Japanese‐artist‐Fujiko‐Nakaya‐creates‐Fog‐Square‐Paris‐White‐Night‐festival.html
Data descarcarii imaginii: 5.06.2017
Pero's Bridge, Bristol, Anglia Sursa: https://www.dezeen.com/2015/02/13/fog‐bridge‐installation‐fujiko‐nakaya‐bristol‐in‐between‐time‐festival/ Data descarcarii imaginii: 5.06.2017
Foggy Forest, 1992, Parcul Copiilor Showa Kinen din Tachikawa; autor: Fujiko Nakaya Sursa: http://www.gensojapan.org/in‐the‐fog/ Data descarcarii imaginii: 8.06.2017
"The Lodger", imagine din film ‐ regia Alfred Hitchcock Sursa: imagine scanata din cartea „The Wrong House: The Architecture of Alfred Hitchcock” Data descarcarii imaginii: 8.06.2017
Vedere prin periscop a aceleiasi nave, cu, sau fara, camuflaj disruptiv
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
42
Sursa: Wikipedia, preluare din Enciclopaedia Britannica, 1922 Data descarcarii imaginii: 8.06.2017
Dazzle Camo aplicat pe o vedeta torpiloare Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/541065342706830584/ Data descarcarii imaginii: 9.06.2017
Scheme de camuflaj disruptiv ale marinei militare Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/439452876113072502/ Data descarcarii imaginii: 9.06.2017
Articol al vremii asupra tehnicii camuflajului disruptiv Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/165155511305887283/ Data descarcarii imaginii: 9.06.2017
Pictura de Burnell Poole Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Burnell_Poole#/media/File:USS_Leviathan_escorted_by_USS_Allen_by_Burnell_Poole_1918.jpg Data descarcarii imaginii: 9.06.2017
Pictura de Arthur Lismer Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Arthur_Lismer#/media/File:Arthur_Lismer_‐_Olympic_with_Returned_Soldiers.jpg Data descarcarii imaginii: 9.06.2017
Pictura de Edward Wadsworth Sursa: http://www.graphicine.com/edward‐wadsworth‐vorticism/ Data descarcarii imaginii: 9.06.2017
Barul hotelului Americano, New York ‐ design de Tobias Rehberger – imaginea 1
Barul hotelului Americano, New York ‐ design de Tobias Rehberger – imaginea 2 Sursa: http://www.wearethefrontier.com/blog/inspiration/dazzle‐camouflage/ Data descarcarii imaginii: 10.06.2017
Bar Psihedelic – design Tobias Rehberger – imaginea 1 Sursa: http://www.thisblogrules.com/2009/08/bar‐with‐psychedelic‐interior‐design.html Data descarcarii imaginii: 10.06.2017
Holul central ‐ Dominion Office Building, Moscova ‐ design Zaha Hadid Architects Sursa: http://www.arch2o.com/dominion‐office‐building‐in‐moscow‐zaha‐hadid‐architects/
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
43
Data descarcarii imaginii: 23.06.2017
'Silent Disco' ‐ design de Barbara Bestor Sursa: http://www.designboom.com/art/barbara‐bestor‐silent‐disco/ Data descarcarii imaginii: 10.06.2017
Expozitia ‘Tricks‐of‐the‐eye’ – Tobias Rehberger Sursa: http://interfacedesignspace.com/tricks‐of‐the‐eye‐the‐art‐of‐tobias‐rehberger/ Data descarcarii imaginii: 10.06.2017
Imagine de ansamblu a instalatiei 'Sea Organ' – Zadar
Sectiune prin tuburi si camera de rezonanta
Planul de amplasare al tuburilor
Detaliul treptelor din zona instalatiei
Gurile de dispersie a sunetelor Sursa: http://www.landezine.com/index.php/2009/07/198/ Data descarcarii imaginii: 02.08.2017
'Cautarea' sunetelor intr‐o zi cu calm plat Sursa: http://rsjwaltzing.com/?p=8193 Data descarcarii imaginii: 02.08.2017
Jewish Museum, Berlin Sursa: http://libeskind.com/work/jewish‐museum‐berlin/ Data descarcarii imaginii: 03.08.2017
Plan Subsol si Parter ‐ Corpul nou, Jewish Museum Berlin Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/393150242455039031/ Data descarcarii imaginii: 03.08.2017
Exile Garden Sursa: http://libeskind.com/work/jewish‐museum‐berlin/ Data descarcarii imaginii: 03.08.2017
Fallen Leaves Sursa: http://www.archdaily.com/91273/ad‐classics‐jewish‐museum‐berlin‐daniel‐libeskind/5037ed8028ba0d599b0004d0‐ad‐classics‐jewish‐museum‐berlin‐daniel‐libeskind‐photo Data descarcarii imaginii: 03.08.2017
Holocaust Tower Sursa: http://libeskind.com/work/jewish‐museum‐berlin/ Data descarcarii imaginii: 03.08.2017
The Blur Building ‐ vedere aeriana
The Blur Building ‐ ceata ca forma identificabila Sursa:http://www.bbsr.bund.de/BBSR/EN/Publications/IzR/2005/DL_Heft01_BlurBuilding.pdf?__blob=publicationFile&v=3 Data descarcarii imaginii: 28.06.2017
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
44
Folosirea pelerinelor 'inteligente' ‐ vizitatorii insusi devin repere in spatiul neted prin evidentierea compatibilitatii de personalitate
Sursa: http://www.arcspace.com/features/diller‐scofidio‐‐renfro/blur‐building/ Data descarcarii imaginii: 28.06.2017
Colorarea pelerinelor functie de afinitate sau antipatie Sursa: http://web.ics.purdue.edu/~fwinkler/clink/ Data descarcarii imaginii: 28.06.2017
secventa 1 ‐ spatiul striat (accesul catre Blur Building) Sursa: http://www.atlasobscura.com/places/blur‐building‐architecture Data descarcarii imaginii: 29.06.2017
secventa 2 ‐ spatiul neted (mediul de ceata) Sursa: http://www.archidose.org/writings/blur.html Data descarcarii imaginii: 29.06.2017
secventa 3 ‐ spatiul striat (terasa de peste volumul de vapori) Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/197032552422835438/ Data descarcarii imaginii: 29.06.2017
Water Pavilion ‐ Yeosu Expo 2012 ‐ Planuri si sectiuni in diverse ipostaze de flotabilitate
Pontonul plutitor in ipostaza partial scufundat, sau complet ridicat deasupra apei
Perspectiva asupra puntii scufundate in pozitia Sea Gardens ‐ spatiu neted
Trasee temporare si zone de interes explorabile haptic si prin vedere apropiata Sursa: http://www.designboom.com/architecture/daniel‐valle‐architects‐water‐pavilion‐expo‐2012‐yeosu‐south‐korea‐03‐18‐2016/ Data descarcarii imaginii: 04.07.2017
Acoustic shells in timpul unui concert de fanfara
'Scoicile acustice' ‐ Sectiune, Perspectiva si Plan Sursa: http://www.archdaily.com/535388/acoustic‐shells‐flanagan‐lawrence Data descarcarii imaginii: 18.07.2017
Gigantic Wooden Megaphones, Estonia Sursa: http://www.contemporist.com/gigantic‐wooden‐megaphones‐have‐been‐installed‐in‐a‐forest‐in‐estonia‐to‐amplify‐the‐sounds‐of‐nature/ Sursa: http://www.contemporist.com/gigantic‐wooden‐megaphones‐have‐been‐installed‐in‐a‐forest‐in‐estonia‐to‐amplify‐the‐sounds‐of‐nature/ Data descarcarii imaginii: 18.07.2017
General Manifold, USA ‐ plan si perspectiva axonometrica a instalatiei, vederi din interiorul si exteriorul acesteia
Sursa: http://www.archdaily.com/233764/general‐manifold‐spatial‐ops Data descarcarii imaginii: 18.07.2017
'Art of Scent' ‐ zidul 'atmosferic'
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR
45
Detaliu alveole cu parfum
Masa cu esente in forma lichida a parfumurilor din alveole Sursa: https://www.wallpaper.com/architecture/architects‐diller‐scofidio‐renfro‐design‐the‐art‐of‐scent‐show‐at‐mad‐ny#49375 Data descarcarii imaginii: 19.07.2017
Cloud Arbour ‐ Pittsburgh, SUA
Center for the Arts, Yerba Buena Gardens ‐ San Francisco, SUA Sursa: http://nedkahn.com/ Data descarcarii imaginii: 19.07.2017
TECHNORAMA FACADE – The Swiss Science Center, Winterthur, Elvetia / perspectiva si detaliu
Sursa: http://nedkahn.com/portfolio/technorama‐facade/ Data descarcarii imaginii: 19.07.2017
Imagine de ansamblu asupra portului de iahturi din Barcelona Sursa: https://www.flickr.com/photos/marcp_dmoz/6764944467 Data descarcarii imaginii: 21.07.2017
Cladirea Clubului de Iahting Barcelona Sursa: arhiva autorului
Imagine reprezentativa pentru simbolistica nautica a plasticii arhitecturale a hangarelor Sursa: http://vipicclub.com/descuento/vela‐barcelona Data descarcarii imaginii: 21.07.2017
Turnurile de ventilatie ale hangarului – detaliu Sursa: http://www.ulrichpfannschmidt.de/ Data descarcarii imaginii: 21.07.2017
Linia de plecare in momentul startului la Clasa Optimist Start: https://www.tawernaskipperow.pl/czytelnia/srodladzie/optimist‐procedura‐startowa/1490 Data descarcarii imaginii: 21.07.2017
top related