asociaŢiunii pentru literatura romÂna si cultura...

ABALELE ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNA SI CULTURA

POPORULUI ROMÂN. Nr. III. M a i u - Iunie 1902.

Ad Nr. 319—1902.

Proces verbal din 8 Maiu 1902. Şedinţa ordinară a comitetului central al

Asociaţiunii. P r e s i d e n t : losif St. Şuluţu. — N o t a r : Dr. llie Beu. — M e m b r i p r e s e n ţ i : Dr. Aug. Bunea, Part. Cosma, Dr. Corn. Diaconovich, Dr. V. Hossu, Dr. At. Marienescu, 1. Papiu, Dr. llarion Puşcariu, Dr. Eusebie B.

Boşca, N. Togan şi Ars. Bunea.

83. Cu verificarea p rocesu lu i verba l al şedinţe i de as tăd i . . . Se încred in ţează domni i Dr . Cornel Diaconovich , Ioan

Pap iu şi Nico lau Togan .

84. (313—1902). Secre tarul I p resen tează p ropune rea ceru tă p r in decis iunea Nr. 204 (p. 16) din 10 Octobre 1901 pen t ru des ignarea locului proximei adunări generale, precum şi procesul verba l al şedinţei comi te tu lu i cercual d in despă r ţ ămân tu l „Oravi ţa" , ţ î nu t ă în aceas tă afacere la 26 April ie a. c.

Comi te tu l cent ra l , în urma autor isăr i i pr imi te pr in con­clusul Nr . 16 al ul t imei adunăr i genera le , p r imesce invi ta rea despă r ţ ămân tu lu i „ O r a v i ţ a e de a ţ ine adunarea gene ra l ă din anul 1902 în oraşul Oraviţa , şi pe basa p ropuner i i comi te tu lu i cercual dec ide a o convoca pe c t i l e l 6 de 14 şi 15 S e p t e m b r e .

85. (302—1902). Dl Andre iu Cosma îna in tează actele procesului de eredi ta te în causa fundapunii George Filep şi p r o p u n e finalisarea afacerii p r in o împăciu i re j udecă to rească .

Comite tu l cent ra l se declară aplecat a finalisa aces t proces p r in împăc iu i re judecă to rească .

Cu încheierea împăciuir i i se autor isează domni i G. P o p de Băsesc i , Al impiu Barbolovic iu şi Dr . G. P a p p .

86. (297—1902). Dl A n d r e i u Cosma rapor tează cu da ta 19 Apri l ie a. c , că în afacerea succesiunii lui Dr. Ioan Nichita s'a conformat disposi-ţ iuni lor lua te p r in decis iunea comi te tu lu i cent ra l Nr . 204 din 10 Octobre

3

30

1901 şi că în scur t t imp causa se va finalisa în sensul in ten ţ iun i lo r Asocia ţ iuni i .

Se ia act .

87. (269—1902). D o m n i i H o r y Bela şi P a p p Ladis lau , executor i i t e s t amen ta r i ai lui Ioan Petran, cu da ta 10 Aprilie a. c. însc i in ţează co­mi te tu l cent ra l , că in ten ţ ionează abd icerea unu i depos i t de K 62,0CK>— dela ins t i tu tu l „ E c o n o m u l " din Cluj şi p lasarea lui la ins t i tu tu l „Alb ina" în Sibiiu.

A v â n d în vedere , că succes iunea după Ioan Pe t r an se află ancă în admin i s t ra ţ iunea executor i lor t e s t amen ta r i , cari — fiind s ingur i responsabi l i p e n t r u valori le ce li s 'au încredin­ţ a t , — au şi d rep tu l exclusiv de a lua d ispos i ţ iuni le t r ebu inc i ­oase pen t ru as igurarea succes iun i i ;

mai depar te , că banca , căreia executor i i t e s t amen ta r i in­t en ţ ionează a-i î nc red in ţa deposi te le de sub în t rebare , ofere toa te garan ţ i i l e şi admin is t rează şi celelal te aver i ale Asoci ­a ţ i un i i ; —

şi în fine, că sch imbarea p ropusă de executor i i t e s tamen­tar i a t inge în m o d d i rec t numa i in terese le văduve i fundato­rului , care are usufructul averii în t regi , şi în u rma plasăr i i depos i tu lu i la „Alb ina" va suferi o r educere a veni tur i lo r sale de p â n ă aci, — comi te tu l centra l ia act de însc i in ţa rea făcu tă din par tea executor i lor t e s t amen ta r i şi îi r oagă a cere şi în­voirea doamne i văd. Pe t r an , in te resa tă în mod d i rec t în aceas tă afacere.

88. (883—1901). î n u rma însărc inăr i i p r imi te p r in decis iunea co­mi te tu lu i cent ra l Nr . 204 (p. 13) din 10 Octobre a. t r . de a s tud i a p ro­punerea făcută de dl Dr. Dan. P. Barcianu cu ocas iunea ul t imei adunăr i genera le în causa concentrării cuotelor de binefacere ale băncilor românesci, — bi rou l Asocia ţ iuni i , având în vedere că aceas tă ches t iune a p r eocupa t cercuri le compe ten t e ancă îna in te de p resen ta rea p ropuner i i dlui Dr . Dan. P. Barc ianu , şi a n u m e a fost pusă la ord inea dilei în conferenţă di rector i lor de bancă din 20 S e p t e m b r e a. tr., iar de p re sen t formează u n obiec t de s tud iu al delegaţ iuni i bănci lor , care va ave să îna in teze 0 p ropune re la proxima conferenţă a di rector i lor de bancă, — p r o p u n e şi comi te tu l cent ra l d e c i d e :

P r o p u n e r e a dlui Dr . Danii l P . Ba rc i anu se t r imi te dele­ga ţ iun i i bănc i lor cu recercarea de a o s u p u n e apre ţ iăr i i p ro ­ximei conferenţe a di rector i lor de bancă .

89. (318—1902J. Cu provocare la hotăr î rea adunăr i i genera le d in 28 A u g u s t 1898 (Nr. 12 p . d.), în afacerea taxelor vamale la cari sun t supuse în R o m â n i a p roduc te le l i terare r o m â n e din Ungar ia , secre taru l 1 p ropune , ca în vederea împre jurăr i i , că în anul v i i tor se va sch imba

31

tariful vamal r o m â n şi că lucrăr i le p repa ra t ive p e n t r u nou l tar i f sun t deja în curgere , comi te tu l cent ra l să facă o nouă încercare pen t ru de-lă turarea măsur i lor vamale a t â t de j i gn i t oa re pen t ru p roduc ţ iunea noa­s t ră l i terară .

B i rou l se autor isează a în t reveni la locuri le compe ten t e p e n t r u scut i rea de v a m ă a p roduc te lo r noas t r e l i terare în noul tar if vamal al Român ie i .

90. (273—1902). Dl Simeon Stoica, medic în Bran , îna in tează spre t ipăr i re în ed i tu ra Asocia ţ iun i i scr ierea sa în t i tu la tă „Difteria şi T u b e r -culosa".

Se p redă secţ iuni i sciinţifice spre censurare .

D . u. s. losif Sterca Şuluţu m. p. , v icepres ident . Dr. Beu m. p. , secre tar II . — S'a verificat. Sibiiu, în 10 Maiu 1902. — Nic. Togan m. p. , I. Papiu m. p. ,

Dr. C. Diaconovich m. p .

Ad Nr. 336—1902.

Proces verbal din 15 Maiu 1902. Şedinţa extraordinară a comitetului cen­

tral al Asociaţiunii. P r e s i d e n t : losif St. Şuluţu. — N o t a r : Dr. llie Beu. — M e m b r i p r e s e n ţ i : Part. Cosma, Dr. Corn. Diaconovich, N. Ivan, Dr. At. Marie­

nescu, Dr. Ilar. Puşcariu, Dr. Eus. R. Roşea şi Dr. V. Bologa.

91. Cu uerificarea p rocesu lu i verba l al şedin ţe i de a o j i . . . Se înc red in ţează domni i Dr . A t . Marienescu, Dr. I lar ion

Puşca r iu şi Dr . E u s e b i e R . Roşea .

92. (332—1902). Dl V.-pres ident losif St. Şuluţu r apor tează , că în cal i tate de de lega t al Asocia ţ iuni i a visitat scoală civilă de fete şi in ter­na tu l î m p r e u n a t cu aceasta , cons ta tând p re tu t i ndenea ord ine şi p rogres .

Spre scire.

93. (330—1902) Dl Demetriu Ciuta, advoca t în Bis t r i ţa , îna in tează sen t in ţa t r ibuna lu lu i d in Bis t r i ţ a în procesul intentat Asociaţiunii prin dl Dr. Victor Onişor, — sen t in ţă p r in care Asoc ia ţ iunea a fost j u d e c a t ă la p la ta pre ţu lu i a 100 ex. „Legiu i rea ţăr i i noas t r e " şi a speselor proce­suale. D l Dr . Ciuta r e n u n ţ ă la compet in ţe le ce i-s 'au l i cu ida t în suma de K 78-—.

Se ia act . Oficiul de cassă se î n d r u m ă a t r imi te dlui Dr . Onişor

suma de K 100*— împreună cu in terese le de B°/0 după aceas ta sumă dela 15 Decembre 1901 şi K 88 - 75 spese procesua le .

3 *

32

Dlui Dr . Ciuta i-se va comunica m u l ţ ă m i t a comi te tu lu i centra l pen t ru bunăvo in ţ a şi abnega ţ iunea a ră ta tă şi de as tă-da tă faţă de Asoc ia ţ iune .

94. (288—1902). Dl F. Oocian, advoca t în Sz.-Cseh, r apor tează cu da ta 16 Apri l ie a. c , că la pertractarea lăsămentului după fostul protopop Alexandru Costa din Oarţa-de-sus s'a făcut pace cu erezii în inţelesul , ca suma tes ta tă , adecă K 600 - — să se in tabuleze pe real i tă ţ i le rămase . Tes ta to ru l a dispus, ca suma amin t i t ă să se p u n ă la disposi ţ ia Asocia ţ i ­uni i numa i d u p ă moar tea soţiei sale.

R a p o r t u l dlui F . Cocian se ia spre scire, mul ţămindu- i -se pen t ru bunăvo in ţ a cu care a pr imit r ep re sen ta rea Asocia ţ iuni i în această afacere.

95. (298—1902). Direcţiunea scoalei ciuile de fete îna in tează cu da ta 24 Apri l ie a. c. procesul uerbal al conferenţei corpului didactic d in 15 April ie a. c. î n aceas ta conferenţă s 'au pe r t r ac t a t afaceri curente , s 'au s ta tor i t feriile de P a ş t i pe clilele 24 Apr i l ie pană 4 Maiu şi s 'au s tabi l i t clasifi-caţi i le elevelor.

P rocesu l verba l se ia spre scire cu aprobarea decisiunilor .

96. (277—1902). „Cassa de păstrare din Săliştea a ach i ta t a c incea ra tă de K 200 '— din t axa de m e m b r u funda tor al Casei na ţ iona le .

Spre scire.

97. (263 şi 320—1902). Se rapor tează , că dşoara Eufrosina Şiandru din Sighişoara a dona t K IO - — şi dl Ilie Măcelariu d in Gurar îu lu i 2 mo-ne te r o m a n e de a rg in t p e n t r u Casa na ţ iona lă .

A m b e l e dona ţ iun i se p r imesc cu mul ţămi tă .

98. (286—1902). Dl Ariton M. Popa, p re s iden tu l agen tu re i Asocia­ţ iun i i din Buc ium, ce re cu da ta 16 Apri l ie a. c. a se dona pe sama bibl io tecei numi te i agen tu r i une le d in scrieri le ed i ta te de Asoc ia ţ iune .

Pe sama bibl iotecei agen tu re i din B u c i u m se donează câ te u n exemplar din căr ţ i le d isponibi le .

99. (276 şi 3 2 2 - 1 9 0 2 ) . Dela direcţiunea despărţământului „Haţeg" a î n t r a t :

I . Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 30 Mart ie a. c. î n aceas tă şed in ţă s 'au pe r t r ac t a t afaceri curen te şi s'a decis , ca adu­narea cercuală din es t -an să se ţ înă în H a ţ e g la 29 Apri l ie a. c.

I I . Procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ î n u t în H a ţ e g la 29 Apr i l ie a. c. î n aceas tă a d u n a r e :

1. s'au p re sen ta t şi lua t spre scire r apor tu l despre ac t iv i t a t ea co­mi te tu lu i , r apor tu l cassarului şi cel al b ib l io t eca ru lu i ;

2. s'a s ta to r i t pe anul 1902 un proiec t de b u d g e t la in t ra te cu K 111-14 şi la eşi te cu K 88-92;

33

3. pen t ru adunarea genera lă a Asoc ia ţ iun i i s 'au ales delegaţ i domnii Dr . Gabr ie l ' Suc iu şi Iacob Nicolescu ;

4. abdicând d i rec toru l cercual Nicolau Nestor , în u r m a mutăr i i sale la L u g o j , în locul D-Sale s'a ales dl Dr . Gabr ie l Suc iu ; dlui Nicolau Nes tor s'a vo t a t mul ţ ămi tă p ro toco la ră pen t ru ac t iv i ta tea desvo l ta tă în in teresul despă r ţ ămân tu lu i .

î n aces t d e s p ă r ţ ă m â n t s'au înscr is membr i ord inar i nou i domni i Nicolau Zug rav , preot , I a c o b Nicolescu, preot , şi Ioan Bac iu , comer­ciant.

ad I. Spre scire . ad I I . P rocesu l verbal al adunăr i i cercuale se ia spre

scire, ap robându- se toa te decisiunile . Domnii amint i ţ i se declară membr i o rd inar i ai Asocia ţ iuni i .

ÎOO. (284—1902). Dela direcţiunea despărţământului „Lugoj" a î n t r a t ; I . Procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ î nu t în L u g o j la 6

Apri l ie a. c. î n aceas tă a d u n a r e : 1. s'a p r e sen t a t şi lua t spre scire r apo r tu l comi te tu lu i cercual

despre ac t iv i ta tea sa în decursu l celor t re i ani din u r m ă ; 2. p e n t r u per iodul 1902—4 s'a ales nou comi te t cercual , anumi t

d i rector cercual dl Coriolan Bred icean , iar m e m b r i în comi te t domni i Ioan Boroş , Dr. George Popovic i , Dr . Iacob Maior şi Dr . Valer iu B r a n i s c e ;

3 . la p ropune rea dlui Dr . Valer iu Bran i sce s'a decis , ca despăr ­ţ ămân tu l din veni te le propr i i să edi teze în b roşur i ieft ine lucrăr i le de valoare ale scri i tor i lor din par tea locului , î ncepând cu poesiile lui V. Delamar ina , şi ca pe vi i tor să se ţ î nă afară de aduna rea cercuală o rd ina ră şi adunăr i es t ra -ord inare în diferitele comune ale despăr ţământu lu i .

I I . Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual din 6 Apri l ie a. c. î n aceas tă şed in ţă s'a cons t i tu i t comite tu l j jercual a legându-se vice­pres iden t şi cont ro lor dl Dr . Iacob Maior, secre ta r şi cassar dl Dr . Valeriu Branisce .

I I I . Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 13 Apr i l ie a. c î n aceas tă ş e d i n ţ ă :

1. secre taru l a comunica t , că a luat în pr imire archiva despăr ţă ­mân tu lu i ;

2. cassarul a p re sen ta t u n pro iec t de b u d g e t pe 1902 la în t r a t e şi eşi te cu K 400 - — (pent ru edi ţ i i popora le s'au p re l imina t K 75-—) şi a comunicat , că din t r i s tu l inc iden t al decedăr i i dlui E u g e n Mocsonyi s'au colectat K 50-—, depuse la „Lugo jana" , cu menirea , ca despă r ţ ămân tu l să real iseze ediţi i le popora le ce a p ro i ec t a t ;

3. s'a decis a se edita u rmătoare le 6 b r o ş u r i : a) D e l a m a r i n a : P o e s i i ; b) D e l a m a r i n a : P r o s ă ; c) I. P o p o v i c i - B ă n ă ţ a n u l : Prosă ( inedi tă) ; d) I. P o p o v i c i - B ă n ă ţ a n u l : T raduc ţ i i ( inedi te) ; e) V. M a g d u : F r u n z e şi frunzu-^ t e 5 f) X - Y : Depr inder i păgub i toa re , fie-care b roşură de câ te 3—4 coaie t ipar , în câ te 1000 ex., cu pre ţu l minimal de 40 fileri.

34

î n despă r ţ ămân tu l „ L u g o j " s 'au înscr is membr i o rd inar i nou i dni i Dr . Octavian P roş t ean , medic , Dr . P o m p e i u Marcu, advocat , Dr . Vale r iu Bran i sce , publ ic is t , şi Dr. Cornel J u r c a , advocat .

ad I. P rocesu l verba l al adunăr i i cercuale se ia spre s c i r e ; decis iuni le adunăr i i şi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă .

ad II. P rocesu l verbal se ia spre scire cu ap roba rea con­st i tuir i i comi te tu lu i cercual .

ad III. P rocesu l verba l se ia spre scire cu ap roba rea decis iuni lor şi a pro iec tu lu i de budge t pe 1902. E d i t a r e a b r o ­şuri lor va ave să se efectuească cu obse rva rea condi ţ iuni lor s tabi l i te pr in decis iunea Nr. 38 din 19 F e b r u a r i e a. c.

Dni i amint i ţ i se declară m e m b r i o rd inar i ai Asocia ţ iuni i . Î O I . (292—1902). Direcţiunea despărţământului „Bocşa" îna in tează cu

da ta 18 Apr i le a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din aceeaşi d.i. î n aceas tă şed in ţă s'au pe r t r ac t a t afaceri cu ren te şi s'a decis a se cere cuota co re spunză toa re din suma de K 2000*— şi a se ţ inâ la 18 Maiu a. c. o conferenţă în c o m u n a J idov in .

P rocesu l verba l se ia spre scire. Pe sama despă r ţ ămân­tului „Bocşa" se vo tează restul d isponib i l de K 69'BO.

102. (309—1902). Direcţiunea despărţământului „Cluj" îna in tează cu da ta 21 Apr i l ie a. c . :

I. Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 13 Apr i l ie a. c. î n aceas tă şed in ţă s'a dec i s : 1. a se dăru i K 60 '— p e n t r u z idi rea une i scoale n o u ă în M a c i c a ş u l - u n g u r e s c ; şi 2. a se ţ î ne p rox ima adunare cer-cuală în Cojocna, în care ocas iune să se d i s t r ibue două premii , unu l unu i învă ţă tor , care a doved i t cel mai mare p rogres în p r o p u n e r e a l imbei române , şi a l tul une i ţ ă rance , care a cu l t iva t indus t r i a de casă.

II. Raportul anual pe 1901, care în ex t ras se va publ ica în „Tran­s i lvania" .

ad I. P rocesu l verbal se ia spre scire cu ap roba rea decis iuni lor .

ad II. Sp re scire.

103. (327—1902). Direcţiunea despărţământului „Sibiiu" îna in tează cu da ta 2 Maiu a. c . :

I. Proiectul de budget pe anul 7902, vo t a t de adunarea cercuală din 14 Decembre 1901, la i n t r a t e cu K 482*81 şi eşi te eu K 464-— (exce­den t K 18-81);

II. Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 2 Maiu a. c. In aceas tă şed in ţă s'a cons t i tu i t comite tu l cercual a legându-se v ice-pre-s ident dl Mate iu Voi leanu, cassar dl Ştefan Stroia , secre ta r -cont ro lor dl L a z a r Tr i t ean , şi s'a decis a se face mai m u l t e excurs iuni în comunele despăr ţământu lu i , în care ocas iuni să se ţ ină d iser ta ţ i i po t r iv i te .

î n l egă tu ră rapor tează , că a luat în pr imire archiva despăr ţământu lu i , ad I. Se aproabă .

35

ad II. P rocesu l ve rba l se ia spre scire cu ap roba rea de-cisiunilor.

104. (290—1902). Se rapor tează , că dl Dr. Ioan Nedelcu, advoca t în Oraviţa, 'şi-a achi ta t î n t r eagă taxa de m e m b r u pe viaţă .

Spre scire. Dl Dr. I. Nede lcu se p rovede cu dip loma s ta tu ta ră .

D . u. s.

losif Sterca Şuluţu m. p. , v icepres ident . Dr . Beu va. p. , secre tar II. — S'a verificat. Sibi iu în 18 Maiu 1902. — Dr. Atanasiu Marienescu m. p. ,

Dr . Ilarion Puşcariu m. p . şi Dr . JEusebiu Boşca m. p .

Ad Nr. 388-1902.

Proces verbal din i i Iunie 1902. Şedinţa ordinară a comitetului central al

Asociaţiunii. P r e s i d e n t : losif St. Şuluţu. — N o t a r : Dr. Bie Beu. — M e m b r i p r e s e n ţ i : Part. Cosma, I. Creţu, Dr. C. Diaconovich, Dr. At. Marienescu,

Dr. II. Puşcariu, N. Togan şi Ars. Bunea.

105. Cu verificarea procesului verbal al şedinţei de as t ăz i Se înc red in ţează domni i Ioan Creţu , Dr . C. Diaconovich

şi Nicolau T o g a n .

106. (356 şi 383—1902). Secre ta ru l I I aduce la cunosc in ţa comi­te tu lu i cent ra l decedarea Esc. Sale episcopului Mihail Pavel, m e m b r u fundator al Asocia ţ iuni i , şi a domnulu i Patriciu Barbu, fost advoca t în R e g h i n şi m e m b r u fundator al Asocia ţ iun i i şi al Casei na ţ iona le . T o t o d a t ă comunică , că înda tă d u p ă decedarea celui d in tâ iu s'a t r imis , pe cale presidială , o scr isoare de condo len ţă consis tor iu lu i diecesei gr . cat . d in Oradea-mare .

Comi te tu l cent ra l dă expres iune condolen ţe i sale p r in r id icare şi ia act , cu aprobare , de scr isoarea pres idia lă adresa tă consis tor iu lu i gr . cat . din Oradea-mare .

107. (376—1902). Dl Dr. Zosim Chirtop, advoca t în Câmpeni , t r imi te cu da ta 7 Iun i e a. c. suma de K 290.—, ecuivalentu l averii mobi le rămase dela Ioan lancu.

Spre scire.

108. (365—1902). Se rapor tează , că jude l e inves t iga to r al t r i b u n a ­lului r egesc din loc pr in scrisoarea sa Nr. 2250 din 3 Iun ie a. c. a con­fiscat exemplarul din „Cartea de aur" de T. V. Păcăţianu, dona t de autor , pe sama bibl iotecei Asocia ţ iuni i . Exempla ru l de sub în t r eba re a şi fost p reda t j ude lu i men ţ iona t .

Se ia act .

36

109. (378—1902). Secre ta ru l I I comunică , că e neces i ta te a se face o reparatură radicală la un cup to r de bucătăr ie din casa Asocia ţ iuni i , anume în locuin ţa ocupa t ă de d o a m n a Ana Moga.

R e p a r a t u r ă de sub în t rebare se încuvi in ţează . D o m n u l v ice-pres ident , care este t o toda t ă şi economul Asocia ţ iunei , este r u g a t a cont ro la executarea aceleia.

11©. (341—1902). Direcţiunea şcoalei civile de fete îna in tează cu da ta 20 Maiu a. c. procesul verbal al conferenţei corpului didactic d in 16 Maiu a. c. î n aceas tă conferenţă s'au pe r t r ac t a t afaceri cu ren te şi s'a s tabi l i t p rog ramul examenelor dela finea anulu i şcolar 1901—2, cari se vor ţ ine în 23 , 24 şi 25 Iun ie , iar încheierea festivă în 26 Iunie .

P rocesu l verba l se ia spre scire cu ap roba rea decis iuni lor . De lega t al comi te tu lu i cent ra l p e n t r u examenele anua le se nu -mesce dl Nico lau Ivan, m e m b r u al comite tu lu i central .

111. (337—1902). Direcţiunea despărţământului „Hida-Huedinu îna in tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 22 Mart ie a. c. î n aceas tă şed in ţă s'au pe r t r ac t a t numa i afaceri, ce n u rec lamă disposi ţ i i speciale .

Spre scire.

112. (338—1902). Direcţiunea despărţământului „Cluj"- îna in tează cu da t a 17 Maiu a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 11 Maiu a. c. î n aceas tă şed in ţă s'a fixat p rog ramul proximei adunăr i cercuale şi s 'a au tor i sa t d i rec toru l a cumpăra , în con tu l despă r ţ ămân tu lu i , căr ţ i p o ­t r iv i te p e n t r u a se d is t r ibui g r a t u i t poporu lu i .

P rocesu l ve rba l se ia spre scire cu ap roba rea decis iuni lor .

113. (358—1902). Domnul Moise Brumboiu, p res iden tu l agen ture i d in Tohanul -vech iu , cu da t a 2 Maiu a. c. a t r age a t en ţ iunea comi te tu lu i cent ra l asupra împrejurăr i i , că despă r ţ ămân tu l „Zernesc i" nici as tăd i n u func­ţ ionează, cons ta t ând to toda tă , că e g r eu a sus ţ ine v ia ţ ă în t r 'o r a m u r ă al cărei t r unch iu e mor t . î n l egă tură rapor tează , că în agen tu ra din Tohanu l -vech iu şi în anu l aces ta s'au ţ i n u t pre leger i popora le în două r ândur i şi că b ib l io teca agen tu re i se compune din 146 căr ţ i .

R a p o r t u l d lui Moise B r u m b o i u se ia spre scire. Cu reorgan i sa rea despă r ţ ămân tu lu i „Zernesc i" se înc re ­

d in ţează dl Dr. Iancu Meţ ianu.

114. (364—1902). Direcţiunea despărţământului „l/ârşeţ" îna in tează cu da t a 2 Iun ie a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 29 Maiu a. c. î n aceas tă şed in ţă s 'au lua t disposi ţ i i le de l ipsă pen t ru proxima adunare cercuală .

Spre scire.

115. (374—1902). Direcţiunea despărţământului „Orăştie" îna in tează cu da ta 7 Iun ie a. c . :

I. Procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în B o b â l n a la 21 N o v e m b r e 1901. î n aceas tă a d u n a r e :

37

1. s'au p r e sen t a t şi lua t spre scire r apor tu l genera l al comite tu lu i cercual şi ra ţ iociniul cassei pe 1900—1901; (raţiociniul a ra tă un exceden t de K 76-18);

2. în l ipsa unei diser ta ţ i i dl. Dr. Aure l M u n t e a n a a re ta t pe în ţe ­lesul t u tu ro r cum, de când şi pr in cine s'a înfi inţat Asoc i a ţ i unea ;

3. s'a înscris m e m b r u ordinar n o u domnişoa ra Zoe Adamovic i din Bobâ lna ;

4. s'a încassa t suma de K 152-90; 5. de legaţ i ai despă r ţ ământu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i

s 'au ales domni i Vasile D o m ş a şi Dr . Aure l M u n t e a n ; 6. dl Dr . Aure l M u n t e a n a p ropus şi adunarea cercuală a decis, ca

comite tul cent ra l să fie r u g a t a în t reveni pe lângă consis tor i i le noas t re , ca acestea să deschidă la anumi te sărbă tor i u n disc special , d in ale cărui veni te Asoc ia ţ iunea să formeze un fond' cu meni rea exclusivă a se în t re­bu in ţ a pen t ru scopur i p o p o r a l e ;

7. pen t ru per iodul 1901—4 s'au a l e s : d i rec tor cercual dl Vasile Domşa, m e m b r i în comi te t domni i I oan Popov ic i , L a u r i a n Berc ian , Si-mion Corvin şi Ioan B o t e a n ;

8. în l egă tură cu o exposi ţ ie de manufac tură ţ ă rănească s 'au distr i ­bu i t premii în suma de K 43-—.

II. Un proiect de budget pe anul 1902 la i n t r a t e cu K 232-48 şi la eşite cu K 222-30, a r ă t ând un excedent de K 10-18.

ad I. P rocesu l verbal al adunăr i i cercuale se ia spre scire. Decis iuni le lua te se aproabă , îndeosebi a legerea comi te ­tu lu i cercual . Ţ i n â n d însă con t de mul te le t r e b u i n ţ e ale bise­r ici lor noas t re şi ale şcoalelor sus ţ inu te de acestea şi în u rmare nepu tându- se a ş t ep ta la v r 'un resul ta t , comite tu l centra l nu poa te primi p ropune rea dlui Dr . Aure l Muntean ,

ad II . P ro i ec tu l de b u d g e t se ap roabă .

116. (333, 335, 354 şi 368—1902). L a fondul Casei naţionale a î n t r a t d e l a :

1. dl Ioan Nis tor din Vale K 4 0 - — ; 2. ins t i tu tu l de c redi t „ L i p o v a n a " K 100-—; 3. dl Ioan B a r b din A g r a m K 2-—; 4. ins t i tu tu l de c redi t „Sent ine la" K 200-— ca r a t a a cincia din

taxa de m e m b r u fundator . Dona ţ iun i l e de sub 1. 2. şi 3 . se pr imesc cu mul ţămi ta .

Ach i t a rea ra te i a cincia din taxa de m e m b r u fundator de că t ră ins t i tu tu l „Sent ine la" se ia spre scire.

117. (367 şi 3 7 0 - 1 9 0 2 ) . Secre taru l II rapor tează , că dl Teodor V. Păcăţianu, publ icis t , a dona t Asocia ţ iuni i u rmătoare le publ ica ţ iun i ale D - S a l e :

1. Pr inc ip i i le poli t icei (72 ex . ) ; 2. Scopul în d r e p t (59 ex . ) ;

38

3. L u p t a p e n t r u d rep t (80 ex. ) ; 4. Is tor ia pol i t icei (208 ex.); 5. L i b e r t a t e a (113 ex.); 6. Judecă to r i i l e cu j u r a ţ i (19 ex. ) ; şi dl G. Bogdan-Duică, p ro fesor : 1. „Inelul lui Grhighes", piesă t r adusă de D S a d in H e b b e l (20 ex . ) ; 2. „Despre Ţ igan iada lui B u d a i " , scr iere or iginală (10 ex.).

A m b e l e dona ţ iun i se pr imesc cu mul ţămi tă . 118. (333 şi 347—1902). S'au înscris membr i ordinar i noui domni i

Teodor V. Păcăţianu, publ ic i s t în Sibiiu, şi Ioan Nistor, p r iva t ie r în Vale. Domni i amint i ţ i se declară membr i o rd inar i ai Asocia ţ iuni i .

119. (381 şi 384—1902). Bib l io tecaru l Asocia ţ iuni i p ropune a se p rocura pe sama b ib l io tece i :

1. N. £ Idieru: Istoria artelor frumoase, Bucuresc i , 1898, Pr. 7 lei. 2. Finâczy Erno: A magyarorszăgi kozoktatăs tortenete Măria Terezia

korâban, voi. II., P r . K 7 - - . P r o p u n e r e a se pr imesce .

D. u. s.

losif Sterca Şuluţu m. p., v icepres ident . Dr. Beu m. p. , secre tar I I . — S'a verificat. Sibi iu în 13 Iunie 1902. — Dr. Diaconovich m. p. , Nic.

Togan m. p. , Ioan Creţu m. p .

DIN S I N U L ASOCIAŢIUNII.

Scoală civilă de fete a Asociaţiunii.

înştiinţare pentru anul viitor. î n clasa I a şcoalei civile de fete se pr imesc e l eve : a) cari dovedesc pr in atestat de botez, că au împl in i t cel pu ţ in v î rs ta

de 9 a n i ; b) cari dovedesc pr in atestat şcolar, că au absolva t cu succes 4 clase

e lementare (poporale sau primare) , ori apoi dovedesc ne basa unui examen de primire, că sun t bine or ien ta te în mater ia lul de î n v ă ţ ă m â n t prescr is pen t ru clasa a IV-a e lementară .

I n celelal te clase ale şcoalei civile de fete se pr imesc eleve, cari dovedesc pr in atestat şcolar, că au absolvat cu succes vre-o clasă pre ­mergă toa re dela al tă şcoală de categor ia şcoalei civile.

In lipsa unu i astfel de ates ta t , sau pe lângă a tes ta t de pe clasa V şi V I dela şcoala e lementară-popora lă , pr imirea în ori-care clasă a şcoalei civile, ce co respunde vî rs te i elevei, se poa te face numa i pe basa unu i examen de primire, depus cu succes îna in tea corpulu i profesoral al şcoalei, în sensul o rd ina ţ iun i i minis ter iu lu i regesc-ungar de cul te şi in-

39

s t rucţ ia publ ică , d to 11 A u g u s t 1887, Nr . 29000. E x a m e n u l de pr imire este scut i t de taxă.

Elevele , cari se înmatr icu lează pen t ru p r ima da tă la şcoala noas t ră , au se producă atestat şcolar, atestat de botez şi certificat de revaccinare.

In cursul complementar (supletoriu) , împreuna t cu şcoala civilă de fete a Asocia ţ iuni i , în sensul §-lui 6 din s ta tu tu l de organisare al şcoalei, se p r imesc eleve, car i au absolva t cele p a t r u clase ale şcoalei civile. Se po t însă pr imi şi eleve, cari au absolvat cu calculi b u n i numa i doue~ clase civile, dacă au t r e c u t de 15 ani şi sun t împedeca te a absolvă toa te cele pa t ru clase civile.

înscrierile pentru anul şcolar 1902/1903 se pot face din 1—6 S e p t e m b r e 1902, stilul nou.

Examenele de emendare se ţ în în 2 Sep t embre 1902 st. n. la 8 oa re a. m., cu elevele, cari s 'au a n u n ţ a t la d i rec ţ iune în t e rmenu l prescr is .

I u 3 S e p t e m b r e 1902 st. n. la 8 oare a. m., se vor ţ ine examenele de primire, ia ră în 4 S e p t e m b r e se vor începe pre leger i le r egu la t e .

Didactrul e â cor. pe lună, şi pen t ru elevele, ce se înscr iu pr ima-da tă la aceas ta şcoală, o taxă de înmat r icu la re de 4 cor., solvi tă oda tă pen t ru t o t d e u n a . Acelaş i d idac t ru e şi pen t ru elevele din cursul com­plementar .

Elevele , cari voiesc să fie pr imi te în internat, fie eleve ale şcoalei civile, sau ale şcoalei e lementare a Reun iun i i femeilor române , au să fie anun ţa t e de t impur iu la d i rec ţ iunea şcoalei, îna in te de începu tu l anului şcolar, pen t ru -ca să se p o a t ă face disposi ţ iuni le necesare .

T a x a in te rna tu lu i e 400 cor. pe an, plătită înainte în douS sau cel mult în patru rate. Spesele pen t ru cărţi le t rebuinc ioase , pen t ru mater ia lul de scris, de desemn şi lucru de mână, n u sun t cupr inse în taxa amint i tă . Aces tea se poa r t ă sepa ra t de păr inţ i , p r e c u m şi chel tuel i le pen t ru îmbră­căminte şi încă l ţămin te , pen t ru ins t ruc ţ iune în forte-piano şi în l imba francesă.

Taxe le p e n t r u in s t ruc ţ iune în forte-piano sun t de 2 ca t ego r i i : a) dacă o e levă voiesce să iee oarele s ingură, se c o m p u t ă la 2

oare pe săp tămână taxa de 18 cor. *) pe l u n ă ; dacă 2 eleve iau împreună ins t ruc ţ iune în aceeaşi oară, t axa se c o m p u t ă la 2 oare pe sep tămână cu 9 cor. de e l evă ; sau

b) dacă o e levă voesce să iee oarele s ingură , se c o m p u t ă la 2 oare pe s ep t ămână taxa de 12 cor.*) pe l u n ă ; dacă se î n t runesc 2 eleve în aceeaşi oară, t axa se c o m p u t ă Ia 2 oare pe s ep t ămână cu 6 cor. pe lună de elevă.

Ins t ruc ţ iunea din l imba francesă, câte 2 oare pe sep tămână , se com­pu tă pe lună cu 2 cor. de elevă.

Toate se plătesc direcţiunii şcolare.

*) Din care sumă 2 cor. se contează pe lună institutului, pentru susţinerea fortepi-anelor în stare bună.

40

Edificiul in t e rna tu lu i este s i tua t în mij locul unei grădin i f rumoase în nemij loci ta apropiere a parcului orăşenesc şi e provăojut C 1 i apaduc t , baie propr ie , lumină electrică, etc. î ncâ t ofere cele mai bune condi ţ i i higienice.

Eleve le din in te rna t , afară de şcoală, au în fie-care di anumi te oare de conversa ţ iune în l imba francesă, maghia ră şi g e r m a n ă d u p ă t rebu in ţă . P e lângă aceea ele se p r epa ră şi î nva ţă lecţ iuni le sub conducerea şi cu a jutorul d i rec toare i , al profesoarelor şi guvernan te lo r .

E leve le , cari voesc să fie pr imi te în in t e rna t , mai au să aducă cu s i n e : o saltea, un covorel la pat , 2 perini , 4 feţe de perini , o p l apomă sau ţol de coper i t , 4 ciarşafuri (l inţoluri , lepedee) , 6 ş te rgare , 6 şervete , apoi perie de dinţ i , s ă p u n şi 2 pep ten i , cari t oa te r ă m â n p rop r i e t a t ea elevei. Afară de acestea schimbur i le de t r u p sau albi tur i le , câte y 2

duzină din fie-care, c iorapi şi fuste de coloare închisă şi ba t i s te (marămi) câte 1 duzină, 1 pa rap leu (cort) şi î ncă l ţ ămin tea t rebuinc ioasă . Cât pen t ru toa le te nouă, sfătuim păr inţ i i şi tu tor i i să nu facă copilelor, căci pen t ru un i fo rmi ta tea îmbrăcămin te i elevelor in te rne , acele toalete se fac aici cu preţuri moderate, p r in îngr i j i rea in te rna tu lu i . S t r îns de uni formă se ţ i n : o haină , 2 şu r ţ e în forma unei ha ine , o pălăr ie de vară şi una de iarnă, cari necond i ţ i ona t au să să facă aici şi cari p res t e t o t vor costa cam 3 0 - 4 0 cor.

Dela d i rec ţ iunea şcoalei se poa te pr imi pr in p o s t ă : „S t a tu tu l de o rgan i sa re" şi „Regu lamen tu l in te rn" al şcoalei, „Regu lamen tu l p e n t r u cursu l complemen ta r " , „P lanu l de î nvă ţ ămân t " şi „Regu lamen tu l mini­s ter ia l pen t ru examenele publ ice , pr iva te , suple tor i i şi de emendare" , â 10 cr. exemplarul . Dela d i rec ţ iune se poa te pr imi pen t ru 2 cor. şi „Monografia" şcoalei , în care pe lângă is tor icul ins t i tu tu lu i , se află descr is edificiul şcoalei şi al i n t e rna tu lu i în toa te amănunte le .

S i b i i u , în Iunie 1902. Direcţiunea şcoalei.

DIN D E S P A R T E M I N T E . j

Desp. „Timişoara"• Desp re ac t iv i ta tea aces tu i d e s p ă r ţ ă m â n t f runtaş al Asocia ţ iuni i dăm — după „Drapelu l" Nr . 63 din a. c. — următoare le apreţ ier i şi apoi în extras r apor tu l comi te tu lu i cercual ce t i t de dl Dr . Valer iu Mezin la adunarea cercuală a desp . ţ i n u t ă în anul acesta la Be l in ţ în 8 Iunie n.

D e s p . T imişoara al As t re i , înfiinţat deabea de 4 ani a desvo l ta t o ac t iv i ta te , încâ t deja în acest scur t t imp a a juns în f runtea despăr ţămin-te lor Asocia ţ iuni i . R a p o r t u l ce-1 dăm mai la vale e o p robă vorbi toare , că dacă voim şi putem să lucrăm, avem te ren imens şi n ic i n u t r ebue depar te căuta t .

Ce câmp vas t ni-se deschide pen t ru luminarea poporu lu i , a ju torarea şcoalelor per ic l i ta te şi î ndemnarea băeţ i lor de şcoală la cele b u n e ! î n -

41

ceputul făcut de desp . T imişoara ne deschide o perspec t ivă la rgă pen t ru programul de lucru în vii tor .

Se poate u n te ren mai ap t pen t ru val id i tarea forţelor „dornice de l u c r u " ?

D ă m locul de f runte rapor tu lu i despre ac t iv i ta tea acestui despăr­ţământ , ca să scoa tem prin aceas ta şi mai ev iden t la iveală cât de mul t se poate face, dacă este voinţă de a face.

Nu vo im să d icem, că desp . T imişoara şi-a reso lva t p r o b l e m a ! Nu , deabea e la început , dar a apuca t pe calea cea bună, pe care di de <p poate săvârşi câ te -un fapt na ţ iona l . Servească-ne de model aces t î n c e p u t ! Să ne adunăm forţele dor i toare de lucru ones t şi s i s temat ic şi să le p u n e m în serviciul poporu lu i nos t ru , ca să-1 facem — ceea-ce n u este astăcli — capace de concurenţă pe toate terenele.

Dl TJngurianu, harn icu l d i rector al despă r ţ ămân tu lu i , a lua t în dis­cursul de deschidere , l iber de frase de fioscule, în analisă severă şi tresvie relele ce ne rod rădăcin i le exis tentei noas t re şi ne a ind ica t mijloacele morale p en t ru comba te rea lor. P o p o r u l aduna t a ascu l ta t cu evlavie solia presidială, care în sute de exemplare — ar t r ebu i c f e c i de mii — se va dis t r ibui poporu lu i , ca să în ţe leagă răul şi să v a d ă calea mântu i re i .

Şi ce m u n c ă c ins t i tă a săvârş i t comi te tu l ! Pes t e 3000 cor. a aduna t în decursu l anulu i c re i ţă reş te şi a d i s t r ibu i t t o t a tâ t p e n t r u p romovarea cul turei mora le în popor .

Aici faptele v o r b e s c : Ia tă acum şi păr ţ i le esenţ ia le ale r apor tu lu i comite t , c e r c u a l : P e t impu l dela adunarea genera lă , ţ i nu t ă la 19 Maiu a anului t r ecu t

în Buziaş , pană astăcli, avem onoare a vă face despre ac t iv i ta tea comi­tetului u rmă to ru l r a p o r t :

Ac t iv i t a tea comi te tu lu i s'a ext ins în t re i d i rec ţ iun i şi a d e c ă : 1. A înfiinţat b ib l io tec i popora le . 2. A lua t d ispos i ţ iuni pen t ru a t ragerea copii lor la şcoală. 3 . A a ju ta t şcoli popora le . Aduna rea genera lă a despă r ţ ămân tu lu i ţ i n u t ă în anul t r ecu t în

Buziaş , a ho tă r î t a înfiinţa în cercul Buz iaşu lu i 4 bibl io tec i p o p o r a l e ; conform aces tu i conclus , comi te tu l a p rocu ra t mater ia lu l necesar , a în­fiinţat acele 4 bibl ioteci popora le şi ancă în t o a m n a anulu i t r ecu t le-a aşecjat spre folosinţă p e n t r u poporu l nos t ru în comunele Cerna, Siners ig , Dragş ina şi Vucova ; bărba ţ i i de încredere însărc ina ţ i cu admin i s t ra rea bibl ioteci lor sun t provăcjuţi cu r egu l amen tu l de admin is t ra re .

Comi te tu l d in exper ienţe le de pană acum, convins fiind despre ne­cesi tatea şi folosul bibl ioteci lor popora le p e n t r u poporu l nos t ru , în de­cursul anului c u r e n t a mai înfiinţat 2 bibl io tec i popora le şi le-a aşecjat în comunele Chişoda şi Ianova .

Deci de p resen t despă r ţ ământu l nos t ru are 16 bibl ioteci popora le şi se află depuse şi a d e c ă : Bib l io teca nr . 1 în comuna Sag, nr . 2 în Becicherecul mic, nr . 3 în Giroda, nr. 4 în Medves , nr. B în St .-Mihaiul român , nr . 6 în Ţer in teaz , nr . 7 în H o d e n i , n r . 8 în Muran i , nr . 9 în Bără teaz , nr . 10 în Călacea, nr . 11 în Dragş ina , nr . 12 în Cerna, nr. 13 în Siners ig , nr . 14 în Vucova , nr . 1B în Ianova, nr . 16 în Chişoda.

Desp re fiecare b ib l io tecă e făcut u n inven ta r duplu , u n exemplar se află la bă rba tu l de încredere concreclut cu adminis t ra rea , iar câte un exemplar se află la comite t .

42

Bibl ioteci le Nr . 1—10, înfiinţate în anii anter ior i , comi te tu l le-a a u g m e n t a t în decursu l anului cu ren t cu 95 opuri .

P e sama bibl ioteci lor popora le a căpă ta t comi te tu l căr ţ i dona te dela u rmător i i d o m n i :

1. Dr . Petru Ţegle, 12 tomur i . 2. Coriolan Bredicean, advoca t L u g o j , 35 tomur i . 3 . Dr . Petru Barbu profesor Caransebeş , 21 tomur i . 4. Emanuil Vngurianu, 54 tomur i . Cărţ i le dona te s u n t înş i ra te în conspec tu l a lă tu ra t la acest rapor t . D in mij loacele sale a p r o c u r a t comite tu l în decursu l anulu i cu ren t

căr ţ i în p r e ţ de 689 cor. 37 bani . Şi în anul cu ren t a p r e n u m ă r a t comi te tu l 21 de exemplare din Nr .

d e D u m i n e c ă al „Gazete i Trans i lvan ie i " şi le-a t r imis g ra tu i t la adresa oameni lor noşt r i de încredere în comunele Utfin, Berin, Cerna, Stamora-română, Sacoşul-turcesc, Icloda, Chepet, Hitiaş, Sinersig, Unip, Medves, Topo-lovets, Becicherecul-mic, Petromani, Macedonia, Cebza, Foen, Bărăteaz, Bobda, Pustiniş şi Lucarets cu acea rugare , ca foaia s'o deie ţă rani lor noş t r i căr turar i , ca s'o ce t ea scă ; d u p ă înş t i in ţăr i le pr imi te foaia e b ine cet i tă .

D e o pa r t e p e n t r u a a t rage copiii la şcoală, iar de al tă p a r t e p e n t r u a des­face şi r ă spând i producte le l i terare în t re popor , din care să poa tă t r age folos, comite tu l a cumpăra t 200 exemplare din c a r t e a : „Prăsirea raţională a gă­titelor" şi 200 exemplare din c a r t e a : „Prăsirea pomilor şi păstrarea poa­melor" de Nicolae Albani; d in aces te 400 de exemplare am expeda t pen t ru 40 de comune şi a d e c ă : Utfin, Chişoda, Ghiroc, Giroda, Sân t -Andraş , Sag, Bără teaz , Bencechul- român, Călacia, Hodon i , Temeş-Mănăştur , Temeş -Se -ciani, Medves , Munar i , Ianova, Bres tova tz , His iaş , H o d o ş , Melynâdas , Pan iova , Tees , B u d i n t z , B u z i a ş , Cădar , Dragş ina , B u b o z , Icloda, Sacoşul-turcesc , Silagi, H i t i a ş , Ciacova, Obad, Pe t roman , Macedonia , Cebza, Giulvez, F o e n , Toader , To lvad iâ şi Ban loc pen t ru fiecare comună câte 10 exem­plare, ca acum la examenele finale să fie p reda te inspec tor i lo r noş t r i şcolari , ca să premieze copii i fără deschi l inire de sex, cari au umbla t la şcoală şi au dovedi t r e su l t a t bun.

î n anul c u r e n t a a ju ta t comite tul pentru acoperirea trebuinţelor şcolare comunele noastre bisericesci şi adecă cea din Ic loda cu 100 cor., cea din F o e n cu 100 cor, cea din Nadăş cu 100 cor., cea din Medves cu 80 cor., şi cea din Munar i cu 50 cor.

Câş t igând comi te tu l exper ienţa , că ac ţ iunea cul tura lă fără mij loacele mater ia le n u poa te ave resu l t a t îmbucură to r , a pus m u l t p o n d pe pro­curarea mij loacelor m a t e r i a l e ; în acest ob iec t comi te tu l a ajuns la ur­mă to ru l r e s u l t a t :

1. Cu ocas iunea adunăr i i genera le , ţ i nu t ă în anul t r ecu t în Buziaş , ca resu l t a tu l une i colecte spon tanee au incurs 168 cor. 50 bani , conspec tu l e a lă tura t aci la aces t protocol .

2. Ca r ă scumpăra re de felicitări la anul nou a incur s la comi te t s u m a de 101 cor.

3 . Din inc iden tu l reposăr i i d-lui Eugeniu de Mocsonyi în loc de cu­n u n ă suma to ta lă de 65 cor.

4. De la comite tu l cent ra l al Asocia ţ iun i i a căpă ta t despă r ţ ămân tu l nos t ru 137 cor. 25 bani .

5. D in 1 cut ie a une i pâr t i i de t a roc a incurs 24 cor.

43

6. Ca darur i spre scopuri le cul tura le ale despă r ţ ământu lu i a incurs la comi te t de la :

Dr. losif Gali, L u c a r e ţ , 200 cor., „Timişana" ins t i tu t de credi t 200 cor., Dr. Pe t ru Ţeg le 200 cor., I oan Teodorovic i , Timişoara , 100 cor., Dr . Ioan Daraban t , Timişoara , 100 cor., E m a n u i l U n g u r i a n u 400 cor., Dr. L a z a r Simon, Ciacova, 50 cor., Dr. Aurel Cosma 20 cor., Vasi le Pap, Arad 10 cor., „Beregşana" ins t i tu t de c redi t 10 cor., P e t r u Ionaş T imişoara 10 cor., R o m u l Cărăbaş 5 cor., Dr. Valer iu Mezin 5 cor., Dimi t r ie Vancu 5 cor., Ioan P lavoş iu 5 cor., Ioan Miculescu 4 cor., Alex. Bu ibaş 3 cor., F ranc i sc Buzar iu 3 cor., Ioan L e n g e r 2 cor., Arcad ie Oprean 2 cor. Suma to ta lă 1334 cor.

Din sumele înş i ra te dela 1—6 de 1829 cor. 75 bani, comi te tu l a do ta t fondul cul tura l cu 790 cor., fondul pen t ru înf inţarea bibl ioteci lor poporale cu 549 cor. 98 bani şi fondul pen t ru a ju torarea şcolilor sărace cu 489 cor. 77 ban i .

L a casa cen t ra lă a Asocia ţ iuni i a t r imis comi te tu l în decursul anului 552 cor.

F o n d u l cul tura l al de spă r ţ ămân tu lu i a fost la 19 Maiu 1901 în sumă de 2307 cor. 96 bani , în decursul anului cu ren t s'a a d ă u g a t la aces t fond suma de 607 cor. 39 bani , deci as tăz i face acest fond 2915 cor. 35 bani , d in care sumă se cupr ind 2000 cor. în obl igaţ iuni fonciare de ale ins t i tu tu lu i „Albina", aces te obl iga ţ iun i sun t depuse pen t ru admin i s t r a re la cassa centra lă a Asocia ţ iuni i , u n l ibel de depune re despre 915 cor. 35 bani se adminis t rează la comite t .

î n despă r ţ ămân tu l nos t ru funcţ ionează 91 de şcoli gr . or. r omâne confesionale, la cari sun t apl icaţ i 123 de învă ţă to r i şi 9 învă ţă toare şi 14 şcoli gr . cat . r o m â n e confesionale cu 14 învă ţă tor i , în 6 comune func­ţ ionează preoţ i ca învă ţă tor i , în 3 comune n ' avem şcoli confesionale, avem 35 corur i v o c a l e ; al te ins t i tu te cul tura le n ' a v e m ; pe te r i tor iu l des­pă r ţ ămân tu lu i nos t ru 4 comune bisericesci de ale noas t re , cea din Gilad, Chinez, P a r ţ a şi Moşn i ţa şi-au înfiinţat bibl ioteci popora le propr i i .

D e s p ă r ţ ă m â n t u l are de p resen t 3 m e m b r i fundator i , 10 membr i pe v ia ţă şi 46 membr i ordinar i .

A d u n a r e a în t re vii ac lamaţ iun i ia în cons idera re acest r apo r t . *

Desp. „Orâstie". Dela u l t ima adunare cercuală a despă r ţ ămân tu lu i , ţ i nu t ă în 8 Nov. 1900 în comuna Romoşe l , comite tul desp . a ţ i n u t 2 şedinţe şi a resolv i t agende le curen te .

L a adunarea cercuală din 1902 au fost inv i t a te de t impur iu toa te agentur i le din d e s p ă r ţ ă m â n t şi li s'a t r imis l iste de colectă p e n t r u p ro ­movarea scopuri lor Asocia ţ iuni i , i nv i t ând t o toda t ă publ icul a se p resen ta în n u m ă r cât se poa te de mare la aceas tă adunare .

î n r e s t imp de 11 ani , de când adecă acest desp . a fost a ronda t d in nou, s'au încassa t cont r ibu i r i benevole dela m e m b r i fundator i , pe viaţă , ordinar i şi a ju tă tor i pes te t o t suma cons iderabi lă de K 4596 - 54, din care s'au admin is t ra t cassei centra le K 3496 - 72, iar K 1099-82 s'au d is t r ibui t ca s t ipendi i învă ţăce i lor de meserii , ca premi i p e n t r u lucruri de mână femeesci, p e n t r u pomologie şi legumări t , apoi a p rocura t şi împă r ţ i t căr ţ i popu la re de con ţ inu t ins t ruc t iv .

P e vi i tor ancă se vor d is t r ibui premii şi se va înfiinţa o b ibl io tecă por t a t ivă pe seama comunelor d in despă r ţ ământ .

44

Agen tu r i l e acelor comune , u n d e s'a ţ î n u t pană acum aduna rea cer­cuală, 'şi-au împl in i t cu zel chemarea . Adunăr i l e au avu t p r e tu t i ndenea succese mora le şi mate r ia le .

în 1901 au fost pe te r i toru l aces tu i desp . 6 m e m b r i fundator i , 8 pe v ia ţă şi 21 ordinar i .

* Desp. „Lugos", şi-a ţ i n u t adunarea cercuală din a. c , la 6 Apri l ie n.,

în L u g o ş . î n t r e decis iuni le mai însemna te ale aceste i adunăr i se n u m ă r ă u r m ă t o a r e l e :

1. a t â t în anul c u r e n t cât şi pe vi i tor să se ţ ină afară de adunarea cercuală ordinară şi adunări cercuale extraordinare în diferite comune apar­ţ i nă toa re aces tu i despăr ţământ , şi la aceste ocasiuni să se facă conferenţe folosi toare şi ins t ruc t ive pen t ru popor.

2. d in veni te le despă r ţ ământu lu i comi te tu l cercual să editeze în broşuri ieftine lucrările de valoare ale scriitorilor din partea locului. Pr imul p ro iec t de ediţ i i popora le pen t ru cele d intâ i 6 broşur i este u r m ă t o r u l :

a) Delamarina: P o e s i i ; b) „ P r o s ă ; c) I. Popovici-Bânâţeanul: P r o s ă ( inedi tă) ; d) „ „ T r a d u c ţ i i ( i ned i t e ) ; e) V. Magău: F r u n z e şi f runzu l i ţ e ; /) X—Y: D e p r i n d e r i păgub i toa re . 3 . Se v a s tud ia chestia bibliotecilor poporale şi în deoseb i ches t iunea

de a împreuna eventua le le bibl ioteci rura le ale desp . cu bibl io teci le şcolare , car i s 'au inac t iva t la mul te din şcoalele noas t r e confesionale .

* Despărţământul „Cluj". î n anul 1901 comite tu l aces tu i de spă r ţ ămân t a

ţ i nu t 4 şedin ţe , în cari a resolvat toa te afacerile cu ren te şi a lua t d is-posi ţ i i p en t ru a da despă r ţ ămân tu lu i oare-care avânt . Spre acest d in u r m ă scop a lansa t u n apel căt ră 40 fruntaş i rugându- i , ca în cercul lor de ac t iv i ta te să promoveze scopur i le cul tura le ale Asocia ţ iun i i şi să se înroleze, ca membri i , sub s teagul acesteia. A lua t mai depa r t e măsur i , ca să^se înfiinţeze agentur i , p recum şi o bibl io tecă popora lă ambu lan t ă .

î n 1901 despă r ţ ămân tu l „Clu j" a avu t 2 membr i fundator i , 3 membr i pe v ia ţă şi 21 membr i ordinar i .

* Agentura din Tohanul-ueehiu. A g e n t u r a aceasta a c o n t i n u a t a func­

ţ iona şi în 1901 cu toa te că despă r ţ ămân tu l „Zernesc i" , pe te r i toru l căruia se găsesce , deja de 2 ani de dile n u mai dă semne de viaţă . In te l ig in ţa din Tohanul -vechiu , îndeosebi dl Moise Brumbo iu , p reo t şi p res iden t al agenture i , mer i tă toa tă lauda pen t ru zelul ce desvoal tă în t ru p romovarea in tereselor cul tura le ale Asocia ţ iuni i . A t â t în 1901, câ t şi în anul cu ren t s 'au ţ î nu t conferenţe publice şi s'a a u g m e n t a t b ibl io teca agentur i i , îngr i -g indu-se to toda tă ca ea să fie şi cet i tă .

I n conferenţele publ ice din anul cu ren t s'au t r a t a t u rmătoare le ches t i un i : Desp re t recutul , p resen tu l şi vi i torul neamulu i românesc , de Moise B r u m b o i u ; C u m este crescerea t iner imii la noi şi cum ar t reb ii ea să fie, de Dumi t ru P o p . Desp re asocia ţ iuni , de G-regoriu M a n o i l ă ; Desp re spir i tul de economie, de George Oprea. Afară de aces tea diser­ta ţ i i s 'au ma i dec lamat şi câ teva poesi i pot r iv i te .

Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul tipografiei archidiecesane.