analize sintactice- ioan sabau
Post on 06-Dec-2014
386 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
IOAN SABĂU
CULEGERE DE EXERCIȚII
GRAMATICALE(ANALIZE SINTACTICO- MORFOLOGICE ALE
PROPOZIȚIEI ȘI SINTACTICE ALE FRAZEI, CU SOLUȚII)
Oradea, 2009
1
Cuvânt introductiv
Analiza sintactică şi morfo-sintactică a propoziţiei
şi analiza sintactică a frazei rămân metodele de bază ce
ajută la fixarea cunoştinţelor de morfologie şi sintaxă pe
care elevii, studenţii şi cadrele didactice le pot utiliza cu
succes în studiul individual şi în pregărirea diferitelor
examene.
Pentru abordarea teoretică a problemelor de analiză
gramaticală am pus la dispoziţia celor interesaţi un volum
de Morfologie şi unul de Sintaxă, ambele bazându-se pe
învăţarea teoretică şi practică a limbii actuale.
Cu toate că lucrările amintite oferă un bun sistem
teoretic pentru cei care studiază limba română, am
considerat ca fiind necesară şi alcătuirea unei lucrări cu
caracter practic pentru îndrumarea celor care efectuează
analiza gramaticală..
Prin structura ei, lucrarea prezintă peste 50 de
propoziţii, o sută de fraze şi zece modele de construcţii de
fraze indroduse prin diferite elemente de relaţie care,
credem noi, pot iniţia pe cei dornici. Datorită
caracteristicilor sale lucrarea poate oferi material şi pentru
2
lucrările de seminar ale studenţilor de la Pedagogia
Învăţământului Primar şi Preşcolar, dar în acelaşi timp ea
este utilă şi pentru cei care se pregătec în vederea obţinerii
unor grade didactice.
Analiza frazei s-a bazat pe numerotarea clasică a
propoziţiilor, adică după ordinea succesiunii predicatelor,
aceastea reprezentând, de fapt, unicul criteriu de
identificare a numărului propoziţiilor în fraze. Pentru
evitarea unor confuzii, inerente, între propoziţiile
principale şi cele subordonate, am utilizat, considerându-l
necesar, semnul radical (√), prin care am marcat
subînţelegerea elementului de relaţie. Marcarea prin
radicali a elementelor subînţelese, credem că am rezolvat,
fără prea mare dificultate, stabilirea exactă a numărului
propoziţiilor principale şi secundare din fraze.
Cartea, în viziunea nostră, poate fi un bun ghid de
studiere a limbii române şi care permite sistematizarea
cunoştinţelor de limbă, iar rezolvarea exerciţiilor propuse
pot consolida cunoştinţele teoretice.
Autorul
3
ABREVIERI
Aaj = atribut adjectival
abs = absolut
Ac = acuzativ
acc = accentuat
act = (diateza) activă
adj = adjectiv, adjectival
adv = adverb, adverbial, coordonare adversativă
AP = apoziţională
apoz = apoziţie, apoziţional
aprop = apropiere
art = articol, articulat
AT = propoziţie atributivă
atr = atribut
atr. s. gen = atribut substantival genitival
atr. s. prep. = atribut substantival prepoziţional
C. EXC. = circumstanţiala de excepţie
c.ag = complement de agent
C.AG. = propoziţie subordonată completivă de agent
c.c.exc. = circumstanţial de excepţie
c.c.l. = circumstanţial de loc
4
c.c.m. = circumstanţial de mod
c.c.soc. = circumstanţial sociativ
c.c.t. = complement circumstanţial de timp
c.cdţ. = circumstanţial condiţional
c.cns. = circumstanţial consecutiv
c.cuml. = circumstanţial cumulativ
c.cv. = circumstanţial concesiv
c.cz = circumstanţial de cauză
c.d. = complement direct
c.i. = complement indirect
c.instr. = circumstanţial instrumental
c.rel. = circumstanţial de relaţie
card = cardinal
CCUML = circumstanţiala cumulativă
CD = completiva directă
CDŢ = circumstanţiala condiţională
CI = completiva indirectă
CL = circumstanţiala de loc
CM = circumstanţiala de mod
CNS = circumstanţiala consecutivă
comp = compus
compt = comparativ
5
coord = coordonatoare
cop = copulativă
CREL = circumstanţiala de relaţie
CSOC = circumstanţiala sociativă
CT = circumstanţiala de timp
CV = circumstanţiala concesivă
CZ = circumstanţiala de cauză
D = dativ
dem. = demonstrativ
dep = depărtare
det = determinat
diat = diateza
disj. = disjunctiv
e.p.s. = element predicativ suplimentar
egal = de egalitate
encl. = enclitic
f = feminin
G = genitiv
gen = genitival
gr = grad
hot =hotărât
i = incidental
6
imp. = imperfect
ind. = indicativ
inf. = infinitiv
infer. = inferioritate
înt. = întărire
int. = interogativ
intranz. = intranzitiv
invar. = invariabil
juxt = juxtapunere
loc. = locuţiune
m = masculin
m. comp = mod comparativ
m.m.c.pf. = mai mult ca perfectul
m.m.ob. = mai multe obiecte
m.m.pos. = mai mulţi posesori
mult. = multiplu, multiplicativ
N = nominativ
n = neutru
neacc. = neaccentuat
neg. = negativ(ă)
nehot. = nehotărât
num. = numeral
7
num. card. = numeral cardinal
num. ord. = numeral ordinal
p.c. = perfect compus
p.n. = predicat nominal
p.s. = perfect simplu
p.v. = predicat verbal
part. = participiu
perf. = perfect
pers. = personal
pl. = plural
pos. = posesiv
pos. = posesiv
PP = propoziţie principală
PR = predicativă
pr. = propriu
prec. = precizare
prep. = prepoziţie
prez. = prezent
procl. = proclitic
pron. = pronume, pronominal
prop. = propoziţia
PS = predicativă suplimentară
8
refl. = reflexiv(ă)
reg. = regent(ă)
rel. = relativ
s.c.s. = substantiv comun simplu
s.pr.s. = substantiv propriu simplu
s.v.g. = schimbarea valorii gramaticale
SB = propoziţie subiectivă
sec. = secundar(ă)
sg. = singular
sub = subiect
subînţ. = subînţeles
subord. = subordonată
subst. = substantiv
sup. abs. = superlativ absolut
super = superioritate
supr. = superlativ
term. = terminaţie
V = vocativ
v. = verb
val. = cu valoare
9
EXERCIŢII PENTRU ANALIZĂ
SINTACTICĂ ŞI MORFOLOGICĂ
1. „Codrul răsună de vuietul undelor călătoare”.
(Alexandru Vlahuţă)
2. „Deodată o lumină fantastic, izbucneşte
Din zece ’nalţi mesteceni cu fruntea-nflăcărată”.
(Vasile Alecsandri)
3. „Pe falnicii săi umeri, cu anii, sunt clădite
Nepieritoare sarcini de fapte strălucite”.
(Vasile Alecsandri)
4. „Ciobanii de la târle privegheau de departe mişcarea
iscoadelor”.
(Mihail Sadoveanu)
5. „În familia învăţătorului Herdelea nu s-a mai vorbit
toată ziua decât despre întâmplările grozave de ieri”.
(Liviu Rebreanu, Ion)
10
6. „Înconjurat de o ceată de prichindei, cireşarul cel
cârn şi ciufulit înjghebase acolo o adevărată insulă a
veseliei”.
(Constantin Chiriţă, Drum bun, Cireşari!)
7. „La Căpâlna, un sat adunat ca într-o căldare, în
fundul unei văi adânci, ne-am odihnit puţin peste un
trunchi primitor, răsturnat la un colţ de uliţă”.
(Lucian Blaga, Hronicul vârstelor)
8. „Pe culmi, prin rarişti de păduri, se zăreau cele
dintâi case din Văleni”.
(Ion Agârbiceanu, Arhanghelii)
9. „Într-o goană nebună, pe deşelate, bătând gonacii cu
iataganele, un pâlc de călăreţi s-arată în capul
Măgurii”.
(Delavrancea, Nuvele şi povestiri)
10. „Şi doritor de lumină, în acea dimineaţă scăldată de
soare, a întins aripile, ca o flamură, deasupra
brazilor bătrâni”.
(Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
11. „De sub marginile îndepărtate ale văzduhului,
11
nenumărate grămezi vinete de nouri posomorâţi, cu
frunţi îndrăzneţe şi ameţitoare, se iviră fără de
veste”.
(Calistrat Hogaş, Opere)
12. „De prin adâncul văilor, de peste înălţimea coamelor
codrului, de pe întinderea scânteietoare a smidurilor
(desiş de zmeură, spini) înflorite, valurile străvezii
de aburi se ridicau în unde creţe”.
(Calistrat Hogaş, Opere)
13. „Bunicul era un bătrân voinic, roş la obraz cu plete
albe”.
(Mihail Sadoveanu)
14. „Aici stejarii, brazii şi fagii trufaşi înalţă capul lor
spre cer”.
(Nicolae Bălcescu)
15. „Atunci îl văzură întâi neamurile, turbat ca fiara, cu
ochii crunţi şi cu obrazul ca de var”.
(Mihail Sadoveanu)
16. „Blându-i sunet se împarte
12
Peste văi împrăştiet
Mai încet, tot mai încet,
Mai departe,...mai departe”. (Mihai Eminescu)
17. „Depărtarea de sat, de lume, de-ai lui i-a pus în ochi
o dulce melancolie, iubire şi cântec în suflet”.
(Alexandru Vlahuţă)
18. „Vâlcea e o livadă încântătoare, cu văi străbătute de
ape limpezi, cu pajişti înflorite pe sub poalele
codrilor, cu sate vesele pe marginea râurilor, cu
drumuri albe şi netede”.
(Alexandru Vlahuţă, România pitorească)
19. „Pe stânga, Ceahlăul, cu nenumăratele sale turnuri
de stânci, săpate pe adâncul cerului se înalţă ca un
fantastic castel de aur, zidit de mâna fermecată a
unui vrăjitor din poveste”.
(Calistrat Hogaş, Opere)
20. Fiorii unei presimţiri năprasnice îl înjunghiară în
inimă.
21. „El tremură ca alte dăţi,
13
În codri şi pe dealuri,
Călăuzind singurătăţi
De mişcătoare valuri”.
(Mihai Eminescu, Poezii)
22. „Într-o goană nebună, pe deşelate, bătând gonacii cu
iataganele, un pâlc de călăreţi s-arată în capul
Măgurii”. (Barbu Ştefănescu Delavrancea)
23. „În clipa asta în uşa birtului se ivi un om mijlociu de
stat, uscat ca o scândură, îmbrăcat în pantaloni şi
fără vestă”. (Ion Agârbiceanu, Culegere)
24. „De cealaltă parte a bisericii, spre răsărit, cam la o
jumătate de kilometru de curtea parohială, se înălţa o
casă cu-n etaj, drăguţă, cochetă, ca o vilă, zidită de
curând”. (Ion Agârbiceanu, Culegere)
25. „Femeile purtau lungi şi grele năframe, de mătase
cele mai multe, ghete cu tocuri înalte, ca şi
doamnele de la oraş”.
(Ion Agârbiceanu, Culegere)
26. „Şi doritor de lumină, în această dimineaţă scăldată
14
de soare, a întins aripele, ca o flamură, deasupra
brazilor bătrâni”.
(Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
27. „Orbii plecau cu desagele pline, cu groşii lor de
aramă vârâţi în brâie de piele, desculţi, sfrijiţi,
murdari, dispărând sub orizontul vag”.
(Eugen Barbu, Incognito)
28. „Aici coridorul era ocupat de ofiţeri de toate gradele,
tăifăsuind şi aşteptând fiecare norocul de a putea
vorbi neoficial cu generalul”.
(Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)
29. „Eu mergeam cu îngrijire, despicând cu ochiul
întunericul nopţii, iar cu urechea adâncimile
depărtărilor reci, deşerte şi întunecoase”.
(Calistrat Hogaş, Opere)
30. „Şirul înflorit de obraji rumeni, de ochi aprinşi,
negri şi albaştri, de cămăşuţe şi ii albe, cu
chindisitură rară pe mâneci – câte un pui roşu trece
liniştit pe sub poartă”. (Ion Agârbiceanu, Opere)
31. „La poalele urcuşului greu, între pruni şi meri, se
15
pitulează casa pădurarului şi câteva acareturi
zgribulite şi sperioase, acoperite cu paie vechi,
înnegrite de vreme”.
(Ion Agârbiceanu, Opere)
32. „Mai multe cucoare, formând o cunună,
Într-o pădurice lângă un izvor,
De mult timp unite trăiau împreună
Ducând o viaţă plină de amor”.
(C. Ciuchindel, Antologia fabulei româneşti)
33. „Brazii suri şi neclintiţi, cu trunchiuri netede şi goale
se ridicau încremeniţi şi drepţi până la înălţimi
ameţitoare”.
(Calistrat Hogaş, Opere)
34. „Şezând în carul încărcat cu saci, vedea pe deasupra
zăvoiului îmbâcsit de tufe de răchite şi de sălcii”.
(Ion Agârbiceanu, Opere)
35. „Cheptănuşii mici, cu gulere roşii şi verzi lunecau în
spirale tăcute şi iuţi pe trunchiurile arborilor în sus”.
(Calistat Hogaş, Opere)
36. „Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă
16
aburită, spânzurătoarea nouă şi sfidătoare, înfiptă la
marginea satului, întindea braţul spre câmpia neagră,
înţepată ici-colo cu arbori arămii”.
(Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)
37. „Pocnind din bici pe lângă boi,
În zori de zi el a trecut
Cu plugul pe la noi”. (George Coşbuc, Poezii)
38. „În severa cameră, căptuşită cu tomuri negre până
sub tavan, cei trei foşti colegi ascultau, palizi de
insomnie şi de încordare”.
(Gala Galaction, Opere)
39. „După ani de luptă cu sărăcia, grei, dar plini mereu
de curaj şi de voie bună, Niţă, fiul pădurarului de la
Coasta Morii, ajunsese un inginer vestit”.
(Ion Agârbiceanu)
40. „Şi Bijucă, în sunet de zurgălăi şi de tremurături de
coarde roşii, alerga mărunt la deal cu lăbuţe albe şi
mici, la chemarea de duioasă mustrare a stăpânei
sale”. (Calistrat Hogaş, Opere)
41. „În dimineaţa următoare, proaspăt bărbierit,
17
îmbrăcat în cămaşă albă cu guler răsfrânt, Bill
înconjură cu pas elastic «Biblioteca de împrumut a
oraşului»”.
(I. Negulescu, Semnale)
42. „Din vorbă în vorbă am scos din sacul de vânătoare
sticla de rachiu şi două pachete de tutun de pipă”.
(Ion Agârbiceanu, Texte literare)
43. „Un volum de versuri inedite, apărut la un sfert şi
mai bine de veac de la moartea poetului, solicită în
mod necesar câteva explicaţii istorico-literare în
primul rând”.
(Ion Minulescu, Prefaţă la...)
44. „Cânta durerile, suferinţele pădurăriţei, a casei
acesteia întunecoase şi veşnic încuiată, dar tot mai
mult dorul şi durerea sa”.
(Ion Agârbiceanu)
45. „O legătură cu felii de pere şi de mere zvântate la
soare, mai pântecoase decât un egumen, ţinea
cumpănă în celălalt desag, zglăvoacelor şi
boiştenilor din potrivă”.
(Calistrat Hogaş, Opere)
46. „Stabilind momentul apariţiei acesteia în prima fază
18
de dezvoltare a spiritului omenesc, adică în faza lui
poetică, Vico răspunde întrebării relative la funcţie”.
(Tudor Vianu, Despre stil...)
47. „Pădurarul era un om înalt, un uriaş cu barbă sură şi
cu ochii de oţel”. (Ion Agârbiceanu)
48. „Şi-a lui larmă, când şi când,
Ca o voce omenească
Până sus pe culmi tresare”.
(George Topârceanu)
49. „Într-o zi, fiind Irinuca dusă în sat şi având obicei a
şedea uitată, ca fata vătămanului, noi n-aveam ce
lucra?”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
50. „Şi la asfinţit, pe jumătate de cer cuprins de munţi şi
nouri, s-a arătat deodată un tighel de aur frânt,
neregulat, pe toată marginea îngrămădirii
întunecate”.
(Mihail Sadoveanu)
19
REZOLVAREA EXERCIŢIILOR
(PROPOZIŢIA)
1.
codrul = subiect, s.c.s., m., sg., N, art. hot. „-l”
răsună = predicat verbal, verb predicativ pers.,
conj. I, diateza activă, indicativ prezent,
persoana a III-a, sg. afirmativă,
intranzitiv
de vuietul = c.i. (cu nuanţă cauzală), s.c.s., n., sg.,
Ac., articol hot. „-l”, plus prep. simplă
„de”
undelor = atr. subst., genit., s.c.s., f., pl., G., art.
hot. „lor”
călătoare = atr. adj., adj. simplu, var. 2 term, 3
forme flexionare, se acordă cu subst. în
gen, nr., caz (f., sg., G.), pozitiv
2.
20
o lumină = subiect, s.c.s., f., g., N., artic. nehot.
„o”
izbucneşte = p.v., verb pred., pers., conj. a IV-a,
diat. activă, ind. prez., pers. a III-a sg.,
afirm., intranz.
deodată = c.c.t., adv. compus de timp, fără grad
de comparaţie
fantastic = c.c.m., adverb simplu de mod, pozitiv
din mesteceni = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., nearticulat,
plus prep. simplă „de”
zece = atr. adj., numeral cardinal simplu,
valoare adjectivală, se acordă cu
substantivul în gen, număr şi caz (m.,
pl., Ac.), pozitiv
cu fruntea = atr.subst. prep., s.c.s. f., sg., Ac., art.
hot. „a”, plus prep. simplă
„cu”
înflăcărată = atr. adj., adj. s., variabil cu 2
terminaţii, 4 forme flexionare, se acordă
cu subst. în gen, număr şi caz (f. sg.
Ac.), pozitiv
3.
21
sarcini = subiect, s.c.s., f., pl., N., nearticulat.
sunt clădite = p.v., verb pred., pers., tranzitiv, conj.
a IV-a, diat. pasivă, ind. prez., pers. a
III-a, pl., afirmativă
nepieritoare = atr. adj., adj. s., variabil cu 2 term. şi
3 forme flexionare, se acordă cu subst.
în gen, nr., caz (f.,pl.,N.,), fără grad de
comparaţie
de fapte = atr. subst. prepoz., s.c.s., f., pl., Ac.,
nearticulat, Ac. cu prepoziţia „de”
pe umeri = ccl, s.c.s., m., pl., Ac., artic. hotărât „-
i” la adjectiv
săi = atr. adj., adj. pron., posesiv, (1
posesor, mai mult obiecte posedate) se
acordă cu subst. în gen, nr., caz (m., pl.,
Ac.)
falnici = atr. adj., adj. var., 2 term., 4 forme
flex., se acordă cu subst. în gen, nr., caz
(m., pl., Ac.), gr. pozitiv
cu anii = cct, s.c.s., m., pl., Ac., art. hot. „-i”,
plus prepoziţia simplă „cu”
22
4.
ciobanii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hotărât
„-i”
de la târle = atr. subst. prep., s.c.s., Ac., pl.,
nearticulat, plus prep. compusă „de la”
(cu nuanţă locativă)
privegheau = p.v., verb pred., pers., tranz., conj. a
II-a, ind., imperf., persoana a III-a pl.,
forma afirmativă
de departe = ccl., locuţiune adverbială (cu nuanţă
modală)
mişcarea = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. hotărât „-
a”
iscoadelor = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., G.,
articulat cu art. hot. „-lor”
5.
23
xxx = subiect nedeterminat
nu s-a vorbit = p.v., verb pred. impersonal, intranz.,
conj. a IV-a, indic., perf. compus,
diateza reflexivă, pers. a III-a sg.,
forma negativă
în familia = ccl., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. „-a”,
plus prep. simplă „în”
învăţătorului = atr. subst. genitival, s.c.s., m., pl., G.,
art. hotărât „-lui”
Herdelea = atribut apoziţional (apoziţie simplă)
ziua = cct., adverb de timp
despre întâmplările
= c.i., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. „-le”,
plus prepoziţia compusă „despre”
grozave = atr. adj., adj., variabil, cu 2 terminaţii,
4 forme flexionare, se acordă în gen,
nr., caz cu subst. (f., pl., Ac.)
de ieri = atr. adv., locuţiune adverbială (cu
nuanţă temporală)
6.
24
cireşarul = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. hot. „-l”
înjghebase = p.v., v. tranz., diateza activă, conj. I.,
ind. m.m.c.p., pers. a III-a, sg.
înconjurat = atr. adj., prepus, verb, tranz., diateza
activă, participiu
de o ceată = c.ag., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot. „-
o”, plus prepoziţia „de”
de prichindei = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
nearticulat plus prep. „de”
cel cârn = atr. adj., calificativ, adj., variabil cu 2
term., 4 forme flexionare, sg., se acordă
în gen, nr., caz cu subst. (m., sg., N.)
art. cu artic. hot. demonstr. adj.
şi = conj. coord., copulativă
ciufulit = atr. adj. calificativ, v., tranz., diateza
activă, conj. a IV-a, participiu cu
valoare adjectivală
acolo = ccl., adverb de loc
o insulă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot. „o”
adevărată = atr. adj. calific., adj. var. 2 term., 4
forme flexionare, grad pozitiv, se
acordă în gen, nr., caz cu subst.
a veseliei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. „i”, plus art. hot. posesiv „a”
7.
25
(noi) = subiect inclus
ne-am odihnit = p.v., verb tranz., conj. a IV-a, reflex.,
indic. perf. compus, pers. I, pl.
la Căpâlna = ccl., s.pr.s., f., sg., Ac., art. hot.
enclitic plus prep. „la”
un sat = atr. subst. apoz., s.c.s., n., sg., art.
nehot. proclitic „un”, N
adunat = atr. adj. calif., adj. variabil provenit
din verb tranz. conj. I, activă, participiu
ca într-o căldare
= c.c.m., s.c.s., f., sg., artic. nehot.
proclitic „o” plus prep. „întru”, plus
adv. de mod comp. „ca”, cu valoare de
prepoziţie
în fundul = c.c.l., , s.c.s., n., sg., art. hot. encl. „l”,
plus prep. s. „în” (obs.! nu este
locuţiune prepoziţională deoarece are
un caracter concret)
unei văi = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., art.
nehot. proclitic „unei”, G.
adânci = atr. adj. cal., adj. variabil cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz cu
subst. (f., sg., G.)
26
puţin = c.c.m., (nuanţă temporală), adv. de
mod
pe un trunchi = c.c.l., s.c.s., n., sg., art. nehot. procl.
„un”, plus prep. s. „pe”, Ac.
primitor = atr. adj. cal., adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz cu
subst. (n., sg., Ac.)
răsturnat = atr. adj. cal., adj. provenit din verb,
tranz., conj. I, act., participiu
la un colţ = c.c.l., s.c.s., n., sg., art. nehot.
proclitic „un”, Ac., plus prep. s. „la”
de uliţă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
8.
27
case = subiect, s.c.s., f., pl., N., nearticulat
se zăreau = p.v., v.pred., conj. a IV-a, reflexiv, cu
pronumele reflexiv morfem al diatezei
reflexive în Ac., indic., imperf., pers. a
III-a, pl., forma afirmativă
pe culmi = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „pe”
prin rarişte = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neart., plus
prep. s. „prin”
de pădure = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
cele dintâi = atr. adj. exprimat prin numeral
ordinal propriu-zis, f. (cu valoare de
adj.), N., art. dem. „cele”
din Văleni = atr. subst. prep., s. pr. s., m., pl., Ac.,
plus prep. s. „din”
9.
28
un pâlc = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. nehot.
procl. „un”
s-arată = p.v., verb pred., conj. I., reflexiv (cu
pron. reflex. „se” morfem al diatezei
reflexive în Ac.), ind. prez., pers. a III-
a, sg.
de călăreţi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
neart., plus prep. s. „de”
într-o goană = c.c.m., s.c.s., f., pl., Ac., artic. nehot.
procl. „o”, plus prep. s. „într-”
nebună = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz cu subst.
(f., sg., Ac.), grad pozitiv
pe deşelate = c.c.m., loc. adv. de mod
bătând = c.c.m., verb pred., conj. a III-a,
activă, mod gerunziu
gonacii = c.d., s.c.s., m., pl., Ac., art. hot. encl.
„i”
cu iataganele = c. ind. (pentru gimnaziu), c.
instrumental (în realitate), s.c.s., f.,pl.,
Ac., art. hot. encl. „-le”, plus prep. s.
„cu”
în capul
Măgurii
= c.c.l., s. pr. s., f., sg., G., art. hot. encl.
„-i”, plus loc. prep. „în capul”
10.
29
(el) = subiect subînţelesa întins = pred. verb., v. pred., conj. a III-a,
tranz., activă, ind. perf. comp., pers. a III-a sg.
şi = narativ, fără valoare în propoziţiedoritor = c.c.m., (e.p.s. cu referire la subiect),
adj. var. cal., cu 2 term. 4 forme flex., m., sg., N.
de lumină = c.i., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus pre. s. „de”
în dimineaţă = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus prep. s. „în”
aceasta = atr. adj. identificare, adj. pron. demonstr. de apropiere, f., Ac., sg.
scăldată = atr. adj. calif., adj. provenit din verb tranzitiv, conj. I, pasivă, participiu
de soare = c. ag., s.c.s., m., sg., Ac., neartic., plus prep. s. „de”
aripile = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl. „-le”
ca o flamură = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., pl., Ac., art. nehot. procl. „o”, plus adv. de mod comp. „ca” cu valoarea de prepoziţie
deasupra brazilor
= c.c.l., s.c.s., m., pl., G., art. hot. encl. „-lor”, plus prep. „deasupra” cerută de cazul genitiv
bătrâni = atr. adj. cal., adj. var., cu 2 term, 4 forme flex., se acordă în gen, nr., caz cu subst. (m., pl., G.)
11.
30
grămezi = subiect, s.c.s., f., pl., N., neartic.
se iviră = p.v., verb pred., conj. a IV-a, intranz.,
diat. reflex. (cu pron. reflex. în Ac.,
morfem al diat. reflexive), ind. perf.
simplu, pers. a III-a, pl., forma
afirmativă
nenumărate = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
N.), pozitiv
vinete = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz. (f., pl.,
N.), pozitiv
de nouri = atr. subst. prep., s.c.s., m. pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
cu frunţi = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neatic., plus prep. s. „cu”
îndrăzneţe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
Ac.), pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
ameţitoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
31
Ac.), pozitiv
de sub marginile
= c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.
„de” plus prep. compusă „de sub”
îndepărtate = atr. adj., adj. var. cal. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr. caz (f.,
pl., Ac.), pozitiv
ale văzduhului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.
hot. encl. „-lui” şi art. posesiv gen.
„ale” proclitic
de pretutindeni = atr. adverb., loc. adverb.
fără de veste = c.c.m., s.c.s., sg., f., Ac., neartic., plus
prep. comp. „fără de”
12.
32
valurile = subiect simplu, s.c.s., n., pl., N., art.
hot. encl. „-le”
se ridicau = p.v., verb pred. pers., intranz., conj. I,
reflex. (cu pron. reflex. „se” în Ac.
morfem al diat. reflex.), mod ind., imp.
pers. a III-a, pl
străvezii = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., pl.,
N.), pozitiv
de aburi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
sclipitori = atr. adj., adj. var. 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (m., pl.,
Ac.) pozitiv
de prin adâncul
= c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„-l”, plus prep. comp. „de prin”
văilor = atr. subst. gen., s.c.s., f., pl., G., art.
hot. encl. „lor”
de peste înălţimea
= c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„-a”, plus prep comp. „de peste”
coamelor = atr. subst. gen., s.c.s., f., pl., G., art.
hot. enlc. „-lor”
33
codrului = atr. subst. gen., s.c.s., m., sg., G., art.
hot. encl. „-lui”
de pe întinderea
= c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„-a”, plus prep. comp. „de pe”
scânteietoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (f., sg.,
Ac.), pozitiv
a smidurilor = atr. subst. gen., s.c.s., n., pl., G., art.
hot. encl. „-lor” şi art. posesiv-genitival
„a” proclitic
înflorite = atr. adj., adj. var. provenit dintr-un
verb, conj. a IV-a, activ., participiu
în unde = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
creţe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
Ac.), pozitiv
13.
34
bunicul = subiect simplu, s.c.s., m., sg., N., art.
hot. encl. „-l”
era un bătrân = p.n., exprim. prin verb. copulativ „a
fi”, conj. a IV-a, mod ind., imperf.,
pers. a III-a, sg. şi numele predic. „un
bătrân” – s.c.s., m., sg., N., art. nehot.
„un”
voinic = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., sg.,
N.), pozitiv
roşu = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., sg.,
N.), pozitiv
la obraz = c.i. (c. de relaţie – are ca regent un
adj.), s.c.s., m., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „la” – cu regim de Ac.
cu plete = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
albe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
Ac.), pozitiv
14.
35
stejari, brazi şi fagi
= subiect mutiplu, s.c.s., pl., m., N., art.
hot. encl. „i”
trufaşi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz cu
subiectele (m., pl., N.), pozitiv
înalţă = p.v., verb pred. pers., conj. I, tranz.,
ind. prez., pers. a III-a, sg., f.
afirmativă, diateza activă
aici = c.c.l., adv. de loc
capul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„-l”
lor = atr. pron. genit., pron. pers., forma
accent., G.
spre cer = c.c.l., s.c.s., n., def. de pl., (sg.), Ac.,
neart., plus prep. s. „spre”
15.
36
neamurile = subiect simplu, s.c.s., n., pl., N., art.
cu art. hot. encl. „le”
văzură = p.v., verb pred. pers., tranz., conj. a
II-a, activă, mod ind., perf. simplu,
pers. a III-a, pl., forma afirmativă
atunci = c.c.t., adverb de timp
îl = c.d., pron. pers., forma neacc., pers. a
III-a, sg., Ac.
întâi = c.c.t., adverb
turbat = c.c.m. (element pred. supl.), verb,
conj. I, participiu
ca fiara = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., sg., Ac.,
art. cu art. hot. encl. „-a” plus adv.
comparativ „ca”, cu valoare prep.
cu ochii = c.c.m. (elem. pred. supl.), s.c.s., m.,
pl., Ac., art. cu art. hot. „-i”, plus prep.
s. „cu”
crunţi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., pl.,
Ac.), pozitiv
cu obrazul = c.c.m. (elem. pred. supl.), s.c.s., n.,
sg., Ac., art. hot. encl. „-l”, plus prep. s.
„cu”
ca de var = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. comp. „ca de”
16.
37
sunet = subiect, s.c.s., n., sg., N., neartic.
se împarte = p.v., verb pred. intranz., conj. a IV-a,
refl. (cu pron. refl. „se”, în Ac., fără
funcţie sintactică, morfem al diatezei
reflexive), ind. prez., pers. a III-a, sg.,
forma afirm.
blând = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., sg.,
N.), pozitiv
-i = atr. pron. datival, pron. pers., pers. a
III-a, D., f. neacc.
împrăştiet = c.c.m. (elem. pred. supl.), adverb
peste văi = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neart. plus
prep. s. „peste”
mai departe = c.c.l., adv. mod, grad. comp.
superioritate
mai departe = c.c.l., (repetare) adv. mod, grad.
comp. superioritate
mai încet = c.c.m., adv. de mod, grad. comp.
superioritate
mai încet = c.c.m., (repetare) adv. de mod, grad.
comp. superioritate
17.
38
depărtarea = subiect, s.c.s., f., sg., N., art. hot. encl. „-a”
a pus = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a, activ, ind. perf. compus, pers. a III-a, sg.
de sat = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus prep. s. „de”
de lume = atr. subst. prep., s.c.s. f., sg., Ac., neartic., plus prep. s. „de”
de ai = atr. subst. prep. (pronume – subst. „părinţii”) în Ac., cu prep. s. „de”
lui = atr. pron., genitival, pron. pers., pers. a III-a, sg., forma acc., G.
-i = c.i., pron. pers., pers. a III-a, sg., f. neacc., D.
în ochi = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic., plus prep. s. „în”
în suflet = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., nertic., plus prep. s., „în”
o melancolie = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. cu art. nehot. procl. „o”
dulce = atr. adj., adj. var cu 1 term., 2 forme flex., se acordă în gen, nr., caz (f., sg., Ac.) pozitiv
iubire = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., neartic.şi = conj. coord. copulativăcântec = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., neartic.
39
18.
Vâlcea = subiect, s. pr. s., f., sg., N., art. hot.
encl. „-a”
e o livadă = p.n., verb cop. „a fi”, conj. a IV-a,
ind. prez., pers. a III-a, sg., plus numele
pred. „o livadă”, s.c.s., f., sg., N., art.
nehot. procl. „o”
încântătoare = atr. adj. cal., adj. cal. variabil cu 2
term., 4 forme flex., se acordă în gen,
nr., caz (f., sg., N.), pozitiv
cu văi = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
străbătute = atr. adj. descriptiv, verb tranz., conj. a
III-a, act., participiu, cu valoare de adj.
de ape = c. ag., s.c.s., f., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
limpezi = atr. adj. cal., adj. var., cu 1 term., 2
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., pl., Ac.), pozitiv
cu pajişti = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
înflorite = atr. adj., adj. variabil, provenit dintr-
40
un verb, conj. a IV-a, activă, participiu
pe sub poalele = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.
„le”, plus prep. comp. „pe sub”
codrilor = atr. subst. genit., s.c.s., m., pl., G., art.
hot. encl. „-lor”
cu sate = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
vesele = atr. adj. cal., adj. var., cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., pl., Ac.), pozitiv
pe marginea râurilor
= c.c.l., (prepoziţia „cu” înlocuieşte
verbul „având” – ala gerunziu – regent
al c.c.l.), s.c.s., n., pl., G., art. hot. encl.
„-lor”, plus loc. prep. „pe marginea”
cu drumuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
albe = atr. adj. cal., adj. var., cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., pl., Ac.), pozitiv
şi = conjuncţie copulativă
netede = atr. adj. cal., adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., pl., Ac.), pozitiv
41
19.
Ceahlăul = subiect, s. pr. s., m., sg., N., art. hot.
encl. „-l”
se înalţă = p.v., verb, conj. I, intr., reflex. (cu
pron. reflex. „se” în Ac., morfem al
diatezei reflexive), ind. imperf., pers. a
III-a, sg., forma afirmativă
cu turnuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
nenumăratele = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., pl.,
Ac.), format la gradul pozitiv, în
realitate sensul lui este de superioritate
sale = atr. adj. pron., adj. pron. posesiv
de stânci = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
săpate = atr. adj., adj. provenit din verb. conj.
I, tranz., activă, participiu (poate fi
interpretat ca subordonându-se
substantivului „turnuri”)
pe adâncul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„-l”, plus prep. s. „pe”
42
cerului = atr. subst. gen., s.c.s., n., sg., G., art.
hot. encl. „lui”
pe stânga = c.c.l., loc adv. de loc
în aer = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
ca un castel = c.c.m. comparativ, s.c.s., n., sg., Ac.,
art. nehot., procl. „un” plus prep. s.
„ca”, provenită din adverb de mod
comparativ
fantastic = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen. nr. caz (n., sg.,
Ac.), pozitiv
de aur = atr. subst. prep., s.c.s., sg. (defectiv de
pl.), Ac., neartic., plus prep. s. „de”
zidit = atr. adj., adj. provenit din verb, conj.
a IV-a, tranz., participiu
de mână = c. ag., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „de”
fermecată = atr. adj., adj. provenit din verb, conj.
I, tranz., participiu
a vrăjitor = atr. subst. gen., s.c.s., m., sg., G., art.
posesiv-genitival „a”
43
vreunui = atr. adj., adj. pron., nehot. (îl
determină pe subst. „vrăjitor”)
din poveşti = atr. subst. prep., s.c.s., f. pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „din”
20.
fiorii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hot.
encl. „i”
înjunghiară = p.v., verb, conj. a I, tranz., activ., mod
ind., imp., pers. a III-a, sg.
unei presimţiri = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
nehot. procl. „unei”
năprasnice = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., grad pozitiv, se acordă în gen, nr.,
caz (f., sg., G.)
îl = c.d., pron. pers., pers. a III-a, m., sg.,
forma neacc., Ac.
în inimă = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „în”
44
21.
el = subiect, pron. pers., pers. a III-a, sg.,
m., N., forma accent.
tremură = p.v., verb, conj. I, intr., activ., ind.
prez., pers. a III-a, sg.
ca alte dăţi = c.c.m. comparativ, locuţiune
adverbială (în cadrul locuţiunii, „alte”
este atr. adj. al subst. „dăţi”
în codri = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neart. plus
prep. s. „în”
şi = conj. coordonatoare copulativă
pe dealuri = c.c.l., s.c.s., n., pl., Ac., neatic., plus
prep. s. „pe”
călăuzind = c.c.m., verb tranz., conj. a IV-a,
activă, gerunziu
singurătăţi = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.
de valuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neatic. plus prep. s. „de”
mişcătoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (n., pl.,
Ac.), pozitiv
45
22.
un pâlc = subiect, s.c.s., n., sg., N., artic, nehot.
procl. „un”
de călăreţi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
s-arată = p.v., verb pred., conj. I, reflex.,
intranz., ind. prezent, pers. a III-a, sg.
într-o goană = c.c.m., s.c.s., f., sg., Ac., art nehot.
procl. „o”, plus prep. s. „întru”
nebună = atr. adj., adj. var cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (f., sg.,
Ac.), pozitiv
pe deşelate = c.c.m., loc. adverbială
bătând = c.c.m., verb pred., conj. a III-a, tranz.,
activă, gerunziu
gonacii = c.d., s.c.s., m., pl., Ac., art. hot. encl.
„i”
cu iataganele = c.ind. (c.c.instrumental), s.c.s., n., pl.,
Ac., art. hot. encl. „le”, plus prep. s.
„cu”
în capul Măgurii
= c.c.l., s.pr.s., f., sg., G., art. hot. encl.
„i”, plus loc. prep. „în capul”
46
23.
în clipa = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „în”
asta = atr. adj., adj. pron. demonstrativ de
apropiere (f., sg., Ac.)
în uşa = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „în”
birtului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.
hot. encl. „lui”
se ivi = p.v., verb pred., reflex., intranzitivizat
(cu pron. reflex. „se” în Ac., morfem al
diatezei reflex.), conj. a IV-a, ind. perf.
simplu, pers. a III-a sg., forma
afirmativă
un om = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. nehot.
procl. „un”
mijlociu = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., sg.,
N.), fără grad de comparaţie
de stat = c.ind. (c.c.relaţie) limitativ, s.c.s., n.,
sg., Ac., neart., plus prep. s. „de”
uscat = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
47
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., sg.,
N.), pozitiv
ca o scândură = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., sg., Ac.,
art. nehot. procl. „o”, plus adv. de mod
comp. „ca” cu valoare de prep. s.
îmbrăcat = atr. adj., adj. provenit din verb conj. I,
participiu
în pantaloni = c. ind. (c.c.instrumental), s.c.s., m.,
defectiv de sg., Ac., neart. plus prep. s.
„în”
fără vestă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „fără”
şi = conj. coord. copulativă (leagă două
părţi de vorbire)
48
24.
de parte = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
cealaltă = atr. adj., adj. pron. demonstrativ de
diferenţiere, f., sg., Ac.
a bisericii = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i” şi art. posesiv-genit. „a” -
proclitic
spre răsărit = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „spre”
cam = c.c.m., adv. de mod de aproximaţie
o jumătate = c.c.l., numeral cardinal fracţionar, cu
val. subst., f., sg., Ac., art. nehot. procl.
„o”
de kilometru = atr. subst. prep., s.c.s., m., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
de la curtea = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac., art.
hot. encl. „a”, plus prep. comp. „de la”
parohială = atr. adj., adj. var. calif., 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., sg., Ac.), fără grad de comparaţie
se înalţă = p.v., verb pred., reflex. (cu pron.
49
reflex. „se” în Ac., morfem al diatezei
reflexive), conj. I, ind. imperfect, pers.
a III-a sg., forma afirmativă
o casă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
procl. „o”
cu etaj = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
un = atr. adj., adj. provenit dintr-un
numeral cardinal, propriu-zis, se acordă
în gen, nr., caz (n., sg., Ac.)
drăguţă, cochetă
= atr. adj. multiplu, adj. var. cu 2 term.,
4 forme flex., se acordă în gen, nr, caz
cu subiectul (sg., f., N.), gr. pozitiv
ca o vilă = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., sg., Ac.,
art. nehot. procl. „o” plus adv. de
comparaţie „ca” cu valoare de prep. s.
(considerăm ca termen regent al atr.,
adjectivul „cochetă”)
zidită = atr. adj., adj. var., provenit din verbul
„a zidi”, conj. a IV-a, participiu
de curând = c.c.t., adv. de timp, plus prep. s. „de”
50
25.
femeile = subiect, s.c.s., f., pl., N., art. hot. encl.
„le”
purtau = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activ.,
ind. imperf., pers. a III-a, pl., forma
afirmativă
năframe = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.
lungi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
grele atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
de mătase = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg. (defectiv
de pl.), Ac., neartic. plus prep. s. „de”
cele mai multe = atr. adj., adj. var. calific., 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz cu
subiectul (f., pl., N), grad superlativ
relativ
ghete = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.
cu tocuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
51
neartic., plus prep. s. „cu”
înalte = atr. adj., adj. var. 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
ca şi doamnele = c.c.m. comp., s.c.s., f., pl., Ac., art.
hot. encl. „le”, cu adv. de mod
comparativ „ca şi” cu valoare de prep.
de la oraş = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. comp. „de la”
26.
(el) = subiect subînţeles
a întins = p.v., verb. pred., tranz., conj. a III-a,
activ., ind. perf. compus, pers. a III-a,
sg., forma afirmativă
doritor = c.c.m. (element pred. suplim., cu
referire la subiect), adj. var. cal., 2
term., 4 forme flex., se acordă cu
subiectul subînţeles
de lumină = c.i., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „de”
52
în dimineaţă = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
această =atr. adj. de identificare, adj. demonstr.
de apropiere, f., sg., Ac.
scăldată = atr. adj. calificativ, adj. provenit din
verb tranz., conj. I, pasivă, participiu
de soare = c. ag., s.c.s., m., sg., Ac., neartic.,
plus prep. s. „de”
aripele = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.
„le”
ca o flamură = c.c.m. comparativ (cu referire la
„aripele”), s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
procl. „o”, plus adv. de mod comparativ
„ca” cu valoare de prep.
deasupra brazilor
= c.c.l., s.c.s., m., pl., G., art. hot. encl.
„lor”, plus prep. compusă „deasupra” –
cerută de genitiv
bătrâni = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(m., pl., G.), gr. pozitiv
53
27.
orbii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hot.
encl. „i”
plecau = p.v., verb pred., intranz., conj. I,
activ., ind. imperfect, pers. a III-a, pl
cu desagele = c.c.soc. (c.ind.), s.c.s., f., pl., Ac., art.
hot. encl. „le”, plus prep. s. „cu”
pline = atr. adj. descriptiv, adj. calif. var. cu 2
term., 4 forme flex., se acordă în gen,
nr., caz cu subst. (f., pl., Ac.), grad
pozitiv
cu groşii = c.c. soc. (ind.), s.c.s., m., pl., Ac., art.
hot. encl. „i”, plus prep. s. „cu”
lor = atr. adj., adj. pron. posesiv, mai mulţi
posesori, mai multe obiecte posedate
de aramă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
vârâţi = atr. adj., adj. provenit din verb, tranz.,
conj. a IV-a, pasivă, participiu
în brâie = c.c.l., s.c.s., n., p., Ac., neartic. plus
prep. s. „în”
de piele = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
54
neartic. plus prep. s. „de”
desculţi = elem. pred. supl. (c.c.m.), adj. var. cu
2 term, 4 forme flex., m., pl., pozitiv
sfrijiţi = elem. pred. suplim. (c.c.m.), adj. var.
cu 2 term., 4 forme flex., m., pl.,
pozitiv
murdari = e.p.s. (c.c.m.), adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., m., pl., pozitiv
dispărând = c.c.m., verb intranz., conj. a IV-a,
activă, gerunziu
sub orizontul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”, plus prep. s. „sub”
vag = atr. adj., adj. var. cal., 2 term., 3
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., sg., Ac.), pozitiv
28.
coridorul = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. hot.
encl. „-l”
era ocupat = p.v., verb, tranz., conj. I., pasivă, ind.
imperfect, pers. a III-a, sg.
aici = c.c.l., adv. de loc
numai de = c. ag., s.c.s., m., pl., Ac., plus
55
ofiţeri locuţiunea prep. „numai de”, alcătuită
din adv. de mod restr., plus prep. s.
„de”
de...gradele = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
artic. hot. encl. „le” plus prep. s. „de”
toate = atr. adj., adj. pron. nehot., n., pl., Ac.
tăifăsuind = atr. verb., verb. conj. a IV-a, tranz.,
activă, gerunziu
şi = conj. coord. copulativă
aşteptând = atr. verbal., verb, conj. I, tranz.,
activă, gerunziu
fiecare = subiectul verbului regent „aşteptând”,
la gerunziu, exprim. prin pron. nehot,
m., sg., N.
norocul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. cu art. hot.
encl. „-l”
de a putea = atr. verb., verb, conj. a II-a, tranz.,
activă, infinitiv, plus prep. s. „de”
(a) vorbi = c.d., verb, conj. a IV-a, tranz., activă,
infinitiv
neoficial = c.c.m., adv. de mod simplu
cu generalul = c. ind., s.c.s., m., sg., Ac., art. cu art.
hot. encl. „-l” plus prep. s. „cu”
29.
56
eu = subiect, pron. pers., pers. I, sg., N.,
forma acc.
mergeam = p.v., verb pred., conj. a III-a, intranz.,
ind. imperfect, pers. I., sg., forma
afirmativă
cu îngrijire = c.c.m., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „cu”
despicând = c.c.m., verb, conj. I, tranz., gerunziu
întunericul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. cu art. hot.
encl. „-l”
nopţii = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl., „i”
cu ochiul = c. ind. (c.c.instr.), s.c.s., m., sg., Ac.,
art. hot. encl. „-l”, plus prep. s. „cu”
iar = conj. coord. adversativă
cu urechea = c.ind. (c. c. instr.), s.c.s., f., sg., Ac.,
art. hot. encl. „a” plus prep. s. „cu”
adâncimile = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.
„le”
depărtărilor = atr. subst. genit., s.c.s., f., pl., G., art.
hot. encl. „lor”
reci = atr. adj., adj. var. cu o term., 2 forme
57
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
G.), gr. pozitiv
deşerte = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
G.),gr. pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
întunecoase = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
G.), grad pozitiv
30.
şirul = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. hot.
encl. „-l”
înflorit = atr. adj., adj. provenit dintr-un verb
de conj. a IV-a, participiu
de obraji = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
aprinşi = atr. adj., adj. var., provenit din verb,
conj. a III-a, participiu
negri = atr. adj., adj. propriu-zis, var. cu 2
term., 4 forme flex., se acordă în gen,
58
nr., caz (m., pl., Ac.), gr. pozitiv
albaştri = atr. adj., adj. var. calif., cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr. caz
(m., pl., G.), gr. pozitiv
de cămăşuţe = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
şi = conj. coord. copulativă
(de) ii = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de” subînţeleasă
albe = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., pl., Ac.), gr. pozitiv
cu chindisitură = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
rară = atr. adj., adj. cal. var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., sg., Ac.), gr. pozitiv
pe mâneci = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „pe”
câte un = atr. adj., expr. adj. provenit din
numeral cardinal distributiv, masc., sg.,
Ac.
59
pui = atr. subst. prep., s.c.s., m., sg., Ac.,
neartic. cu prep. s. „cu” subînţeleasă
roşu = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., sg.,
Ac.), grad pozitiv
trece = p.v., verb, intraz., conj. a III-a, activă,
ind. prez., pers. a III-a, sg., forma
afirmativă
liniştit = c.c.m. (e.p.s.), adj. provenit din verb,
Ac., conj. a IV-a, participiu, cu referire
la subiect
pe sub poartă = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. compusă „pe sub”
31.
60
la poalele urcuşului
= c.c.l., s.c.s., n., sg., G., art. hot. encl.
„-lui”, plus loc. prep. „la poalele”
greu = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(m., sg., G.), gr. pozitiv
între pruni = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „între”
şi = conj. coord. copulativă
(între) meri = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „între” subînţeleasă
se pitulează = p.v., verb, intranz., conj. I, reflexivă
(cu pron. reflex. „se” în Ac., morfem al
diatezei reflex.), ind. prez., pers. a III-a,
sg., forma afirmativă
casa şi
acareturi
= subiect multiplu, casa = subiectul,
s.c.s., f., sg., N., art. hot. encl. „a”; şi =
conj. coord. copulativă; acareturi =
subiect, s.c.s., n., pl., N., neartic.
câteva = atr. adj., adj. pron. nehot., pl., f., N.
zgulite = atr. adj., adj. var. provenit din verb la
participiu
şi = conj. coord. copulativă
61
sperioase = atr. adj., adj. cal., var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., pl., N.), gr. pozitiv
acoperite = atr. adj., adj. var. provenit din verb,
conj. a IV., participiu
cu paie = c. ind. (c. c. instr.), s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
vechi = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 2
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., pl., Ac.), gr. pozitiv
înnegrite = atr. adj., adj. provenit din verb, conj.
a IV-a, participiu
de vreme = c. ag., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
32.
62
cucoare = subiect, s.c.s., f., pl., N., neartic.
mai multe = atr. adj., adj. pron. nehot., n., pl., N.,
gr. comparativ de superioritate
formând = atr. verb., verb tranz., conj. I, activă,
gerunziu
o comună = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
procl. „o”
trăiau = p.v., verb tranz., conj. a IV-a, activă,
ind. imperfect, pers. a III-a, pl., forma
afirmativă
într-o pădurice = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
procl. „o”, plus prep. s. „întru”
lângă un izvor = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. nehot.
proc. „un”, plus prep. s. „lângă”
de...timp = c.c.t., s.c.s, n., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „de”
lung = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., sg., Ac.), gr. pozitiv
unite = c.c.m. (e.p.s.), verb conj. a IV-a,
tranz., activă, participiu
împreună = c.c.m., adv. de mod
63
ducând = c.c.m. (e.p.s.), verb tranz., conj. a III-
a, activă, gerunziu
o viaţă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot
procl. „o”
plină = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., sg., Ac.), gr. pozitiv
de amor = c. ind., s.c.s., n., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
33.
brazii = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. hot.
encl. „i”
suri = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., pl.,
N.), gr. pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
neclintiţi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., pl.,
N.), gr. pozitiv
cu trunchiuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
64
neartic., plus prep. s. „cu”
netede = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
goale = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
se ridicau = p.v., verb intranz., conj. I, reflexivă
(cu pron. reflex. „se” în Ac., morfem al
diatezei reflexive, fără funcţie
sintactică), ind. imperfect, pers. a III-a,
pl., forma afirmativă
încremeniţi = c.c.m. (e.p.s.), verb conj. a IV-a,
participiu
şi = conj. coord. copulativă
drepţi = c.c.m. (e.p.s.), adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., gr. pozitiv
până la
înălţimi
= c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
prep. compusă „până la”
ameţitoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
34.
65
şezând = c.c.t. (în timp ce şedea), verb intranz.,
conj. a II-a, activă, gerunziu, forma
afirmativă
în carul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”, plus prep. s. „în”
încărcat = atr. adj., adj. var. provenit din verb,
conj. a II-a, participiu
cu saci = c. ind., s.c.s., m., pl., Ac., neartic.,
plus prep. s. „cu”
vedea = p.v., verb pred., pers., tranz., conj. a
IV-a, activă, ind. imperf., pers. a III-a
sg., forma afirmativă
pe deasupra zăvoiului
= c.c.l., s.c.s., n., sg., G., art. hot. encl.
„lui” plus loc. prep. „pe deasupra”
îmbâcsit = atr. adj., adj. var., provenit din verb,
conj. a IV-a, participiu
de tufe = c. ag., s.c.s., f., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
de răchite = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
şi = conj. coord. copulativă
de sălcii = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
66
neartic., plus prep. s. „de”
35.
cheptănuşii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hot.
encl. „i”
mici = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., pl.,
N.), gr. pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
negri atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., pl.,
N.), gr. pozitiv
cu gulere = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „cu”
roşii = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
verzi atr. adj., adj. var. cu 1 term., 2 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
67
alunecau = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,
ind. imperfect, pers. a III-a, pl., forma
afirmativă
în spirale = c.c.m., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
tăcut = atr. adj., adj. var., provenit din verb la
participiu
şi = conj. coord. copulativă
iuţi = atr. adj., adj. var. cu 1 term., 2 forme
flex., gradul pozitiv
pe trunchiurile = c.c.l., s.c.s., n., pl., Ac., art. hot. encl.
„le”, plus prep. s. „pe”
arborilor = atr. subst. genit., s.c.s., m., pl., G., art.
hot. encl. „lor”
în sus = c.c.l., loc. adv. de loc
36.
68
spânzurătoarea = subiect, s.c.s., f., sg., N., art. hot. encl.
„a”
nouă = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 3
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., sg., N.), gr. pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
sfidătoare = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 3
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., sg., N.), gr. pozitiv
înfiptă = atr. adj., adj. var provenit din verb,
tranz., activă, conj. a III-a, participiu
la marginea
satului
= c.c.l., s.c.s., n., sg., G., art. hot. encl.
„lui”, plus loc. prep. „la marginea”
întindea = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,
activă, ind. imperf., pers. a III-a sg.,
forma afirmativă
sub cerul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”, plus prep. s. „sub”
cenuşiu = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 3
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., sg., Ac.), gr. pozitiv
de toamnă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
ca un clopot = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac., art.
nehot. procl. „un”, plus prep. s. „ca”,
69
provenită dintr-un adv. de mod
comparativ
de sticlă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
aburită = atr. adj. calif., adj. provenit din verb,
tranz., conj. a IV-a, activă, participiu
braţul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”
cu ştreangul = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac., art.
hot. encl. „l”, plus prep. s. „cu”
spre câmpia = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „spre”
neagră = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., sg., Ac.), gr. pozitiv
înţepată = atr. adj. calif., adj. provenit din verb
tranz., conj. I, activă, participiu
ici-colo = c.c.l., loc. adv. de loc
cu arbori = c. ind., s.c.s., m., pl., Ac., neartic.
plus prep. s. „cu”
arămii = atr. adj., adj. calif. var. cu 2 term., 3
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(m., pl., Ac.), gr. pozitiv
37.
el = subiect, pron. pers., pers. a III-a, sg.,
70
masc., N
a trecut = p.v., verb pred., intranz., conj. a III-a,
activă, ind. perf. compus, pers. a III-a,
sg., forma afirmativă
pocnind = c.c.m., verb pred., tranz., conj. a IV-a,
activă, gerunziu
din bici = c. ind. (c. c. instr.), s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic. plus prep. s. „din”
pe lângă boi = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus
prep. compusă „pe lângă”
în zori = c.c.t., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „în”
de zi = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
cu plugul = c. ind. (c.c.sociativ), s.c.s., n., sg.,
Ac., art. hot. encl. „-l”, plus prep. s.
„cu”
pe la noi = c.c.l., pron. pers., pers. I pl., Ac., plus
prep. compusă „pe la”
38.
colegi = subiect, s.c.s., m., pl., N., neartic.
71
cei trei = atr. adj., adj. var. provenit din
numeral cardinal propriu-zis, plus art.
demonstrativ
foşti = atr. adj., adj. provenit din verb la
participiu
ascultau = p.v., verb pred. tranz., conj. I, activă,
ind. imperfect, pers. a III-a, pl.
în cameră = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
severa = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., art. hot. encl. „a”, se acordă în
gen, nr., caz (f., sg., Ac.), gr. pozitiv
căptuşită = atr. adj., adj. provenit din verb, tranz.,
conj. a IV-a, activă, participiu
cu tomuri = c. ind. (c.c.instr.), s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
negre = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., pl., Ac.), gr. pozitiv
până sub tavan = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus
prep. compusă „până sub”
palizi = c.c.m. (e.p.s.), adj. var. cu 2 term., 4
72
forme flex., gr. pozitiv (cu referire la
subiect)
de insomnie = c.c.cz., s.c.s., f., sg., Ac., neart., plus
prep. s. „de”
şi = conj. coord. copulativă
de încordare = c.c.cz., s.c.s., f., sg., Ac., neart., plus
prep. s. „de”
39.
după ani = c.c.t., s.c.s., m., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „după”
de luptă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
cu sărăcia = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac., art.
hot. encl. „a”, plus prep. s. „cu”
grei = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
dar = conj. coord. adversativă
plini = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
73
mereu = c.c.m., adv. de mod simplu
de curaj = c. ind., s.c.s., n., sg., Ac., neartic.,
plus prep. s. „de”
de voie bună = c ind., s.c.compus, f., sg., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
Niţă = subiect, s.pr.s., m., sg., N.
fiul
pădurarului de
la Coasta Morii
= apoziţie dezvoltată, alcătuită din:
- fiul – apoziţie reală, s.c.s., m., sg., N.,
art. hot. encl. „l”
- pădurarului – atr. subst. genit., s.c.s.,
m., sg., G., art. hot. encl. „lui”
- de la Coasta Morii – atr. subst. prep.,
s.pr.compus, f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. compusă „de la”
ajunse un inginer
= p.n., format din verb copulativ ajunse – ind. perf. simplu, pers. a III-a sg., forma afirmativă şi din numele pred. un inginer – s.c.s., m., sg., N., art. nehot. procl. „un”
vestit = atr. adj., adj. var. provenit din verb, tranz., conj. a IV-a, activă, participiu, gr. pozitiv
40.
Bijucă = subiect, s. pr. s., sg., N., neartic.
74
alerga = p.v., verb pers., intranz., conj. I,
activă, ind. imperfect, pers. a III-a sg.,
forma afirmativă
în sunet = c.c.m., s.c.s., n., sg., Ac., neart., plus
prep. s. „în”
de zurgălăi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
şi = conj. coord. copulativă
în tremur = c.c.m., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
de coardele = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
roşii = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
mărunt = c.c.m., adv. de mod
la deal = c.c.l., loc. adv. de loc (arată direcţia)
cu lăbuţe = c.ind. (e.p.s. dar şi c.c.instr.), s.c.s., f.,
pl., Ac., neartic., plus prep. s. „cu”
albe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
75
şi = conj. coord. copulativă
mici = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
Ac.), gr. pozitiv
la chemarea = c.c.cz, s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „la”
de mustrare = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
duioasă = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., sg.,
Ac.), gr. pozitiv
a stăpânei = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i”, plus art. hot. genit. „a”
proclitic
sale = atr. adj., adj. pron. pos.
41.
Bill = subiect, s.pr.s., m., sg., N.
76
înconjură = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,
ind. perf. simplu, pers. a III-a sg.
bărbierit = c.c.m. (e.p.s.) la subiect, verb tranz.,
conj. a IV-a, activă, participiu cu
valoare de adjectiv
proaspăt = c.c.m. (cu nuanţă temporală), adv. de
mod
îmbrăcat = c.c.m. (e.p.s.) referire la subiect, verb,
tranz., conj. I, activă, participiu cu
valoare de adj.
în cămaşă = c.c.m. (nuanţă de c.c.instr.), s.c.s., f.,
sg., Ac., neartic., plus prep. s. „în”
albă = atr. adj. cal., adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., sg., Ac.), gr. pozitiv
cu guler = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
răsfrânt = atr. adj. calif., adj. provenit din verb,
tranz., conj. a III-a, activă, participiu
în dimineaţa = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a” plus prep. s. „în”
următoare = atr. adj. de identif., adj. var. cu 2
77
term., 3 forme flex., se acordă în gen,
nr., caz (f., sg., Ac.)
cu pas = c.c.m., s.c.s., m., sg., Ac., neartic.,
plus prep. s. „cu”
elastic = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., sg.,
Ac.), gr. pozitiv
„Biblioteca de împrumut”
=c.d., s.pr., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”
a oraşului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.
hot. encl. „lui”, plus art. posesiv genit.
„a”
42.
din vorbă în = c.c.t., loc. adv. de timp
78
vorbă
am scos = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,
ind. perf. compus, pers. I sg., forma
afirmativă
din sacul = c.c.l., s.c.s., m., sg., Ac., art. hot. encl.
„-l”, plus prep. s. „din”
de vânătoare = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
sticla = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”
de rachiu = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de” (subst.
defectiv de pl.)
şi = conj. coord. copulativă
pachete = c.d., s.c.s., n., pl., Ac., neartic.
două = atr. adj., adj. provenit din numeral
cardinal propriu-zis (n., pl., Ac.)
de tutun = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg.
(defectiv de plural), Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
de pipă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
43.
un volum = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. nehot.
79
procl. „un”
de versuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
inedite = atr. adj. calif., adj. var. 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(n., pl., Ac.)
apărut = atr. adj., adj. provenit din verb,
intranz., conj. a II-a, activă, participiu
la un sfert şi mai bine de veac
= c.c.t., s.c.s., n., sg., Ac., art. nehot.
procl. „un”, plus loc. prep. alcătuită din
adv. de mod, gr. comparativ de
superioritate, plus prep. s. „de”, plus
s.c.s., n., sg., Ac.
de la moartea = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac., art.
hot. encl. „a”, plus prep. compusă „de
la”
poetului = atr. subst. genit., s.c.s., m., sg., G.,
art. hot. encl. „lui”
solicită = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,
ind. prez., pers. a III-a sg.
în mod necesar = c.c.m., loc. adv. de mod, alcătuită din
s.c.s., n., sg., Ac., plus prep. s. „în”,
80
plus adj. calif. var. cu 2 term., 4 forme
flex., n., sg., Ac.
explicaţii = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.
câteva = atr. adj., adj. nehot., f., pl., Ac.
istorico-literare = atr. adj., calif., adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., f., pl., Ac.
în primul rând = c.c.t. (nuanţă modală), loc. adv. de
timp, alcătuită din numeral ordinal cu
valoare de adj., n., sg., Ac., plus prep. s.
„în”, plus s.c.s., n., sg., Ac.
44.
cânta = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,
ind. imperf., pers. a III-a sg., forma
afirmativă
durerile, suferinţele..., dorul şi durerea
= c.d. multiplu:
durerile – c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art.
hot. encl. „le”
suferinţele - c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art.
hot. encl. „le”
dorul – c.d., n., sg., Ac., art. hot. encl.
81
„-l”
durerea - c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art.
hot. encl. „a”
pădurăriţei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i”
a casei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i”, plus art. hot. posesiv „a”,
formă neacordată specifică limbajului
popular
acesteia = atr. adj., adj. pron. demonstrativ de
apropiere, f., sg., G.
întunecoase = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., sg., G.), gr. pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
încuiată = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., provenit din verb la participiu
veşnic = c.c.m., adv. de mod
dar = conj. coord. adversativă
tot = c.c.m., adv. de mod
mai mult = c.c.m., adv. de mod cantit., gr.
comparativ de superioritate
82
sa = atr. adj., adj. pron. posesiv, f., sg.,
Ac., 1 posesor, 1 obiect posedat
45.
o legătură = subiect, s.c.s., f., sg., N., art. nehot.
procl. „o”
cu felii = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
de pere = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep.s. „de”
şi = conj. coord. copulativă
de mere = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic., plus prep.s. „de”
zvântate = atr. adj., adj. var. cu 2 term., provenit
din verb conj. I, activă, participiu
la soare = c.c.l. (cu nuanţă modală), s.c.s., m.,
sg., Ac., neartic., plus prep. s. „la”
mai pântecoase = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., gr. comparativ de superioritate
decât un egumen
= c.c.m. comp., s.c.s., m., sg., Ac., art.
nehot. procl. „un”, plus prep. compusă
83
„decât”
ţinea = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,
activă, ind. imperfect, pers. a III-a, sg.,
forma afirmativă
cumpănă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., neartic.
în desag = c.c.l., s.c.s., m., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
celălalt = atr. adj., adj. pron. dem. de depărtare
zglăvoacelor = c. ind., s.c.s., f., pl., D., art. hot. encl.
„lor”
şi = conj. coord. copulativă
boiştenilor = c. ind., s.c.s., m., pl., D., art. hot. encl.
„lor”
din potrivă = atr. adv., loc. adverbială
46.
Vico = subiect, s.pr.s., m., sg., N
84
răspunde = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,
activă, ind. prezent, pers. a III-a sg.,
forma afirmatiă
întrebării = c. ind., s.c.s., f., sg., D., art. hot. encl.
„i”
relative la funcţiuni
= atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., pl., Ac.,
neartic., plus loc. prep. „relative la”
(provenită din adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., gr. pozitiv)
stabilind = c.c.m., verb tranz., conj. a IV-a,
activă, gerunziu
momentul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”
apariţiei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i”
acesteia = atr. pron., pron. dem., de apropiere, f.,
sg., G
în frază = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „în”
prima = atr. adj., adj. provenit din numeral
ordinal, f., Ac.
de dezvoltare = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
85
neartic., plus prep. s. „de”
adică în faza = atr. s. apoz., izolat, s.c.s., f., sg., art.
hot. encl. „a”, plus. adv. mod „adică”
plus prep. s. „în”
a spiritului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.
hot. encl. „lui”, plus art. posesiv-genit.
procl. „a”
omenesc = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (n., sg.,
G.), gr. pozitiv
lui = atr. pron., pron. pers., pers. a III-a sg.,
m., G., forma acc.
poetică = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., sg.,
N.) gr. pozitiv
47.
pădurarul = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. hot.
86
encl. „l”
era un om...un uriaş
= p.n., format din verb copulativ era –
ind. imperf., pers. a III-a sg., forma
afirmativă şi din n.p. un om...un uriaş –
s.c.s., m., sg., N., art. nehot. procl. „un”
înalt = atr. adj., adj. var. cu2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz, (m., sg.,
N.), gr. pozitiv
cu barbă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
şi = conj. coord. copulativă
cu ochii = atr. subst. prep., s.c.s., m., sg., Ac.,
art. hot. encl. „i”, plus prep. s. „cu”
sură = atr. adj., adj. var. calif. cu 2 term., 4
forme flex. (f., sg., Ac.), gr. pozitiv
de oţel = atr. subst. prep., s.c.s., n., defectiv de
pl., Ac., neartic. plus prep. s. „de”
48.
larmă = subiect, s.c.s., f., sg., N., neartic.
87
a lui = atr. pron. genit., pron. pers., pers. a
III-a sg., m., G., forma acc.
tresare = p.v., verb pred., intranz., conj. a IV-a,
activă, ind. prez., pers. a III-a sg.
când şi când = c.c.t., loc. adv. de timp
ca o voce = c.c.m. compus, s.c.s., f., sg., Ac., art.
nehot. procl. „o” plus prep. s. „ca”
provenit din adv. de mod. comp.
omenească = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., f., sg., Ac., gr. pozitiv
până sus = c.c.l., loc adv. de loc
pe culmi = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „pe”
49.
noi = subiect, pron. pers., pers. I, pl., N
88
n-avem = p.v., verb pred. tranz., conj. a II-a,
activă, ind. prez., pers. a II-a, pl., forma
negativă
ce lucra = c.d. (dezvoltat) construit din relativul
ce plus verb de conj. I., tranz., infinitiv
(ce – c.d. pe lângă verb, pron relat.)
într-o zi = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
procl. „o”, plus prep. s. „întru”
fiind Irinuca dusă în sat
= c.c.t. (cu nuanţă cauzală), dezvoltat,
construcţie absolut gerunzială care
conform G.A. – 1966, p.511 este
alcătuită şi se poate analiza astfel:
Irinuca – subiect (al construcţiei
gerunziale); fiind dusă – p.n. al
construcţiei absolut gerunziale,
exprimat prin verb copulativ, intraz.,
conj. a IV-a, activă, gerunziu; plus n.p.
exprimat prin verb tranz., conj. a III-a,
participiu cu val. de adj.; în sat – c.c.l.,
s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus prep. s.
„în”
şi = conj. coord. copulativă
89
având obicei de a şedea uitată ca fata vătămanului
= c.c.t. nuanţă cauzală, dezvoltat,
construcţie absolut gerunzială, alcătuită
din:
Irinuca – subiect subînţeles
având obicei – p.v. al construcţiei
absolut gerunziale, loc. verb.
(obişnuind)
a şedea – atr. verb. al locuţiunii, al
cuvântului „obicei” din locuţiune, verb.
intranz., conj. a II-a, activă, infinitiv
uitată – c.c.m. (e.p.s.) cu referire la
subiectul construcţiei, verb tranz., conj.
I, activă, participiu
ca fata – c.c.m. comparativ, s.c.s., f.,
sg., Ac., art. hot. encl. „a”, plus conj.
„ca” provenită din adv. de mod comp.
vatamanului – atr. subst. genit., s.c.s.,
m., sg., G., art. hot., encl. „lui”
50.
un tighel = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. nehot.
90
procl. „un”
de aur = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., defectiv
de pl., Ac., neartic., plus prep. s. „de”
frânt = atr. adj., adj. var. provenit din verb,
tranz., conj. a III-a, participiu
neregulat = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., sg.,
N.), gr. pozitiv
s-a arătat = p.v., verb intranz., conj. I, reflexivă
(cu „se” pron. reflex. morfem al
diatezei reflexive, fără funcţie
sintactică), ind., perf. comp., pers. a III-
a, sg., forma afirmativă
deodată = c.c.m., adv. de mod
pe marginea = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „pe”
toată = atr. adj., adj. pron. nehot.
îngrămădirii = atr. subst. genit., s.c.s., f., pl., G., art.
hot. encl. „i”
întunecate = atr. adj., adj. var., provenit din verb,
conj. I, intraz., participiu
şi = conj. coord. copulativă
91
la asfinţit = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „la”
pe jumătatea = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „pe”
de cer = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. „de”
cuprins = atr. adj., adj. var. provenit din verb,
conj. a III-a, activă, participiu
de munţi = c.ag., s.c.s., m., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „de”
şi = conj. coord. copulativă
(de) nouri = c.ag., s.c.s., m., pl., Ac., neartic.
ANALIZA SINTACTICĂ A FRAZEI
92
Ştiut fiind faptul că fraza este o unitate sintactică
superioară propoziţiei, ea fiind alcătuită din două sau mai
multe propoziţii, dintre care cel puţin una este principală,
vom urmări în cazul analizei sintactice a frazei
principalele modalităţi de organizare a enunţului. Pentru a
determina elementele constitutive ale acestuia, trebuie
parcurse mai multe etape:
lectura textului pentru înţelegerea cât mai exactă a
sensului frazei;
identificarea predicatelor şi numerotarea acestora
în ordinea în care apar în frază;
(Atenţie! Să nu uităm că predicatul nu se exprimă
doar printr-un verb, de obicei la mod personal, ci şi
prin interjecţii sau adverbe predicative, de aceea
identificarea acestuia presupune identificarea
unităţilor capabile să exprime predicaţia: verbe la
moduri personale, interjecţii predicative, adverbe
predicative).
stabilirea subiectelor acestor predicate (faptul că
nu am putut identifica toate subiectele trebuie să ne
atragă atenţia asupra posibilităţii existenţei unor
propoziţii subiective, mai ales dacă în frază avem
93
P.adv. Să nu ne grăbim cu stabilirea subiectului
subînţeles, până nu identificăm toate unităţile;
identificare elementelor joncţionale (relatoare) prin
punerea lor între bare, încadrarea în dreptunghi a
conjuncţiilor coordonatoare (controlăm ca acestea
să nu coordoneze două părţi de propoziţie);
numerotăm elementele de relaţie – numărul
acestora trebuie să fie mai mic cu unu decât al
predicatelor;
să verificăm elementele de relaţie pentru ca nu
cumva să fi luat două conjuncţii subordonatoare
împreună (că dacă);
să urmărim şi punctuaţia, ştiind că virgula, punctul
şi virgula, linia de pauză sau parantezele pot
îndeplini rolul de mărci relatoare (coordonatoare şi
subordonatoare);
împărţirea frazei în propoziţii – tragem bare
verticale în faţa relatorilor (uneori relatorul
pronominal poate urma regentului cu care se
încadrează în aceeaşi propoziţie);
numerotarea propoziţiilor: începem numerotarea
cu propoziţia care are cel dintâi predicat, chiar
94
dacă până acolo avem mai multe borne
prepoziţionale sau mai mulţi relatori;
verificăm fiecare propoziţie în parte prin recitire;
identificăm propoziţia (propoziţiile) principale;
precizăm felul propoziţiei (propoziţiilor) secundare
şi stabilim propoziţiile de care acestea depind;
recitim fiecare propoziţiei împreună cu regenta ei,
pentru a stabili gradul de sudură de natură
semantică (eventual rescriem fiecare propoziţie a
frazei, stabilind raporturile dintre ele);
alcătuirea schemei frazei;
stabilirea caracterului incident al unor propoziţii
din frază;
precizăm funcţia sintactică (regentă/subordonată)
şi felul secundarei;
precizarea caracterului regent al unei propoziţii
subordonate;
precizarea modului de realizare a raportului de
subordonare, a regentului şi a funcţiei relatorului;
precizarea raportului de coordonare (dacă există);
verificăm împărţirea corectă a frazei în propoziţii
parcurgând următoarele etape:
95
rescriem textul pe propoziţii (una sub
alta);
transformăm propoziţiile subordonate în
propoziţii principale prin :
renunţarea la elementele joncţionale;
înlocuirea verbelor la modul
conjunctiv (mod al subordonării) cu
aceleaşi verbe, dar la modul indicativ;
completarea propoziţiei cu un
adjectiv demonstrativ (acesta,
aceasta, aceştia, acestea) dacă ultimul
cuvânt este un substantiv articulat
hotărât şi este precedat de o
prepoziţie.
citim fiecare propoziţie pentru a stabili
dacă fiecare cuvânt are funcţie
sintactică.
ATENŢIE!
Dacă propoziţia nu este corect delimitată, cuvintele
în plus nu se leagă de celelalte părţi de propoziţie şi
trebuie să le căutăm un loc într-o altă propoziţie.
ANALIZAŢI SINTACTIC FRAZELE:
96
1.
“Intră în coridorul şcolii şi se apropie de fiul său
atât de repede, încât copiii din sală se speriară şi crezură
că omul vrea să bată pe vreunul dintre ei.”
(Marin Preda, Moromeţii)
2.
“Bănică nu înţelegea nimic din acest cântec vechi,
privea pe fereastră, atras de jocul fulgilor care se roteau şi
cădeau pe sania lui rezemată de salcâmul gros în trunchiul
căruia bunicul a înfipt două inele de fier pentru legat caii.”
(Fănuş Neagu)
3.
“Când mă voi afla în vreo adunare, tu să stai la
spatele meu, şi când vei auzi că încep a croi câte una mai
deochiată, tu să ma tragi de mânecă hainei, căci eu îndată
voi îndrepta-o după fiinţa adevărului.”
(Alexandru Odobescu)
4.
97
“Aproape că-i veni să se ridice şi să fugă, să ajungă
acolo, fiindcă poate întârzia trenul, să-l privească din
umbră, să se încredinţeze încă o dată că el era omul acela,
ca şi cum, dacă ar fi înşelat-o ochii, puteau s-o înşele şi
urechile când îi auzise numele.”
(Radu Tudoran, Dunărea revărsată)
5.
“Si după ce iar a băut, s-a sculat de la masă şi a
poruncit să-i aducă trei cai pe care-i cumpărase în drum.”
(Delavrancea, Nicoară Potcoavă)
6.
“Mai ţin apoi minte că i-am dat o bucată de
plăcintă, că l-am bătut fiindcă nu voia să-mi lase
cimpoaiele, şi că era baiat bun, căci nu s-a supărat, deşi
era mai mare decât mine.”
(Ioan Slavici, Opere alese, p. 66)
7.
98
“Mă umplea o bucurie ameţitoare şi era aşa de
frumos ce-mi închipuiam, încât mă sileam să nu ma mai
gândesc, să aştept în linişte totul, să nu risipesc ceea ce ar
putea fi adevarat, printr-o nesăbuită grabă.”
(Nuvela română contemporană)
8.
“Jupâneasa este salvată, dar madam Popescu,
deoarece a avut imprudenţa să iasă din neutralitate şi să
intervie în război, primeşte în obraz,…, o puternică
lovitură de spadă.”
(I. L. Caragiale, D-l Goe)
9.
”Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor, îl
văd cu pieptul dezgolit în zloată şi-n bătălii, muncind ca să
platească dările ţării, luptând ca să-şi apere pământul,
căzând şi ridicându-se iar, murind la şes şi renăscând în
munţi, pururea tânăr, pururea mândru, cu toate nevoile ce-
au dat să-l răpuie.”
(Alexandru Vlahuţă)
10.
99
“Ăsta e obiectivul, încheie el, şi nu e cazul să vă
mai aduc aminte că la nevoie artileristul trebuie să lupte şi
cu puşcă, grenada şi arma alba dacă nu-i vin întăriri şi
bateria e atacată de forţe de infanterie.”
(Marin Preda)
11.
“Dar eu râd, căci mi-am adus aminte de un prieten,
carele mi-a spus că, dac’oi trece pe la Hanu Ancuţei, să
beau o oală cu vin, să beau două, să beau… pân’ ce-oi
vedea tulbure şi să nu spun la nimeni ce i s-a întâmplat lui
într-o vreme, pe locurile acestea.”
(Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuţei)
12.
“Când mă deşteptai a doua zi, numai dupa o clipă,
parcă, de somn, băgai de seamă că soarele fusese cu mult
mai harnic decât mine, căci se părea că se înălţase pe
ceruri în vârful degetelor şi, de peste întărituri, se uita la
mine, tocmai în fundul peşterii?”
(Calistrat Hogaş)
13.
100
“Să muncim în libertate, să cream în libertate e să
cântăm vieţii cel mai frumos imn pe care l-ar putea
sufletul nostru cuprinde în adâncurile lui.”
(Vasile Pârvan)
14.
“Dacă o fi adevarat că toate vieţuitoarele de pe
pământ se trag dintr-o tulpină şi că s-au deosebit unele de
altele numai silite de împrejurări deosebite prin care au
trecut - ce fel de împrejurări au fost acelea care au putut
sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa, iar cârsteiul,
bunăoară, să hârâie, ca un ceasornic….”
(I. Al. Brătescu- Voineşti)
15.
“Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l
mai slăbea, că viaţa lui e distrusă, şi se pomenise cum
parcă cineva îi turna în inimă un balsam, care-i dădea
seninătatea de care avea nevoie ca să uite eşecul său în
lume.”
(Marin Preda)
101
16.
“Fata nu răspunse nimic, semn că i se părea de
neînţeles să-i ştie cineva numele şi ea să nu-l cunoască pe
cel care vorbea astfel.”
(Marin Preda)
17.
”Păcat că acest dar care era aşa cum era şi pe care
fratele tău aud că-l primise de la bunii lui prieteni, l-ai
pierdut cu atâta uşurinţă, ca şi cum ar fi fost un lucru care
nu valora nimic.”
18.
”De când şi-a închis Dinu ochii, şi ea a ieşit în curte
şi a strigat “tulai”, de atunci a simţit că nu oamenii aceea
care vor veni să vadă pe mort îi va fi sprijin de-acum
înainte, ci calul acela mare, alb, care sta legat de-un
pociumb şi ronţăia liniştit din ogrinji.”
(I. Agârbiceanu, Fefeleaga)
19.
102
“Putem bănui că, în ceea ce priveşte situaţiile de
fapt, acestea nu par să fie prea departe de ceea ce socotim
noi că trebuie să i se fi întâmplat autorului însuşi.”
(N. Gheran, Tânărul Rebreanu)
20.
“Deşi artiştii urmăresc frumosul în artă, ei nu pot să
reverse în operele lor tot ceea ce mintea lor înfierbântată
ar dori să spună, fiindcă “perfecţiunea nu este proprie
lucrurilor lumeşti.””
(Ion Dinu, Nicolae Apostolescu, p. 159)
21.
“Îi spusese că directorul a umblat să-l ducă la
spital, şi că numai ea s-a împotrivit, fiindcă tot mai bine
poate fi îngrijit aici, că-i singur, decât acolo unde-s mulţi.”
(L. Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)
22.
“Cititorul deprins să lase în seama povestitorului,
care-l va dirija prin toate canalele acţiunii, constată că e
solicitat să participe la prospectarea unor spaţii, să deducă,
el insuşi care e sensul unor discontinuităţi.”
(Gabriel Dimişianu, Nouă prozatori, p.147)
23.
103
“Copilul încălecat pe băţul său gândeşte că se află
călare pe un cal din cei mai strainici, pe care aleargă cu
voie bună, şi pe care-l bate cu biciul şi-l struneşte cu tot
dinadinsul şi răcneşte la el din toata inima, de-ţi ie auzul,
şi de cade jos crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi
descarcă mânia în toată puterea lui.”
(I. Creangă, Opere, p.34)
24.
“Proştii se pot împărţi în două: cei ce nu vreau să
fie, şi cu cari te poţi înţelege, şi cei cari sunt bucuroşi că
sunt proşti, şi cu care să nu te întinzi la vorbă.”
(N. Iorga)
25.
“S-ar fi trântit întreagă în omătul ce fierbea în
valurile Iablonicioarei şi ar fi secat şuvoiul dintr-o sorbire,
dar mai avea atâta minte să cugete că ar fi rămas pe loc
trăsnită, copiii s-ar fi prăpădit şi osteneala ei de până
atunci ar fi fost de prisos.”
(Gala Galaction)
104
26.
“Puse pe opt dintre mineri să facă un pat din crengi
de brad, să-l ducă pe mort în sat, poruncii la patru hocmani
să intre numaidecat, cu ceilalti băieşi în mină şi să se
împartă ca de obicei: jumătate să se coboare în vârtej,
jumătate să taie-nainte gangul unde descoperiseră în anul
acesta vâna cea bogată de aur.”
(Ion Agârbiceanu, Culegere de texte…)
27.
“Părinţii lor puteau să moară: dacă rămânea mina
mereu bună, cu partea ce-o au acolo vor putea trăi mereu
în belşug şi nu vor fi siliţi să-şi schimbe viaţa.”
(Ion Agârbiceanu, idem)
28.
“Îmi pare foarte bine că vă aflu sănatoşi, zise
clericul, încercând să păşească cu grijă, cât putea de
gingaş, pe lângă Elenuţa.”
(Ion Agârbiceanu, ibidem)
29.
105
“Câteva minute mai târziu intră în camera de gardă
soldatul care surâsese şi anunţa că la postul lui a apărut un
om care nu s-a supus somaţiei şi nici n-a spus cine e şi
atunci el l-a împuşcat.”
(Marin Preda)
30.
“El le zise încă să-şi aducă aminte de cruzimea
vrăşmaşului, care nu iartă niciodată pe cei biruiţi, cu atât
mai mult pe cei ce s-au revoltat, că nu este destul că a
scuturat jugul robiei, că a înnoit vechile legături cu
împăratul şi că s-a pus sub o putere ardeleană, dacă prin
fapta strălucită ei nu vor căuta a întemeia această vrednică
hotărâre.”
(Nicolae Bălcescu)
31.
“Eu cred că fac bine, răspunde Ghiţă, şi, ca să plec
cu conştiinţa împăcată, aş voi să-ţi atrag atenţiunea asupra
unui lucru ce mă nelinişteşte de mult.”
(Ion Agârbiceanu, Culegere de texte)
106
32.
„Când vuia în sobă tăciunele aprins, care se zice că
face a vânt şi a vreme rea, sau când ţiuia tăciunele, despre
care se zice că te vorbeşte cineva de rău, mama îl mustra
acolo, în vatra focului, şi-l buchisa cu cleştele, să se mai
potolească duşmanul.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
33.
„Acum, du-te la tată-tău şi cere să-ţi deie calul,
armele şi hainele cu care a fost el mire, şi atunci ai să te
poţi duce unde n-au putut merge fraţii tăi, pentru că ţie a
fost scris să-ţi fie dată această cinste.”
(Ion Creangă, Harap-Alb)
34.
„La Crăciun, când tăia tata porcul, şi-l pârlea, şi-l
opărea, şi-l învălea iute cu paie, de-l înăduşea, ca să se
poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc, deasupra
paielor.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
35.
107
„Socotesc că putem zice, fără să ne îndoim, că e
prea bun pentru fabuli veacul în care trăim;
Măcar că se află oameni care nu pricep deloc
Cum a putut să vorbească un sălbatec dobitoc
Şi care vin să te întrebe dacă e adevărat,
Că în vremea veche câinii au vorbit aşa curat.”
(Gr. Alexandrescu)
36.
„Bologa avu aceeaşi impresie, vru să-i
mulţumească, dar simţi că de va rosti o singură vorbă nu-şi
va putea stăpâni lacrimile şi se va face de râsul soldatului
care se apucase să-i descarce bagajele şi să aşeze toate
cum au fost acum o luna.” (Liviu Rebreanu)
37.
„Încredinţat că nimic din ce a făcut în anii pe care
i-a petrecut în şcoală nu a fost de prisos, dar convins că
mai are multe de învăţat, chiar dacă rezultatele obţinute
par destul de bune, tânărul, doctor cum era să se afirme cât
mai repede, s-a prezentat la uzină, sigur fiind că ceea ce
şi-a propus, fără îndoială se va realiza.” (Marin Preda)
108
38.
„Când am sosit amorţit de frig la Cocorăşti, îmi era
frică să mă duc acasă; pentru aceea Huţu a venit la mine,
ca să spună că el e de vină, că m-a luat şi pe mine, şi toate
au fost bine, fiindcă mama se bucura că n-am degerat pe
drum, iar tata zicea că aşa trebuie, ca voinicii să umble pe
ger şi pe frig.”
(Ioan Slavici)
39.
„Mai lasă-mă oleacă, zicea el necăjit; şi când te-oi
striga să vii iar, să mă asculţi; şi de n-oi şti nici atunci,
apoi dracul să mă ieie.”
(Ion Creangă)
40.
„Apoi fără să ne zbatem, ... mi-i da şaisprezece
lei ... şi ţi-oi duce-o ... ca pe palmă; că, după cum vezi,
căruţa acum am adus-o de la încăţat şi că i-am tras şi o
unsoare de cele a dracului, de are să meargă cum îi
sucala.”
(Ion Creangă)
109
41.
„Acolo vom poposi puţin, om clătării plosca bine
şi-oi umple-o cu apă proaspătă, ca să avem la drum, căci
mai încolo nu prea sunt fântâni şi √ din partea apei mi se
pare că i-om duce dorul.” (Ion Creangă)
42.
„Mi s-a întâmplat să pierz un amic, şi nu mă pot căi
destul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să
spun oricui vrea să mă asculte, trista mea întâmplare.”
(I. L. Caragiale)
43.
„Nu te sfii niciodată să pui în acţiune mijloacele pe
care le-ai văzut şi care sunt osândite în bibliotecă,
spunându-le că mecanismul ipocriziei este cunoscut şi că
mijloacele se văd.”
44.
„Că puteau să mă omoare în faţa primăriei, fiindcă
vrusesem să-i fac să înţeleagă că nu-i bine să tragă foloase
de pe urma nenorocirii altora, era posibil.” (Marin Preda)
110
45.
„Încotro mă îndrept, mă aşteaptă marea cea mare şi
amară, în care, totuşi, voi căuta să nu mă pierd.”
(Zaharia Stancu)
46.
„Ne pare folositor să arătăm prin mai multe citări că
această glorioasă încredere în sine nu se mărgineşte la
câteva exemple izolate, ci se produce aşa de des în
scrierile române, încât pare să fie una din tendinţele
caracteristice ale spiritului public.”
(Titu Maiorescu)
47.
„Ce e regretabil pentru mine e că totdeauna, după
ce am urmat pe unul, când mă uit înapoi mă căiesc că n-
am urmat povaţa celuilalt, de aceea trebuie să stau
aşteptând singur, în zadar, o împăcare care este
imposibilă.”
48.
„Cum nu-i convenea să fie deranjat toată ziua, luă
în graba mare hotărârea să decupleze telefonul şi să iasă la
plimbare, ca din mintea lui să dispară grijile zilnice şi să
revină la calmul său imperturbabil.”
111
49.
„Nilă îşi închipuia că e vorba de o socoteală
complicată de cifre, care ţinea de ştiinţa de a fi magaziner,
ştiinţă, dacă nu era învăţată, n-aveai cum pricepe cât punea
Paraschiv pe bon şi nicicum nu îşi închipuia că era vorba
de hoţie, încât rămânea cu faţa vinovată sub privirea
înşelătoare a fratelui său.”
(Marin Preda)
50.
„Dacă mi s-ar cere în fiecare zi să fiu cum nu sunt
eu de obicei ar însemna că tot ce s-ar întâmpla de acum
înainte să nu mă mai intereseze deloc, deci dacă ar
interveni ceva neprevăzut în viaţa mea ar fi pentru că aşa a
vrut Domnul.”
51.
„Şi înţelegi dumneata, că statul ar face mai bine,
dacă s-ar lăsa lucrurile aşa cum sunt şi dacă ar pune în loc
de al doilea dascăl pe „Huţu, fiindcă n-ar trebui să-i
plătească.”
(Ioan Slavici)
112
52.
„Dacă am reuşit să dau ceva valabil neamului meu,
apoi toate laudele, pe care le primesc cu recunoştinţă,
vreau să le întorc umilitor şi ofensaţilor vieţii, acelora,
care s-au petrecut ca frunzele şi florile anotimpurilor şi
care mi-ai transmis depozitul lor, să-l pun în faţa lumii
nouă, mărturie pentru nedreptatea imensă pe care au
suferit-o.”
(M. Sadoveanu)
53.
„De fapt tragedia lui Moromete nu provine din
inadaptare, inadaptarea a declanşat însă criza unei
conştiinţe care nu se mai regăseşte, pentru că întrebarea
fundamentală pe care şi-o pune la bătrâneţe, când trăieşte
toate aceste schimbări, este de ce se întâmplă ceea ce se
întâmplă, orice ai face.”
(Marin Preda)
54.
„Era adevărat că acest sergent nu încetase să se
arate vesel de când venise, ... dar poate că ar fi fost cazul
ca tocmai evenimentele de ieri să-l fi pus şi pe el niţel pe
gânduri.”
(Marin Preda, Ora din august)
113
55.
„Şi el, care înghiţea în sec, de foame nu-i venea să
spuie drept, deşi abia era de şase ani, căci simţea pe mă-sa
bolnavă greu, şi tot zadarnic ar fi fost s-o mai mâhnească
şi el cu foamea lui.”
(B. Şt. Delavrancea, Nuvele şi povestiri)
56.
„Mă doare că i-a fost dat să treacă prin atâtea
momente dificile şi să îndure atâta suferinţă, dar îmi place
să cred că de acum înainte va fi ferit de toate aceste
necazuri şi în curând îşi va reface viaţa, chiar dacă ar fi să
ia totul de la capăt.”
57.
„Cu cât înaintam pe drumul Sihlei, cu atât natura
devenea mai aspră; ai fi zis că ea-şi încruntă privirea şi că
mustră pe drumeţul prea cutezător, care îndrăzeşte să calce
peste hotarele pustiului şi să tulbure, cu zgomotul paşilor
sau al respiraţiei sale, adânca linişte a singurătăţii.”
(C. Hogaş, Pe drumuri de munte)
114
58.
„Îi venea să se ducă şi tot să se ducă, încât să i se
piardă urma şi toată lumea să-l uite, numai ea singură să-şi
aducă în toată clipa aminte, că el a voit şi a putut, dar s-a
stăpânit fiindcă atât de mult a iubit-o încât s-a dus pribeag
în lume numai ca dânsa să poată trăi nesupărată.”
(Ioan Slavici)
59.
E nevoie să mai spunem că toţi şi-au scos pipele,
pentru că nu se ştia dacă fumează ori nu √.
(Mihail Sadoveanu)
60.
Nu încerca, mai ales dacă te vei ridica cu mult
deasupra comunului, să înlături duşmăniile pe care le vei
stârni, făcând pe placul fiecăruia, umilindu-te înaintea
adversarilor: e o trudă zadarnică deoarece mediocrii te
urăsc nu fiindcă i-ai contrazis, ci pentru că i-ai întrecut.
(G. Călinescu)
115
61. SĂ SE DELIMITEZE SUBORDONATELE
ŞI SĂ SE ARATE FELUL LOR:
1. Dat fiind faptul că a citit mult, este foarte informat.
2. A reuşit întrucât a muncit intens.
3. L-am făcut să se răzgândească.
4. Mă deranjează că n-ai sosit la timp.
5. E prea greu sacul ca să-l poţi ridica.
6. Oricum i-ai argumenta nu-l poţi convinge.
7. Nu mi-a trecut prin cap să-i telefonez.
8. Tot ce s-a spus e adevărat.
9. Convins că e bine pregătit, Dorian s-a prezentat la
examen.
10. Ion pare să se fi hotărât.
11. El s-a decis să plece.
12. Cum vremea nu era frumoasă, am renunţat la
excursie.
13. L-am convins să se prezinte la examen.
14. A ajuns să nu-l mai intereseze nimic.
15. Nu mă interesează dacă a demarat acţiune.
16. Piatra, că e piatră, şi de la o vreme creapă.
17. Era indignat că nu i se da atenţia cuvenită.
116
18. Conduita lui a rămas ca şi cum nu s-ar fi
maturizat.
19. După toate câte s-au întâmplat, nu i-am mai scris.
20. A fost o petrecere cum n-a mai fost alta.
21. Să-l văd venind/ Aş mai trăi o viaţă.
22. Îi era ruşine că a greşit.
23. Ceea ce-i vânt să se prefacă-n furtună.
24. Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi
apă.
25. Aud cum bate ploaia-n geam.
26. Mârşăvia nu se sfia să şi-o mărturisească ori de
câte ori avea prilejul.
27. Hotărându-se în familie ca băiatul să renunţe la
facultate, nimeni nu s-a gândit la viitorul lui.
28. Cum însă speranţele ne-au fost spulberate, de-
acum fie ce-o fi.
29. Decis să nu mai facă nici un compromis, nu-i
mai păsa că va fi hulit şi persecutat de vechii lui
tovarăşi.
30. Nu se ştie cum se va termina totul.
31. Ei nu par ce vor fi.
32. Gândul că nu vor ajunge la timp a devenit o
obsesie.
117
33. Convingându-se că a greşit, şi-a cerut scuze.
34. Nu-mi vine a crede că suntem atât de aproape de
izbândă.
35. Cămaşa trebuie să fie schimbată zilnic.
36. De vreme ce m-am hotărât, nu-ţi pot da răspunsul.
37. I se întâmplă deseori să revină la hotărârea dintâi.
38. Mi-e dor să mai revăd satul natal.
39. Andrei, că e bun la matematică, şi n-a rezolvat
problema.
40. Înveţi, reuşeşti.
41. Dorinţa să reuşească s-a împlinit.
42. Fireşte că n-a obosit.
43. Nenorocirea este că m-a obosit.
44. Aceasta este supărarea mea; că m-a obosit.
45. Constat ca m-a obosit.
46. Gândul, că m-a obosit, îl preocupă.
47. Aşa de tare vorbeşte că m-a obosit.
48. Se temea că m-a obosit.
49. Dacă te-ai prins în horă trebuie să joci.
50. Dacă m-ar ruga şi în genunchi, tot nu mă mai
întorc la el.
118
62. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin conjuncţia subordonatoare “dac ă ”: SB; PR; AT; CD; CI; CDT; CT; CZ; CV.
63. Alcătuiţi fraze în care să aveţi diferite tipuri de subordonate introduse prin relativul “unde”: SB; PR; AP; AT; CD; CI; CL.
64. Construiţi tipuri diferite de subordonate introduse prin adverbul relativ “cum”: SB; PR; AT; CD; CI; CM; CV.
65. Se dă subordonata “că a plecat”. Alcătuiţi regente, astfel încât aceasta să capete următoarele valori: SB; PR; AT; CD; CI; CZ; CNS.
66. Alcătuiţi fraze în care subordonata să fie introdusă prin adverbul relativ “când”: SB; PR; AP; AT; CD; CI; CT.
67. Alcătuiţi fraze în care să se afle diverse subordonate introduse prin pronumele relativ compus “ceea ce”: SB; PR; AT; CD; CI; INST; SOC; REL.
119
68. Alcătuiţi fraze în care subordonatele să fie introduse prin relativul “care”: SB; PR; AT; CD; CI; CL; CT; CZ; CV.
69. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin relativul “cât”: SB; PR; AT; CD; CI; CL; CT; CM; CV.
70. Formulaţi diferite tipuri de fraze în care subordonata să fie introdusă prin adverbul relativ- interogativ “ce”: SB; PR; AT; CD; CI.
71. Introduceţi subordonate în fraze cu ajutorul conjuncţiei subordonatoare “să”: SB; PR; AT; CD; CI; CS; CDT; CNS.
72. Realizaţi diferite subordonate cu ajutorul conjuncţiei compuse “ca…să”: SB; PR; AT; CD; CI; CS; CNS.
73. Alcătuiţi subordonate introduse în fraze prin conjuncţia “c ă ”: SB; PR; CD; CI; AT; CNS; CV; CZ.
74. Construiţi fraze a căror subordonate să fie introduse cu ajutorul conjuncţiei “de”: SB; PR; AT; CD; CI; CDT; CT; CV.
120
REZOLVAREA FRAZELOR
1. 1 2
“Intră în coridorul şcolii ¹/ şi/se apropie de fiul său 3
atât de repede²/, încât copiii din sală se speriară³ / şi/ 4 5 6
crezură4/ că omul vrea 5/ să bată pe vreunul dintre ei.6/”
1 = PP
2 = PP
3 = CNS2
4 = CNS3
5 = CD (4)
6 = CD (5)
PP şi cop PP
CNS CNS şi cop
CD
CD
121
şi - coordonatoare copulativă
şi - coordonatoare copulativă
1
6
2
43
5
2. 1
“Bănică nu înţelegea nimic din acest cântec vechi1/, 2 3
privea pe fereastră, atras de jocul fulgilor2/ care se roteau 3 / 4
şi/ cădeau pe sania lui rezemată de sălcamul gros4/ în 5
trunchiul căruia bunicul a înfipt două inele de fier pentru
legat caii.5/”
1 = PP
2 = PP
3 = AT
4 = AT
5 = AT (4)
P.P. P.P.
AT şi cop. AT
AT
122
coordonatoare prin juxtapunere
şi - coordonatoare copulativă
1 2
43
5
3.
1 2
”Când mă voi afla în vreo adunare1/, tu să stai la 3
spatele meu2/, când vei auzi3/ că încep a croi câte una mai 4
deochiata4/, tu să mă tragi de mâneca hainei5/, căci eu 5
îndată voi indrepta-o după fiinţa adevărului6/.”
= PP ş i - coordonatoare copulativă
= PP
= CCT (2)
= CCT (5)
= CD (3)
= CZ (5)
PP şi cop PP
CCT CZ CCT
CD
123
2
5
1
3
4
6
1
2
4
3
5
6
4. 1 2 3 4“Aproape 1/ că-i veni 2/ să se ridice 3/şi / să fugă 4 / , /să
5 6 7
ajungă acolo5/, fiindcă întârzia trenul6/, să-l privească din 8 9
umbră7/, să se incredinteze încă o dată 8/ că el era omul 10 11
acela9/, ca si cum 11/, dacă ar fi inselat-o ochii10/, puteau11/12 13
s-o înşele şi urechile12/ când îi auzise numele13/.”
= P.P. = CI (8)= SB (1) = M/comp (8)= SB (2) şi - coord cop. = CDT (11)= SB (2) = CD (11)= SC (F) (4) = T (11)
= CZ (1) = SC (F) juxt. = CS (F) (5)
PP CZ
SB
SB şi cop. SB
(F) (F) (F)
juxtapunere
CI M comp.
CDT CD T
124
2
4
3
5
7
6
1
8
9
10
11
12
13
1
3
2
4
7
10
5
9
8
11
12 13
6
2
5
41
3
5. 1 2
“Şi după ce iar a baut 1 /, s-a sculat de la masă2/ şi a 3 4 5
poruncit 3/să-i aducă trei cai 4/ pe căre-i cumparase în
drum5/.”
= PP ş i - coordonatoare copulativă
= PP
= T (2)
= CD (3)
= AT (4)
PP şi cop PP
T CD
AT
125
2
3
1
4
5
6. 1 2
“Mai ţin apoi minte1/, că i-am dat o bucată de plă-3 4 5
cintă2/, că l-am bătut3/ fiindcă nu voia 4/ să-mi lase 6 7
cimpoaiele5/, şi că era baiat bun6/, căci nu s-a supărat7/, 8
deşi era mai mare decât mine8/.”
= PP
= CD juxtapunere
= CD şi - coord cop.
= CD
= CZ (3)
= CD (4)
= CZ (6)
= CSV (7)
PP 1
CD
CD 2 juxt 3 şi cop 6 CD
CZ 4 7 CZ
CD 5 8 CSV
126
2
6
3
4
7
5
1
8
7.
1 2
“Mă umplea o bucurie ameţitoare1/şi era aşa de 3 4
frumos2/ ce-mi închipuiam3/, încât mă sileam4/ să nu mă 5 6 7
mai gandesc5/ să aştept în linişte totul6/, să nu risipesc 7/ 8
ceea ce ar putea fi adevarat8/, printr-o nesăbuită grabă7/.”
= PP
= PP
= AT (2)
= CNS (2)
= CI
= CI
= CS (F) (6)
= CD (7)
PP şi cop. PP
AT CNS
CI juxtapunere CI
CS
CD
127
2
4
3
5
7
6
1
8
1
3 4
2
7
65
8
1
3
2
4
5
8. 1
“Jupâneasa este sălvată1/, dar madam Popescu5/, 2 3
deoarece a avut imprudenţa2/ să iasă din neutralitate3/şi să 4 5
intervie în război4/, primeşte în obraz,…, o puternică
lovitură de spadă5/ .”
= PP
= PP
= CZ (5)
= AT (2)
= AT (2)
PP PP
CZ
AT şi cop. AT
128
5
3
2
4
1
9. 1
“Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor1/, îl 2
văd cu pieptul dezgolit în zloată şi-n bătălii, muncind2/ că 3 4
să plătească dările ţării3/, luptând2/ că să -şi apere pămân-
tul4/, căzând şi ridicându-se iar, murind la şes şi renăscând
în munţi, pururea tânăr, pururea mândru, cu toate nevoile2/ 5 6
ce-au dat5/ să-l răpuie6/.”
1 = PP
2 = PP
3 = CS (2)
4 = CS (2)
5 = AT (2)
6 = CD (5)
PP 1 juxt. 2 PP
Coord cop.
CS 3 4 CS AT 5
CD 6
129
10. 1 2 3
“Ăsta e obiectivul1/, încheie el2/, şi nu e cazul3/ să 4 5
vă mai aduc aminte4/ că la nevoie artileristul trebuie5/ să 6 7
lupte şi cu puşcă, grenadă şi armă albă6/ dacă nu-i vin 8
întăriri7/ şi/ bacteria e atacată de forţe de infanterie8/.”
= PP şi - coord. cop. = P incid.
= PP
= SB (3)
= CI (4)
= SB (5)
= CT şi - coord. cop.
= CT
PP şi cop. PP P incid.
SB
CI
SB
CT CT
130
3
5
4
6
8
7
1 2
1
6
4
5
7 8
3 2
11. 1 2
“Dar eu râd1/, căci mi-am adus aminte de un prie- 3 4
ten2/, cărele mi-a spus3/ că5/, dac’oi trece pe la Hanu 5 6
Ancuţei4/, să beau o oală cu vin5/, să beau două6/, să 7 8 9
beau7/ … pân’ ce-oi vedea tulbure8/ şi să nu spun la 10
nimeni9/ ce i s-a intâmplat lui într-o vreme, pe locurile
acestea10/.”
= PP = CD= CZ = CD= AT = CD= CDT (5) = CD = CM (7) = CD (8)
1 PP
2 CZ
3 AT
CD 5 6 CD 7 CD 8 CDjuxt. juxt. cop.
CDT 4 9 CM 10 CD
131
2
4
3
9
7
6
1
8
5
10
12. 1
“Când mă deşteptai a doua zi 1/, numai după o 2 3 4
clipă, parcă, de somn2/, băgai de seama3/ că soarele fusese 5
cu mult mai harnic decât mine4/, căci se părea5/ că se 6
înălţase pe ceruri în vârful degetelor6/ şi/, de peste 7
întărituri, se uită la mine, tocmai în fundul peşterii7/”
= PP = P incid. (adv. pred.) = CT (3)
= CD (3)
= CZ (4)
= SB (5)
= SB (5)
PP
CT CD
CZ
şi cop. SB SB
132
2
1
5
4
6
7
3
3
1
6
4
5
7
13. 1 2
“Să muncim în libertate1/, să creăm în libertate2/ 3 4
e3/ să cântăm vieţii cel mai frumos imn4/ pe care l-ar putea
sufletul nostru cuprinde în adâncurile lui5/.”
= PP
= SB juxt.
= SB
= P. Pr. (3)
= AT (4)
PP
SB juxt. SB PPr.
AT
133
3
1
4
2
5
1 2
5
3
4
14. 1
“Dacă o fi adevărat1/ că toate vieţuitoarele de pe 2 3
pământ se trag dintr-o tulpină2/ şi/ că s-au deosebit unele
de altele numai silite de împrejurări deosebite3/ prin care 4 5
au trecut4/- ce fel de împrejurări au fost acelea5/ care au 6 7 8
putut sili privighetoarea6/ să ajungă 7/ să cânte aşa8/, iar/ 9
cârsteiul, bunăoară, să hârâie , ca un ceasornic….9/”
= PP = CDT = AT = SB (1) şi – cop. = SB (1)
= CI (6) iar - adv. = CI (6)
= AT (3) = P. Pr. (7)
PP
CDT AT
SB şi SB CI iar CI
AT PPr
134
5
1
2
6
3
9
7
4
8
5
1
2
4
7
8
6
3 9
15.1
“Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment1/ care 2 3 4
nu-l mai slăbea2/, că viaţa lui e distrusă3/, şi/ se pomeni-5
se4/ cum parcă cineva îi turna în inimă un balsăm5/, care-i 6 7 8
dădea seninătatea6/ de care avea nevoie7/ ca să uite eşecul
său în lume8/.”
= PP poate fi considerată apozitivă = PP = AT (1) = AT (1) = CI (4)
= AT (5) = AT (6)
= CS (7)
PP şi cop. PP
AT juxt. AT CI
AT
AT
135
31
4
3
2
5
7
6
8
41
2 5
7
3
6
CS (F)
16.
1 2
“Fata nu răspunse nimic, semn1/ că i se părea de 3 4
neînţeles2/ să-i ştie cineva numele3/ şi/ ea să nu -l cunoască 5
pe cel4/ care îi vorbea astfel5/.”
= PP
= AT
= SB (2) şi - coord. cop.
= SB (2)
= AT (4)
PP
AT
SB şi cop. SB
AT
136
8
1
2
4
3
5
1
3
2
5
4
17. 1 2 3
“P ăcat √ 1/ că acest dar6/ care era aşa2/ cum era 3/ şi/ pe4 5
care fratele tău5/ aud4/ că-l primise de la bunii lui prieteni5/, 6 7l-ai pierdut cu atâta uşurinţă6/, ca şi cum ar fi fost un lucru7/
8care nu mai valora nimic.8/”
√ e
= PP = AT (6) (coord. cop. cu 4) = CM (2) = AT (6) (coord. cop. cu 2) = CD (4)
= SB (1) = CM comp. (6)
= AT (7)
PP
SB
AT şi cop. AT SB
CM CD AT
137
2
1
4
3
5
6
7
8
1
2
6
8
4 7
53
18.1 2
“De când şi-a închis Dinu ochii1/, şi/ ea a ieşit în 3 4
curte2/ şi/ a strigat “tulai”3/, de atunci a simţit4/ că nu 5 6
oamenii aceea7/ care vor veni5/ să-l vadă pe mort6/ îi vor 7
fi sprijin de-acum inainte7/, ci calul acela mare, alb8/, care 9 10
sta legat de-un pociumb9/ şi/ ronţăia liniştit din ogrinji10/.”
= PP = CT (4) şi - cop. = CT (4) şi - cop. = CT (4) = CD (4) şi - cop.
= CD (4) = AT (8) şi - cop.
= AT (10) = AT (7) = CS (5)
PP
CT şi cop şi cop CD şi cop CD
CT CT
AT ATAT
138
1
4
3
2
7
9
8
105
6
4
1 2 73 8
9 10
5
CS19. 1 2
„Putem bănui1/ că3/, în ceea ce priveşte situaţiile de 3 4
fapt2/, acestea nu par3/ să fie prea departe4/ de ceea ce 5 6 7
socotim noi5/ că trebuie6/ să i se fi întâmplat autorului
însuşi7/.”
1 = P.P.
2 = R (relatie) (1) (CD)
3 = CD (1)
4 = P.Pr (3)
5 = CI (4)
6 = CD (5)
7 = SB (6)
PP
R (CD) CD
PR
CI
CD
139
6
1
2
5
3
4
6
SB
20. 1
„Deşi artiştii urmăresc frumosul în artă1/, ei nu 2 3
pot2/ să reverse în operele lor tot3/ ceea ce mintea lor 4 5
înfierbântată ar dori4/ să spună 5/, fiindcă “perfecţiunea nu 5
este proprie lucrurilor lumeşti.6/” “
2 = P.P.
1 = CV (2)
3 = CD (2)
4 = AT (3)
5 = CD (4)
6 = CZ (2)
PP
CV CD CZ
AT
CD
140
7
2
1
4
63
5
21. 1 2 3
„Îi spusese1/ că directorul a umblat2/ să-l ducă la 4
spital3/, şi/ că numai ea s-a impotrivit4/, fiindcă tot mai 5 6
bine poate fi ingrijit aici5/, că-i singur6/, decât acolo unde-7
s mulţi7/.”
= PP = CD (1) = CS (2) = CD (1) = CZ (4)
= CZ (5) = CL (5)
PP
CD CD
CS CZ
CZ CL
141
1
2
4
3
5
6
7
1
2
6
4
3 5
7
22. 1
„Cititorul deprins3/ să lase în seama povestitoru-2
lui1/, care-l va dirija prin toate canalele acţiunii2/, 3 4 5
constată3/ că e solicitat4/ să participe la prospectarea unor 6 7
spaţii5/, să deducă, el insuşi6/ care e sensul unor discon-
tinuităţi7/.”
= PP = CI (3) = AT (1) = CD (3) = CI (4) juxt. coord. cop.
= CI (4) = CD (6)
PP
CI CD
AT CI juxt. CI
CD
142
3
1
4
2
5
7
6
3
1
6
4
2 5
7
23. 1 2
„Copilul încălecat pe băţul său gândeşte1/ că se află 3
călare pe un cal din cei mai strainici2/, pe care aleargă cu 4 5
voie bună3/, şi/ pe care-l bate cu biciul4/ şi/ -l struneşte cu 6 7
tot dinadinsul5/ şi/ răcneşte la el din toată inima6/, de-ţi ie 8 9 10
auzul7/, şi/ de cade jos8/, crede9/ că l-a trantit calul10/, şi/ 11
pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea lui11/.”
= PP = PP = PP = PP = CD (1) = CNS (6) = AT (2) şi - cop. = CDT (9)
= AT (2) = CD (9) = AT (2) şi - cop.
PP PP PP PP cop. cop. cop.
CD CNS CDT CD
cop. cop. AT AT AT
143
61
9
3
2 711
8
4 10
5
1
3
2
4
7
6
10
5
9
8
11
24.1 2
“Proştii se pot împărţi în două: cei1/ ce nu vreau2/ 3 4 5
să fie 3/, şi/ cu cari te poţi înţelege4/, şi/ cei1/ cari sunt 6 7
bucuroşi5/ că sunt proşti6/, şi/ cu care să nu te întinzi la
vorbă7/ .”
1 = P.P.
2 = AT (1) şi – cop.
3 = CD (2)
4 = AT (1) şi – cop.
5 = AT (1)
6 = CI (5) şi – cop.
7 = AT (1)
PP
AT şi AT şi AT şi AT
CD CI
144
1
2 5
3
4 7
6
25. 1 2
“S-ar fi trântit întreagă în omătul1/ ce fierbea în va-3
lurile Iablonicioarei2/ şi/ ar fi secat şuvoiul dintr-o sor-4 5 6
bire3/, dar mai avea atâta minte4/ să cugete 5/ că ar fi ră- 6 7
mas pe loc trăsnită6/, copiii s-ar fi prăpădit7/ şi/ osteneala 8
ei de până atunci ar fi fost de prisos8/.”
= PP = AT (1) şi - cop. = PP = PP şi - cop. = CNS (4)
= CI (5) = CI (5)
= CI (5)
PP PP PP 1 şi cop. 3 dar adv. 4
AT 2 CNS 5
6 juxt 7 și cop. 8 CI CI CI
145
1
2
4
3
5
7
6
8
26. 1 2
“Puse pe opt dintre mineri1/ să facă un pat din 3 4
crengi de brad2/, să-l ducă pe mort în sat3/, poruncii la5
patru hacmani4/ să intre numaidecat, cu ceilalti băieşi în 6
mină5/ şi/ să-i împartă ca de obicei6/: jumătate să se 7 8
coboare în vârtej7/, jumătate să taie-nainte gangul8/ unde 9
descoperiseră în anul acesta vâna cea bogată de aur9/.”
= PP = CI (1) juxt. = CS (2) = PP (1) = CD (4) și - coord.
= CD (4) = CM (6) juxt.
= CM (6) = AT (8)
PP juxt. PP
CI CD și cop. CD
CS CM juxt. CM
AT
146
1
2
4
3
5
7
6
8
9
2
8
1
5
3
4
7
6
9
27.1 2 3
“Părinţii lor puteau1/ să moară 2/: dacă rămânea 4 5
mina mereu bună3/, cu partea5/ ce-o au acolo4/ vor putea 6
trăi mereu în belşug5/ şi/ nu vor fi siliţi6/ să-şi schimbe
viaţa7/.”
Părinţii puteau = PP să moară = CD (1) dacă rămânea mina mereu bună= CDT (4) cu partea… vor trăi mereu în belşug = PP ce au acolo = AT (4)
şi nu vor fi siliţi = PP (rap. coord. cu prop. 4) să-şi schimbe viaţa = CI (6)
28. 1 2 3
“Îmi pare foarte bine1/ că vă aflu sănatoşi2/, zise 4 5
clericul, încercând3/ să păşească cu grijă4/, cât putea de
gingaş, pe lângă Elenuţa5/.”
= PP PP PP (incid.) = SB (1) = PP (incidentă) = CD (3) SB CD
= CM (4)
CM
147
2
4
3
5
7
6
1
2
4
3
5
1
2
1
5
3
4
29.
1
“Câteva minute mai târziu intră în camera de gardă 2 3 4
soldatul1/ care surâse2/ şi/ anunţă3/ că la postul lui a apărut 5 6
un om4/ care nu s-a supus somaţiei5/ şi nici/ n-a spus6/ 7 8
cine e7/ şi atunci el l-a impuşcat8/.”
= PP = AT= AT (1) = AT (7) şi-coord. cop.
= PP = CD (6)= CD (4) = CD (3) şi-coord. cop.
PP şi cop. PP
care că AT CD şi cop. CD care
AT şi cop. CD cine
CD
148
2
4
3 7
6
1
8
5
2 8
1
5
3
4
7
6
30.
1 2
“El le zise încă1/ să -şi aducă aminte de cruzimea 3
vrăşmaşului2/, care nu iartă niciodată pe cei biruiţi, cu atât 4 5
mai mult pe cei3/ ce s-au revoltat 4 / , că nu este destul 5 / că a 6 7
scuturat jugul robiei6/, că a innoit vechile legături cu 8
împăratul4/ şi că s-a pus sub o putere ardeleană8/, dacă 9
prin fapta strălucită ei nu vor căuta a întemeia această
vrednică hotărâre9/.”
= PP = CD (1)= CD (1) = SB (5) juxt. (7)
= AT (2) = SB (5) şi- coord. cop.
= AT (3) = CT (5) = CT (5)
PP că că
CD CD
care că că că dacă AT juxt. şi cop.
SB SB SB CT ce
AT
149
2
4
3 7
6
1
8
5
2
8
1
5
3
4
76 9
9
31.
1 2 3
“Eu cred1/ că fac bine2/, răspunse Ghiţă3/, şi/, ca să 4 5 6
plec cu conştiinţa împăcată4/, aş voi5/ să-ţi atrag atenţiunea 7
asupra unui lucru6/ ce mă nelinişteşte de mult7/.”
= Eu cred – PP, coord. cop. şi cu (5)
= să fac bine – CD (1)
= răspunse Ghiţă =P.P.I.
= ca să plec cu conştiinţa împăcată – CS (5)
= şi... aş voi = P.P. (coord. cop. cu (1))
= să-ţi atrag atenţia asupra unui lucru = CD (5)
= ce mă nelinişteşte de mult = AT (6)
PP şi cop. PP = P.P.I.
să ca să să CD CS CD ce
AT
150
2
4
3
5
7
6
1
2 6
1 5
4
7
3
32.
1 2
„Când vuia în sobă tăciunele aprins 1/, care se zice 2/ 3 4
că face a vânt şi a vreme rea 3/, sau /când ţiuia tăciunele 4/, 5 6
despre care se zice 5 /că te vorbeşte cineva de rău 6 / , mama 7 8
îl mustra acolo, în vatra focului7/, şi-l buchisa cu cleştele8/, 9
să se mai potolească duşmanul9/.”
= P.P. ş i - coordonatoare copulativă
= P.P.
= CT (7)
= AT (1)
= SB (2)
= CT (7)
= AT (4)
= SB (5)
= CS (8)
PP şi cop. PP când când să
CT CT CS care despre care AT AT că că
SB SB
151
7
8
1
2
3
4
5
6
9
7 8
1
52
4
63
9
33.
1 2 3
„Acum, du-te la tată-tău1/ şi /cere2/ să-ţi deie calul, 4 5
armele şi hainele3/ cu care a fost el mire4/, şi/ atunci ai să 6
te poţi duce5/ unde n-au putut merge fraţii tăi6/, pentru că 7 8
ţie a fost scris7/ să-ţi fie dată această cinste8/.”
= P.P. ş i - coordonatoare copulativă
= P.P.
= CD (2) ş i - coordonatoare copulativă
= AT (3)
= PP (2)
= CL (5)
= CZ (5)
= SB (7)
P.P. şi cop. P.P. şi cop. P.P.
să unde pentru că
CD CL CZ cu care să
AT SB
152
1
2
3
4
5
6
7
8
1
3
2
4
7
5
6
8
34.
1 2
„La Crăciun7/, când tăia tata porcul1/, şi/-l pârlea2/, 3 4 5
şi/-l opărea3/, şi/-l învălea iute cu paie4/, de-l înăduşea5/, 6 7
ca să se poată rade mai frumos6/, eu încălecam pe porc,
deasupra paielor7/.”
= P.P.
= CT (7)
= CT (7)
= CT (7)
= CT (7)
= CNS (4)
= CS (5)
PP
CT CT CT şi cop şi cop şi cop CT
CNS
CS
35.
153
7
1
2
3
4
5
6
1
6
2 43
5
7
„Socotesc1/ că putem zice2/, fără să ne îndoim 3/, că
e prea bun pentru fabuli veacul4/ în care trăim5/;
Măcar că se află oameni6/ care nu pricep deloc7/
Cum a putut8/ să vorbească un sălbatec dobitoc9/
Şi /care vin10/ să te întrebe11/ dacă e adevărat12/,
Că în vremea veche câinii au vorbit aşa curat13/.”
P.P.
că CD
cum că măcar că CM CD CV în care care şi cop care AT AT AT cum să CD CS
să dacă
CD CD
că
SB
36.
154
1
3
2
4
7
6
105
9
8 11
12
13
1 2 3
„Bologa avu aceeaşi impresie1/, vru2/ să-i mulţu- 4 5
mească3/, dar/ simţi4/ că de va rosti o singură vorbă5/ nu-şi 6 7
va putea stăpâni lacrimile6/ şi/ se va face de râsul solda- 8 9
tului7/ care se apucase8/ să-i descarce bagajele9/ şi să 10 11
aşeze toate10/ cum au fost acum o lună.11/”
PP PP PP
juxt. dar adv.
să că
CD CD şi cop. CD
care CDŢ AT
să şi cop. să
CI CI
cum
PS (M)
37.
155
10
1 2
7
5
3 6
4
11
8
9
1
„Încredinţat9/ că nimic3/ din ce a făcut în anii1/ pe 2 3
care i-a petrecut în şcoală2/ nu a fost de prisos3/, dar/ 4
convins9/ că mai are multe de învăţat4/, chiar dacă rezul- 5 6
tatele obţinute par5/ să fie destul de bune, tânărul, doritor6/ 7 8 9
cum era 7/ să se afirme cât mai repede8/, s-a prezentat la 10
uzină, sigur fiind9/ că4/ ceea ce şi-a propus10/, fără îndoială 11
se va realiza.11/”
PP
că că chiar dacă cum să că
CI CI CV CM CI CI
din ce să ceea ce
CI PR SB
pe care
AT
156
101
2
753
6
4 118
9
38.
1
„Când am sosit amorţit de frig la Cocorăşti1/, imi 2 3 4
era frică2/ să mă duc acasă3/; pentru aceea Huţu a venit la 5 6 7
mine4/, ca să spună 5/ că el e de vină6/, că m-a luat şi pe 8 9
mine7/, şi toate au fost bine8/, fiindcă mama se bucura9/ că 10 11 12
n-am degerat pe drum10/, iar /tata zicea11/ că aşa trebuie12/, 13
ca voinicii să umble pe ger şi pe frig13/.”
PP pentru aceea PP PP
concl. şi cop.
când să ca să fiindcă iar
CT CI CS CZ cop. CZ
că că că CD CI CD
că ca.....să CZ SB
157
2
3
4
7
6 10
5 9
8
11
12
1
13
39.
1 2
„Mai lasă-mă oleacă1/, zicea el necăjit2/; şi /când 3 4 5 6
te-oi striga3/ să vii iar4/, să mă asculţi5/; şi /de n-oi şti nici 7
atunci6/, apoi dracul să mă ieie7/.”
= P.P.
= P inc. ş i - coordonatoare copulativă
= PP
= CT (4) ş i - coordonatoare copulativă
= CS (4)
= PP
= CDD (7)
PP PP PP P incid. şi cop. şi cop.
CT CS CDT
158
1
6
24
3 5
7
1
2
4
3
5
7
6
40.
1 2
„Apoi2/ fără să ne zbatem 1/, ... mi-i da şaisprezece 3
lei2/ ... şi /ţi-oi duce-o ... ca pe palmă3/; că,/ după cum 4 5
vezi4/, căruţa acum am adus-o de la încăţat5/ şi /că i-am 6 7
tras şi o unsoare de cele a dracului6/, de are să meargă7/ 8
cum îi sucala8/.”
= P.P. ş i - coordonatoare copulativă
= P.P.
= CM (2)
= CM (5)
= CZ (3)
= CZ (3)
= CMS (6)
= CM (7)
PP şi cop. PP
fără să că că CM CZ CZ după cum de CM CNS
cum CM comp.
159
2
3
1
4
5
6
7
8
1 6
2
4
3
5
7
8
41.
1 2
„Acolo vom poposi puţin1/, om clătării plosca 3 4
bine2/ şi/-oi umple-o cu apă proaspătă3/, ca să avem la 5
drum4/, căci mai încolo nu prea sunt fântâni5/ şi/ √ din 6 7
partea apei mi se pare6/ că i-om duce dorul7/.”
√ - căci
= P.P. ş i - coordonatoare copulativă
= P.P.
= P.P.
= CS (3)
= CZ (3) ş i - coordonatoare copulativă
= CZ (3)
= SB (7)
P.P. P.P. P.P.
şi cop. şi cop.
ca să căci şi căci
CS CZ cop. CZ
căci
SB
42.
160
1
2
3
4
5
6
7
2 3
4
7
5 6
1
1 2 „Mi s-a întâmplat 1 / să pierz un amic2/, şi /nu mă
3 pot căi destul de această nereparabilă pierdere3/; de aceea 4 5 6 7trebuie4/ să spun 5 / oricui vrea6/ să mă asculte7/, trista mea
întâmplare.5/”
PP şi cop. PP de aceea PP că să SB SB oricui CI să CD
43.
1 2„Nu te sfii niciodată1/ să pui în acţiune mijloacele2/ 3 4
pe care le-ai văzut3/ şi / care sunt osândite în bibliotecă4/, 5
spunându-le1/ că mecanismul ipocriziei este cunoscut5/ şi/ 6
că mijloacele se văd.6/”
PP
să că că
CI CD şi cop. CD
pe care care
AT şi cop. AT
44.
161
1 3 4
2
7
6
5
2
3
1
5 6
4
1 2
„Că puteau1/ să mă omoare în faţa primăriei2/, 3 4 5 6
fiindcă vrusesem3/ să-i fac4/ să înţeleagă 5/ că nu-i bine6/ 7 8
să tragă foloase de pe urma nenorocirii altora7/, era
posibil8/.” PP
că SB
să fiindcă CZ CZ
să CZ
să CD
să CD
să SB
45.
1 2
„Încotro mă îndrept1/, mă aşteaptă marea cea mare 3 4
şi amară2/, în care, totuşi, voi căuta3/ să nu mă pierd 4/.”
PP încotro în care CL AT
să CD
46.
162
2 3
4
7
6
5
8
1
4
2
1 3
1 2
„Ne pare folositor1/ să arătăm prin mai multe ci- 3
tări2/ că această glorioasă încredere în sine nu se măr- 4
gineşte la câteva exemple izolate3/, ci √ se produce aşa 5 6
de des în scrierile române4/, încât pare5/ să fie una din
tendinţele caracteristice ale spiritului public6/.”
√ - că
= P.P.
= SB (1)
= CD (2) ci advers.
= CD (2)
= CNS (4)
= PR (5)
PP
să
SB că √ că
CD CD ci advers.
încât CNS
să
PR
47.
163
1
2
3
4
5
2
3 4
6
5
1
6
1 2
„Ce e regretabil pentru mine1/ e2/ că totdeauna5/, 3 4
după ce am urmat pe unul3/, când mă uit înapoi4/ mă 5 6
căiesc5/ că n-am urmat povaţa celuilalt6/, de aceea 7 8
trebuie7/ să stau aşteptând singur, în zadar, o împăcare8/ 9
care este imposibilă9/.”
= P.P. juxt.
= P.P.
= SB (2)
= PR (2)
= CT (5) juxt.
= CT (5)
= CI (cu nuanţă cauzală)
= SB (7)
= AT (8)
PP PP juxt.
ce că să
SB PR SB după ce când că care CT juxt. CT CI AT
(CZ)
48.
164
7
1
5
3
4
6
8
9
2
2
3 4 6
51
7
8
9
1 2
„Cum nu-i convenea1/ să fie deranjat toată ziua2/, 3 4
luă în graba mare hotărârea3/ să decupleze telefonul4/ şi 5 6
/să iasă la plimbare5/, ca din mintea lui să dispară grijile 7
zilnice6/ şi /să revină la calmul său imperturbabil7/.”
= CZ (3)
= SB (1)
= PP (1)
= AT (3) ş i - coordonatoare copulativă
= AT (3)
= CS (5) ş i - coordonatoare copulativă
= CS (5)
PP .
cum să să CZ AT şi cop. AT să ca...să să SB CS şi cop. CS
49. 1 2
„Nilă îşi închipuia1/ că e vorba de o socoteală com-
165
1
2
3
4
5
6
7
3
2 6
41 5
7
3
plicată de cifre2/, care ţinea de ştiinţa de a fi magaziner, 4 5
ştiinţă3/ care5/, dacă nu era învăţată4/, n-aveai cum 6
pricepe5/ cât punea Paraschiv pe bon6/ şi /nicicum nu 7 8 9
îşi închipuia7/ că era vorba de hoţie8/, încât rămăsese cu
faţa vinovată sub privirea înşelătoare a fratelui său9/.”
= PP
= CD (1) – conj. că; regent verbul tranz. îşi închipuia
= AT (2) – pron. rel. care; reg. subst. socoteală
= AT (3) – pron. rel. care; reg. subst. ştiinţă
= CDT (cond. 4) – conj. dacă; reg verbul n-avea
= CD (4) – adv. rel. cât; reg. verbul tranz., inf. pricepe
= PP (coord. cop. cu 1 prin conj. copulativă şi)
= CD (7) – conj. că; verb tranz. nu îşi închipuia
= CNS (8) – conj. încât; constr. era vorba.
50.
1 2 3
„Dacă mi s-ar cere în fiecare zi1/ să fiu2/ cum nu
166
1
2
3
4
5
6
7
8
9
4 5
sunt eu de obicei3/ ar însemna4/ să tot6/ ce s-ar întâmpla de 6
acum înainte5/ să nu mă mai intereseze deloc6/, deci8/ 7 8
dacă ar interveni ceva neprevăzut în viaţa mea7/ ar fi8/ că 9
aşa a vrut Domnul9/.”
= SB (4)
= SB (1)= PR (2) = PP
= AT (6) = PR (4)
= SB (8) = PP = CZ (8)
PP juxt. PP
dacă să dacă că SB PR SB CZ
să ce
SB AT
cum PR
51.
1 2
167
1
2
3
4
5
6
7
8
3
2
6
4
1
5
8
97
9
„Şi înţelegi dumneata1/, că statul ar face mai bine2/, 3 4 5
dacă s-ar lăsa lucrurile aşa3/ cum sunt 4/ şi /dacă ar pune în 6
loc de al doilea dascăl pe Huţu5/, fiindcă n-ar trebui6/ să-i 7
plătească7/.”
= PP
= CD (1)= CDT (2) = CM (3)
= CDT (2) = CZ (2)
= SB (8)
PP
că
SB dacă dacă fiindcă
CDT şi cop. CDT CZ
cum să CM SB
52.1 2
„Dacă am reuşit1/ să dau ceva valabil neamului 3
168
1
2
3
4
5
6
7
2
3
4
65
1
7
meu2/, apoi4/ toate laudele5/, pe care le primesc cu re- 4 5
cunoştinţă3/, vreau4/ să le întorc umilitor şi ofensaţilor 6
vieţii, acelora5/, care s-au petrecut ca frunzele şi florile 7
anotimpurilor6/ şi /care mi-ai transmis depozitul lor7/, ca 8
să-l pun în faţa lumii nouă, mărturie pentru nedreptatea 9
imensă8/ pe care au suferit-o9/.”
PP
dacă să CZ CD
să pe care care care
CD AT AT AT
ca să CS
pe care AT
53.1
„De fapt, tragedia lui Moromete nu provine din 2
169
2 3
8
76
5
4
1
9
inadaptare1/, inadaptarea a declanşat însă criza unei con- 3
ştiinţe2/ care nu se mai regăseşte3/, pentru că întrebarea 4
fundamentală4/ pe care şi-o pune la bătrâneţe4/, când 5 6 7
trăieşte toate aceste schimbări5/, este6/ de ce se întâmplă7/ 8 9
ceea ce se întâmplă8/, orice ai face9/.”
= PP adv. însă
= PP = AT (2) = AT (6)
= CT (4) = CZ (3)
= PR (6) PP PP = SB (7) însă = CV (7) advers.
care AT
pentru că CZ pe care de ce
AT PR
când ceea ce orice CT SB CV
54. 1 2 3
„Era adevărat1/ că acest sergent nu încetase2/ să se
170
1
2
3
4
5
6
7
8
92
3
8
7
6
5
4
1
9
4 5 6
arate vesel3/ de când venise, ...4/ dar/ poate5/ că ar fi fost 7
cazul6/ ca tocmai evenimentele de ieri să-l fi pus şi pe el
niţel pe gânduri7/.”
= PP
= SB (1)= CD (2) dar= CT (3)
= PP = SB (5)
= AT (6)
PP PPdar adv.
că că SB SB
să ca...să CD AT
de când CT
55.
1
171
1
2
3
4
5
6
7
2
3 7
6
5
4
1
„Şi el2/, care înghiţea în sec, de foame1/ nu-i 2 3 4
venea2/ să spuie drept3/, deşi abia era de şase ani4/, căci 5 6
simţea pe mă-sa bolnavă greu5/, şi /tot zadarnic ar fi fost6/ 7
s-o mai mâhnească şi el cu foamea lui7/.”
= PP
= AT (2)= CD (2) = CV (2)
= CZ (2) = PP
= SB (6)
PP PP şi cop.
care să deşi căci să
AT CD CV CZ SB
56.
1 2 3
„Mă doare1/ că i-a fost dat2/ să treacă prin atâtea
172
2
1
3
4
5
6
7
2
3 7
6
541
4
momente dificile3/ şi /să îndure atâta suferinţă4/, dar /îmi 5 6 7
place5/ să cred 6/ că de acum înainte va fi ferit de toate 8
aceste necazuri7/ şi / √ în curând îşi va reface viaţa8/, chiar 9 10
dacă ar fi9/ să ia totul de la capăt10/.”
√ - că
PP dar advers. PP
că să SB SB
să să că √ că SB şi cop. SB CD şi cop. CD
chiar dacăCV
ca să SB
57.
1
„Cu cât înaintam pe drumul Sihlei1/, cu atât natura 2 3 4
173
1
3
2
4 7
6
10
5
9
8
devenea mai aspră2/; ai fi zis3/ că ea-şi încruntă privirea4/ 5 6
şi /că mustră pe drumeţul prea cutezător5/, care îndrăz-7 8
neşte6/ să calce peste hotarele pustiului7/ şi/ să tulbure , cu
zgomotul paşilor sau al respirării sale, adânca linişte a
singurătăţii8/.”
= PP juxt.
= PP = CM (de măsură (2)) = CD (3) şi - coordonatoare copulativă
= CD (3) = AT (5)
= CD (5) şi - copulativă = CD (5)
PP juxt. PP
cu cât că că
CM CD şi cop. CD
(măsură) care
AT
să să
CD şi cop. CD
58.
1 2 3
„Îi venea1/ să se ducă 2/ şi /tot să se ducă 3/, încât să i 4 5
174
2
3
1
4
5
6
7
8
2 3
6
1
7
54
8
se piardă urma4/ şi /toată lumea să-l uite5/, numai ea sin- 6 7
gură să-şi aducă în toată clipa aminte6/, că el a voit7/ şi /a 8 9 10
putut8/, dar /s-a stăpânit9/ fiindcă atât de mult a iubit-o10/ 11 12
încât s-a dus pribeag în lume11/ numai ca dânsa să poată
trăi nesupărată12/.”
PP
să să
SB şi cop. SB
încât numai să
CNS şi cop. juxt. CNS
că
CI şi cop. dar adv CI
fiindcă
CZ
încât
CNS
numai ca să
CS
59.
1 2 3
“E nevoie1/ să mai spunem2/ că toţi şi-au scos
175
1
32
4
7
6
10
5
98
11
12
4 5
pipele3/, pentru că nu se ştia4/ dacă fumează5/ ori nu √6/.”
√= fumează, propoziţie eliptică de predicat, este prezent doar adverbul de negaţie, predicatul verbal este subînţeles
= PP
= SB(1) să= CD (2) că = CZ (3) pentru că
= SB (4) dacă ori cond. advers. = SB
PP
să SB
că CD
pentru că CZ
dacă SB ori adv. SB
60. 1 2
176
1
2
3
4
5
6
1
3
2
4
65
“Nu încerca1/, mai ales dacă te vei ridica cu mult 3
deasupra comunului2/, să înlături duşmăniile3/ pe care le 4
vei stârni, făcând pe placul fiecăruia, umilindu-te înaintea 5
adversarilor4/: e o trudă zadarnică5/ deoarece mediocrii te 6 7
urăsc6/ nu fiindcă i-ai contrazis7/, ci/ pentru că i-ai 8
întrecut8/.”
PP
dacă să CDT CD CZ
pe care deoarece AT CZ
nu fiindcă pentru că CZ ci adv. CZ
61. SĂ SE DELIMITEZE SUBORDONATELE
ŞI SĂ SE ARATE FELUL LOR:
177
1
32
4
6
5
7 8
1 2
1. Dat fiind faptul/ că a citit mult, este foarte
informat/.
= PP; = AT.
1 2
2. A reuşit/ întrucât a muncit intens/.
= PP; = CZ.
1 2
3. L-am făcut/ să se răzgândească/ .
= PP; = CD (PS).
1 2
4. Mă deranjează/ că n-ai sosit la timp/.
= PP; = SB.
1 2
5. E prea greu sacul/ ca să-l poţi ridica/.
= PP; = CNS.
1 2
6. Oricum i-ai argumenta/ nu-l poţi convinge/.
= PP; = CV.
1 2
7. Nu mi-a trecut prin cap/ să-i telefonez/.
= PP; = SB.
2 1
1 2
1 2
1 2
1 2
2 1
1 2
178
1 2
8. Tot/ ce s-a spus/ e adevărat/.
= AT; = PP.
1
9. Convins2/ că e bine pregătit 1 / , Dorian s-a 2
prezentat la examen2/.
= CI; = PP.
1 2
10. Ion pare/ să se fi hotărât/ .
= PP; = PR.
1 2
11. El s-a decis/ să plece/ .
= PP; = CI.
1 2
12. Cum vremea nu era frumoasă/, am renunţat la
excursie/.
= CZ; = PP .
1 2
13. L-am convins/ să se prezinte la examen/.
= PP; = CI.
1 2
14. A ajuns/ să nu -l mai intereseze nimic/.
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
179
= PP; = PR.
1 2
15. Nu mă interesează/ dacă a demarat acţiunea/.
= PP; = SB.
1 2
16. Piatra/, că e piatră/, şi de la o vreme crapă/.
= PP; = CV.
1 2
17. Era indignat/ că nu i se da atenţia cuvenită/.
= PP; = CI.
1 2
18. Conduita lui a rămas/ ca şi cum nu s-ar fi
maturizat/.
= PP; = PR.
1 2
19. După toate2/ câte s-au întâmplat1/, nu i-am mai
scris2/.
= AT; = PP.
1 2
20. A fost o petrecere/ cum n-a mai fost alta/.
1 2
1 2
2 1
1 2
1 2
1 2
180
= PP; = AT.
1 2
21. Să -l văd venind/ Aş mai trăi o viaţă/.
= CDT; = PP.
1 2
22. Îi era ruşine/ că a greşit/.
= PP; = CI.
1 2
23. Ceea ce-i vânt/ să se prefacă -n furtună/.
= PP; = SB.
1 2
24. Au venit şi-n ţara noastră/ de-au cerut pământ
şi apă/.
= PP; = CS.
1 2
25. Aud / cum bate ploaia-n geam/.
= PP; = CD.
1 2
26. Mârşăvia nu se sfia1/ să şi -o mărturisească2/ ori 3
de câte ori avea prilejul3/.
= PP; = CI; = CT.
2
27. Hotărându-se în familie1/ ca băiatul să renunţe
1 2
1 2
1 2
2 1
1 2
1 2
1 2 3
181
1
la facultate2/, nimeni nu s-a gândit la viitorul
lui1/.
= PP; = SB (faţă de verbul hotărându-se).
1
28. Cum1/ însă2/ speranţele ne-au fost spulberate1/ 2 3
de-acum fie2/ ce-o fi3/.
= CZ; = PP;
= SB (faţă de verbul impersonal fie) = s ă fie .
2
29. Decis1/ să nu mai facă nici un compromis2/, nu- 1 3 4
i mai păsa1/ că va fi hulit3/ şi/ √ persecutat de
vechii lui tovarăşi4/. √ va fi
=PP; =CI (1) ; =CI (1) ; =CI (1).
1 2
30. Nu se ştie / cum se va termina totul/.
= PP; = SB.
1 2
31. Ei nu par/ ce vor fi.
= PP; = PR.
1 2
1 2
1 2
3
1 2 3 4
1 2
1 2
182
32. Gândul2/ că nu vor ajunge la timp1/ a devenit o obsesie2/. = PP; = AT.
2 1
33. Convingându-se1/ că a greşit2/, şi-a cerut scuze1/. = PP; = CI.
1 2
34. Nu -mi vine a crede1/ că suntem atât de aproape de izbândă2/. = PP; = CD.
2 1
35. Cămaşa1/ trebuie2/ să fie schimbată zilnic1/.
= PP; = SB.
1 2
36. De vreme ce nu m-am hotărât1/ nu-ţi pot da răspunsul2/. = PP; = CZ.
1 2
37. I se întâmplă deseori1/ să revină la hotărârea dintâi2/. = PP; = SB.
1 2
38. Mi-e dor1/ să mai revăd satul natal2/.
2 1
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
183
= PP; = CI.
2 1
39. Andrei1/, că e bun la matematică2/, şi n-a rezolvat problema1/. = PP; = CV.
1 2
40. Înveţi 1/, reuşeşti2/.
= CDT; = PP.
2 3
41. Dorinţa lui1/ să reuşească 2/ s-a împlinit1/.
= PP; = AT.
1 2
42. Fireşte 1/ că n-a obosit2/.
= PP; = SB.
1 2
43. Nenorocirea este1/ că m-a obosit2/.
= PP; = PR.
1 2
44. Aceasta este supărarea mea1/; că m-a obosit2/.
= PP; = AP.
1 2
45. Constat 1/ că m-a obosit2/.
= PP; = CD.
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
184
1 2
46. Gândul1/, că m-a obosit2/, îl preocupă1/.
= PP; = AT.
1 2
47. Aşa de tare vorbeşte1/ că m-a obosit2/.
= PP; = CNS.
1 2
48. Se temea 1/ că m-a obosit2/.
= PP; = CI.
1 2 3
49. Dacă te-ai prins în horă1/ trebuie2/ să joci 3/.
= PP; = CT; = SB.
1 2
50. Dacă m-ar ruga şi în genunchi1/, tot nu mă mai
întorc la el2/.
= PP; = CV.
62. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin conjuncţia subordonatoare “dac ă ”.
1. SB. Nu se ştie/ dacă va veni în excursie/.
1 2
1 2
1 2
2 1 3
1 2
185
2. PR. Problema este/ dacă va fi vreme
bună/.
3. AT. S-a pus problema/ dacă a avut
dreptate/.
4. CD. Nu ştiu/ dacă a participat şi el la
concurs/.
5. CI. Nu-mi dau seama/ dacă aşa s-a
întamplat/.
6. CDT. Dacă aş avea nevoie/, te-aş căuta.
7. CT. Dacă veni/ îndată mă văzu/.
8. CZ. Dacă n-a ştiut/, de aceea a fost
respins/.
9. CV. Dacă i-ai face toate poftele/ tot nu
ar recunoaşte/.
63. Alcătuiţi fraze în care să aveţi diferite tipuri de subordonate introduce prin relativul “unde”.
186
1. SB. S-a constatat1/ unde era spărtură în ţeavă2/.
= PP; = SB.
2. PR. Problema este1/ unde să ridicăm casa2/.
= PP; = PR.
3. AP. Nu-şi amintea locul întâlnirii1/, adică unde urma2/ să se vadă3/.
= PP; = AP; = SB.
4. AT. A revăzut casa1/ unde locuiseră bunicii săi2/.
= PP; = AT.
5. CD. Am aflat1/ unde au plecat prietenii tăi2/.
= PP; = CD.
6. CI. Mă gândesc1/ unde să-mi petrec concediul2/.
= PP; = CI.
7. CL. Unde ajunge1/ nu-i hotar2/. = CL; = PP.
1 2
1 2
1 2 2
1 2
1 2
1 2
1 2
187
64. Construiţi tipuri diferite de subordonate introduse prin adverbul relativ “cum”.
1. SB. Nu-mi place/ cum ai procedat/.2. PR. Problema este/ cum vom ieşi din
impas/.3. AT. S-a pus problema/ cum am rezolvat
exerciţiul/.4. CD. Ştiu/ cum mă voi comporta cu tine/.5. CI. Mă gândesc/ cum voi face/.6. CM. Cum îţi aşterni/, aşa dormi/.7. CV. Cum ai face/, totuşi reuşeşti.
65. Se dă subordonata “că a plecat”. Alcătuiţi
regente, astfel încât aceasta să capete
următoarele valori:
1. SB. Se ştia de ieri că a plecat.
2. PR. Problema gravă este că a plecat.
3. AT. S-a pus problema că a plecat.
4. CD. Nu ştiam că a plecat.
5. CI. Nu mi-am dat seama că a plecat.
6. CZ. Am plâns toţi că a plecat.
7. CNS. Au supărat-o atât de rău, că a plecat.
188
66. Alcătuiţi fraze în care subordonata să fie
introdusă prin adverbul relativ “când”.
1. SB. Te interesează/ când vei pleca la
munte/.
= PP; = SB.
2. PR. Problema voastră este/ când veţi
primi paşaportul/.
= PP; = PR.
3. AP. Aceasta a fost întrebarea/ şi anume
când te vei întoarce/.
= PP; = PA.
4. AT. Vestea1/ când vin ai tăi2/ m-a
bucurat1/.
= PP; = AT.
5. CD. Am aflat/ când vei susţine
examenul/.
= PP; = CD.
6. CI. Mă gândesc/ când să pornesc la
drum/.
= PP; = CI.
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
189
7. CT. M-am înspăimântat/ când l-am auzit/.
= PP; = CT.
67. Alcătuiţi fraze în care să se afle diverse subordonate introduse prin pronumele relativ compus “ceea ce”.
1. SB. Nu mă bucură/ ceea ce ai făcut/. = PP; = SB.
2. PR. Problema lui fusese/ ceea ce înseamnă adevărul/.
= PP; = PR.
3. AT. Gândul/ la ceea ce ţi-a propus/ m-a obsedat/.
= PP; = AT.
4. CD. Am aflat/ ceea ce aţi hotărât/. = PP; = CD.
5. CI. Mă tem/ de ceea ce am aflat astăzi/. = PP; = CI.
6. INS. Am dat/ cu ceea ce am aflat mai repede/.
= PP; = INS.
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
190
7. SOC. A cumpărat-o/ împreună cu ceea ce i s-a oferit/.
= PP; = SOC.
8. REL. Nu mai adaug nimic/ referitor la ceea ce s-a întâmplat/.
= PP; = REL.
68. Alcătuiţi fraze în care subordonatele să fie
introduse prin relativul “care”.
1. SB. Se ştie/ care va pleca mâine/.
2. PR. Problema este/ care va ajunge la
timp/.
3. AT. Imi plac elevii/ care se poartă
frumos/.
4. CD. Ştiu/ care probleme sunt mai
dificile/.
5. CI. Habar n-am/ care au reuşit la text/.
6. CL. Mergem/ până la care ne
cheamă/.
7. CT. Noi am ajuns la şcoală/ înaintea
căruia veniseşi tu/.
1 2
1 2
191
8. CZ. Am plâns/ din cauza căruia ai
plând tu/.
9. CV. Care ar veni/ tot nu mă
înduplecă/.
69. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin relativul “cât”.
1. SB. Nu se ştie/ cât vom mai aştepta/.2. PR. Întrebarea este/ cât a stat acolo/.3. AT. S-a pus problema/ cât vom mai
răbda/.4. CD. Nu ştiu nici eu/ cât vor mai
întârzia/.5. CI. Nici nu mă gândesc/ cât este de
greu examenul/.6. CL. Mergem/ cât vedem cu ochii/.7. CT. A stat la şcoală/ cât a vrut/.8. CM. Cât a muncit/ atât a câştigat/.9. CV. Cât te-ai străduit/ tot nu termini/.
70. Formulaţi diferite tipuri de fraze în care subordonata să fie introdusă prin adverbul relativ- interogativ “ce”.
1. SB. Nu s-a spus/ ce mult s-a străduit/.
192
2. PR. Ideea lui este/ ce puţin contează faptele/.
3. AT. Revine mereu obsesia/ ce repede trece timpul/.
4. CD. Mereu a spus/ ce frumoasă este fata/.
5. CI. Nu s-a gândit/ ce puţin a învăţat pentru examen/.
71. Introduceţi subordonate în fraze cu ajutorul
conjuncţiei subordonatoare “să”.
1. SB. Este foarte uşor/ să reuşeşti/.
2. PR. Problema este/ să fii mai atent/.
3. AT. Şi-a exprimat dorinţa/ să fie
reales/.
4. CD. Ţi-am spus/ să înveţi/.
5. CI. Ne-am gândit/ să plecăm în
concediu/.
6. CS. Am plecat/ să cumpărăm o
maşină.
7. CDT. Să fi învăţat/ ai fi reuşit la
examen/.
8. CV. Să am banii tăi/ tot nu aş pleca la
Paris/.
9. CNS. E prea greu exerciţiul/ să-l poţi
rezolva/.
193
72. Realizaţi diferite subordonate cu ajutorul
conjuncţiei compuse “ca…să”.
1. SB. Trebuie/ ca acum să mergem la
şcoală/.
2. PR. Ideea lui era/ ca acum să mergem
acolo/.
3. AT. Ideea/ ca mâine să mergem la
film/ îmi convine/.
4. CD. Ştie/ ca imediat să răspundă
ferm/.
5. CI. Merge la şcoală/ ca să înveţe/.
6. CNS. E prea inteligent/ ca să nu
priceapă/.
73. Alcătuiţi subordonate introduse în fraze prin conjuncţia “c ă ”.
1. SB. E bine/ că se schimbă vremea/.2. PR. Patriotism înseamnă/ că ne iubim
ţara/. 3. CD. Ştie/ că ai venit la concurs/.4. CI. Se plânge mereu/ că este neînţeles/.5. CZ. A răcit/ că a fost frig în cameră/.6. AT. Avea ideea/ că numai oamenii
graşi sunt frumoşi/.7. CNS. A alergat aşa de repede/ că nu te
putei ţine după el.
194
8. CSV. Fata/ că a plecat/ şi tot nu e cuminte/.
OBS.: Conjuncţia că nu introduce subordonate circumstanţiale: de loc, de mod, de scop, condiţionale.
74. Construiţi fraze a căror subordonate să fie introduse cu ajutorul conjuncţiei “de”.
1. SB. Se ştie/ de face ceva/.2. PR. Problema e/ de va veni/.3. AT. L-a bucurat întrebarea/ de vine la
meci/.4. CD. N-a spus/ de ştie ceva despre ei/.5. CI. Mă gândesc/ de va veni mâine/.6. CT. De se făcu ziuă/ merse la stână/.7. CDŢ. De plouă/ nu mergem în
excursie/.8. CV. De voi nu veniţi/ eu tot mă duc la
film/.
195
BIBLIOGRAFIE
TEXTE LITERARE
1. Agârbiceanu, Ion, Texte alese...
2. Brătescu, Voineşti, Niculiţă Minciună
3. Caragiale, I., L., Căldură mare
4. Creangă, Ion, Amintiri din copilărie
5. Galaction, Gala, La Vulturi
6. Hogaş, Calistrat, Singur
7. Neagu, Fănuş, Dincolo de nisipuri
8. Preda, Marin, O oră din august
9. Sadoveanu, Mihail, Neamul Şoimăreştilor
10. Vlahuţă, Alexandru, Imn muncii
196
LUCRĂRI DE SPECIALITATE
11. Anghelescu, Temelie, Constantinescu, Silviu,
Analize gramaticale, E.D.P., Bucureşti, 1985
12. Avram, Mioara, Despre analiza gramaticală cu
mai multe soluţii, în Limba română, 3, 19588,
pp. 19-38
13. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 1986
14. Bogdan, Lucian, Goga, Mircea, Analize
gramaticale, Editura Hiperion, 2000
15. Bulgăr, Gheorghe, Limba română, sintaxă şi
stilistică, EDP, Bucureşti, 1982
16. Constantinescu, Silviu, Analize gramaticale,
Editura Niculescu, Bucureşti, 2001
17. Constantinescu, Silviu, Exerciţii şi analize
gramaticale, E.D.P., Bucureşti, 1976
18. Dragomirescu, GH., N., Manual preparator,
EDP, Bucureşti, 1969
19. Draşoveanu, D., D., Teze şi antiteze în sintaxa
limbii române, Cluj- Napoca, Editura Clusium,
1997.
20. Goian, Maria, Emilia, Limba română, Probleme
de sintaxă (cu fişe de activitate independentă),
Editura Recif, 1995
197
21. Graur, Alexandru, Capcanele limbii române.
EDP, Bucureşti, 1976
22. Metea, Alexandru (coord.), Analize gramaticale,
Editura Facla, Timişoara, 1997
23. Neamţu, G., G., Elemente de analiză
gramaticală. 99 de confuzii/ distincţii, Editura
Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1989
24. Nicolescu, A, Probleme de analiză a frazei,
Editura Ştiinţifică, 1969
25. Nicolescu, A, Probleme de analiză a propoziției,
Editura Ştiinţifică, 1969
26. Pană, Dindelegan, G., Teorie şi analiză
gramaticală, Editura Coresi, 1993
27. Săteanu, Cornel, Coordonarea explicativă, în
Limba şi literatura română, 11, 1966, pp. 375-
385
28. Stati, Sorin, Elemente de analiză sintactică, EDP,
Bucureşti, 1972
29. Şerban, Vasile, Sintaxa limbii române, Curs
practic, EDP, Bucureşti, 1970
30. Zdrenghea, Mircea, Drașoveanu, D., D., Analize
gramaticale şi stilistice. Editura Ştiinţifică,
1966
31. Zdrenghea, Mircea, Probleme de analiză
morfologică. Editura Ştiinţifică, Cluj-Napoca,
1971
198
199
top related