analiza privind finanțarea...

“O nouă cultură a descentralizării managementului educațional

la nivel național”

Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul

Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013,

DMI 2.1 – „Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a

serviciilor”

codul SMIS al proiectului 37676

Analiza privind finanțarea învățământului

preuniversitar de stat

Masă rotundă, Craiova, 09-10.03.2014, Hotel EMMA WEST

1

Gradul de autonomie şi libertatea managerială: sunt strâns legate de

problema fiscalităţii şi a sistemului fiscal

Părtile implicate:

Autorităţi locale

Conducerea şcolilor

Administraţia şcolilor de pe un anumit teritoriu

Decizia de a cheltui într-un anumit mod sumele de bani primite de la

bugetul naţional:

poate fi constrânsă, la modul benefic, în vederea protejării obiectivelor

educaţionale şi a coerenţei furnizării curriculum-ului

dimpotrivă, anumite prevederi împiedică eficienţa la care decidenţii de pe

plan local sau din şcoli pot ajunge.

!Care dintre variante consideraţi că este valabilă în cazul dumneavoastră?

2

Finanţarea învăţământului preuniversitar, componentă a

culturii descentralizării

3

Comportamentul instituţiilor şi al decidenţilor:

este dictat de legislaţie

este determinat şi de cultura organizaţională

se atribuie semnificaţii, se structurează ierarhii şi priorităţi

Managementul financiar este perceput prin:

obţinerea alocărilor

desfăşurarea ciclului bugetar (cheltuirea banilor şi

utilizarea resurselor)

factori care determină succesul, insuccesul, eficienţa şi

eficacitatea acţiunilor

!Care credeţi că sunt factorii de succes sau insucces în

managementul financiar?

Scurt istoric al finanțării învățământului preuniversitar din România (1/2)

4

Modernizarea sistemului de finanţare a învăţământului preuniversitar din România

are ca punct de referinţă anumite prevederi ale Legii învăţământului nr. 84/1995

În anul 1998 a fost înfiinţat Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului

Preuniversitar de Stat:

Elaborarea Metodologiei finanţării cheltuielilor de personal (costurile

medii per elev şi formule de calcul simple)

H.G. nr. 538/2001: principalul scop a fost de a delega responsabilitatea

deciziei privind finanţarea învăţământului preuniversitar la nivel local:

consiliile locale şi directorii de şcoli fundamentează, realizează şi

controlează bugetele cuvenite învăţământului într-o structură

partenerială şi într-un cadru descentralizat;

sunt definite şi utilizate standarde de cost în învăţământul

preuniversitar pentru alocarea bugetară.

Sistemul de educaţie a pilotat mai multe programe în perioada 2003-2009, cu

asistenţa unor organizaţii internaţionale

Scurt istoric al finanțării învățământului preuniversitar din România (2/2)

5

Un proces paralel de revizuire a reţelei şcolare a avut loc în aceeaşi perioadă, fiind

condus în principal de criterii economice

Raţionalizarea reţelei a fost definită ca un mijloc de a reduce numărul de cazuri în

care raportul nr.elevi/nr. profesori era scăzut, şi în consecinţă să reducă costurile

OG 1618/2009 şi 1395/2010 - România a început oficial să utilizeze standardele de

cost în învăţământul preuniversitar

prevederile Legii Învăţământului nr. 1/2011 şi de Hotărârea de Guvern Nr. 1274 din

21 decembrie 2011 privind metodologia de calcul pentru determinarea costului

standard pe elev/preşcolar/an şi finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar

Hotărârea de Guvern nr. 72/2013 privind metodologia de calcul pentru

determinarea costului standard pe elev/preşcolar/an şi finanţarea unităţilor de

învăţământ preuniversitar de stat

Finanțarea învățământului preuniversitar la momentul actual

6

Finanţarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se

repartizează pe comune, oraşe şi municipii de către direcţiile generale ale finanţelor

publice judeţene, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare

judeţene

Pentru analiza finanţarii sunt importante:

elementele de cunoaștere instituțională reciprocă și de recunoaștere a

rolurilor instituționale prevăzute de cadrul legal

disponibilitatea la comunicare și o comunicare instituțională de bună

calitate

asumarea rolurilor instituționale și desfășurarea de activități (consultare,

informare, decizii ) în cadrul legal existent

7

Percepția că actele normative nu permit directorului să-şi exercite competenţele

de administrare a fondurilor alocate conform priorităţilor şcolii. Prevederile legale se

respectă doar formal în această privinţă.

Descentralizarea este privită, în acest moment, ca o formă fără fond.

Lipsa de implicarea a reprezentantului consiliului local sau al primarului

Şcoala nu este pregătită pentru autonomie financiară, nu au directori manageri.

Unii directori de şcoală nu manifestă o implicare managerială serioasă;

Finanţarea şcolii este problema principală sesizată de toţi reprezentanţii

autorităţilor implicate în procesul descentralizării, în special modalitatea şi palierele

de alocare a fondurilor, cât şi formula de finanţare.

Atât în procesul de alocare a fondurilor, cât şi în cel al monitorizării şi raportării este

necesară crearea unui sistem de culegere, transmitere şi prelucrare a datelor care

să confere obiectivitate şi siguranţă.

Finanțarea învățământului preuniversitar Probleme de fond

8

Probleme specifice semnalate de directorii de unități școlare

Condiţiile foarte dificile în ceea ce priveşte acoperirea cheltuielilor curente şi lipsa de

perspective în finanţarea unor proiecte de investiţii

Capacitatea de a executa un buget care ia în considerare şi alte nevoi în afara celor de

bază

Alocările bugetare ţin prea puţin cont de proiecţiile bugetare ale şcolilor, fiind încă slab

orientate de indicatori de performanţă şi rezultate

Nevoile anumitor categorii de şcoli (de exemplu, cele care şcolarizează un număr

important de elevi care provin din familii dezavantajate socio-economic) vor rămâne

insuficient luate în considerare

Şcolile cu dimensiuni reduse (sub 300 elevi) şi care funcţionează în comunităţi

dezavantajate socio-economic au în prezent situaţia cea mai vulnerabilă în ceea ce

priveşte finanţarea. Directiile de urmat:

- prevenirea abandonului şi absenteismului,

- rezultatele şcolare,

- dezvoltarea profesională a profesorilor etc.)

Sub-finanţarea scolilor care şi-au pierdut statutul de şcoală independentă, fondurile

orientate spre structură sunt ”de avarie”, indiferent de nevoile acestei şcoli iar intervenţia

autorităţilor locale este, de asemenea, minimă.

Instituţii implicate în deciziile financiare:

Ministerul Finanţelor

Ministerul Educaţiei Naţionale

Autorităţile Locale

Trezoreria (la nivel judeţean şi local)

Unităţile de învăţământ

9

Finanţarea şi administrarea şcolii în sistem descentralizat în Romania

Instituţii implicate în deciziile financiare:

Ministerul Finanţelor Publice

Ministerul Educaţiei Naţionale

Autorităţile Locale

Trezoreria (la nivel judeţean şi local)

Unităţile de învăţământ

10

Finanţarea şi administrarea şcolii în sistem descentralizat în Romania

Circuitul şi sursele de finanţare pentru unitatea de învăţământ

Bugetul de stat

Direcţiile Generale ale

Finanţelor Publice Judeţene

Comune, orase,

municipii şi sectoare

ale Mun. Bucureşti

Unitate de învăţământ

Ministerul Educaţiei

Naţionale

Inspectoratele şcolare

judeţene/ISMB

Buget Consiliul

Judeţean

Alte

surse

Buget

Consiliul

Local

11

1. Finanţarea de bază

2. Finanţarea complementară

3. Finanţarea suplimentară

4. Finanţarea prin bugetul MEN

5. Alte surse de finanţare

12

Tipuri de finanţare a învăţământului preuniversitar

Baza legală – anual prin Legea bugetului de stat pe județe/sectoare ale Municipiului București; Baza de calcul – costul standard, a cărui valoarea de referință este stabilită anual prin hotărâre a Guvernului; Sursă – buget de stat, sume defalcate din TVA; Circuit – Direcțiile județene ale finanțelor publice/Mun. București către Consiliile locale/județene, acestea mai departe către unitățile de învățământ; Precizare – Consiliile locale/județene pot contribui din bugetele proprii la FB.

13

Finanţarea de bază (FB) (1/3)

cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;

cheltuielile cu pregătirea profesională; cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor; cheltuielile materiale şi pentru servicii.

14

Finanţarea de bază (FB) categorii de cheltuieli (2/3)

Aprobat anual prin hotărâre a Guvernului

Se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu.

Stabilit în baza unei formule de finanţare aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Elemente de constructie: număr de elevi, limba de predare, mediul urban/rural, zonă geogradică şi alţi indicatori.

Stabileste coeficienţi de calcul pentru FB şi FC

15

Finanţarea pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar (3/3)

Sursă –fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia Consiliul judeţean/ local și din sume defalcate din TVA și alte venituri ale bugetului de stat, buget de stat.

Destinație - asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniv. de stat.

Precizare – FB şi FC se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţi de pe raza teritorială.

16

Finanţarea complementară (FC)

FS se acordă ca sumă globală fixă din bugetul MEN pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanţelor şcolare. Consiliile locale şi consiliile judeţene, contribuie la FS, acordând granturi unităţilor de învăţământ. Finanţarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea şcolară şi finanţator.

17

Finanţarea suplimentară (FS)

Venituri proprii din activităţi specifice, conform legii: din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.

Veniturile proprii nu diminuează veniturile din celelalte surse de finantare conform deciziilor consiliului de administraţie. Veniturile proprii realizate de unitatea de învăţământ nu diminuează finanţarea de bază şi finanţarea complementară. La sfârşitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unităţii de învăţământ care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anual următor.

Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.

18

Alte surse de finanţare

cursuri şi activităţi facultative solicitate de elevi;

cursuri de educaţie permanentă, inclusiv formare profesională

continuă, participarea la programe cu finanţare externă;

participarea la realizarea unor programe comunitare de studii,

cercetare, activităţi de servicii şi producţie;

închirieri de spaţii temporar disponibile;

taxe percepute conform legii (de şcolarizare, pentru eliberarea

unor documente şcolare);

activităţi cultural-artistice;

19

Surse ale veniturilor proprii (1/2)

venituri din activitatea internatelor şi cantinelor şcolare;

donaţii;

editarea unei reviste;

şcoli de şoferi;

microproducţie în ateliere şi ferme;

sponsorizări;

contribuţii ale comitetelor de părinţi sau oferite de persoane fizice

şi juridice;

alte venituri ale unităţii de învăţământ.

Care este volumul şi utilizarea veniturilor proprii obtinute de şcolile

din aria administrativă a dumneavoastră?

20

Surse ale veniturilor proprii (2/2)

veniturile rezultate din activitatea de producţie

taxele de la persoane fizice şi juridice

veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu în buget la

nivelul chiriei stabilite în contractele de închiriere, la care se adaugă

obligatoriu cheltuielile cu întreţinerea şi utilităţile folosite, impozitele

pe terenuri şi clădiri;

veniturile din donaţii. Acestea se înscriu fie la nivelul execuţiei

anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exerciţiul anului

curent, independent de veniturile din anul precedent;

veniturile din sponsorizări primite de la persoanele juridice sau

fizice, conform legii;

venituri din surse externe obţinute pe bază de programe de

finanţare;

alte venituri.

21

Fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor pentru activităţile autofinanţate

Finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi centrelor de

asistenţă socială

Finanţarea drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de

panificaţie, acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv,

implementarea programului de încurajare a consumului de fructe

proaspete în şcoli, pentru elevi

Finanţarea învăţământului special şi centrelor judeţene de

resurse şi asistenţă educaţională

Plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite

executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013 22

Finanţarea prin bugetele locale Acţiuni de învăţământ finanţate la nivel judeţean

Finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat

Plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti

Finanţarea cheltuielilor creşelor

Finanţarea cheltuielilor descentralizate:

sistemul de protecţie a copilului

centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap

drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie,

acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv, implementarea

programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli,

pentru elevi

23

Finanţarea prin bugetele locale Acţiuni de învăţământ finanţate la nivelul

comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti

24

Mecanismul sumelor defalcate din TVA pentru educaţie

Bugetul de stat

Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene

Unitate de învăţământ preuniversitar

de stat cu personalitate juridică

Buget Consiliul Judeţean

Unităţi de

învăţământ

special

cost standard

Buget Consiliul Local

Învăţământ de masa Învăţământ special

Centre judeţene de

resurse şi asistenţă

educaţională 24

Contabilul şcolii/al centrului de execuţie bugetară (29,9% dintre opţiunile

cumulate).

Directorul adjunct, colegii din echipa de conducere (28,2%).

Reprezentantul primăriei/consiliului local în CA (20,9%).

Alt reprezentant din comunitate (12,4

Specialişti din administraţia locală (alţii) (5,1%).

Reprezentantul părinţilor în CA (2,1%).

Învăţătorii şi diriginţii (1,3%). 25

Rolul diferitelor categorii de actori în procesul de planificare bugetară anuală (Studiu ISE 2013)

În medie, unul din doi directori participanţi la studiu declară că veniturile

şcolii sunt relativ suficiente în raport cu nevoile în anul în curs. Pe de altă

parte, analizând fiecare categorie de buget în parte, se observă faptul că în

cazul fiecăreia există o categorie de şcoli care se confruntă cu dificultăţi în

în acoperirea costurilor:

peste două treimi dintre şcoli declară că în cazul cheltuielilor cu

formarea continuă a angajaţilor veniturile sunt absolut sau relativ

insuficiente;

una din patru şcoli declară că în cazul cheltuielilor de personal,

examenelor naţionale, veniturile sunt absolut sau relativ insuficiente;

aproximativ 40% dintre şcoli declară ca veniturile sunt absolut sau

relativ insuficiente în cazul bunurilor şi serviciilor şi al costurilor privind

curăţenia, întreţinerea şi reparaţiile.

una din trei şcoli investigate are dificultăţi în a acoperi facturile la

utilităţi.

26

Aprecieri privind veniturile asigurate de la bugetul de stat

Alături de cheltuielile de capital şi cele privind dezvoltarea profesională a

profesorilor, autorităţile locale nu reuşesc decât într-o mică măsură să

asigure resurse pentru derularea unor activităţi extra-curriculare.

Numeroase programe desfăşurate pentru copiii în risc major de abandon

demonstrează efectul pozitiv al acestor activităţi (în aria participării, creşterii

stimei de sine, a rezultatelor şcolare etc.).

27

Aprecieri privind veniturilor asigurate de la Consiliul Local/Primărie

28

Cum previzionaţi că vor evolua veniturile totale ale

şcolii în următorii trei ani?

Cei care consideră că veniturile vor înregistra în viitor un trend pozitiv au în

vedere accesul la surse de finanţare din programe şi proiecte

In timp ce „pesimiştii” consideră că, în condiţiile actuale, vor fi dificil de

acoperit cheltuielile diverse.

Care considerați că va fi evoluția ventiurilor în perioada următoare?

29

Principalele argumente invocate în ceea ce priveşte sumele dificil de acoperit în anii următori

Scăderea populaţiei şcolare determină sume reduse la cheltuieli de

personal, precum şi pentru bunuri şi servicii (de aici, mai mulţi repondenţi

conchid că alocarea per elev, aşa cum este definită acum, este eronată).

Cheltuielile de capital nu pot fi realizate decât din venituri

guvernamentale datorită veniturilor reduse ale autorităţilor locale;

Cheltuielile de întreţinere a bunurilor, clădirilor şi instalaţiilor au fost mici

de-a lungul anilor, iar în momentul de faţă starea acestor bunuri este proastă,

necesitând sume pe care consiliul local nu şi le permite.

In afară de situaţiile în care baza materială este învechită şi necesită

investiţii, accesul la echipamente moderne (fax, copiator, computere) a

condus la o creştere semnificativă a costurilor legate de consumabile şi

întreţinere.

30

Capacitatea administrativă a autorităţilor publice şi a serviciilor educaţionale (1/2)

1. Administraţia publică este un mediator între piaţă şi cetăţeni, iar calitatea

rezidă în corelaţiile dintre piaţă, cetăţeni şi autorităţile publice.

2. Însuşirea principiilor şi practicilor privind buna guvernare

3. Stabilitatea socială exprimată prin moderaţia opiniilor cetăţenilor privind

autorităţile locale (inclusiv cele din învăţământ)

4. Există şi sunt funcţionale mecanismele privind accesul la educaţie şi

exercitarea dreptului la educaţie

5. Planificarea strategică a resurselor umane şi materiale

6. Reforma fiscală reală – nu există discrepanţe majore între resurse şi

obiective

7.Organizarea comunicării interinstituţionale şi intrainstituţionale (în instituţie)

31

Capacitatea administrativă a autorităţilor publice şi a serviciilor educaţionale (2/2)

8. Dezvoltare competenţială şi managerială , bazată pe procese de analiză,

planificare şi bune practici similare cu cele din statele europene

9. Serviciile publice sunt în mod real angajate în satisfacerea nevoilor

cetăţenilor

10. Garantarea unei cariere stabile în administraţie

11. Organizaţiile gândesc şi învaţă – în programul de lucru şi în calendarul de

lucru se face loc dezbaterilor, activităţilor de echipă, reflecţiei

12. Adoptarea codurilor de conduită şi a codurilor etice

13. Existenţa procedurilor şi sistemelor de asigurare a calităţii şi de

management al calităţii

14. Accesul cetăţenilor la informaţii publice, la decizii şi analize de impact

32

Capacitatea administrativă a autorităţilor publice şi a serviciilor educaţionale (2/2)

8. Dezvoltare competenţială şi managerială , bazată pe procese de analiză,

planificare şi bune practici similare cu cele din statele europene

9. Serviciile publice sunt în mod real angajate în satisfacerea nevoilor

cetăţenilor

10. Garantarea unei cariere stabile în administraţie

11. Organizaţiile gândesc şi învaţă – în programul de lucru şi în calendarul de

lucru se face loc dezbaterilor, activităţilor de echipă, reflecţiei

12. Adoptarea codurilor de conduită şi a codurilor etice

13. Existenţa procedurilor şi sistemelor de asigurare a calităţii şi de

management al calităţii

14. Accesul cetăţenilor la informaţii publice, la decizii şi analize de impact

33

O mică incursiune cantitativă asupra indicatorului:

Număr elevi per cadru didactic

Regiunea analizată: Sud-Vest

Județele: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea

34

Surse de date

BDNE

EduSal

Rezultatele examenului de Bacalaureat

Rezultatele Testelor Naționale

INS (SIRUTA și nu numai)

Indicele de dezvoltare a localităților (IDSL) – elaborat

de domnul Prof. Dumitru Sandu

35

Entități analizate

Anul școlar analizat 2012-2013

Unitatea de analiză: școala

Care organizau cel puțin un nivel educațional preuniversitar

(preșcolar/ primar/ gimnazial/ liceal)

Care nu organizau învățământ special

Existau 6.159 de astfel de școli (pentru 5 dintre ele nu s-a

putut calcula indicatorul urmare a faptului că numitorul era

egal cu 0)

36

Câteva caracteristici ale școlilor (cele 6159)

51,2% erau localizate în mediul rural

În 18,2% se organizau grupe ale învățământului preșcolar cu program

prelungit

Doar în 37 (0,6%) se organiza învățământ de artă

37

Număr niveluri de învățământ pentru care se livrează servicii educaționale

38

Gruparea unităților școlare după numărul de elevi înscriși

39

Localizarea celor 6159 școli

Tip localitate Școli Ponderi Sectoarele municipiului București 362 5,88%

Localitate componentă , reședință de municipiu 2029 32,94% Alte localități ale municipiului 10 0,16% Sat ce aparține de municipiu 2 0,03% Localitate componentă reședință a orașului 557 9,04% Localități componente ale orașului altele decât reședința de oraș 20 0,32% Sate subordonate unui oraș 24 0,39% Sat reședință de comună 2783 45,19% Sat ce aparține de comună, altele decât reședința de comună 372 6,04%

40

Topuri

603 de școli (9,8% din total) aveau un număr de elevi per

cadru didactic mai mic de 8

655 de școli (10% din total) aveau un număr de elevi per

cadru didactic mai mare de 17,73

41

Caracteristici ale școlilor cu nivel al numărului de elevi per cadru didactic (PTR) inferior mai mic de 8

Sunt mai degrabă localizate în mediul rural (57% din

cele 605 școli)

Organizează învățământ de artă (73% dintre școlile de

artă înregistrează acest nivel)

Oferă servicii educaționale pentru două niveluri de

învățământ (47% din cele 605 școli)

42

Caracteristici ale școlilor cu nivel al numărului de elevi per cadru didactic (PTR) inferior mai mic de 8

Sunt localizate în județul Bihor (16,4% din cele 605 școli)

Sunt localizate în județul Caraș Severin (8,8% din cele

605 școli)

Sunt localizate în județul Covasna (7,8% din cele 605

școli)

43

Caracteristici ale școlilor cu nivel al numărului de elevi per cadru didactic (PTR) inferior mai mic de 8

Sunt localizate în satele centre de comună (51,4% sau

în)

Mai mult de două treimi (67,3%) din cele 605 școli au cel

mult 200 elevi

În Bihor peste 85% din școlile având PTR mai mic de 8 au

cel mult 200 de elevi

Singurele județe care nu au nici o școală cu PTR mai mic

de 8 sunt Giurgiu și Ilfov

44

Ponderea școlilor având sub 200 elevi în totalul școlilor din județ

45

Ponderea scolilor având nivelul PTR sub 8 în totalul școlilor din județ

46

Entități analizate (2)

Anul școlar analizat 2012-2013

Unitatea de analiză: comuna/ orașul/ municipiul

Care organizau cel puțin un nivel educațional preuniversitar

(preșcolar/ primar/ gimnazial/ liceal)

Care nu organizau învățământ special

Baza de date a inclus aproape 3.200 UAT-uri

47

PTR și performanțele școlare -promovabilitatea la TN -

48

PTR și performanțele școlare -promovabilitatea la BAC -

49

PTR și contextul socio economic (nivelul de dezvoltare al UAT-urilor)

50

Analize în profil teritorial

51

Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună

52

Elevi per total posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună

53

DOLJ - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună

54

DOLJ - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună

55

GORJ - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună

56

GORJ - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună

57

MEHEDINȚI - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună

58

MEHEDINȚI - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună

59

OLT - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună

60

OLT - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună

61

VÂLCEA - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună

62

VÂLCEA - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună

Vă mulțumim pentru participare!

Manager de proiect - Gabriel LEAHU

Secretar General, Ministerul Educației Naționale

Ovidiu Măntăluță

Expert Institutul de Ştiințe ale Educației

Claudiu Herțeliu Expert Academia de Studii Economice

63