agricultura ecologica 1/3
Post on 30-Jun-2015
1.087 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
{t
GHEORGHE EMIL BANDICI
IOANA BORZA ILEANA ARDELEAI\
ffiEDITTTRA rrlvrvERsrtAltt DIN oRADEA, 2oo7
Referenli qtiinlifici :
Prof.univ.dt. ing. Gheorghe Ciobanu - Sta{iunea deCercetare gi Dezvoltare Agricold Oradea
Conf.univ.dr.ing. Cornel Domufa - Universitatea din Oradea
CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiDICI, GHEORGHE
Ecoagric ulturdlGheorghe Emil Bandici, Ioanaleana Ardelean Oradea : Editura Universititii di
2007
ISBN 97 8-97 3-7 59 -37 5 -7
l.Borzzr loanaII. Ardelean,Ileana
631 .95
EDITURA UNIVERSITATII DIN ORADEA ESTE ACREDITATA DECNCSIS, COD 149.
EDITURA UNTYERSITATII DIN ORADEAStr. Universit6fii, nr. 1.
Oradea
n lV' !
" ' . ' ' ! 'v '" " 1
i: , L) PREFATAAtit pe plan nafional cdt gi pe plan mondial este semnalati tot mai mult
dezvoltarea neechilibrati gi exageratd a industriei, agriculturii qi a urbanizirii
neecologice, ceea ce a dus Ia o cizA a mediului ambiant in diferite zone ale
Romdniei qi mai ales ale globului, ceea ce ne face sd ne indreptdm atenfia foarte
riguros asupra mediului in care trdim gi sd punem accent tot mai mare pe luarea
de mlsuri concrete de introducere a unor tehnologii mai pufin poluante gi
acfiuni de depoluare, precum qi pe respectarea unei legislalii corespunzatoare in
toate activitSlile social- economice.
Acest fapt justifici pe buni dreptate acfiunile care se intreprind pentru
congtientizarea asupra necesitdfii de cunoagtere a relafiilor ecologice din naturi,
a cauzelor gi mdsurilor de prevenire gi combatere a deteriordrii qi poludrii
mediului, pentru ldrgirea orizontului de cuprindere a fenomenelor ecologice gi
de orientare a activit5fii practice umane.
Congtientizarea prolemelor de siguranfd alimentar6 gi mediu a contribuit
gi contribuie la dezvoltarea agriculturii biologice (ecoagriculturii) in ultimii ani
in Uniunea Europeand gi mai ales in Rominia, in contextul sigurantei
alimentare a consumatorilor.
Cunoagterea problemelor gi mai ales a tehnologiilor privind agricultura
ecologicl cu referire special[ la cultura mare, pdquni gi fhnefe, cregterea
animalelor, legumiculturE, pomiculturi gi viticulturd este impusi de cerinfa
asigur[rii de produse ecologice pe piafa europeani gi mai ales pe piafa
agroalimentari din So.atrin fard recent acceptati ca membrd a Uniunii
Europene. f) , f)--=-=lVfanTdful
de Ecoagricultur[ sau agricultura ecologicd (termen similar cu
agricultura organicd sau biologicd) se glseqte la prima edi{ie, fiind structurat in
9 capitole.
Primul capitol se referd la problemele agriculturii in lumea
contemporand, la pricipiile gi obiectivele agriculturii ecologice, legile ecologice
cabazd a agriculturii biologice, la calitatea produselor in agricultura biologicd.
in capitolul II al prezentei cdrfi sunt prezentate etapele care trebuie
parcurse de un agricultor romin care s-a hotir6t sd practice agricultura
ecologicS" conversia qi planul de conversie al intreprinderii.
Capitolul III prezintl" tehnologiile privind cultivarea biologicd a
plantelor: cultura mare, piguni qi frnele.
in capitolul IV sunt prezentate tehnologiile biologice privind cregterea
animalelor, iar capitolul V se refer6 la principii noi privind combaterea bolilor
gi daundtorilor in hortiviticulturi, urmdnd ca in capitolele VI, VII qi VIII si se
facd referiri la legumicultura" pomicultura gi viticultura prezentate in contextul
agriculturii biologice. in final capitolul IX, face referiri la factorii cosmici care
influenf etzi creqterea gi productivitatea plantelor.
Lucrarea elaboratd de noi se adreseazd prin urmare sfudenfilor, cadrelor
didactice gi specialigtilor din domeniul Agronomie, Horticulturi qi Zootehnie,
precum gi celor care doresc sd-gi insugeascd cunoqtinle referitoare la principiile,
obiectivele gi tehnologiile din agricultura ecologicd, si sg familiarizeze cu o
gdndire ecologic[, sI infeleag[ conceptele qi opiniile privind promovarea
agriculturii ecologice (ecoagriculturii), protecfiei mediului gi realizarea unor
produse agroalimentare ecologice. Agtept6m sugestii pentru revizuirea
manualului practic de agricultur[ biologicd in viitor, la ce-a de-a doua edifie.
Autorii
Cuprins
Cap.I.
1 .1 .
1 .2 .
1 .3 .
1.4.
1 .5 .
1 .6 .
Cap.II.
2 .1 .
2.2.
2.3.
Cap.III.
3 .1 .
3.2.
J , J .
3.4.
3 .4 .1 .
3.4.2.
3.4.3.
3.5.
3.6.
3.7.
3 .7 .1 .
3.7.2.
CUPRINS
NOTTUNT TNTRODUCTTVf, ...Agricultura gi problemele lumii contemporanePrincipiile agriculturii biologiceObiectivele agriculturii biologiceLegile ecologice ca bazi,pentru agricultura biologic6...Istoricul agriculturii biologice...Cal itatea produselor in agricultura biologicicoNvERsrA DE LA AGRTCULTURA CONVENTTONALA
LA AGRICULTURA BIOLOGICA
9t2
22
25
27
28
34
39
39Generalitlfi
Etapele parcurse de cdtre un agricultor romdn care s-a hotEr6tsi practice agricultura biologicd 43Planul de conversie al intreprinderii 45CULTIVAREA BIOLOGICA A PLAITTELOR:CULTURA MARE, PA$UNI $I FANETEStudiul qi ameliorarea condiliilor locale de mediu .................... 48MIsuri de ameliorare a solului 4tAsolamentul ...... 50+ - -Ingrdqdminte minerale ...........:....... 5lPregitirea gunoiului de grajd 5lPregdtirea composturilor ............. 52
Pregdtirea urinei qi a mustului de gunoi 52Sistemul de ingrfudminte verzi 54Sdmdnfa gi materialul sdditor 58Controlul bolilor 9i ddundtorilor ... 58Metode, procedee qi preparate pentru combaterea bolilor gi
diundtorilor in agricultura biologicd 59Preparate fitofarmaceutice naturale .............. 6l
Cuprins
3 .7 .2 .1 .
3.7.2.2.
3.7.2.3.
3.7.2.4.
3.7.3.
3 .8 .
3.9.
3.r0.
3.1 1 .
Cap.IV
4 . t .
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
4.6.
4.7.
Cap. V
Cap. VI
6 .1 .
6.2.
6.3.
6.4.
Preparate care protejeaz6 sau fortificd plantele impotriva
atacului unor boli
Preparate care indepdrt eazA ddundtorii ..............
Preparate care omoari d[undtorii (insecticide) ..............
Soluf ie complex[ impotriva omizilor
Preparate care omoarl virusurile, bacteriile, ciupercile (grupa
"fungicide") . . . . . . . . . . . . . . .
Controlul buruienilor
Nofiuni de pratotehnicd biologice . . .............
Orgaruzarea teritoriului agricol, controlul poluirii, protejarea
solului a apei gi a aerului in zoni
Cultivarea biologicd a plantelor aromatice gi medicinale ..,.......
TEHNOLOGII BTOLOGICE PRTVIND CRE$TEREA
AMMALELOR .........
Generali t5l i . . . . . .
incErcdtura cu animale la hectar
Alimentafia
Achizifionare de animale .....
Probleme sanitar-veterinare
Transportul animalelor gi sacrifi carea . . ...........
Apicultura biologicd ... . . . . . . . . . . . . i . .
PRINCIPII NOI PRTVII\ID COMBATERBA BOLILOR
$r A DAuNAroRrLoR hr nonrryrrrculruRA .......AGROECOSISTEMUL LEGUMICOL. LEGUMICULTURA
itt coNrnxrur, AGRTcULTURTI BIoLocICEImportanfa producerii legumelor in contextul agriculturii
biologice
Alegerea terenului 89Lucrlrile de pregdtire a terenului 93Rotafia gi asocierea culturilor 95
6 l
63
64
68
69
70
7 l
72
73
75
75
76
77
78
78
79
79
8 l
87
87
Cuprins
6.5. Alegerea sortimentului dupd criteriul rezistenfei la boli gi a
plasticitSlii ecologice l0l
6.6. Fertilizarea culturilor legumicole .......... 105
6.6.1. Reguli importante de fertilizare ........... 107
6.6.2. Combaterea biologicd a buruienilor ................ ...... ll7
6.7. Protecfia plantelor fafl de boli qi ddundtori 120
Cap. AGROECOSISTEMUL POIdICOL. POMICULTURA
VII TX CONTTXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE .......... I3I
7.1. Particularitifile agroecosistemului pomicol..... 131
7.2. Zonareain agroecosistemul pomicol . 136
7.2.1. Importanla zondrii in pomicultura biologici 136
7.2.2. Principii, criterii gi norme de zonare in pomicultura biolog[... 138
7.3. Tehnologia de culturi in agroecosistemul pomicol ................... 139
7.3.1. intretinerea ecologicd a solului in plantaliile de pomi .............. 139
7.3.2. Fertilitatea solului in pomicultura biologic[ .......... 149
7.3.2.1. Fertilizarea organicd 149
7.3.2.2. Fertilizarea minerald ......... 154
7.3.3. Problematica Protecfiei plantelor in pomicultura biologicd ... 159
7.3.3.1. Combaterea ddundtorilor in pomicultura bio1ogicd................. 160
7.3.3.2. Combaterea bolilor in pomicultura biologic[ ........ 180
7.3.3.3. Combaterea buruienilor in pomicultura biologic6 186
7.4. Rolul cercetiirii gtiinfifice in promovarea pomiculturii
biologice
Cercetiri, perspective gi strategii tehnologice de cregtere a
randame ntului bioconversie i energetice in pomiculturd
Orientiri ale cercetdrilor de ecologie in pomiculturabiologicd..
AGROECOSISTE,MUL VITICOL. VITICULTURA iN
CONTEXTT]L AGRICT]LTTruI BIOLOGICE ................
Solul in viticultura bioloeicd
Structura solului
7 .4 .1 .
7.4.2.
cap.
vrII8.1 .
8 .1 . l .
t93
193
199
204
207
208
Cuprins
8.1 .2 .
8 .1 .3 .8 .1 .4 .
8 .1 .5 .
8 .1 .6 .
8 .1 .7 .
8.2.
8 .3 .
8 .3 .1 .
8.3.2.
8.4.
8 .4 .1 .
8.4.2.
8 .5 .
Cap.IX
9 .1 .
9.2.
9.3.
9.4.
9.5.
Biologia solului 210
Confinutul in humus 216
Problema nitrifilor in viticultura biologici 225
Eroziunea solului in viticultura bioloeici 228
Umiditatea solului 232
Combaterea integrati a buruienilor ................ 234
intrefinerea solului in viticultura biologici 236
Fertilizarea plantafiilor viticole 254
Fertilizarea cu ingrdq[minte organice ............... 257
Folosirea ingrdqimintelor minerale naturale in viticultura
biologicd ........ 266
Protecfia vilei de vie ............ 269
Combaterea integrati a bolilor gi ddundtorilor ............. 269
Combaterea biologicl a bolilor gi ddundtorilor ............. 272
Posibilitiifi de folosire a soiurilor rezistente in viticultura
biologici 282
x'AcToRrr cosMrcr CARE TNTLUENTEAZACRE$TEREA $I PRODUCTTVITATEA PLAITELOR ........ 286
Generalitdfi................ .... 286
Utilizareaefectelor cosmice .... 289Efectul lunii asupra speciilor legumicole ............. 290
Momentul critic fatd de ciclurile lunare. Optimul pentru
semdnat sau plantat ........... 291Efectul lunii asupra pomilor fructiferi gi a vilei de vie ............. 291BIBLIOGRAFIE.... .. 297
Capitolul I. Noliuni introductive 9
f,*n'*Lt''""'l'. 4(,./,.. r-, ' i. 't-'c
{
CAPITOLUL I
NOTTUNI INTRODUCTM
Ecoagricultura sau agriculhra ecologicd (termen similar cu agricultura
organicE sau biologici) este un procedeu "modern" de a cultiva plante, de a
ingrdga animale qi de a produce alimente, care se deosebegte fundamental de
agricultura convenfionald. Rolul acestui sistem de agriculturd este de a produce
hrand mult mai curat5, mai potriviti metabolismului organismului uman, dar in
deplinb corelalie cu, conservarea gi dearoltarea mediului in respect falh de
naturd qi legile ei. Agricultura ecologicd contribuie la cregterea activitdfllor
economice cu o importzntd valoare addugatd gi are o contribufie majord la
sporirea interesului pentru spafiul rural.
Ecoagricultura (agricultura ecologic[), nu utilizeazd: fertilizanfi gi
pesticide de sintez6" stimulatori gi regulatori de cregtere, hormoni, antibiotice gi
sisteme intensive de cregtere a animalelor. Organismele modificate genetic qi
derivatele lor sunt interzise in agriculfura ecologicd.
Trecerea de la agriculhra convenfional|la cea ecologici se face prin
respectarea perioadei de conversie, care ?n producfia vegetald-are o duratd de 2
ani pentru culturile anuale gi 3 ani pentru culturile perene,
Sistemul de agriculturi ecologici sebazeazd, pe respectarea unor reguli
qi principii de producfie stricte in conformitate cu legislafia comunitard gi
legislalia nafio,pald in vigoare de implementare a legislafiei comunitare.- / - L - [ \
Con'gtibntizarea problemelor de sigurantd alimentard gi mediu de cdtre
consumatori a contribuit la dezvoltarea agriculturii biologice in UE in ultimii
ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pdstrarea increderii
consumatorilor, impiedicarea contaminlrii cu organismele modificate genetic Ai
creqterea importurilor.
Capitolul I. Noliuni introductive
Reprezentdnd 3,6Yo din suprafafa agricol[ a Uniunii Europene, cu o
cregtere de 30Yo pe an, ecoagricultura sau agricultura biologicd este unul din
cele mai dinamice sectoare din agricultura UE; cu toate acestea, in unele state
membre estice este nevoie inc6 de dezvoltarea acestui potenfial.
Ecoagricultura sau agricultura biologicd respecti consumatorul, dar gi
mediul inconjuritor gi biodiversitatea gi se bazeazi pe reciclare, rotafia
culturilor, interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), a hormonilor gi
antibioticelor in cregterea animalelor. Un produs ,,bio" este un produs pentru
care nu s-au folosit pesticide.
Comisia Europeani a prezentat in 2004 o comunicare intitulati ,,Planul
de acfiune european in materie de alimentafie gi agricultwd biologict', care a
fixat 2l de zone de actiune desemnate sd faciliteze dezvoltarea sectorului. in
acest text, Comisia recunoagte pentru prima datd faptul cd, agricultura biologicd
joaci un rol important in atingerea obiectivelor noii politici agricole comune
(PAC) gi sprijin[ abordarea bazati pe cerere pentru stimularea agriculturii
biologice. p i ' i- - \ I ' l
Comisia sugereazi revizuirea legislafiei IJE existente pentru redarea mai
clard a principiilor gi obiectivelor agriculturii biologice, pentru depigirea
disfuncfiilor piefei inteme, completarea qi imbunitdfirea standardelor gi
efi c ientizarea importurilor.
Parlamentul European a redactat un raport asupra propunerii Comisiei
Europene pentru un regulament privind producfia alimentelor biologice qi
etichetarea acestora. Raportul, redactat de citre deputata ftancezi Marie-Hdldne
Aubert (Verzi), a fost adoptat in Comisia pentru agriculturd pe 27 februarie
2007. Texful spune cd ,,cererea consumatorilor continui s[ creascd gi este
acoperitl din ce in ce mai mult de produse importiate, care pun probleme noi in
privinfa certifi cdrii gi etichetdrii".
l 0
Capitolul I. Noliuni introductive
Principala controversl la Parlamentul European este legatl de
etichetarea ,produselor biologice". Pentru Parlamentul European, ,,produsele
biologice" nu ar trebui sd confintr organisme modificate genetic. Legile acfuale
insd permit etichetarea produselor drept biologice, chiar dac[ acestea confin
0,9%o organsme modificate genetic (marja accidentald permisd). Unele !6ri cer
reducerea acestei marje la 0,2Yo. Pentru doamna Aubert insi, ceea ce conteazi
nu este marja accidentald, ci luarea de mdsuri de cdtre statele membre pentru
evitarea contamin[rii accidentale.
Principalele recomanddri ale raportului Aubert sunt: organismele
modificate genetic sau produsele obfinute din acestea nu pot fi folosite in
productia biologicl gi nici in medicina veterinard, folosirea logo-ului european
pe produsele alimentare ce conlin 95%o materie priml ,,bio" gi folosirea
referintei,,UE-biologic" sunt obligatorii; rdmdne posibilS gi folosirea altor logo-
uri; consolidarea etichetdrii pentru a preveni neregularitdfi la cumpirare gi
import ; operatorii din fdrile terfe trebuie sb prezinte un certificat eliberat de o
autoritate comunitar[; Parlamentul European doregte extinderea acestei reguli la
restaurante, cantine, produse din ldnd, uleiuri esenfiale; regulamentul ar trebui
s[ urmeze procedura de codecizie, deoarece acoperI producfia gi distribuirea de
produse alimentare pe piafa intern6.
in urma votului, raportorul Aubert a spus: ,,in contextul cregterii cererii
pentru produsele biologice, qi al cregterii ofertei, hebuie si garantim pentru
consumatori siguranfa produselor. Avem nevoie de reguli de etichetare care s[
asigure informarea consumatorului in legdturd cu locul de provenienfi al
produsului gi standardele de calitate al procesului de producfie. in garantarea
siguranfei consumatorului, sunt limite care nu trebuie depa;ite: excluderea clard
a organismelor modificate genetic ai a substanfelor sintetice (ca pesticidele) gi
interzicerea fermelor impdrfite intr-o parte convenfionali gi una biologic5".
l l
t2 Capitolul I. Noliuni introductive
1.I. AGRICULTURA $I PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE
La inceputul celui de-al treilea mileniu, dezvoltarea agriculturii nu poate fi
separati de problemele mari cu care se confruntii omenirea la ora actuald, cum
ar fi:- creptereademografici;- crizaenergeticl gi de materii prime;
- problemele mediuluiinconjurdtor.
Problema cregterii demografice gi a ridicdrii nivelului de trai trebuie avuti
in vedere ori de cdte ori se emit prognoze privind dezvoltarea ramurilor agricole
?n scopul sporirii productiei agroalimentare.
Dacd astdzi populafia globului numdrd peste 5,7 miliarde, tn anul 2025 se
estimeazd o populafie de 9,4 miliarde locuitori, cregtere demograficd care scoate
in evidenfd faptul cd cerinlele in produse agroalimentare vor cregte rapid.
La majoritatea popoarelor gi in toate timpurile, cerealele, plantele
oleaginoase, plantele textile, plantele medicinale qi aromatice, legumele,
fructele, strugurii, vinul gi celelalte derivate ale producliei agricole, la
majoritatea popoarelor s-au bucurat de o mare apreciere din partea populafiei.
Prin confinutul lor bogat in zaharuri, vitamine, sdnri minerale gi multe
alte principii active, plantele agricole qi produsele hortiviticole vor juca gi in
viitor un rol important in alimentafia uman6, ca o componqntd esenfial6 a unei
alimentafii echilibrate qi diversificate.
Cultura plantelor implicd un consum ridicat de energie, atAt pentru
oblinerea produselor primare, cdt qi a celor indusfralizate.
Degi energia devine din ce in ce mai scump6, ea va trebui sd creascd in
agriculturi. Pe viitor sporirea producfiei agricole, se estimeaz5 cd va avea loc
in contextul crizei de energie gi de materii prime. Fafd de aceste cerinle,
m[surile care se impun nu sunt de ordin restrictiv ci de economisire de energie,
prin cregterea coeficientului de bioconversie.
Agricultura dispune de posibilitifi de reducere a consumurilor energetice,
mai ales a celor legate de proteclia fitosanitard, erbicidare, fertilizare gi irigare.
Capitolul I. Noliuni introductive
Reducerea consumului de fungicide, erbicide gi ingrigdminte chimice va
contribui la prevenirea polu6rii solului, a apei, a plantelor gi a recoltei.
Agricultura viitorului va trebui sI find seama de tofi factorii de mediu, in
conexiuni mai largi, sd foloseascd mai rafional toate mijloacele de producfie
(solul, ingrdgdmintele, calitatea deosebit6 a soiurilor) tn aga fel incAt impactul
asupra mediului inconjuritor s[ fie minim.
At6t la nivel intemafional, cdt 9i in fara noastrd, in ultimul timp s-a
inregistrat o sensibilizare a opiniei publice fafi de problema degraddrii mediului
inconjur[tor.
Acliunea necontrolatd a omului poate conduce la alterarea ecosistemelor
agricole (agroecobiomilor), ca gi a celor naturale, la dereglarea echilibrului
acestora. Sunt cunoscute efectele nocive ale poludrii solului, apei, atmosferei gi
recoltei. Prin aceasta din urm5, acfiunea necontrolatd a omului asupra mediului
inconjuritor se poate intoarce asupra celui care a provocat-o.
intreaga agriculturl a thii noastre, se confrunt[, printre altele, cu grave
probleme de poluare, ca urmare a neglijErii problemelor protecfiei mediului
inconjuritor, a menfinerii echilibrului ecologic.
Practicarea unor sisteme neralionale de agricultur[ a determinat
deteriorarea mediului inconjurdtor, poluarea solului, reducerea fertiliElii
acestuia, diminuarea randamentelor culturilor agricole. Agriculfura
convenfionald se cancterizpazA prin aceea cd reprezint[ un sistem
energointensiv, din punct de vedere economic costisitor pentru societate, cu
potenfial de diunare asupra mediului inconjurdtor gi a sdnStafii oamenilor. (N.
Lampkin, i'990).
Se apreciaz5 cd in ultimii 50 de ani, confinutul in humus la principalele
tipuri de sol din Romdnia a scdzut cu 0,3-0,60/o, alarmant prin proporfiile sale,
ca urmare a neglijdrii proceselor din circuitele trofice ale solului (Gh. $tefanic,L D. Sdndoiu, 1994 ).
Cea mai importantii problemi o reprezintd eroziunea solurilor, fenomen
care se manifestd pe circa 7 milioane de hectare cu folosinfd agricold (C. Rduld,
l 3
t4 Capitolul I. Noliuni introductive
1992). Se considerd ci anual se pierd prin eroziune aproximativ 10 milioane
tone de sol ce confin 1,5 milioane tone humus gi 500.000 tone NPK.
Folosirea nerafionald a terenurilor in pant5" ocupate cu precddere de pomi
fructiferi gi vifi de vie, conduce frecvent la apai[ia efectelor negative ale
eroziunii solului. La intensificarea eroziunii solului contribuie: lucrarea intensl
a solului cu mijloace mecanizate, deteriorarea sistematicd a structurii solului,
reducerea confinutului tn humus, cu timpul producdndu-se o dezgolire a
plantelor situate in amonte qi colmatarea celor din aval, cu efecte negative
asupra productivitdfii gi longevitdfii lor.
Bolile, diunltorii 9i buruienile pot provoca pierderi de pdni la 30% din
recoltd, folosirea cu prioritate a metodelor chimice de combatere, in detrimenful
celor agrofitotehnice, biologice gi fizice, conducdnd cu certitudine la poluarea
chimicl a solului gi a altor factori de mediu (7. Baicu, 1990).
in general, la culturile hortiviticole se aplicl un numdr mai mare de
tratamente impotriva bolilor gi ddunltorilor, comparativ cu culturile de cAmp,
astfel inc6t pesticidele constituie o sursd importantii de poluare. Din solufia de
combatere numai o parte rdmdne pe organele vegetative gi generative ale
plantelor (ogrodisponibilitatea), restul fiind imprdgtiat in atmosferd gi pe sol.
Fracfiunea care cade pe sol reprezintd un element important in poluarea
mediului, putdnd afecta flora microbianl din sol.
Folosite nerafional, pesticidele pot produce, de aser4enea, vdtdmiri ale
frunzelor gi fructelor, modificdri fiziologice in urma acumuldrii lor in plante,
acumulEri de reziduuri in sol etc.
Cuprul, prezent in fungicidele cuprice folosite in combaterea manei la
numeroase plante, dupl pornirea lor in vegetafie, poate fi ddunltor frunzelor gi
fructelor provocdnduJe arsuri (mai ales in perioadele umede gi friguroase). in
solurile acide, cu pH sub 6, se poate manifesta toxicitatea cuprului provenit din
tratamente antiparazitare, aplicate timp indelungat.
Sulful folosit in combaterea frindrilor poate deveni toxic pe solurile acide,
s[race in coloizi organici gi minerali.
Capitolul I. Noliuni introductive
Dacd fungicidele sunt aplicate cu pufin timp inainte de recoltarea
fructelor, fbrl sd se respecte intervalul de timp de la ultimul tratament pind la
cules, sau prin folosirea unor doze necorespunz6toare, reziduurile acumulate
pot influenfa negativ insugirile organoleptice gi sdndtatea consumatorilor.
Poluarea datoritd erbicidelor se manifestE, mai ales, ca urmrue a folosirii
timp indelungat a acestora. in unele situafii se observf, distrugerea structurii
solului, o diminuare progresivd a nivelului de carbon organic in orizonful
superficial al solului, o inrdutdlire a capacitifii de schimb cationic qi a puterii de
refinere a apei. Nu trebuie neglijat nici aspectul efechrlui toxic asupra
microflorei gi microfaunei din sol.
Pericolul absorbfiei in cantitate mai mare a erbicidelor de c[tre ridacinile
superficiale apare pe solurile sdrace in humus, in care erbicidele pdtrund mai
ufor.
La culturile de c6mp, in plantafiile pomicole gi viticole, erbicidele aplicate
nerafional pot provoca o serie de leziuni interne, in urma absorbliei formdndu-
se acumuldri in vasele liberiene ce pot fi obturate gi in vasele lemnoase care
devin rogii, brune sau negricioase. Alterarea metabolismului plantei, in acest
caz, este pusd in evidenfE de o serie de simptome specifice ce apar pe frunze.
Erbicidele aplicate la culturile invecinate cu cele hortiviticole pot provoca
daune acestora din urm5" ca urmare a antrendrii lor de cdhe curenlii de aer pe
distanfd de cdteva kilometri.
S-a constatat cd, la erbicidarea totald aplicatd pe soluri argiloase, este
favorizatitasarea solului, mai ales prin folosirea maqinilor grele.
Reziduurile de erbicide, mai ales ale celor preemergente, pM probleme in
cazul plantdrilor noi pe aceleagi suprafefe, sau pentru culturile urmltoare.
in diferite zone ale lAilli folosirea neralionald q irigaliei a condus la
aparilia proceselor de salinizare gi inmlagtinire secundard pe suprafele mari de
sol.
S-a constatat ci irigarea excesivS, in anumite situafii determin[:- o reducere a fertilitnfii vi{ei de vie;
l 5
t6 Capitolul L Noliuni introductive
- aparifia unui frunzig excesiv de bogat dar care nu se corele azL cuun plusde producfie;
- fisurarea boabelor gi instalarea putregaiului cenugiu;- acumulIri mai reduse de antociani;- aparifia fenomenelor de clorozd.
Mecanizarea lucrdrilor agricole a determinat apwi[ia fenomenelor detasare pe aproximativ 6 milioane de hectare, la nivelul ?nt'egii pri.
Tasarea solului gi numdrul mare al hecerilor pe acelaqi traseu in culturamare, in viticulturi gi in pomiculfurd, este favorizatd de executarea unor lucraride primdvard sau de toamn5 in condifiile unui sol prea umed. Influenfa negativia tasdrii se rdsfrdnge asupra insugirilor frzice, chimice pi biologice ale solului,conducdnd la scdderi ale volumului sistemului radicular, mai ales pe traseulrofilor tractoarelor.
Complexele supradimensionale de creStere industriald a animalelor, prindegajarea pe sol, in rauri gi lacuri a unor cantitiifi apreciabile de dejecfii, auconhibuit la poluarea cu nitraJi a apei freatice - sursa de alimentare cu ap6potabilS.
Poluarea cu nitrali a apelor freatice gi a celor de suprafafi a fost provocat[qi defolosirea nerafionald a ingrdsdmintelor minerale.
Poluarea datorit[ ingrig6mintelor chimice este generatti de cdtre dozelemari aplicate fie la infinfarea culfurilor, fie in anumite fazn de vegetafie, maiales cele cu azot. Sunt bine cunoscute efectele excesului de azot la plantelehortiviticole:
- cregterea luxuriant6 a organelor verzi;- intdrzierea maturSrii fructelor;- sensibilizarca plantelor la boli, dlunitori gi condifii nefavorabile de
mediu;- reducereafertilitifii;- scuturarea florilor;- colorafia neuniformd gi intdrziatd a fructelor;- acumularea mai redusi a substanfelor utile;
t7Capitolul L Noliuni introductive
- scuturarea duratei de pdstrare a fructelor.
tn apele freatice, ca gi tn unele legume, fructe, vinuri etc. au fost
evidenfiate concentratii de nitrafi care depdqesc limitele admise, ca urmare a
folosirii repetate a unor doze sporite de azot.
Astfel potrivit datelor Laborstorului de lgtena Apei din Institutul de
Igiend Si Sdndtate Publicd din Bucure;/i, in 36,30A din frntdnile investigate
(situate in 92%o din totalul comunelor din Romdnia), la nivelul anului 1995,
confinutul de nitrafi depdgea concentrafia maximd admisibild pentru apa de bdut
(stabilit5 la 45 miligrame la litm).
in plus, pe l6ngd efectul poluant, azohrl este gi mare consumator de
energie. Pentru obfinerea pe cale industriald a unui kg de azot se consumd
22100 Kcal; pentru I kg fosfor - 4860 Kcal, iar pentru 1 kg potasiu - 3550 Kcal.
Chimizarea intensivi a hortiviticulturii in ultimele decenii a determinat un
consum foarte mare de energie fosild necesard producerii de ingrdgiminte,
fbcind-o vulnerabili in perioadele de crizi energetici.
Cu toate aceste efecte negative, agricultura ultimei jumetlfi de veac a
cunoscut progrese importante in domeniul ameliordrii genetice, al pistrdrii
biodiversitdlii, al cunoapterii biologiei plantelor cultivate, al mecanizbii,
fertilizdrii cu ingr[gdminte chimice, distrugerii buruienilor cu ajutorul
erbicidelor, combaterii bolilor gi d6undtorilor cu mijloace chimice. Se apreciazi
astdzi cd folosirea unor mijloace chimice de combatere a bolilor 5i diundtorilor
sau de sporire a fertilitnfii solului a asigurat nivele sporite de producfie de
calitate gi, in acelagi timp, eficiente.
La finele anilor '80 politica agricold comun6 a conferit agriculturii
biologice un rol deosebit: pe ldngd reducerea excedentelor s-a incurajat
promovarea produselor de calitate gi a practicilor agricole care si respecte
mediul inconjuritor. in acelagi timp, pentru a spori increderea consumatorilor in
produsele biologice trebuia neaparat elaborati o reglementare care sI incadreze
strict producfia qi politica calitilii, precum gi mdsurile care sd prevind
declarafiile frauduloase privind caracterul biologic la produselor alimentare.
Astdzi consumatorii au din ce in ce mai multe informafii privind metodele de
18 Capitolul I. Noliuni introductive
producere a alimentelor - in bazainr[iativei comunitare ,,de la ferm[ la mas6" -
gi vor sd se asigure ci au fost luate toate misurile de precaufie referitoare lasiguranfd gi calitate in toate etapele producerii acestora.
Au fost adoptate reglementlri pentru garantarea autenticitdfii metodeloragriculturii biologice. Acestea constituie un cadru general aplicabil producfiei
vegetale qi animale, dar qi etichetlrii, transformirii gi comercializflriialimentelor rezultate dintr-o agriculturd biologicd.
De la adoptarea primei reglement6ri din l99l (Reglementarea
2092/9llcEE) qi intrarea ei in vigoare in 1992, numeroase exploatafii dinintreaga UE au trecut la modul de produclie biologic. Exploatafiile care suntcertificate pentru acest mod de produclie trebuie si parcurgi o perioadd deconversie de doi ani (inainte de insdmAnfare) in cazul culturilor anuale gi de treiani in cazul culturilor perene.
Agricultura biologicd trebuie infeleasd ca fic6nd parte integrant[ dintr-un mod de produclie agricolE durabild gi ca o altemativ[ viabild fa]a deabordlrile hadifionale ale agriculturii. De la data intrdrii in vigoare a legislalieieuropene privind agricultura biologicd, adicd din 1992 prin Reglementarea2078/92lcEE din 30 iunie 1992 (Jo L 215130.07.1992), zeci de mii deexploatafii sunt reconvertite in acest sistem de cultur6. O alti consecinfd esteinteresul tot mai mare al consumatorilor fa!6 de aceste produse pi, implicit dar,nu in ultimul rdnd, al factorilor de decizie politic[.
in august 1999 afost aprobatd Reglementarea lS}4llggglc9referitoare laproducerea, etichetarea gi controlul principalelor specii de animale (bovine,caprine, cabaline qi p6seri). Acest texttrateazil printre altele alimentele pentruanimale, profilaxia gi ingrijirea veterinarE. Din zona producfiei biologice sunt tnmod expres eliminate organismele modificate genetic (oGM) gi produselederivate.
O aceeaqi importanf6 a fost acordatd procedurilor de control ce garanteaz6inregistrarea la un organism de inspecfie nafional, cu competenfe in domeniu, atuturor exploatafiilor care reclamd agricultwa biologici. Aceste organisme suntele insele desemnate de autoritdlile ?nsdrcinate cu verificarea capacitd[ii lor de a
Capitolul I. Noliuni introductive
conduce sistemul de inspecfie intr-un mod echitabil gi eficient gi se supun
reglementdrilor in vigoare.
Inspecfia se face pe tot parcursul procesului de producfie, inclusiv la
stocare, prelucrare gi ambalare. Exploatafiile sunt inspectate cel pufin odati pe
an gi fac obiectul controalelor prin sondaj. Sancfiunile previzute in caz de
incdlcare a reglementirii sunt rehagerea imediatd a drepfului de a face referire
la modul de productie biologici pentru produsele in discufie, la care se adaug6
penalitifi mai mari incaz de infarcfiuni mai grave.
in ultimii an atit interesul crescut al consumatorilor legat de problema
sigtnanfei alimentelor cdt gi preocupdrile fa15 de mediu, au contribuit gi mai
mult la dezvoltarea agriculturii biologice. Daci in anul 2000 agricultura
biologicd avea o pondere de doar 3 o/oin Uniunea European6, in ultima weme a
devenit unul din cele mai dinamice domenii agricole, specialigtii anunfdnd o
cregtere a suprafefelor cultivate in regim biologic pentru urmitorii ani, cu
500yo, cererea de produse ,,curate" fiind din ce in ce mai mare.
Agricultura biologicd diferi de celelalte moduri de producfie agricold
pentru cd ea pune pe primul loc resursele neconvenlionale gi reciclarea,
restituind astfel solului elementele nutritive din degeuri. in domeniul creqterii
animalelor gi al pisirilor, prin reglementarea producfiei de came gi de came de
pasdre se asigurd un mod special de dezvoltare gi o alimentafie naturald.
Agricultura biologicl respectd sistemele de autoreglare a naturii in-lupta contra
ddunltorilor din culturi, a bolilor plantelor gi evitd pesticidele, erbicidele,
ingr[g[mintele sintetice, precum gi hormonii de cregtere, antibioticele sau
modificirile genetice, in locul cbrora se utilizeazi tehnici care favorizeazd
crearea unor ecosisteme durabile gi care reduc poluarea.
in martie 2000, Comisia Europeand a creat un logotip cu menfiunea
,r4gricultura biologicd - sistem de control CE" care sd fie fiilizat cu titlu
benevol de cdtre producdtori, dup[ ce inspecfia a demonstrat cd metodele lor gi
produsele lor r6spund condifiilor fixate de reglementdrile UE. Consumatorii
care cumpdrb produse astfel marcate pot fi siguri c6:
l 9
20 Capitolul I. Noliuni introductive
- acestea contin cel pufin 95o/o din ingrediente produse din zona
agriculturii biologice;- satisfac regulile regimului de control oficial;- provin direct de la producitor sau preparator intr-un ambalaj sigilat;
- poarti numele producdtorului, preparatorului sau vdnz[torului sau
numirul de cod al organismului de inspecfie.
Pachetul de reforme conlinut in ,/,genda 2000" a pus un accent deosebit
pe respectarea misurilor de protecfie a mediului pentru toate tipurile de
agriculturd. Astfel, in agriculturl hebuie si se respecte anumite standarde de
mediu de baz6" firl o compensare financiard gi, chiar mai mult sd se respecte
principiul ,,Poluatorului-pldtitor". Cu toate acestea in Uniunea European5,
agricultorii care respectd sau iau mdsuri de agromediu primesc o recompens[
prin programele de dezvoltare rurald.
Acolo unde existd exploatafii in care se practic6 o agriculturd biologicd se
admite plata unei prime de agromediu, intrucdt se pleacd de la premisa cI acest
sistem agricol este benefic mediului. Pe l6ngi aceasta, agricultura biologicd
poate fi incurajati prin investifii in domeniul producliei primare, al prelucrdrii gi
comercializirii.
Pentru a inlelege rolul gi funcfia agriculturii biologice in ansamblul
politicii agricole a Uniunii Europene, sunt detaliate urm6toarele aspecte:- preocupirile consumatorilor;- asigurarea calitifii gi a cadrului natural;- extinderea agriculturii biologice in spafiul Uniunii Europene;- rolul agriculturii integrate;- agricultura biologic[ qi dezvoltarea rurald.
Pornindu-se de la temerile consumatorilor, datorate alarmelor din
domeniul alimentar qi de la organismele modificate genetic, de la tratamentele
ionizante aplicate alimentelor, s-au elaborat norme de o mare exigenfi legate de
siguranfa alimentelor, asigurarea calitdlii qi de informafiile privind metodele de
producfie. Pe de altd parte, opinia publicd congtientizeaziltot mai mult daunele
ireparabile aduse mediului prin practici care conduc la poluarea solului gi
Capitolul I. Noliuni introductive
apelor, la epuizarea resurselor nafurale gi la distrugerea ecositemelor fragile. in
acest context agricultura biologici, consideratd pdnd nu demult ca activitate de
margine gi ocupAnd un segment mic al pie,tei, a devenit un mod de producfie de
primd importanfl, capabild nu numai sd producl alimente sln[toase, ci sE
respecte qi mediul ambiant.
Alimentele produse in zona agriculturii biologice au fost intotdeauna mai
scnmpe decAt cele produse in mod conventional, fapt considerat altd dati ca o
piedicd in calea dezvoltdrii agriculturii biologice. Ori din ce in ce mai mulfi
consumatori sunt dispugi sd dea un pre! mai mare in schimbul garantirii calitdfii
gi siguran[ei alimentelor. Deci o piaf6 a consumului in expansiune este un factor
principal care ii incurajeazi pe agricultori sd igi reconverteascd culturile in zona
produc{iei biologice.
Agricultura biologici gi agricultura integratS, constituie ganse reale pentru
economiile rurale pi contribuie la dezvoltarea durabili. Creqterea acestor
sectoare agricole, contribuie la imbunitlfirea ocup[rii forfei de muncd in
sectorul agricol, a prelucrdrii qi serviciilor conexe. Aceste sisteme agricole pot
aduce importante beneficii at6t in economie cdt gi in procesul de coeziune
sociald din zonele rurale. Faptul cd sunt puse la dispozifie ajutoare financiare gi
alte mdsuri stimulative in favoarea conversiei spre producfia biologicd
stimuleazd dezvoltarea sectorului gi susfinerea intreprinderilor in ansamblul
fi lierei agroalimentare.
Reglementbrile referitoare la sistemul de inspectie aplicat agriculturii
biologice, prevdd colectarea detaliati de date. Pe l6ngd acest lucru, mai multe
iniliafive ale Biroului de statisticd al Comunitdlilor Europene, EUROSTAT, au
avut in vedere imbundtdfirea colectdrii qi punerii la dispozilie a statisticilor
agricole. Aceste instrumente de analiz[ servesc mai multor obiective:- fumizarea de indicatori cltre factorii de decizie politicE;
- evidenlierea risctuilor 9i atuurilor activitifii agricole;- fumizarea de date precise privind producfia gi procesarea alimentelor
cltre asociatiile de consumatori.
2 l
22 Capitolul I. Noliuni introductive
I.2. PRINCIPIILE AGRICULTTruI BIOLOGICE
Cercetarea gtiinfificd gi, in general opinia publicd, mai ales in ultimul
deceniu s-a dovedit a fi sensibili la problemele mediului inconjwdtor gi ale
sdn[tdfii oamenilor.
in ultimul timp au apirut numeroase lucrdri gtiinfifice gi de informare care
pledeazL pentru extinderea agriculturii biologice, in vederea protejdrii mediului
inconjur[tor, p[strdrii echilibrului natural, menfinerii fertilit6lii solului, obfinerii
unor produse agrioole valoroase din punct de vedere biologic Ai igienic, care sd
nu afecteze sdnitatea consumatorilor.
tntr-o serie de fdri, mai ales in cele din Uniunea Europeani, a apdrut o
legislafie specificd, vigilentd in privinfa mediului inconjurdtor, a impactului
tehnologiilor modeme asupra acestuia gi asupra omului.
S-au constifuit o serie de asociafii, de organisme, de migc[ri etc., care
aplicd principiile agriculturii biologice, in condifiile in care nu se folosesc
produse chimice de sintezd. Aceastd probleml se afl6 in atentia guvemelor, a
diverselor partide politice, migciri ecologiste gi organizafii neguvernamentale.
Pnn agriculturd biologicd, in sensul definifiei acceptate in Uniunea
Europeani, se infelege acel sistem de culturi care tinde sd valorifice gi sd
pdstreze sistemele biologice productive fird a recurge la substanle chimice de
sintezd. Termenul ,,agriculturd biologicd" este folosit in limba francezfl, italiand"
portughezS; ,,agriculturi ecologicd" in limba german6, spaniolI gi danezS, iar
cel de ,,organic6" - in limba englez6.
Pare surprinzitor astiizi si vorbim de agriculturd biologici in contrapunere
cu agricultura convenfionall,, ca gi cum aceasta din urmi nu s-ar baza pe
principii biologice.
De milenii, practicarea agriculturii inseamni folosirea echilibrati a
sistemelor biologice gi a resurselor naturale, prezenfa atent6 a omului in
teritoriq conservarea mediului inconjuritor.
in secolul nostnl sub influenla factorilor social-economici, a dezvoltirii
industriale gi disponibilitdfii chimice gi mecanice de intervenfie, au avut loc
Capitolul L Noliuni introductive
schimbdri radicale, care, alf,turi de cregterea producfiei, au condus la formarea
unui cerc vicios din care este greu de ieqit, caracterizat prin: productivitate
ridicatl, excedente de producfie in multe firi, pierderea fertilitifii solurilor qi, de
aici, necesitatea inlocuirii metodelor biologice de protecfie cu intervenlii
chimice. Toate acestea au condus la dezechilibre biologice gi la degradarea
mediului ambiant.
Curentul pentru impunerea agriculturii biologice a contribuit la atragerea
atentiei asupra pdstrdrii productivitdlii ecosistemelor agricole, asupra
reconsiderdrii raporturilor dintre cultura plantelor, qtiinll qi tehnologie,
controlarea futuror efectelor acestora, inclusiv ale celor negative, in vederea
realizilni unui echilibru intre om gi naturd, intre agriculturb gi mediul
inconjurdtor.
Agricultura biologicd reprezintd o metodd de producfie care integreazi
cunogtinfele tradifionale cu progresul gtiinfific realizat in toate domeniile
agronomice. Unul din principalele sale obiective il constituie protejarea
biosferei 9i a resurselor planetei, Ea exclude folosirea ingriglmintelor chimice,
a pesticidelor de sintezd gi a erbicidelor. in lupta impotriva diun6torilor, bolilor
gi buruieniloro un rol important revine acliunilor preventive. in producfia
animal[, pentru a diminua riscurile de stres gi de boli, un accent deosebit se
pune pe metodele preventive, pe optimizarea condiliilor de cregtere a
animalelor, pe modul lor de alimentafie.
Aceast6 metod[ de productie contribuie la reducerea considerabild a
risipei, prin folosirea diferitelor rotafii ale culturilor, prin fixarea azotului
atmosferic de cdtre leguminoase gi reciclarea sistematic6 a reziduurilor
organice, in special a dejecfiilor animale. Ea consumd mai multi energie solard
gi mai pulind fosi16, fapt ce amelioreazi substanfial bilanful energetic al
producfiei. De asemenea, eautilizeazd unele elemente gi principii ale combaterii
integrate.
Menfinerea stiirii de sEndtate a culturilor este legati de:- folosirea soiurilor rezistente;- folosirea rotaliilor diversificate;
23
24 Capitolul I. Noliuni introductive
- folosirea lucrdrilor culturale adecvate;- utilizarea tehnicilor de luptd biologicd gi a folosirii substanfelor naturale.
Un factor esenfial al succesului practiclrii agriculturii biologice, in
armonie cu natura, il constituie adaptarea tehnicilor biologice la condiliile
locale, lindnd seama de realitdlile ftzice gi social-economice, de resurse, precum
pi de tradifiile locale.
Agricultura biologicd" tn general, gi mai cu seami hortiviticultura necesitd
un volum mare de forfS de munc6; ea qeeazd noi locuri de muncd, intr-o
perioadd in care se accentueazi gomajul gi exodul masiv al populaliei cdtre
aglomerdrile urbane.
Principiile agriculturii biologice se sprijini pe cunoagterea amdnunfitd a
sistemelor de producfie care valorificd la maximum resursele locale cu
reducerea la minimum a riscurilor economice gi ecologice, integrAnd
cunoqtintele tradilionale cu progresul gtiintific din toate domeniile biologiei 9iagronomiei. Aceste principii sunt formulate astfel:
- Menlinerea fertilitdlii solului. in centrul preocupdrilor agriculturii
biologice se afli solul, considerat ca un mediu viu, complex, dar incl pufin
cunoscut care interaclioneazA strdns cu plantele pi animalele care il populeazd.
Toate acfiunile vizate de agricultura biologici (lucrdrile solului, fertilizarea,
alegerea produselor pentru combaterea bolilor gi ddundtorilor etc.) au ca scop
intensificarea activitdlii microbiologice a solului, men{inerea gi sporirea
fertilitdfii acestuia - condifii indispensabile pentru pdstrarea stirii de s6ndtate a
plantelor.
Legumicultura, pomicultura gi viticultura se caracterizeazi printr-un grad
ridicat de intensivitate; de aceea, menfinerea fertilitdfii solului devine o
necesitate de primi urgenfd, pentru evitarea degraddrii acestui important
patrimoniu pe care il constituie solul;- Proteclia mediului tneonjurdtor. Multe tehnici culturale aplicate in
ultimele decenii au avut consecinfe nedorite asupra mediului inconjurdtor,
contribuind la eroziunea solwilor, degradarea sistemelor ecologice, poluarea
apelor freatice gi a recoltelor cu pesticide gi nitrafi.
Capitolul I. Noliuni introductive
Agricultura biologicd urmlregte pdstrarea nealteratd a mediului, prin
folosirea ingrdgdmintelor organice gi a celor minerale mai pufin solubile, a
composfurilor, prin evitarea folosirii produselor care pot avea efecte ddunitoare.
Folosirea erbicidelor este interzisd, fiind permise numai produsele ce nu
diuneazi plantelor, bazate pe sdruri minerale simple (Cu, S, silicat de Na etc.)
sau extracte de plante (ex.: piretrul), precum gi aplicarea metodelor fizice
(termice);
- Respectul pentru sdndtotea consumatorilor. Prin practicarea unei
agriculturi biologice se urmdregte oblinerea unor produse agricole de calitate,
fErd reziduuri de pesticide, dar care s[ confind o balanfi echilibrati de elemente
nutritive (protide, lipide, glucide), acizi organici, vitamine gi s6ruri minerale.
Legumele, fructele strugurii se consumd in marea lor majoritate in stare
proaspdtS; de aceea, calitatea lor nutritivd qi igienicd (lipsa reziduurilor de
pesticide, de toxine etc.) prezintd o importanf5 deosebitd in alimentafia omului
modem.- Viziunea globald asupra interac(iunilor din naturd. in agricultura
biologici se pune accent deosebit pe calitatea intervenfiilor neagresive ale
omului asupra naturii, comparativ cu agriculfura convenfionald.- Ferma- o unitate, un organism tn echilibru. in agricultura biologicd se
renunfi la o specializare ingustil gi la o exploatare intensiv[, unilateral[.
Organizarea unei ferme trebuie sI se facd cu respectarea stricli a legilor
biosferei, avAndu-se tot timpul in vedere cd indicatorul sintetic al bunei
gospoddriri il constituie conservarea gi sporirea fertilitilii solului.
1.3 OBTECTIVELE AGRICULTURII BIOLOGICE
Principalele obiective ale agriculturii biologice, aga cum sunt precizate de
cdtre Federalia Interna{ionald o Migcdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM),
sunt urmltoarele:- obtinerea produselor agricole cu valoare nutritivd ridicati, in cantitiifi
suficiente;
25
26 Capitolul L Noliuni introductive
- aplicarea unor metode de lucru compatibile cu mediul inconjurdtor
(,,dupi natur5"), in locul tncercbrii de dominare a naturii;- potenfarea gi cuprinderea ciclurilor biologice intr-un sistem in care un
rol important revine microorganismelor, florei gi faunei solului;- menfinerea qi ameliorarea durabilb a fertilitilii solului;- utilizarea, cdt mai mult posibil, a resurselor reinnoibile pe plan local;- asigurarea unor condifii de via!6 pentru toate speciile de animale, care sd
le permitd exteriorizarea comportamentului lor specific;- evitarea oriciror forme de poluare ce pot rentlta din tehnicile agricole;- men{inerea diversitSlii genetice a sistemelor agrare, a mediului lor,
inclusiv protejarea plantelor gi animalelor silbatice;- asigurarea pentru produc[torii agricoli a unor conditii satisficdtoare de
viafi" a unei retribufii corespunz6toare gi a unui mediu sdnltos de lucru;- s[ se find seama de impactul tehnicilor culturale asupra mediului
inconjurltor (O. Schmid Si colab., 1994; Catherine de Silguy, 1994).
Agricultura biologic[ se bazeazA pe plstrarea organismelor vii din sol, in
special microflora gi microfauna, prin rotafii adecvate ale culturilor, prin tehnici
adecvate gi menfinerea unui nivel ridicat al materiei organice din sol. Ea pune
un accent deosebit pe folosirea unor sisteme de producfie diversificate,bazate
pe un num6r mare de culturi, pe creqterea animalelor, pe utilizarea soiurilor qi
raselor locale rezistente la boli gi dlundtori. Cultura plantelor firajere se
integreazd in rotafii echilibrate, iar dejecfiile animalelor sunt necesare pentru o
fertilizare economici gi de calitate.
Se recomandd evitarea oricdror intervenfii care dduneazd viefii solului gi
mediului inconjurltor.
Metodele agriculturii biologice sunt mai complexe, comparativ cu cele ale
agriculturii clasice.
Fiecare exploatafie agricol[ constituie un sistem complex, un organism de
sine st[t[tor, care cere solufii adecvate. Organizarea acesteia trebuie sE se facd
findnd seama de faptul cd indicatorul sintetic al bunei gospoddriri il constituie
conservarea gi sporirea fertilitdfii solului.
Capitolul I. Noliuni introductive
1.4. LEGILE ECOLOGICE CABAZAPENTRU
AGRICULTT]RA BIOLOGICA
Ecologia reprezintd o relea de raporturi tntre organismele vii, const6nd
practic in interacfiunea dintre acestea gi mediul inconjur[tor. Prin activitatea din
agriculturd omul exercitA o influenfd asupra acestei interacfiuni, cu multiple
implicafii, folosind o diversitate de mijloace. in agricultura biologicd se
intervine asupra acestor interacfiuni numai cu mijloace naturale.
O culturd de plante cerealiere, o plantafie viticolI, o livad6, o cultur[ de
plante legumicole reprezintd un ecosistem creat de cdhe om, care, cu cdt este
exploatat mai intensiv, cu atAt devine mai unilateral in privinfa organismelor vii
pe care la confine. Acolo unde este posibil, unele mijloace qi metode de apirare
a culfurilor (de ex. combaterea mecanicb a buruienilor) trebuie si conducd la
supraviefuirea, concomitent, a cdt mai multor organisme vii. Cu cdt este mai
variatd lumea vegetald gi animald, cu atAt viafa comunit[fii respective va fi
reglati in mod natural prin concurenli reciproce. O flord infestantii foarte
diversd este mai pufin periculoasd decdt o infestare cu o singurd specie.
Cu cit o exploatafie agricold dispune de un numdr mai mare de culturi gi
de specii de animale, cu atdt se ajunge latm echilibru natural gi la raporturi mai
stabile.
in agricultura biologici un accent deosebit se pune pe respectbrea ciclului
substanlelor. Astfel, plantele verzi produc hrand pentru om gi animale.
ingrdgimintele organice obfinute in fermd hr5nesc organismele solului care
elibereazd elemente nutritive, pundndu-le la dispozifia plantelor.
Solul este considerat un ,,organism viu", a c6rui fertilitate trebuie
menfinutd pentru generafiile viitoare.
Agricultura biologicd se baz.eazd pe ridicarea conlinutului solului tn
materie organicd, prin folosirea ingrdgdmintelor organice naturale (gunoi de
grajd, composturi, ingrdgiminte verzi, etc.) fapt pentru care, se poate practica cu
succes in exploatafiile agricole care au un sector zootehnic bine dezvoltat.
27
28 Capitolul I. Noliuni introductive
Principiul ecologic fundamental se referi la legitura care existi intre ,,atrdi", ,,a se hrdni" qi ,,a constitui hrand pentru alte fiinle vii". in sol existd
nenumdrate organisme vii care, pentru a se dezvolta, trebuie sd dispun6, in
permanenfS, de hrand. Dat fiind faptul ci organismele vii sunt localizate, cu
precidere, tn orizontul superficial al solului, in agriculfura biologicd ardturile se
executi superficial, iar gunoiul de grajd, de asemenea, se administreazl la
suprafaf[.
Respectarea principiilor ecologiei constituie o garanfie pentru oblinerea
unor bune rezultate in agricultura biologic[.
1.5. ISTORICT]L AGRICULTI]RII BIOLOGICE
Idea unei agriculturi biologice a luat nagtere la inceputul secolului 20 cdnd
societatea industriali a inceput s-o inlocuiascd pe cea rural[, tradifionalI.
in agricultura Europei, s-au diferenfiat cronologic, 3 curente: agricultura
biodinamicd" organicd Si biologicd"
Agricultura biodinamicd, este bazati, pe respectarea legilor naturale ale
viefii'gi ale unitifii sol-plant6-animal-om, cea mai mare importanld fiind
acordatd,,for,telor vitale".
Promotorii acestui curent au fost Rudolf Steiner si Ehrenfried Pfeifer in
Germania.
Rudolf Steiner apusbazele unei filozofii:"antropozofiao', care pomegte de
la ,,infelepciunea omului ca pdrticicd a in{elepciunii divine, a rafiunii
universale". tn anul 1924 a finut un curs de prezentare a fundamentelor
gtiinfifice gi filozofice ale agriculturii biodinamice, iar mai tArziu discipolul sdu
Ehrenfried Pfeiffer a condus exploatafii agricole din mai multe [Ari, pe baza
principiilor acestei agriculturi. Legile naturale care stau labaza acestui concept
sunt:- tendinfa viefii de a creqte continuu;- existenfa unui echilibru dinamic care face ca viafa gi moartea sd se
intercondilioneze prin contradicfii interne gi externe;
Capitolul I. Nogiuni introductive
- principalii agenfi care participd la desfdSurarea normali a viefii solului
sunt microflora (bacterii, ciuperci, alge) qi microfauna (r6me, nematozi, viermi
etc.), aldturi de r6ddcinile plantelor 9i factorii de mediu (D. Davidescu, Yelicica
Daidescu, 1994; Gh. $tefonic, D. Sdndoiu, 1994; O. Schmid Si colab., 1994).
Exploatafia agricolE este considerati un organism viq in cadrul cdruia
trebuie sd existe un anumit echilibru intre cultura plantelor qi creqterea
animalelor.
Metoda biodinamici se caracteizeazt prin utilizarea unui numdr de 9
preparate (numerotate 500-508), cu scopul restabilirii echilibrului momentan,
dereglat in urma intervenfiei omului, climatului, prin fortarea cregterii plantelor
(D Davidescu, Velicica Davidescu, 1994). Preparatele biodinamice se
realiz,eazA din plante medicinale (coada goricelului, mu;etel, pipddie, valeriand,
urzici, scoarti de stejar), gunoi de grajd gi silice. Cantitnlile care se folosesc la
hectar in amestec cu apa sunt foarte mici, homeopatice, ele avdnd un efect
stimulator asupra altor mecanisme biologice (F. Sattler, E. V. Wistinghausen ,1992).
Pentru sem[nat, plantat, lucrdrile solului gi recoltat se fine seama de
influenfele cosmice, in primul r6nd de pozi;ia Lunii, dar gi a altor planete, care
exerciti o influenf[ asupra solului gi asupra plantelor; de aceea, este necesard
intocmirea unui calendar al efectuirii luolrilor agricole.
Agricaltura orgonicd, a apirut in Anglia dupd cel de-al doilea rdzboi
mondial qi se bazeazd pe folosirea exclusivd a fertilitiilii organice. Acest curent
atribuie humusului un rol fundamental in echilibrul biologic Ai fertilitatea
solului. Fondatorul acesfuia, Albert Howard, gi-a enunlat teoriile in "Testament
agricol", publicat in 1940. El subliniaz5 dezavantajele monoculturilor, ale
disparifiei micilor exploatafii qi ale folosirii ingrdqemintelor artificiale, precum
gi rolul culturilor asociate (graminee-leguminoase) gi al fertilit6fii solului tn
asi gurarea rezistenf ei plantelor la parazili..
in aceeagi perioadi, in Austria, Hans Peter Rusch propune o metodd de
agriculturi organo-biologicd" inspirat[ din curentul apirut in Elvefia sub
influenla lai Hans Miiller gi se bazeazh pe observafia c[, in natwd, resturile
29
30 Capitolul I. Noliuni introductive
vegetale qi dejecliile se biodegradeazi,gi ajung sd ingrage solul fbri ca cineva sd
le tncorporeze in sol.
Agricultura biologicd. Principiile agriculturii biologice au fost difinate
dup6 cel de-al doilea rdzboi mondial de citre consumatorii gi medicii preocupafi
de efectele alimentelor asupra s6n6titii oamenilor. Motivele orientdrii cdtre
agricultura biologicI, in anii 1970, sunt legate de experienfa negativ[ cu
produsele chimice gi problemele de sdndtate apdrute. La aceasta s-a addugat gi
consumul de materii prime gi energie la costuri foarte ridicate. (P. Papacostea,
resr).in anii 1980 se dezvolti congtiinfa responsabilitdlii faf[ de mediul
inconjurdtor, iar la inceputul anilor 1990, in fdrile occidentale, se inregistrezi o
supraproducfie de alimente, saturarea qi liberalizareapie[ei produselor agricole.
tn ultimele doud-trei decenii s-au format mai multe organizafii ale
producdtorilor, avAnd ca scop promovarea agriculturii biologice. Ca urmare a
regrupirii unor astfel de organizafii, in anul 1972 s-a constituit Federalia
Internalionald a MiScdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM. Aceastd
organiza[ie s-a dezvoltat continuu, grupdnd la nivelul anului 1993 aproximativ
400 de asociafii din 60 de fari (Catherine de Silguy, /994). A fost elaborat un
caiet de sarcini-cadru, care servegte ca referinfd pentru toate organiza[iile
existente la nivel mondial gi care permite o organizare a reglementirilor din
domeniul producfiei, etichetdrii gi comercializdrii, in cadrul agriculturii
biologice.
Minigtrii agriculturii din larile Uniunii Europene au hot[rdt sd favonzeze
dezvoltarea agriculturii biologice, consider0nd cd aceasta corespunde noilor
obiective ale politicii agricole comune @AC): echilibrarea cererii qi ofertei deproduse alimentare, protecfia mediului inconjurdtor qi a spafiului rural,
gararrtarea condifiilor pentru concurenta loiald intre producitori, precum gi
libera circulafie a produselor.
in anul lggl,lanivelul Uniunii Europene a fost adoptat un regulament ce
prevede metodele de obfinere, etichetarea gi controlul produselor agricole gi
alimentare rezultate printr-un mod de producfie biologic (Regulamentul CEE
Copitolul L Noliuni introductive
2092/91). Pofiivit acestuia, ansamblul filierelor de producfie, transformare gi
import este supus aceloragi reglementdri in toate fdrile Uniunii Europene.
La nivelul anului 1992 agicultura biologic[ se practica in Germania in
9.300 de ferme, totalizdnd 127.240 ha; in Franfa - 3.873 de exploatafii cu
72.000 ha; in Italia - 3.700 de ferme cu 71.000 ha (1993); acest sistem de
producfie este in curs de extindere in majoritatea flrilor europene (A
Campagnoni, 1995).
Regulamentul european cu privire la agricultura biologici prevede
respectarea metodelor de producfie specifice, fiind acceptate numai
ingragimintele organice, precum gi cdteva ingrlqdminte minerale pu]in solubile
gi un num[r foarte redus de produse chimice simple. in anexele acestui
regulament sunt prevdzute produsele admise atdt pentru fertilizare, cdt gi pentru
prevenirea qi combaterea bolilor gi ddundtorilor.
Produse destinate fertilizirii gi amelioririi solurilor admise in agricultura
biologicd (dupd Catherine de Silguy, 1994; O. Schmid si colab., 1994) swfi:
- gunoi de grajd qi gunoi de pdsdri sau urind;
- paie;
- turb6;- compost uzat din cultura ciupercilor;- compost din deqeuri menajere organice;
- compost din reziduuri vegetale;
- produse animale transformate provenite din abatoare gi din
industrializarea pegtelui ;- subproduse organice rezultate din industria alimentari qi textil{
- alge gi produse din alge;- nrmeguq de lemn, scoar!6 gi resturi lemnoase;- cenugd de lemn;- roci fosfatice naturale;- roci de fosfat de aluminiu calcinate;
- zglra lui Thomas;- roci potasice mlcinate;
3 l
32 Capitolul I. Notiuni introductive
- calcar;- cretd;- roci de magneziu;- rocicalcaro-magneziene;- sulfat de magneziu;- gips;- pudrdde roci;- argill (bentoniti, perlit);- sulfat de potasiu;- microelemente (bor, cupru, fier, mangan, molibde n, ztnc);- sulf;- clorurd de calciu (numai pentru tratamente foliare aplicate la mdr,
dup6 constatarea de cdtre organismul de control, a carenfelor de calciugimagneziu).
Produse autorizate pentru combaterea bolilor gi daundtorilor (dupdCatherine de Silguy, 1994; O. Schmid Si colab., 1994) swfi:
- produse pe baza de piretrine extrase din specia chrysanthemumcinerarifuliun, confindnd, eventual, gi o substanfd sinergici;
- preparate pe bazi de Derris elliptico;- preparate pe bazd de euassia amaro,.- preparate pebazA de Ryania speciosa;- propolis;- "pdmdnt" de diatomee;- pudrd de roci;- preparate pe bazd de metaldehidi, confinand un repulsiv impotrivaanimalelor superioare gi utilizate in capcane;- sulf;- zeamd, bordelezd;- zearnd, de Burgundia;- silicat de sodiu;- bicarbonat de sodiu;
Capitolul I. Noliuni introductive
- sdpun potasic;
- preparate pebazd de feromoni;- uleiuri vegetale qi animale;- uleiuri de parafinI.
Pentru combaterea bolilor, dtrundtorilor gi buruienilor sunt precizate
urmdtoarele mdsuri: alegerea speciilor gi soiurilor rezistente; programarea unei
rotatii corespunzdtoare a culfurilor, procedee mecaice; distrugerea buruienilor
cu ajutorul cdldurii; protejarea faunei utile.
Produsele autorizate pentru combaterea bolilor gi d6undtorilor vor fi
folosite numai in situalia unor pericole iminente care ameninfd cultura.
in ultimul deceniu, pornind de Ia concepful de dezvoltare durabilb, s-a
extins, in special pe continenful american, curenful agriculturii durabile.
Potrivit Raportului Brundtland (1987), al Comisiei Mondiale asupra
Mediului gi Dezvoltlrii (WCED), dewoltarea durabili este "aceea care are in
vedere necesitifile prezentului, frrd a compromite capacitatea generafiilor
viitoare de a le satisface pe cele proprii " (P. Paris, Q. Paris, /,995).
Agricultura durabilS este definiti ca fiind "un sistem de agriculturd
sdndtos pentru mediul inconjurltor, economic viabil gi social responsabil" (C.
Ingels, 1992). Se apreciazd cd aceasta rdspunde necesitdlilor oamenilor de a
produce in mod constant cantitAflle necesare de alimente gi materii prime pentru
industrie, de calitate, ftri sd fie afectate echilibrul gi diversitatea biologicd a
plantei (D. Keeney, i'990; J. C. Coelho, P. A. Pinto, 1994).
Pentru agricultura firii noastre, armonizarea dezvoltdrii agriculturii cu
pdstrarea echilibrului ecologic Ai implementarea acestui sistem de agriculturd
durabill au in vedere oblinerea unor producfii optime, cu eficienfd economic[ gi
asigurarea protecfiei mediului inconjurdtor (C. Rduld, 1992).
J J
34 Capitolul I. NoSiuni introductive
1.6. CALITATtrA PRODUSELOR iN .q.CRICTILTURA BIOLOGICA
"Calitatea reprezintd totalitatea caracteristicilor unui produs sau serviciu
care ii confer[ acestuia aptifudinea de a satisface nevoile consumatorului".
Producdtorul va aprecia un soi de bund calitate pentru rezistenfa la boli gi
intemperii, pentru cerintele sale fafi de factorii de mediu, iar consumatorul va
aprecia un produs de buni calitate dupl aspect, gust, durata de pdstrare etc.
Conceptul de calitate comporti mai multe tipuri de calitate, fiecare cu
anumite caracteristici gi anume:- calitatea agronomicd se referd la caracteristicile de culturi ale unui soi,
privit din punct de vedere al producfiei (potenfial productiv, simplitatea culturii,
cerinte fafd de factorii climatici, rezistenfi la boli);- calitatea tehnologicd este reprezentati de aptifudinea pentru pdstrare a
unui produs, rezistenf6 la boli gi transport;- calitatea vizuald cuprinde: culoarea, mdrimea gi forma; de obicei,
clientul cumpird produsele agroalirnentare dupd aspectul vinnl;- calitatea igienicd este datd de cerinfa pentru un produs slnitos, care in
urma consumului sd nu dduneze s[nbt[fii. Ea este datd de absenfa
microorganismelor patogene, a reziduurilor toxice (de pesticide, de metale
grele, nihali etc.);- calitatea organolepticd este determinatd de savoarea unui aliment, de tot
ceea ce comporti aceasta (ansamblul insugirilor gustative gi olfactive), prin
aprecierea subiectivd a consumatorilor. in canil determindrii calit[filor
gustative ale unui produs de c[tre un juriu antrenat, percepfiile senzoriale sunt
divizate, codificate gi analizate, pentru eliminarea, in parte a subiectivit6fii. Se
apreciazL, in asemenea cazuri, aciditatea, gusful dulce, raportul dintre acestea"
consistenta pulpei, amlreala etc. ;- calitatea nutritivd se referi la insugirea unui aliment de a satisface
cerinfele nutritive ale consumatorului;
Capitolul I. Noliuni introductive
- calitatea ecologicd este reprezentatd de impacful producerii, altransform[rii, al distribufiei (ambalaje) qi al consumatorului asupra mediuluiinconjurdtor.
in agriculfura biologici se pune un accent deosebit pe valoarea nuhitivd giigienicl a produsului care se comercializeazh,. Calitatea gustativ6 a produselorbiologice este superio arh fa[6 de produsele convenf ionale.
in privinfa reziduurilor de pesticide, garanfia nefolosirii pesticidelor decdtre producdtor asiguri o probabilitate redusd de a g6si reziduuri de produse.continuhrl in nitrali al produselor este pufin dependent de modul de producfie,dar, in principal, este in funcfie de fertilizare qi de condifiile pedoclimatice.
Produsele hortiviticole obfinute prin varianta agriculturii biologice suntmai sdndtoase, mai "nafurale" gi, cu toate cd uneori nu au un aspect comercialdeosebit, consumatorii sunt dispugi sd pldteascd un pre! mai ridicat pentru
calitatea lor biologicb.
Pentru strugurii de mas6, fructele speciilor pomicole gi legumicole,prezinth importanfd deosebitd capacitatea de a atrage consumatorul prinmrrime, uniformitate, formd, colorafie, gust, arome, crocanfa pulpei, finefeapielifei, rezistenfa la transport gi pistrare.
Aceste diverse aspecte ale calit5fii sunt determinate, in parte, depatrimoniul genetic al soiurilor, in parte de mediul pedoclimatic in care acesteasunt cultivate, precum gi de interraen{ia omului.
Agricultura zilelor noashe trebuie sr find selrma, de evolulia in timp agustului consumatorilor, ca urmare a imbunitdfirii calitifii viefii, a diferitelortendinfe spre fructe apirene, diferit gi uniform colorate, cu arome de diferiteintensitdfi, cu perioade diferite de maturare etc.
Marco de origine Si semnele catitdlii produselor biologice. in Germaniaprodusele care provin din culturile biodinamice poartd marca protejatd "Demeter", respectiv " Biodyn" .
in cadrul Institutului pentru Cercetqrea Biodinamicd, o asociafie deagricultori, oameni de qtiin16, consilieri gi persoane calificate din cele maidiferite domenii ale viefii, ca qi din comunitElile de lucru ale producdtorilor,
35
36 Capitolul L No[iuni introductive
sunt elaborate gi stabilite liniile directoare pentru efectuarea culturilor, precum
gi hot[rdrile privind comercializarea gi prelucrarea ulterioarl a produselor.
Drumul parcurs de produselor "Demeter" pinZ la consumator este
asigurat prin protecfia mdrfii gi prin contracte. Dincolo de acest cadru, sectorul
de calitate "Demeter" dn Institutul pentru Cercetarea Biodinamicd, in mod
regulat controleazd calitatea produselor gi efectueazi analiza de reziduuri de
pesticide.
Prelucrarea ulterioari in diferite mdrfuri alimentare "Demeter" are loc
prin procedee care menajeazh calitatea, acordindu-se atenfie speciall valorii
nutritive.
imbunit[firea comunica]iei cu piafa gi cu consumatorii se face prin
publicitate. De aceea, produsele biologice vor fi protejate intotdeauna in
ambalaje speciale gi vor purta etichete pe care se va trece marca produsului.
in practica distribuirii moderne se vor anticipa clienfii cirora li se va
distribui marft standard.
Ambalarea produselor se poate face in cutii de carton gofrat cu hArtie.
Ambalarea modernd se rcalizeqri in material plastic transparent in care
produsele se vdd bine, sortarea fiind obligatorie, astfel c[, in fiecare ambalaj
produsele sunt de aceeagi mdrime, form[, culoare, pe ambalaj fiind trecut preful
produsului gi cantitatea existentd. Cumpdrarea se face prin autoservire. De
ultim[ ord este ambalarea individuald a fiecdrui produs in- folie transparentS"
ceea ce imbunntifegte prezentarea produsului gi, totodate, reduce ofilirea gi
pierderile de ap6.
Un mare interes se remarci in ,tirile vest europene, din partea unor
consumatori, pentru produsele agricole obfinute prin varianta agriculturii
biologice, care sunt socotite mai s[nitoase, mai naturale, degi uneori nu au un
aspect comercial deosebit.
Piafa de desfacere gi preful produselor agriculturii biologice. in prile
vest europene, in S.U.A. qi Canada existd un curent favorabil pentru practicarea
agriculturii biologice, ca gi pentru existenfa unei piefe paralele (mai scumpd)
pentru fructele gi legumele realiz-ate prin aceste variante. in aceste fbri au luat
Capitolul I. Noliuni introductive
fiinfd asociafii profesionale ale unor producitori care, periodic, organtzeazh
cursuri de preg6tire gi reciclare profesionald, publicd reviste cu teme specifice
agriculturii biologice g.a.
De asemenea au fost organizate magaane pentru desfacerea produselor
membrilor asociafi, produse care sunt certificate in ceea ce priveqte
autenticitatea gi calitatea biologicl de cdtre personalitifi gtiinfifice recunoscute.
in afard de asociafii particulare existi organe oficiale de stat care dau
sfaturi competente celor care doresc s5 practice aceast[ variantd a agriculturii.
Piala de desfacere a produselor realizate prin agricultura biologicd poart[
diferite denumiri: Produse bio, Piala Eco, Produse prin agricultura biologicd.
DacS consumatorii au convingerea ci folosirea in hrana zilntcd, a
produselor agriculturii biologice corespunde intenliilor lor, atunci nivelul
prefului nu intereseazd. De reguld, preful acestor produse este mai ridicat. Dacd
aceste produse sunt calitativ mai bune, atunci prelul lor este justificat.
Exploatafiile agricole care realizeaz[ bioproduse au costuri mai ridicate la
unitatea de produs qi unitatea de suprafafd gi folosesc mai multd mind de lucru.
Profitul provenit din v6nzarea produselor agricole trebuie s6-i ofere
producdtorului posibilitatea de a obline gi in viitor alimente de cea mai buni
calitate.
La finanfirile operafiunilor variate (protecfia m[rcii comerciale, controlul
de calitate, informarea generald) contribuie "protecfia Demeter". Este important
ca un numlr cdt mai mare de produse ale unei gospodirii sd ajung[ pe piala
"Demeter" gi sd nu se vdnd6 pe piafa generali. Numai in acest caz curentul de
mdrfuri ajunge la cei interesafi gi contribuie la asigurarea economicb a
gospoddriei.
in disculii comune ale reprezentanfilor organizafiilor de consum
"Demeter" cu reprezentanfi ai comer,tului gi ai celor care prelucreazh mai
departe produsele "Demeter", ca gi cu reprezentanfi ai comunitilii de lucru gi
horticole se incearcd sd se fac6, inteligibil gi transparent pe toate treptele,
procesul parcurs de produse gi formarea prefurilor lor. Asemenea preocupdri
37
38 CaPitolul L No{iuni introductive
conducopeldrrg[contactuldintreconsumatorqiproducitorcuprilejutvanzlrii
la locul producliei, la un raport sufletesc inne TT:1.:t::1]'1;":T#l1u t.
" "'H::I1::;:ffi;;;;inamic' dup6 toate regul'e' trebuie sd ne
in situalia financiard de a putea s6 produc6, prin inoasdrile obfinute pentru
produselesale,inurmdtoriiani,alimentevariatedecalitatesuperioaraqis6
conserve ,.sinitatea'i r, ,"nnnu,.a solului, a plantelor qi animalelor'
Capitolul II. Conversia de la agricultura conven{ionald laagricultura biologicd
CAPITOLUL II
coNvERsIA DE LA AGRTCULTURA COIMNTIONALALA AGRICULTURA BIOLOGICA
2.1. GENERALITATI
Dupd experimentdrile efectuate in India (1910-1931) de cdtre Albert
Howard gi dupd ce Rudolf Steiner gi-a publicat cursul de agriculturd
biodinamicd (1924), agricultura biologicd tncepe sd cdqtige tot mai mulfi adepfi
in Anglia, Germania, Statele Unite, Elvefia, Franta.
Astdzi, specialigtii sunt unanim de acord cd agricultura biologic[ cel mai
bine organizatdse intilnegte la popoarele de limbd germand.
Trebuie specificat faptul c6, in f[rile cu o agriculturi biologic[
semnificativd s-a dezvoltat mai intdi agricultura integrati, care a funcfionat gi
funcfioneaz[ ca o gcoali de pregitire a agricultorilor pentru trecerea la
agricultura bio logicd.
Agricultura integratd, dupd cum ii spune gi numele, integreazi metodele
gi procedeele bldnde, ocrotitoare de mediu (combaterea biologic[ a bolilor qi
ddun[torilor, folosirea intensivl a_ misurilor preventive de combatere, folosirea
pesticidelor cel mai pufin toxice, fertilizarea organo-mineral[ etc.) cu metodele
qi procedeele intensive, dar aplicate la nivelul minimului necesar (ingr6g[minte
chimice, pesticide, erbicide, mecanizare, irigare). Prin urmare, agricultura
integrat[ este un pas mare inainte spre ecologizarea agriculturii. in Romdnia se
vorbegte de mai bine de 20 de ani despre agricultura integrati, dar ea se practici
sporadic Ai intr-un mod necontrolat.
in fdrile europene denoltate, agricultura integrati, ca gi agricultura
biologicd, sunt supuse inregistririlor statistice distincte qi controlului.
Agricultura integratd, ca gi cea biologic[, este organizatd in asociafii
lucrative, beneficiazi de Normative tehnologice, este controlatd 9i putemic
sprijinitd de citre stat. in unele fdri, cum este Olanda, agricultura ecologicd are
39
40 Capitolul II. Conversia de la agricultura convenlionald laagricultura biologicd
acelagi insemn de marc6, sub care se inscrie: o stea in cazul agriculturii
integrate, doui stele in cazul agriculturii biologice, etapa de conversie gi trei
stele pentru agricultura biologicd. in secolul al XXI - lea probabil c6 in
Uniunea Europeand, vor functiona doar doui sisteme agricole: cel integrat
(majoritar) 9i cel bilogic (in continui dezvoltare).
in Germania, asistenfa tehnici acordati inheprinderilor de agriculturi
integrati este pldtiti de citre stat. O inheprindere agricoli poate si funclioneze
ori in nsistem integrat, ori practicAnd agricultura biologic5, nefiind admisl
coexistenfa mai multor sisteme agricole in aceeagi intreprindere.
Dacd ne referim la dezvoltarea agriculturii biologice putem spune cd,
dupl ce in anul 1972 s-a infiinJat organizafia internafionald pentru agricultur[
biologicS, numitd International Federation of Organic Agriculture Movements
(IFOAM), agricultura biologicd a inceput si se dezvolte orgarnzat, in baza unor
concepfii unitare. La IFOAM au orgaruzafii afiliate peste 50 de fdri. in
Romdnia, in 17 octombrie 1998, s-a infiinfat asociafia coordonatoare pentru
agricultura biologic[, BIOAGNROM, cue este afiliatd la IFOAM.
La data de I ianuarie 1997, suprafafa agricold gospodiriti biologic in
tirile Uniunii Europene a fost de l,16 o/o din total, ponderile cele mai mari
inregistrdndu-se in Suedia (8,86 %), Austria (8,62 %) 9i Finlanda (3,68 %). in
cifre absolute, la aceea datd, cele mai mari suprafefe gospoddrite biologic le
defin Italia, Germania, Austria qi Suedia. Suprafafa medie _a unei intreprinderi
agricole in farile Uniunii Europene este de 16,52 ha, fiind cuprinsl, intte 70,92
ha (Marea Britanie) 9i 2,58 (Irlanda). in Romdnia, suprafafa medie a unei
exploatafii agricole este de l,2ha, existdnd circa 5 milioane de proprietari. in
condifiile din Europa de vest, se considerd competitiv[ o intreprindere agricold
cu o suprafaf[ de 30-50 ha. (tabelul 2.1.).
Agricultura biologicd a inceput si se dezvolte in anii '70, pentru ca in
anii '90 sd se inregistreze o dezvoltare explozivd, fapt explicat prin aparilia
Directivei Consiliului Europei din i,99i,, privind agricultura biologicl qi ca
urmare a stimulentelor acordate de stat.
Capitolul IL Conversia de la agricultura convenSionald la 4lagricultura biologicd
laraSuprafafa
gospoddritdbiologic
Numimlintreprinderilor
biologice
Suprafafamedie a uneiintreprinderi
agricoleha % Nr, % ha
Austria 299.920 8.62 t9.433 7,47 13.38Beleia 6.418 0.45 291 0,40 19.47Danemarca 63.120 2.30 r636 2.01 33-76Finlanda 84.552 3.68 4.452 3,89 20.09Franta 100.000 0.33 3.800 0.40 31.67Germania 327.329 1.90 6.465 1.20 29.64Grecia 5.000 0.10 1.100 0.12 5.59Irlanda 12.000 0.27 500 0,29 2.58Italia 33.854 1.99 17.200 0.65 6,28Luxembure 650 0.51 22 0.55 3r.75Olanda 14.000 0.71 600 0,53 17,49Portuealia I 1.000 0.28 350 0"06 6.62Spania 30.000 0.10 1.300 0.08 18.68Suedia 276.000 8.86 rt.042 t2.26 34,56Marea Britanie 17.240 0.28 850 0,36 70.92Total UE 1.240.099 l . l 6 69.041 0,82 t6.52Norvesia 7.897 0.78 946 1.05 n.25Elvetia 75.000 4.74* 4.936 6 . t7 t9^76Republica CeM 4.166 0.37 183Polonia 7.000 0,04 236Slovacia 2.446 0.77 45Unsaria 12.500 0.20 105Estonia 3.000 0.22 l l 9Romdnia < 1.000 0.01
Tabelul2.L
Dezvoltarea agriculturii biologice in Europa (01 ian. 1997)(dtrpd Nicolae Bdldscufd, I 99 9)
* 7 %, conform datelor publicate de cbtre Guvernul elvefian
Factorii de creqtere a rentabilitifii intreprinderilor biologice sunt:- folosirea la maximum a fortei de munc6 familiale;
42 Capitolul IL Conversia de la agricultura convenlionald laagricultura biologicd
- prelucrarea primard a produselor in gospoddrie;
- livrarea produselor direct din gospodirie;
- folosirea maginilor agricole universale sau cu grad de adaptabilitate
ridicat;- diversificarea activitdfilor economice gi aplatizarea curbei de
utilizare a forfei de munc6;- adaptarea structurii producfiei la condiliile locale de sol, clim6,
piaf[, tradifii, etc.;- sporirea duratei de lactafie la vacile de lapte, de la 4 la 5 ani, ceea ce
sporeqte produclia cu 450 - 600 I de lapte pe cap de animal qi pe an.
Trecerea de la agricultura convenfionald, intens chimizat5, la agricultura
biologicd este un proces biodinamic de creare a unui sistem agricol durabil qi
autoreglabil, aga dupd cum este, de exemplu, pddurea. Acest proces se
realizeazhintr-o perioad[ de timp mai lungi sau mai scurt5, in functie de gradul
de chimizare preexistent, poluarea solului, gradul de atac al bolilor gi
dlun[torilor, infestarea cu buruieni, structura intreprinderii agricole la inceputul
conversiei, pregdtirea profesionald gi congtientizarea ecologicd a fermierului
etc.
Primul an in care se aplicd principiile gi tehnologiile de agriculturd
biologic[ se numegte "anul Zero" sau "anul de caren]6". Perioada de timp de la
anul Zero pdnd la obfinerea autorizafiei de acreditare se numegte perioadd de
conversie. Ea poate dura 2-5 ani. Perioada de 2 ani este o perioad[ de conversie
normal6, realizabilL in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de c6mp + taurine)
sau in intreprinderi specializate in culturi de cdmp, caz in care se poate spune
despre conversie c6 aceasta se efectueaze tnfi-un singur pas. in situalii
speciale, mai ales in viticulturb, pomiculturd, legumiculturd, plantalii de hamei
etc., conversia poate dura 5 ani, efectudndu-se in 2 - 3 etape. Acest tip de
conversie a primit denumirea de conversie pas-cu-pas.
Conversia marilor intreprinderi de tip socialist, a intreprinderilor inalt
specializate gi a intreprinderilor cu datorii, este foarte dificil[. Nu este necesard
o perioad6 de conversie cdnd se iau in culturd pdmdnturi virgine sau cele la care
Capitolul IL Conversia de la agricultura convenlionald Iaagricultura biologicd
nu s-au administrat chimicale. De asemenea, trebuie sE avem in vedere faptul c5
nu se poate practica o agricultur[ biologicd in apropierea unor surse intense gi
permanente de poluare: combinate chimice, fabrici de ciment, ape murdare, cdi
rutiere cu trafic intens q.a. De asemenea trebuie avut in vedere fapful cd,
terenurile puternic erodate, cele foarte acide sau sirdfurate, pot fi cu greu
gospod[rite biologic.
in domeniui cregterii animalelor, conversia incepe imediat dup6
incheierea anului Zero, durata ei fiind, in general, intre I - 12 luni in funcfie de
specie, destinalie ;i sursa de achizifionare a animalelor. Exemplu de conversie
in zootehnie:- august 2000 incheierea anului Zero in cdmp- septembrie 2000 Zero * o lund pentru oud- noiembrie 2000 Zero -r doui luni pentru lapte
Zero* 3 luni pentrucarne de pasdre- februarie 2001 Zero + 6 luni pentru carne de porc- august 2001 Zero t'12 luni pentru carne de viti
2.2. ETAPELE PARCURSE DE CATNN UN AGRICULTOR ROMAN,
HoTARAT sA PRACTICE AGRICULTURA BIoLoGIcA
Pentru a practica agriculfura biologicd, un agricultor romdn trebuie si
parcurgl urmltoarele etape :- in primul rdnd, sd se inscrie intr-o asociafie regionald de agriculturi
biologicd. Asociafiile regionale se infrinleazd pe zone mari de cultur6. Ele
elaboreazd normativele tehnologice privind cultivarea biologic6,a plantelor,
cregterea biologicd a animalelor gi valorificarea producfiei, constituind, in fapt,
filiale ale asociajiei nafionale. Normativele tehnologice se elaboreazh findndcont de Normativele - cadru intocmite de Comisia Na{ionald pentru Normative
Si Acreditare, de pe ldngd Ministerul Agriculturii gi Alimentaliei. Asociafia
nafionald concepe qi deline jurisdicfia insemnului de marc6, efectueazd
controlul gi certificarea (prin filiale), emite sancfiuni.
43
44 Capitolul II. Conversia de la agricultura convengionald laagricultura biologicd
- sd-gi insuqeascl cunogtintele teoretice minime privind agricultura
biologic4 dat fiind faptul c6 un bioagricultor trebuie si fie mult mai bine
pregdtit decdt un agricultor tradifional. in acest scop, in afara clr{ii de fa{6, se
recomandd, mai int6i consultarea literafurii de specialitate in limba romdn6,
menlionati in bibliografi a cdrtii;- sd contacteze gi sI se consulte cu specialiptii de la cea mai apropiati
stafiune de cercetlri agricole;-sd viziteze intreprinderi agricole gospodirite biologic, cum este Centrul
Demonstrativ pentru Agriculturd Durabild CincSor, judeful Bragov;- sE participe la cursurile de iniliere in agricultura biologic[;
- s[ invite in intreprinderea sa gi sd se consulte cu controlorii gi consultanfii
Asociafiei, precum gi cu inspectorii - aprobatori ai Ministerului Agriculturii.
Acegti inspectori vor avea sediul, probabil, la anumite inspectorate judefene
pentru controlul seminfelor pi materialului s6ditor;- sub indrumarea consultanfilor gi controlorilor Asociafiei, agricultorul
biolog va intocmi o serie de documente obligatorii:
a) contractele cu asociafia de agricultura biologicd, regional6;
b) jurnalul intreprinderii, combinat cu registrul de control;
c) planul de conversie a fermei.
Cu bioagricultorul se incheie 3 contracte, etapizate in timp dupd cum
urmeaza:- dupd un an de zlle, din momenful in
Asociafiei, conducitorul tntreprinderii incheie cu
parcurgerco anului Zero;- dupd anul zero, se incheie cel de-al doilea contract, adicb contractul
penlru perioada propriu - zisd de conversie;- cel de-al treilea contract este controctul pentru intreprinderile
acreditate.
furnalul intreprinderii este un registru oficial asemdndtor cu registrele de
ferm6 care au existat la noi in IAS-uri. El se foloseqte atit pentru tntreprinderile
aflate in conversie, cdt gi pentru cele acreditate. Jurnalul este astfel conceput
care a devenit membru al
aceasta w contract penlru
c ap i t o t ut I I c o nv e r s i a !:
"'; ;r ;:;:i:;; ;
o nv e nt i o nat d I a
incdt si ?ndeplineasc6 9i funcfia de control.
in jurnal se trec toate lucrbrile gi acfiunile desfbgurate zilruc in
inheprindere, mai ales cele care au tangen!5 cu procesul de producfie, pentru a
se face confruntarea cu normativele tehnologice. Jumalul nu inlocuiegte insi
evidenta financ iar-contabild.
2.3. PLANUL DE COT\IVERSTE AL INTREPRINDERII
Planul de conversie al intreprinderii cuprinde urm[toarele capitole:
1. Diagnoza intreprinderii la inceput de conversie (cartarea pedologici 9iagrochimicd, cafiarea buruienilor, condi{ii de mediu, poluare, structura fermei, situafia bolilor gi
ddunitorilor, dotare, capital, piafA, reanltate economico- financiare inregishate etc);
2. M6suri de ameliorare a solului (se vor studia intr-un capitol ulterior);
3. Stabilirea raportului optim intre culturile de cdmp gi incdrcitura cu
animale (se recomandd ca intreprinderile biologice sd aibi un caracter mixt:
plante/animale, in primul rdnd taurine, cu o incircituri optimd de 0,8 -l
UVIvI/ha. Taurinele constituie principala sursi de ingrdqlminte organice, care
sunt gi cele mai valoroase);
4. Structura culturilor qi asolamente;
5. Managementul ingrlqlmintelor, inclusiv planul de fertilizare pe
parcele
6. Protejarea apelor de suprafafd gi a celor subterane;
7. Alegerea speciilor gi soiurilor;
8. Maqini pentru lucrarea protectivd a solului;
9. Simdnfa gi materialul sdditor;
10. Controlul bolilor gi diundtorilor;
I i. Conholul poluirii, protejarea mediului din zona de amplasare a
intreprinderii, orgarizarea ecologicd a terenului;
12. Creqterea animalelor (dimensionarea micro fermei, structura efectivului de
animale, incdrc[fura optimd, sistemul de inhefinere, planul de fi.rajare, mdsuri
sanitar-veterinare);
45
46 Capitolul II. Corwersia de la agricultura convenlionald laogricultura biologicd
13. Probleme de organizare a muncii: (fiqe tehnologice pe culturi gi
categorii de animale, for,ta de munc6, cooperarea in productie, evidenta
financiar contabilS" computerizare);
14. Analiza chimicd anuald a reziduurilor toxice din produsele bio;
15. Capital gi rentabilitate;
I 6. Valorificarea produselor (marketing, piafi);
1 7. Controlul, certificarea, acreditarea gi consultantd.
Planul de conversie, (fiind o lucrare tehnicl gi economic6 complexd), va
mai confine in anex6:- planul cadastral al intreprinderii, la o scard convenabild;- un plan calendaristic cu obiectivele de conversie qi termene precise de
reallzarc.
in cazul conversiei pas-cu-pas, parcelele cultivate biologic se vor marca
distinct in teren qi pe planul de situafie. De reguli, ele se vor cultiva cu alte
specii sau soiuri decit parcelele gospod[rite convenfional. Produsele biologice
se vor depozita gi valorifica separat. Evidenfa contabild se va fine distinct. DupS
conversie, este interzisi prezenfa in intreprindere a unor materii prime gi
materiale caracteristice agriculfurii convenlionale. Prezentdm in continuare un
exemplu concret de conversie:
|ara: Republica Federal[ Germania
intreprinderea: Fehrenberg
Conducdtorul inheprinderii: Hans Appel
Anul inceperii conversiei: 1988
Durata conversiei: 2 ani (anul Zero 1 l an)
Suprafafa agricold: 32ha, din care 6 ha pdquni 9i fhnefe
Indicele de bonitare a terenului: 52-68
srructura :iH'i",::T ];;**'*'
:ilffr::tr'- 6lnovdz
Capitolul II. Conversia de la agricultura convenyionald la 47agricultura biologicd
Producfii obtinute: 5-6 tlha la grAu gi orz, 4-5 tlha la ovdz, 80 t/ha la
porumb siloz.
Cregterea animalelor: 32 vaci de lapte, rasa Holstein, din care 4 vaci de
reproducfie; porci pentru consum propriu.
Misuri de conversie:- construirea unui padoc acoperit, penhu vaci;- eliminarea chimicalelor din intreprindere;- inscrierea in asociafia Bioland gi respectarea normativelor acesteia;- schimbarea asolamentului asffel:
l) Lucernd in amestec cu ierburi perene
2) Lucemi in amestec cu ierburi perene
3) Grdu de toamn6 + ingrfueminte verzi
4) Ovdn cu trifoi in culturE ascunsb
5) Sfecl[ turajerd
6) GrAu de toamni cu trifoi (alb) in culturd ascunsd
7) Cartofi + ingrdqdminte verzi
8) Ovnz * lucernl gi iarbi in culturd ascunsd
Asolament de 8 ani, cu 50o/o dicotiledonate qi 50% graminee.
Leguminoasele reprezintd peste 25%. Solul este acoperit cu vegetafie tot timpul
anului. Sfecla gi cartoful se fertilizeazA cu gunoi de grajd. Urina gi mustul se
dau pe pajigti.
- pajigtile se vor supratnsdmdnfa cu leguminoase perene;- grajdul pentru vaci va fi ecologizat, adoptAndu-se sistemul de
intrelinere cu legarea temporard a vacilor la iesle.
48 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdSuni sifdnele
CAPITOLUL III
CT]LTIVAREA BIOLOGICA A PLAI\TELOR: CULTURAMARE, pA$UNr $r FANETE
3.1. STUDTUL il AMELIORAREA COI\DTTITLOR
LOCALE DE MEDIU
in atenlia agricultorului biolog, vor sta permanent condiliile locale de
mediu. Astfel, in zona de amplasare a intreprinderii, acesta va veghea la
p[strarea curat6 a mediului inconjurdtor gi a biodiversit[fii, astfel:- rdzoarele gi tufrrigurile se vor menfine in limite rezonabile;- se vor planta perdele de protecfie;
- pomii gi arborii rdzle[i, se vor pdstra sdn[togi;- se vor construi cuiburi pentru plsIri gi ascunziquri pentru
reptile gi arici;- se va inventaria fauna folositoare din zonb etc.
Ecoagricultorul, va {ine cont de zonarea qi microzonarea producfiei
agricole, cultivdnd numai acele specii gi soiuri de plante gi va cregte numai
acele specii gi rase de animale, cale sunt bine adaptate in zond qi verificate pe
un numdr mare de ani.
3.2. MASURI DE AMELIORARE A SOLULT]I
Mdsurile de ameliorare a solului in agricultura biologicd vizeazi"
urm[toarele doud obiective esenfiale :- sporirea fertilitafii naturale;- cregterea activitdlii biologice din sol.
Solul este un organism viu, care se naqteo hiieqte gi poate muri. El este
format din 45o/o substanle minerale, 7% substanfe organice, 25Yo aer qi 23%
apd. Substanfa organicd a solului este izvorul viefii qi fertilit{ii, de aceea
popoarele anglo-saxone au denumit sistemul de agriculturl al c[rui obiectiv
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, PdSuni Si fdnele
principal este menfinerea sau cregterea cantit[fii gi calitllii substanfei organice
din sol, agriculturd organicd.
Substanfa organici este formatd din 85% humus' l0% riddcini de plante
qi 5% flora gi fauna solului ("inima" care menfine viala). Din acest 57o, micro
flora (bacterii, actinomicete, alge qi ciuperci) reprezinti 4Yo, iar I %o este
microfauna, mezofauna qi macrofaUna (protozoare, nematode, colembole,
acarieni, miriapode, crustacei, cdrtife, dar mai ales rdme, principalul indicator al
vielii biologice din sol).
intre flora gi fauna solului pe de o parte gi humusul din sol pe de altd
parte, existd o strdns6 corelafie pozilivd, fapt pentru care piatra unghiulard a
agriculturii biologice este humusul solului, "bbtalia" pentru humus' Agricultorii
gtiu cd humusul nu este un dar al naturii (ca in pddure), ci un rezultat al
hdrniciei qi priceperii omului, fapt pentru care pe bund dreptate se spune:
aratd-mi humusul tdu ca sd-li spun ce fel de agricultor eSti!
Prima gansi caxe ni se oferi pentru a renunfa la chimicale, pistrdnd
rentabilitatea intreprinderii este un confinut bogat in humus.
Tipul de sol ideal pentru agricultura biologic[ este un sol de culoare brun-
tnchisd, cu miros de pdmdnt de pddure, cu o structuri glomerulard' bogat in
rdme qi riddcini de plante, cu o texturS mijlocie qi un drenaj bun'
Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate
anterior sunt:- administrarea sistematicd de gunoi de grajd - cel mai important
ingrdqdmdnt gi ameliorator de sol din agricultura biologicS. Gunoiul de grajd se
va completa cu ingrbgaminte verzi. in asolament se vor introduce plante
leguminoase in proporf ie de 25'33o/o.
- menfinerea solului acoperit cu vegetafie tot anul (dacd se poate qi iarna)
prin: culturi intercalate, culturi succesive, ingrigfmint e v erzi, mulcire.
- evitarea compactdrii solului, fapt pentru care se vor folosi tractoare qi
magini agricole ugoare, cu treceri cdt mai pufine peste teren (treceSi peste teren
"in vddul picioarelor"/). Solul se va lucra numai la umiditatea optim6, in nici
uncaz "pe moale".
49
50 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Si fdneye
- menfinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), condilie care
determind valorificarea integrald a macro- gi microelementelor de citre plantele
de culturi gi creqterea capacitilii de tamponare a solului. Acest fapt face ca
solul sd suporte mai bine condifiile climatice nefavorabile gi eventualele greqeli
tehnologice. Activitatea biologicd la un pH slab acid decurge cu intensitate
maxim6. Pentru corectarea pH-ului se vor folosi, in general, amendamentele
cunoscute. Este bine si administrbm amendamentele toamna. in doze
fraclionate, de-a lungul a2-3 an|- pentru completarea necesarului de microelemente, se administreazA
fbind de roc[ (bazalt, dolomit, granit, tuf vulcanic), o dati cu gunoiul de grajd,
in doze de 200-500 kg/ha anual sau 500-1.500 kg, o dati la 3-5 ani.- lucrarea protectivi a solului, care inseamnd interven{ii blAnde asupra
solului:
o ardtura superficiall (in nici un caz nu se va ajunge la orizontul
B) + aftnare cu scormonitorul sau afrn6torul;
o scarificarea, pe solurile grele;
r folosirea: grapelor cu discuri u$oare, imediat dupd ard,t:ttrd ("Ce
ari de dimineald, discuieSte dupd masd!");
r folosirea cultivatoarelor, combinatoarelor, grapelor cu col1i,
grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene, grapelor-perie, a
sapelor rotative etc.;
r lucrarea solului la: umiditatea optim6;
r menfinerea solului. acoperit cu vegetalie sau cu materiale
organice;- mlsuri gi tehnologii antierozionale pe pante;- drenarea solurilor cu exces de umiditate g.a.
3.3. ASOLAMENTUI, IN ACNTCT]LTURA BIOLOGICA
Planul de asolament este o
agriculturii biologice, deoarece,
realizeazd:
verigi tehnologic6 hotdrdtoare in reugita
printr-un asolament corespunzdtor se
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: 5lcultura mare, pdsuni Si Jdnele
menfinerea fertilitiifii solului;- crearea unor conditii optime pentru via{a microbiand din sol;- sporirea rezistenfei la. boli gi dEundtori a plantelor, concomitent cu
reducerea surselor de infectare;- sporirea eficacitdlii de combatere a buruienilor;- afhnarea solului gi imbunitifirea structurii;- imbogbfirea solului in humus gi azot;- mobilizarea substanfelor minerale din "cdmdrile" solului, adic6
fabricarea "ad-hoc " de ingrdqdminte minerale.
Un plan de asolament adecvat este o piatrd de incercare pentru tofi
agricultorii biologi. intocmirea lui cere cunogtinle teoretice, experienfd practicd
qi pufind mdiestrie.
3.4. TNGRA$,qlvmlrn MTNERALn ix,q.cRrcuLTIIRA BroLocICA
Planul de fertilizare se va intocmi pentru intregul plan de asolament
avAndu-se in vedere atdt cartarea agrochimic[, cAt gi intrdrile gi iegirile de
substanfe nutritive. in fiecare an se va intocmi balanla ingrdqimintelor.
Folosirea ingriqimintelor organice nu exclude posibile gregeli. Se pot face
erori de supradozaj cu aparifia azotului in exces, mai ales la gunoiul proaspdt,
urind, fiina de sdnge, gunoi de plsiri. Importanfa calculirii dozelor optime
cregte in cazul acestor ingrdgiminte.
tn ceea ce privegte modul de administrare a ingrigdmintelor in agricultura
biologicE se va respecta regula: "Dd pulin Si vino des!"
Pregdtirea (innobilarea) ingrag[mintelor organice din resurse proprii,
3.4.1. Pregitirea gunoiului de grajd
in agricultura biologic[ gunoiul de grajd se fermenteazd numai pe cale
aerobd, prin 4 procedee:
- depozitarea gunoiului in grlmezi mici, pe platforma de gunoi sau la
capdtul tarlalei;
52 Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdne{e
- depozitarea gunoiului in gr6mezi mari, pe platforme betonate. Prismele
au ldfimea qi in6[imea de 3 m, avdnd lntre ele canale de aerisire;
- compostarea gunoiului in prisme de compostare, prin amestecarea lui
cu pdmint, lut, nisip, p[mdnt sau ftind de rocd. Pentru grdbirea fermentiirii,
composful de gunoi se "injecteazi" cu compost copt sau preparate bacteriene, 3
dgl^t. Prisma se udd periodic cu pl6mddeal6 de vrzic6;
- compostarea de suprafal6 consti in imprigtierea direct pe tarla a
gunoiului proaspdt sau aproape proaspIt, intr-un strat subfire de cca 7 - l0 cm gi
incorporarea sa imediatd sub disc. Fermentarea se produce direct in cAmp. Se
numegte "compostale", ca urmare a amestecdrii cu p[mdnt.
Cantitatea de gunoi care se di la hectar este de 15-30 t ("Dd pulin Si vino
des!"). Adminisharea se face cu magini de mare capacitate.
3.4.2. Pregitirea composturilor
Composturile sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetale,
fermentate aerob in prezen[a unor ingrediente, care activeazA fermentarea gi
cresc valoarea fertilizantd a ingragdmAnfului: gunoi de grajd bine fermentat,
compost vechi, humus sau plmdnt bogat in humus, frin6 de roc6, var stins,
plSmddeali de wzicd. Compostul se obline in prisme de compostare, aSezate
direct pe sol.
Amestecarea componenfilor unui compost nu se fac€ la intdmplare. Se
amestec[ ud cu uscat, afrnat cu compact, moale cu tare. Pentru descompunere,
este nevoie de apd gi aer, in cantitifi nici prea mari, nici prea mici. O prismi
bine alcdtuiti intr6 repede "in cdlduri" gi nu mai este necesar si fie intoars[.
Eventualele erori impun intoarcerea grdmezii dupd cca 3 luni.
3.4.3. Pregltirea urinei gi a mustului de gunoi
Urina gi mustul de gunoi sunt ingrdgdminte organice prezente in
majoritatea intreprinderilor biologice. Dac6 mustul de gunoi nu ridicd probleme
deosebite de pregdtire, fiind un amestec de urind cu apl, destul de bine
oxigenat, in schimb urina impune mai multe operalii pregdtitoare. intr-un mod
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdne{e
mai simplu, urina se amestecd cu ap6 in proporfie de l: 1. Apa leagd amoniacul
gi dilueazb toxinele, dar volumul de ingr5glmdnt aplicat se dubleazi odat[ cu
cheltuielile de transport gi de administrare. in locul diluErii cu ap6, astizi se
prefer[ oxigenarea sub presiune a urinei gi addugarea de ingredienfi valorogi.
Operafiile de pregdtire a urinei sunt:
a. Oxigenarea sub presiune a urinei;
Se cunosc 5 instalafii mai frecvent folosite pentru oxigenarea urinei:- instalafia de oxigenare cu bule de aer;- instalafia de turbionare la suprafa![;- instalafia de insuflare a aerului;- instalafia de pulverizare;- adaptarea pompei de vacuum de la instalafia de muls.
Majoritatea pdrfilor componente ale instalafiilor de oxigenare se pot
construi in gospoddrie.
Pentru o administrare ugoar6, urina trebuie sd fie "sub1ire", adicd s[ nu
confini mai mult de 6Yo substanli uscat[. Criteriile de calitate a urinei sunt:
mirosul, culoarea, temperatura gi pH-ul. in urina bine pregdtitd, dacd se introduc
rdme, acestea nu mor.
b. addugarea de p[mdnt, I roabd la20-25 m3 de bazin
c. addugare de zeatrfi" de lut (preparati cu betoniera);
d ad6ugare de compost copt _sau balegd uscatd sau mdrunfiti, sau fbind de
paie (pentru transformarea azofului mineral inazot organic);
e. adiugare de frini de roci in agternut sau de bentonit[ in bazin, pentru
legarea amoniacului gi reducerea mirosului.
Urina astfel preg[titd se poate adminisha in oricare perioadl a anului gi pe
orice vreme. De regulS, se administreazd la incepuful cregterii plantelor in mai
multe reprize a 10-l5t/ha (adicd o ploaie fini de l-1,5 mm), cu ajutorul unor
cisterne de mare capacitate previzute cu instalafii adecvate de impriqtiere, care
sd reducd la minimum pierderile de amoniac.
53
54 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plontelor:cultura mare, pdsuni Si fdne{e
3.s. srsrEMUL DE INGRA$AmNTE VERZr
Daci, ne referim la sistemul de tngrdsdminte verzi, in agricultura
biologicd, sunt rare cazurile cdnd se practicd cultura purd, fbrd culturi
insofitoare, datorit6 urmdtoareor motive:- imbogdfirea solului in humus qi elemente nutritive;- protejarea solului 9i a viefii microbiene;- surs[ suplimentard de firaje.
Dupd epoca de semdnat, culturile insotitoare pot fi:- culturi premergdtoare;- culturi succesive;- culfuri asociate;- culturi acoperitoare de sol (iarna).
Dupd destinafie, culturile insofitoare pot fi:- culturi frrajere;- ingrdqdminte verzi.
lnheprinderile fhrd zootehnie sau cu sector zootehnic redus trebuie sd
apeleze, in mod obligatoriu, la ingrigdmintele verzi.
ingrdsdmintele verzi se clasificd astfel:- ingriqdminte verzi in ogor propriu;- ingrdgiminte verzi in culfuri premergdtoare sau succesiv6, cu doud sub
grupe: plante rezistente la iemat (culturi acoperitoare) gi plante sensibile la ger;- ingriq[minte verzi in cultur6 asociati cu plante prdgitoare sau in
culturd ascunsd (asociere cu o culturd neprdgitoare).
ingrigimintele verzi in ogor propriu, sunt pufin folosite in
agricultur[, ca urmare a lipsei de rentabilitate. La aceste ?ngrdgdminte se
apeleazd atunci cdnd o soli este epuizati sau "obosittr" (dup6 pomi, vie, hamei).
De regul6, se folosegte trifoiul rogu.
ingriqimintele verzi in cultura premergitoare sau succesiv[ se
clasificd astfel:
a rezistente Ia iernat (culturi acoperitoare), sunt din ce ?n ce mai mult
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura nare, pdsuni Sifdnele
folosite. Permit acoperirea solului iarna impiedicd spilarea in ad6ncime asubstanlelor nutritive, dar gi a nitrafilor. Folosirea lor impune o a doua arbturdin primdvari, sau cel pufin o discuire energicd. Se mai folosesc frecventamestecurile de trifoi cu ierburi: amestecul Landsberg, amestecul 200 (in
Elvefia) etc. SemdnEtura se face in mirigte, imediat dupd cereale sau cartofi. inprimdvard, masa verde se toaci cu magina de tocat vreji, se las6 3-4 zile pe loc,apoi se incorporeazd sub plug (cu antetrupip) sau sub disc. DupE 34 sdptdmdniincepe descompunerea, dispar substanfele inhibitoare de cregtere gi se poate
semdna. Prin ad[ugarea de gunoi fermentat sau urin6, este grnbitI
descompunerea.
b. sensibile Ia ger,-auurmdtoarele avantaje:- se incorporeaza uqor -la inceputul iernii sau primdvara timpuriu,
nemaifiind nevoie de tocare;- se descompun rapid, permifdnd seminatul culturilor din epoca I li II;- permit ardfura de iarnd, timpurie, fapt important pe solurile grele. .in afara plantelor menfionate in tabel, se mai folosesc: borceagul de
primdvari, trifoiul de Alexandria, trifoiul de Persia, lintea pratului (Lathyrus
cicera), bobul furajer.
ingrigimintele verzi in culfura asociati sunt de asemenea destul demult folosite existind mai multe tipuri de asociere gi anume:
- asociere cu culturi prdsitoare-(ptorumb, cartofi, floarea soarelui etc.).in ciuda unor dificultnfi tehnologice, agricultorii biologi incearci sE
giseasc[ soluliile cele mai bune. se cultivd: soia, bobul furajer, lupinul dulce,lintea pratului, trifoi alb, trifoi mdrunt, trifoi tdr0tor.
- asociere cu culturi neprdsitoare (culturd ascuns6), este cea maiinteresant6 metodS" dar gi aceasta ridic6 anumite pretenfii tehnologice. Plantelefolosite cel mai frecvent sunt trifoiul rogu, lucerna, in amestec sau nu cu ierburi.in inheprinderile cu sector zootehnic denoltat, adeseori dupi sola de cereale *
cultura ascunsd, urmeszd sola firajerd de baza, cu ciclu bienal (trifoipte,
lucernieri).
considerdm interesant sd expunem rezultatele obfinute in urma unui
55
56 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni gifdnele
sondaj de opinie efecfuat in Elvefia, privind culturile asociate folosire ca
ingr6qiminte verzi:- 70% din agricultori folosesc ingr[q6mintele verzi asociate in cultura
porumbului gi 50% in cultura cerealelor pdioase;- la porumb se folosegte cel mai frecvent trifoiul mdrunt (galben). Cind
porumbul are 20 cm, se seamlni trifoiul: cu mina, din sacul de seminat, cu
semdndtoarea sau chiar cu cultivatoarele hrdnitoare;- inainte de semdnat, terenul se prbgegte mecanic Ai manual; dupd 3-4
sdptlmdni de la recoltatul porumbului, ingrdgflm6ntul se incorporeazdcuplugul,
la nevoie echipat cu antetrupifi;- in grdu, trifoiul rdsare uneori nesatisfrcdtor, iar in anii secetogi
concureaz[ grAul in ceea ce privegte apa.
in completarea ingrigdmintelor organice, pe bazi, de studii agrochimice,
se pot folosi ingrdsdminte minerale naturale, intre care amintim: ftina de
bazalt, fiina de granit, ftina de dolomitd, ftina de fosforili, ftina de siruri brute
de potasiu, kalimagnezia, frina lui Thomas, calcarul de alge, tufurile vulcanice
etc. O largd rdspAndire in agricultura biologicd inregistreaz6 flinurile de roc5"
care gi-au gisit intrebuintdri multiple: ingrdqdmdnt complex, mijloc de
prevenire gi combatere a unor boli qi ddun6tori, ingredient valoros pentru
composturi, innobilarea urinei etc. Compozifia fbinii de bazalt sau granit se
aseamdni cu compozilia chimicd a milului de Nil. De menlionat faptul ci, nu
toate rocile sunt valoroase pentru agriculturd, fiind nevoie de analize chimice
atente inainte de folosirea lor.
Desigur, in mdlul de Nil se adaugd fracfia organici, bogati in azot. in
plus, f[ina de bazalt mai confine: cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom,
vanadiu, sulf etc., in cantitdfi cuprinse inhe l0 qi 100 mg/kg.
in continuare prezentdm cdteva dintre ingrig[mintele minerale naturale
mai importante:- Calcarul de alge (sub formd de ftind), confine: 32Yo calcits (solubil
in apd), 2-3%o magneziu gi numeroase microelemente. in Italia de Nord se
folosegte dizolvat ?n ap4, ca ingrdgdm6nt foliar pentru pomii fructiferi. in alte
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Si fdnele
f6ri se utllizeazd sub formd de pulbere de prdfuit, pe sol sau direct pe frunze,
constatdndu-se faptul c6, in afara efectului de ingrlqare foliard are gi o acfiune
pe prevenire gi reducere a atacului ciuperci Phytophtora infestans, care produce
mana la tomate gi cartofi, precum gi o acliune de indepdrtare sau prevenire a
atacului de pdduchi de frunze sau omizi. Efectele fitofarmaceutice se- explicd
prin schimbarea pH-ului de la suprafafa frunzelor, pe de-o parte, iar, pe de alt6
parte, prin absorbfia apei din lesuturile ddunitorilor cu tegumentul moale. Este
cel mai bun ingredient pentru compost. Fdina din calcar de alge (care se obline
din corali de alge rogii) nu este aceeaqi cu frina din alge (care se obline din alge
brune, vii).- Fdino de fosforili, confine : fosfor 26,60/o; magneziu l,l Yo; calcfu 48Yo.
Se obline din zdc[minte naturale existente in Africa de Nord. Insolubild in ap6.
Se foloseqte ca ingrdqimdnt debazA.
La noi in fard se cunoagte fosfatul natural de Cioclovin4 rezultat prin
descompunerea cadawelor gi a excrementelor de pdsiri gi animale din peqtera
cu acelaqi nume. Confine 9-25% fosfor. Acfiune de ingriqare lenti.- Fdina lui Thomas, confine.' fosfor 16-20%; magneziu l4yo, calciu 45-
50%. Se foloseqte ca gi fbina de fosforifi (ingr[qAmdnt insolubil, care se
descompune treptat sub actiunea acizilor huminici qi a microorganismelor din
sol).- Kalimognezio, este un minereu. Confine 26Yo potasiu gi 5% magneziu.
Kalimagnezia, lipsiti de sodiu (dupd purificare in fabrici), se numegte
patentkali. ingrigdmint ugor solubil qi, deci, uqor asimilabil, utilizarea lui
fbcdndu-se cu atentie.
Zdcdminte naturale de potasiu se gisesc qi in fara noash6 fiud.Neamf).Predomind sulfatul de potasiu, admis in agricultura biologicd.
- Fdina de dolomitd, contine,' potasiu 0,8o , magneziu 6,4Yo gi calciuZ?o/o.
Amendament gi ingrdgdmdnt valoros, care se extrage gi in tara noastr6, din
cariere. Din plcate, este pufin folosit la noi in agriculturd. Se utilizeazd ca qi
calcarul de alge, putAndu-l inlocui pe acesta.- Fdina de bazalt, provine din mlcinarea bazaltului, o rocd provenitd la
57
58 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pd;uni ;ifdnele
rdndul ei din lava vulcanilor, in prezent stingi.
Prin caracteristicile ei fizico-chimice, deosebit de valoroase, frina de
bazalt se utilize"zi astdzi pe scard largd in agricultura biologicd din tdriledezvoltate economic, in calitate de ingrdqimdnt, ingredient pentru compost,
deodorant pentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in
amestec cu alte preparate.
Jara noastrd posedi z6cdminte debazalt, dar pdnd in prezent, aceast6 rocd
nu a fost destinatd uzului agricol.- Tuful vulcanic, se folosegte in stare mdcinat6, ca gi dolomita" dar este mai
valoros decdt aceasta intrucdt are o compozifie mai complexi (potasiu, fier gi
multe microelemente).Romdnia posed[ zdciminte bogate de tuf vulcanic, incd
pufin exploatate.
3.6. sAMANTA $r MATERTALUL sADrroR
in principir:" sdmAnla gi materialul s[ditor trebuie sd provini din
intreprinderi biologice, fiind certificati ca atare. Acolo unde nu existd aceastd
posibilitate se poate folosi material biologic convenfional, dar netratat chimic.
Eventualele preparate naturale posibil de folosit la tratarea seminfelor, sunt
produsele fitofarmaceutice admise in agricultura biologicd. Se interzice tratarea
chimicd a semintelor, dar gi iradierea sau tratarea acestora cu microunde. Se
interzice folosirea de seminfe sau material sdditor obfinut prin manipuldri
genetice. Este admisd inmullirea plantelor "in vitro".
3.7. CONTROLUL BOLTLOR $r DAUNATORTLOR
Penfru controlul bolilor gi ddundtorilor in agricultura biologicd, se
interzice utilizarea pesticidelor de sintezd chimicd. in agricultura biologici,
bolile gi diundtorii nu se "stArpesc", impotriva lor nu se "luptd" (nu se declard
rEzboi), ci ele se controleazi, cel mult se combat.
59Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele
3.7.1. Metode, procedee gi preparate pentru combaterea bolilor gi
dilunltorilor in agricultura biologicl
Metodele preventive de combatere sunt cele mai importante, ca gi in
medicina umand sau veterinar[. Enumerim cdteva dintre acestea:- ameliorarea solului: humus, structurd, pH, activitate biologicd intens6;- fertilizarea organo-minerald echilibrati, dupd cerin{e;- lucrarea protectivd a solului;- asolament armonios, cu multe leguminoase;- alegerea celor mai rezistente specii gi soiuri, la boli, ddundtori, ger gi
secetd, bine adaptate in zond;- amplasarea justi a culturilor;- practicarea culturilor asociate, succesive gi a celor acoperitoare de sol;- alegerea justi a plantelor asociate, mai ales in legumiculturi. Se vor
avea in vedere rezultatele de cercetare gi observafiile practice a mii gi mii de
cultivatori;- semlnatul sau plantatul la epoca optimd;- conholul buruienilor:- igiena fitosanitard;- cunoagterea faunei folositoare de pe cuprinsul intreprinderii gi
protejarea acesteia (perdele de protecfie, cuiburi, addposturi etc.);- protecfia mediului inconjurltor: solul, apa, aerul;- crearea, dacd este posibil, de biotopuri umede, oxigenate (pdraie,
mlagtini mici, bdlfi, lacuri).
Metodele curative de combotere, se vor folosi dupd epuizarea celor
preventive, mai intdi cele "bl6nde" (cu impact minim asupra mediului), apoi
cele cu efect de omordre.
a) Mijloacele fizico-mecanice se refer[ la:- stringerea unor ddunitori gi opirirea acestora (limacgi, gdndaci);' strivirea ouilor sau chiar a unor omizi;- scuturarea pomilor, dimineala gi strdngerea gAndacilor de mai sus, pe
60 copitorur III. curtivarea biorogicd a pranteror:
folii de polietileni;- strdngerea nlnrclt a fructelor elzlute; opirirea sau destinarea acestora
pentru distilat sau pentru consumul porcilor;- tdierea unor pdrfi de plantd atacatd,(frinare, pdduchi etc.)'rdzuirea scoarfei pomilor deasupra unor folii p.E., precum gi strdngerea
cuiburilor de omizi:- strdngerea fructelor mumifiate;- mulcirea cu paie sau nrmegug a cdpgunilor;- vdruirea pomilor de doui ori pe an, toamna Ei prim[vara;- strdngerea plantelor bolnave; cele infectate cu virusuri, bacterii sau
ciuperci care circuld in plantd (produc ofiliri rapide sau lente), se ard (nu secomposteazd!);
- tratarea solului cu aburi in sere gi eventual in solarii:- instalarea de curse mecanice pentru qoareci gi gobolani;- instalarea de benzi argintii, ca sperietori impotriva pdsiriror, sau plase;- instalarea de inele creioase sau br6ie-capcan6 in pomicurturi;- instalarea de capcane creioase, de culoare garbenr, impotriva mugtei
ciregelor, mugtei morcovului gi a musculifei albe:- instalarea unor aparate de produs zgomote,
pdsdrilor gi a cdrtifelor;- instalafie pentru curesur mecanic al gdndacilor de colorado:- sterilizarea masculilor cu ajutorul radiafiilor;- distrugerea virusurilor prin termoterapie etc.b) Mijloacele biotehnice se referila :
- instalarea de capcane biologice: p6rfi de plante, fructe fuberculi $.o., pesol, in sol, in beciuri gi depozite. Capcanele se str'ng qi se opdresc;
- instalarea de capcane feromonale;- inmulfirea plantelor prin curturi de meristeme (previne sau erimini
infecfia).
c) Mijloacele biologice ("viu conffareferi la:
impotriva rozdtoarelor, a
viu") sau combatere biologicd se
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele
- seminarea sau plantarea de plante-sanitar, care indepirteazi sau reduc
atacul unor boli sau diun[tori (usturoi, crdife, conduragi, levinfici, cimbru,
pelin, salvie, ceap[ pitrunjel, mentii, felind, Hstili de soc etc).,
- atragerea animalelor gi insectelor folositoare prin crearea unor condilii
bune de hrani gi adipost;- folosirea faunei utile, de crescltorie.
O metodl de combatere biologicd mult folositd in firile dezvoltate
economic, este folosirea mijloacelor microbiologice de combatere, care sunt
moderne, eficace, dar inc[ destul de scumpe qi se referd la combaterea anumitor
d[un6tori, cu preparate obfinute din anumite microorganisme vii (virusuri,
bacterii, ciuperci), care paraziteazd gi omoard unii d6unitori: Granusal
impotriva viermelui merelor, Virin EKS impotriva omizii pdroase a stejarului,
Virin EKS pentru buba verzei, Thuringin sau Dipel pentru omizile de frunzd 9i
viermii de fructe, ciupercile Beauveria, Entomophora Si Vertcillium, impotriva
gdndacului de Colorado, afidelor gi, respectiv, a musculilei albe etc.
3.7 .2. Preparate fitofarmaceutice naturale
3.7.2.1. Preparote care proteieazd saa fortiftcd plantele impotriva
atacului unor boli
Acest procedeu de combatere face parte,in fapt, din metodele preventive.
Descriem 4 preparate dinhe cele rflai utilizate:
Apa de sticld, este un silicat de sodiu sau potasiu, care se obline prin
topirea cuarlului in prezenfa sodei sau a carbonatului de potasiu. Conline silice
solubild, de care se leagd efectul de fortificare.
Apa de sticl[ se folosegte pentru protejarea lemnului impotriva focului,
la fabricarea anumitor s[punuri gi in calitate de conservant pentru ou5. in
aceast6 ultimd calitate se folosegte silicatul de sodiu, intr-o stare ceva mai
diluata" in unele f6ri, acest fel de apd de sticld se poate cumpira de ia drogherii,
la prefuri accesibile.
Apa de sticld este un preparat alcalin, ca gi slpunul, cu un pH cuprins
intre l1 qi 13. Ea schimb[ deci, pH-ul de la suprafafa frunzelor qi, in plus,
6 l
62 Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele
formeazd o peliculd greu penetrabil[ pentru sporii ciupercilor.Preparatul se folosegte de mult timp in pomicultura unor f6ri, pentru
prevenirea atacului de boli, sau ca adeziv pentru sulful muiabil sau zeamabordelezi. Pentru prevenirea atacului de boli se utilizeazd in concentratie de l-2%6, prin stropirea pomilor fructiferi, primdvara gi vara timpuriu, calculdndu-seun timp de parlzd de cel pulin 3 s[ptbmdni, pentru a se u$ura spilatul fructelor.Produs slab toxic.
in calitate de adeziv se va utiliza in concentrafie de O,syo, sporind multefectul insecticid al fiinii debazalt(dolomiti, cenugd) la combaterea gdndaculuide colorado, din cultwa cartofului. De asemenea, apade sticli ar putea da bunercn'iltate in combaterea p6duchilor festogi la plantele cu frunze tari, dinapartamente (tratament efecfuat prin pensulare).
Factorii care ingreuneazd, utilizarca apei de sticld in protecfia plantelorsuntl
'aparatura de stropit trebuie spilat6 imediat dupd intrebuinlare, cu multdapa altfel apa de sticl[ se usucd gi poate astupa lincile gi duzele;- apa de sticld nu trebuie sr ajungd pe suprafefe de sticld (geamuri,ochelari, sticli de ceas), intrucdt formeazapete opace. Este, de asemenea,iritantd pentru ochi (se vor utiliza ochelari de protecfie).
Fdina de bazalt, protejeazA frunzele gi ldstarii impohiva infecfiilor cuciuperci. Modul de folosire este acelagi cu cel utilizatincani d6un6torilor. SespalS ugor de pe frunze.
Permanganatul de potasiu, aclioneazd preventiv (protejeaz6) gi, uneori,curativ (omoard). Acfiunea curativi se manifestd, de exemplu, in cazulcombaterii unor ftindri (vifa de vie, trandafirii), cdnd se folosegte inconcentrafie de 1,5%o, sau la tratarca seminfelor (0,01%).
Este o sare cristalin4 de culoare violet-inchis, pe care o gdsim in farmacii,fiind deseori utilizatdpentru infecfii in gdt (apa de gargard).
Solufiile cu ap6 pdteazhfesuturile gi pielea. in contact cu substrate organiceelibereazd oxigen, care dezirfecteaza. Previne sau frdneaza extindereamicozelor gi bacteriozelor. Concentratia cea mai utilizata este de 0.1-0.3%.
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdne{e
Peste 0,504 poate produce arsuri pe frunze. Stropirile de prevenire se repeti la
intervale de 3-4 zile.
Lecitina vegetald, previne in mod eficient atacul de ftinare la castravefi,
m6r, cdpguni gi trandafiri. Se cunoagte preparatul german "Bioblatt", cu 25Yo
lecitind din soia, care se administreaz6 siptdmdnal pe frunzele plantelor, in
concentrafie de 0,15olo. Netoxic pentru om gi nepoluant pentru natur6. Timp de
pauzA;3 zrle.
3. 7. 2. 2. Preparate care indep drteazd ddundtorii
Alaunul sau piatra acrd, este un sulfat dublu de aluminiu gi potasir; care
se extrage din ziciminte (gisturi naturale) sau se obgine pe cale industriali, din
bauxiti gi caolin. Pudrl cristalinE" ftri miros, asem[ndtoare zahdrului. Gustul
este foarte acru qi foarte astringent. Alaunul se folosegte in industria h6rttiei, la
prepararea pieilor gi in vopsitorii.
Releta este urmltoarea'. 40 g alaun se dizolv6 in pulind api fierbinte,
apoi se adaugd apd rece, pAnn la l0 I (adici 0,4Yo). Nediluat, se administreazd
impotriva pIduchilor de frunzi gi omizilor. Efectul repelent se explicd prin
cristalele de alaun, care apar pe frunze gi pe corpul insectelor, dupd evaporarea
apei (urmare a insolubilitilii in apa rece). O shopire cu alaun line piduchii
"departe" timp de 2'3 luni. Plantele trebuie stropite cel pufin cu 3 sdptdmdni
inainte de recoltarea pdrlilor comestibile. intrucit, frunzele se spald mai greu,
este bine sd evitdm folosirea alaunului la legumele virzoase gi la verdefrni. Prin
stropirea solului se previne atacul de melci.
Fdina de bazalt,-se folosegte in concentrafie de l-3o/o, adicd 100 - 300 g la
101 ap6. Fdina de bazalt nu este solubil[ in ap6, dar gradul fin de m[cinare
(paticule sub 20 microni) asigurd formarea unor suspensii fine, care se pot
administra cu pompele de sfropit Principala metod6 de administrare r[mdne,
ins6, prdfuirea. Fdina de bazalt are o exceplionald capacitate de indepdrtare a
tuturor dEundtorilor care atacd exteriorul organelor vegetale, inclusiv
ddunltorii-sugdtori. Din acest punct de vedere, cel mai bun bazalt este cel care
are un pH intre 10 qi 11 9i un confinut in silicafi de cca 50%. Acfiunea
63
64 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni tifdnele
complexd de prevenire gi combatere a ddunltorilor, dar gi a bolilor, a fbinii de
bazalt se explic[ prin:- schimbarea pH-ului de la suprafala frunzelor, de la slab acid (preferat de
majoritatea ddunitorilor gi agenfilor patogeni) la slab alcalin;- acfiunea directil, mecanicd, a cristalelor de cuart, care rdnesc corpul
insectelor, astupi ochii gi traheele;- inhibarea nutrifiei, ca urmare a prezenfei cristalelor de cuarf.
in sfhrEit, frina de bazalt are gi o acliune secundar[ de dezodorizare,
respectiv de neutralizare a mirosurilor specifice plantelor, ceea ce o face eficace
impotriva ddunitorilor care atac[ interiorul organelor vegetale.
Proprietdli asemindtoare, dar nu egalabile, cu fbina de bazalt, le au gi
fiina de dolomitd sau cenu$a de lemn, aceasta din urmS in m[sura in care poate
fi foarte fin cemut6.
Considerdm c6, allturi de mdsura privind introducerea in fabricafie a
s[punului de potasiu" industria mic6 romdneasci ar trebui si igi inceapd
"campania" de sprijinire a agricultorilor biologi prin producerea ftinii de bazalt
gi a unor aparate de prifuit, de calitate.
3,7.2.3. Preparale care omoard ddundtorii (insecticide)
Piretrina (extract din florile de piretru, Pyrethrum cinerariaefolium)
Piretrul este o crizantem[ silbaticd, cu o rdspdndire ryai mare in Kenya,
Guatemal4 lraq coastele Dalmaliei, avflnd ca principiu activ, piretrina, care
este formatd din esteri ai acidului crizantemic, ce se acumuleazd ?n cantitdli
indestuldtoare numai in condifiile florei spontane, ceea ce explicd costul relativ
ridicat al preparatului. Piretrina este un insecticid natural, de contact, cu efect de
goc gi spectru larg de acfiune. Produce paralizianervilor la insectele dlundtoare,
dar gi la cele folositoare, motiv pentru care utilizarea piretrinei se recomandl
numai in situafii extreme. Efectul acaricid este numai satisfbcdtor. Nu este
periculoasd pentru albine gi pentru animalele cu sAnge cald. Totrqi, ne vom feri
de contactul prelungit cu picdturile, vaporii soluliei de stropit. Marele avantaj al
piretrinei este degradarea ei rapidi in natur6. in r[stimp de 48 de ore, piretrina
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele
65
se descompune total in produgi inofensivi. Incepdnd cu anul 1949, s-au
descoperit gi a inceput fabricarea piretrinelor sintetice, numite piretroide (Decis,
Fastac, Permetrina, Isathrina, Ambush g.a.). Piretroidele (insecticide moderat
toxice, grupa a III-a) nu egaleazA piretrin4 sub raportul compatibilitlfii
ecologice, dar depdgesc multe alte chimicale din acest punct de vedere.
Piretrina este eficace impotriva: afidelor (pdduchii de frunz6), gindacului
de Colorado, tripgilor, cicadelor gi musculifei albe, gi a altor diundtori. Are
acfiune slabd impotriva moliilor miniere, pdduchelui l6nos gi ddunbtorilor
galicoli. Nu distruge oudle. Se poate amesteca cu sulful muiabil, rotenona 6ilecitina, dar nu se poate amesteca cu produsele alcaline (zeama bordelezi,
sdpunul de potasiu, frina de banlt).
Piretrina se livreazd sub form[ de concentrate emulsionabile, pulberi de
prdfuit sau fumiganfi. Solufiile pentru shopit au in general concentrafia de
0,lVo. Denumiri comerciale atilizate in fdrile din vestul Europei: Spruzit, Detia
Bio, Florestin, Parexan, Biocid, Sanoplant, Pyreth etc. Pentru lara noastrd, atdta
timp cdt gdndacul de Colorado va continua sd constituie o plagd, importul de
pulbere de piretrinS ar fi pe deplin justificat, cel pufin pentru grddinile de ldngi
cas6.
Rotenona (extract din rdd[cinile plantei tropicale Derris elliptica, are o
acliune insecticidi mai puternicd decdt piretrina, respectiv nicotina. in America,
se folosegte la combaterea tiunilor, pe pdguni. De multe ori se folosegte in
amestec cu piretrina. Mod de folosire gi acfiune ca la piretrind. Timp de pauz[:
3 zile. Denumire comerciali: Sabur.
Cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassia amara). Lemnul de
Quassia se importi mdrunfit, sub formd de aqchii mici. El este foarte bogat in
substanfe tanante, cu acfiune insecticidd. S-a folosit gi in medicina uman6, ca
vermifug gi chiar ca tonifiant pentru stomac. intre substantele amare se remarcd
quassina, care poate inlocui chinina.
Cvasia este o fierturd, care se obline din 50 g aqchii gi 5 I ap6 dup6
urm[torul mod de lucru: mai intii se lasd lemnul la inmuiat, de seara p6ni
dimineafa, apoi se fierbe lemnul ?n apa de inmuiere, care este in cantitate de I
66 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdfuni ;ifdnele
litru. Dupd rdcire, se filtreazi gi se adaugi restul de ap[. Exhactul se poate
pdstra un sezon, in canistre bine inchise. Dupd prima extracfie, lemnul se usucd
putdndu-se folosi pentru inc62-3 extraclii.'
Cvasia se utilizeazd in stare nediluati" ca insecticld de contact qi
ingestie, pentru combaterea multor dlunitori, inclusiv muqtele din cas[ gi din
grajd. Acfioneazd mai lent dec6t piretrina. Preparat total inofensiv pentru om gi
animale. Timp de pauzA: 3 zile. Prin addugare de s6pun de potasiu I % gi spirt
ZYo, se poate folosi qi impohiva pdduchilor festogi gi pdduchelui l6nos.
Neudosan, este un exemplu de felul prin felul in care industria poate veni
in sprijinul agriculturii biologice. Este un preparat produs de firma Neudorffdin
Germania (marcd inregishatd), care din punct de vedere al compozitiei chimice
confine 5l% sdruri de potasiu ai unor acizi gragi naturali, cu alte cuvinte avem
de-a face cu un sdpun de potasiu concentrat. Are o consistenfd fluidd, livr6ndu-
se in butoaie de 40 I pentru biofermieri, gi in mici pulverizatoare, pentru
biogrldinari.
Preparatul Neudosan se utilizeazd in concentrafie de 2o/o cu eficacitate
foarte bund ?mpotriva pdduchilor gi puricilor de frunz6, acarienilor (frr6 sd
apard fenomenul de rezistenp) qi a musculifei albe. Are acfiune selectivd,
protejdnd insectele folositoare, inclusiv albinele. Fiind lipsit de orice urm[ de
toxicitate, nu se stabilesc timpi de pauzA.
Sdpunul de potasiu, este unul din cele mai vechi insesticide gi se pare cd,
in acest domeniu, gtiinfa nu qi-a spus incd ultimul cuvAnt. Cele mai potrivite
s[punuri pentru combaterea insectelor la plante sunt sdpunurile de potasiu" care
se fabricd folosindu-se, ca legie, hidroxidul de potasiu gi care au, de regul6, o
consistenfd fluid[ (lichid sau pastd). Sdpunurile solide se fabricd cu sod[
causticd (hidroxid de sodiu).
Acfiunea asfixiantd a s[punului este inferioard celei create de uleiurile
minerale. Acliunea fungicid[ se explic6, ca gi in cazul fiinii de bazalt, prin
alcaliruzarca pH-ului de la suprafafa frunzelor. Slpunul de potasiu, spre
deosebire de sulful muiabil, se poate folosi gi in zilele sau orele cu argi1d, avdnd
o compatibilitate deplind cu frunzele plantelor. Nu afecteazd tntr-un mod
67Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdguni Si fdnele
semnificativ insectele folositoare. Nu se stabilesc timpi de pauzd.
tnainte de a prezenta doul refete de preparare a sipunului de potasiu in
gospod6rie, sd mai spunem cd sdpunul de potasiu poate avea o culoare verde,
verde-gilbuie sau gilbuie gi c[ ac]iunea sa insecticidd , depinde de felul acizilor
gragi pe care ii confine. Sdpunul pastl de potasiu se prepar[ in felul urmdtor: se
topesc intr-o oalS 500 g unturd de porc, dupd care se adaugi 300 g legie de
potasiu (hidroxid de potasiu). Legia trebuie sd aibd o greutate specificd de 1, I 80
glcmc. Se amestecd energic confinutul cca 20 minute, la foc constant, pentru
omogenizare. Se stinge focul ;i, cAnd amestecul s-a mai rdcit, astfel incdt putem
introduce pentru pufin timp degetul (60- 70"C), se adaugl 50 g spirt denaturat
(poate fi gi medicinal) gi se agiti energic, Se inveleqte oala cu prosoape, in
vederea unei rdciri lente, timp de 10-12 ore. Pentru a se plstra consistenfa fluidd
(ca smdntdna) a sdpunului pe timp indelungat, se poate adduga o datl cu spirtul
gi 175 g glicerind. Se obfine cca I kg sdpun-past6, care se pistreazi in vase
inchise, de preferat ermetic.
S6punul lichid de potasiu se prepard dup[ urmitorul mod de lucru: Se
introduc 100 ml ulei vegetal (soia, in, rapifd etc.) gi 70 ml spirt denaturat intr-o
sticl[ de lapte de 1 l, se agitd energic, dupd care se introduce sticla intr-o baie
marin6. la 500 C.
Se preparl o legie cu greutatea specificd de 0,606 din 20 g hidroxid de
potasiu (tablete de la farmacii, drggherii, fabrici cu profil chimic; atenfie, sunt
caustice!) gi 33 g apd cdldufd. Se toamd leqia peste amestecul din sticlE qi se
agitd energic cu un beliqor. Saponificarea se realizeazAin cca 5 minute, timp in
care se amestecd mereu. incheierea saponificdrii se verificd prin tumarea unei
picdturi de sdpun intr-un pahar cu apd (de ploaie sau apd moale), picdturd care
se dizolvd imediat gi total (firi sedimente). Dacd apar piclturi de ulei la
suprafafa apei, se continui agitarea, la cald.
Dac[ nu dispunem de hidroxid de potasiu, putem prepara un sdpun de
casd, de calitate, pe bazd de sodiu, astfel:4 kg grdsime animald qi I kg sodd
causticd se introduc intr-o oal6(cazarl, tumAndu-se peste ele l0 I apd. Se fierb
impreund 2,5-3 ore, din care prima ord la foc iute, apoi la foc moale,
68 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele
amestecdnd din cdnd in cAnd cu o lopbficd de lemn. Saponificarea s-a incheiat
c6nd o picdturd de sdpun se dizolvi complet intr-un pahar cu apd. in sipunul de
casd destinat protecfiei plantelor, nu se introduce sare de buc[tdrie. inainte de a
stinge focul, se toarnd peste sipun l-l ,5 I apd rece, care favorizeazd depunerea
impuritdfilor ("nisipului"). Dup[ ce s-a int6rit, se taie in bucdfi gi se scoate din
cazl;n. DacS nu este destul de curat, se topegte din nou, adiugdndu-se aceeagi
cantitate de ap[ rece (bineinfeles, dup6 spdlarea cazanului).
Pentru a spori acliunea insecticidb a sdpunului, precum gi pentru a l[rgi
spectrul de acfiune, in solufia de sipun se adaugd I-3%o spirt denaturat. Cu un
astfel de preparat se pot combate acarienii, omizile, pdduchii festogi, pdduchii
l6nogi, pbduchii de frunzd cenugii (frino9i) etc.
Aldturi de frina de bazalt, sdpunul de potasiu trebuie sd constituie primul
pilon de sprijin, pe care industria romdneascd wmeaz[, sI il ofere agricultorilor.
3.7.2.4. Solugie complexd tmpotriva omizilor
impotriva omizilor se poate prepara o solufie complexl in felul urmdtor:
se amestecd 300 g sdpun de potasiu sau de casd, 0,5 1 spirt denaturat, I lingure
var ars gi 1 lingurd sare de bucdtdrie, pentru 10 I apd. Cu aceastd solufie, se
stropesc plantele in cazul unor atacuri putemice de omizi defoliatoare. Se poate
incerca gi impotriva larvelor gdndacului de Colorado sau, prin pensulare,
?mpotriva p dduchelui I dno s.
Ueiurile parafinice,, sunt uleiuri minerale cu un conlinut ridicat de
hidrocarburi parafinice, care sunt mai pufin poluante, mai ugor suportate deplante, fapt pentru care sunt admise in combaterea integratS, dar fbrd sd se faci
abuz. Uleiurile parafinice, fiind deschise la culoare, se mai numesc Si masini
albe.Ele ac[ioneaz6, asupra insectelor (ou6, larve, adulti) prin asfixie, formdnd injurul acestora o peliculLftn6, ermeticd. Asupra tegumentelor moi ale insectelor
se exercitd gi o acfiune distructiv[ directS. Acfiunea asfixiantd este superioard
sdpunului, deoarece, in urma stropirii, fraclia uleioasi "se rupe" parlial de apa
cu care a emulsionat, devenind mai greu levigabild. Acest lucru poate duce, in
cazul folosirilor abuzive, la astuparea organelor de respirafie ale plantelor
Capitolul III. Cultivarea biologicd o plontelor:cultura mare, pdsuni Sifdnele
(lenticelele scoarfei, respectiv stomatele frunzelor), cu implicafii negative
asupra longevitdfii. Un alt motiv pentru care nu trebuie sd utilizim uleiurile
minerale in mod abuziv, este acela ctr aceste uleiuri afecteazl qi insectele
folositoare. Nu sunt toxice pentru om gi animale. Ca urmare a folosirii lor iama
sau primdvara timpuriu, nu se stabilesc timpi de pavzil.
Dacd ne putem procura parafrri lichid6, putem prepara in gospoddrie un
ulei emulsionabil, prin addugarea a0,2-0,5Yo detergent lichid din cel folosit la
sp[latul cu ma$ina. Se amestecd energic. Se face proba cu apd. La nevoie, se
mai adaugd detergent. Este mai rentabil sd ne procurdm produsul de la
inspectoratele judelene pentru protecfia plantelor sau de la fitofarmaciile s[tegti.
Uleiul parafinic romdnesc, US-92, numit Si ulei spindel, este produs de
OLTCHIM RAmnicu Vdlcea gi se folosegte in concentralie de l,5Yo pentru
shopiri la pomi . Este foarte important s[ se respecte momentul optim de
tratare, care este inceputul dezmuguritului, aga-numita fazA "urechiug[ de
goarece" moment in care, uleiul se poate combina cu oxiclorura de cupru
(Turdacupral; in concentrafie de 0,2Yo, pentru a preveni infecliile primare cu
rapdn.
3.7.3. Preparate care omoari virusurile, bacteriile, ciupercile (grupa
"fungicide")C6teva preparate mai imp,ortante sunt:
- sulful muiabil;- sulfatul de cupru (max. 3 kglha/an, substanfl activi) - in pomi
cultur6, viticulturd, culturile de halnei gi cartofi, sub form[ de zearnd bordelezi
sau oxicloruri de cupru;- zaama sulfocalcicd (culturi perene);
- arenarinul (extract din flori de pai, cu efect impotriva unor
bacterioze gi viroze),
Acest subcapitol poate fi incheiat cu un citat din opera lui Albert
Howard: "Nu porazilii sunt adevdrata cauzd a bolilor plantelor agricole, ci
gr e Selile no astr e tehnolo gic e "
69
70 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdtuni fiftnele
3.E. CONTROLULBTIRUIENILORiX.q.CRICULTT]RA
BIOLOGICA
Deoarece unele buruieni nu numai ci nu concureazi plantele agricole, ci
le stimuleazi cregterea sau activeazi viafa microbiand a solului (buruienile
leguminoase, buruienile t0r6toare, cele cu talie micd g.a.), in firile europene de
limbd germani se folosegte in locul termenului de "buruian6", acela de "plantil
insolitoare". $i in cazul buruienilor, miisurile preventive de combatere sunt
cele mai importante gi obligatoriu de folosit. Dintre aceste4 menfion6m:- asolament optim;- folosirea ingrdg[mintelor verzi;- fertilizarea echilibrat6;- densitatea optimd de sem[nat;- mulcirea;- folosirea unor soiuri cu cregtere viguroasd;- folosirea culturilor asociate.
La nevoie, culturile neprdgitoare se pot transforma in culturi prdqitoare
prin adoptarea unor scheme adecvate de seminat. Reducerea recoltei se
compenseazl prin cregterea prefului de vdnzarc. Astfel, in cazul cerealelor
piioase, pe terenurile putemic imburuienate se poate introduce semdnaful in
r6nduri simple sau in benzi de doud r6nduri. in aceasti situafie, devine posibil5
utilizarea cultivatorului - pieptene cdnd plantele sunt infaza de 3 frunze, sau a
grapei - perie, inainte de rds5rire.
in completarea mdsurilor preventive, se folosesc cele curative:
combaterea mecanicd, combaterea termicd Si combaterea manuald.
C o mb at er e a m e c ani c d, se efectue azi,, in principal, cu urm6toarele utilaj e :- plugul fbrd antetrupifa" mai ales la dezmirigtit;- cultivatorul pentru cultivarfie total6, ?n special pe terenurile cu
pir;- cultivatorul pentru plante tehnice;- cultivatorul - prdgitor tip pieptene, care este un cultivator special
pentru prlgit cu distanfd micd intre rdnduri. Are l[fime mare de lucru (6 m) gi ca
Capitolul IIL Cultivareo biologicd a plontelor:cultura mare, pdsuni SiJiinele
organe active nigte cufite subliri, asculite la capdt qi fixate pe arc. culitele autrei pozitii de lucru: deasupra solului (pentru furif5, de exemplu), superficial tnsol Si mai addnc in sol;
- grapa cu discuri;- grapavibratoare;- grapa - perie (se foloseSte tnainte de semdnat sau plantat).
Combaterea termicd a buruienilor, se realizeazil cu ajutorul instalaf,eicu propan lichid, montati pe tractor. Temperatura de ardere este de 50 - 700c.Solul se incdlzegte doar cdliva centimetri in adAncime. Instalalia poate lucrainainte de semdnat, imediat dupd semdnat, precum si dupd rdsdrirea culturii.Fiind costisitoare, poate deservi mai multe intreprinderi. Exista gi instalalii deardere ieftine, portabile, pentru suprafefe mai mici. Acestea se pot folosi qipentru curilirea zilpezi| Combaterea termici a buruienilor s-a rlspdndit lacultura legumelor, porumb gi sfecli.
Combaterea manuald a buruienilor, se practicl frecvent in agriculturabiologicd. S-au conceput diferite tipuri de sape ergonomice, cultivatoare curoatd, unelte wolf, pentru a ugura munca. tn culturile de plante neprdgitoare sefoloseqte oticul. in agricultura biologici, folosirea erbicidelor este interzisa.
3.9. NOTTUM DE PRATOTEHNTCA Brol,ocrcA
Epocile de tiiere a ierbii se vor alterna, pentru a se favorizaautoinsimdnlarea pe toati suprafafa. in fiecare an se va tncepe pagunatul pe alt6parceld. Timpul de pdgunat pe o parceld va fi de 4-6 zile. Dup6 p6qunat, segrdpeazd' pentru imprigtierea excrementelor, aerisirea felinei gi activarea viefiisolului. Se va urmdri prin toate mijloacele menlinerea unei compozifii floristicecdt mai variate. La o folosire intensivd a pdgunii, se vor efectuasuprainsdmdnf 6ri periodice.
Timpul de pavzA intre dou6 cosiri sau douimare, pentru ca in covorul vegetal s6 se instaleze givigoare mai slabd, plantele medicinale gi aromatice.
7 l
pfuuniri va fi suficient desd se menfind speciile de
72 Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni si fdnete
Folosirea ingrdq[mintelor naturale prelungegte viafa ierburilor, deoarecemicroflora de descompunere de la suprafafa solului se reduce, iar raportulproteine/energie din.rafia de furajare se imbuniti{egte.
in pragul iernii se recomandi mulcirea pdgunilor gi fiinefelor cu gunoip[ios, ceea ce influenfeazi pozitiv rezistenfa ierbii la iernare, pornirea timpuriein vegetafie, precum qi viafa solului.
Cosirea ierbii se va face imediat dupi perioada de cregtere intensivi.Cosirea se efectueaz6 dupi amiaza sau seara, c6nd iarba a acumulat energieluminoasd maximd. inilfimea de tiiere nu va fi prea jos, pentru a menfinedensitatea pajigtii gi penhu a se evita introducerea in nutref a sporilor demucegaiwi, in primul rdnd spori de Aspergillus flavus, rdspunzdtor de apariliain frn a alfatoxinelor. De asemenea, cdnd miriqtea este mai inaltd ffinul seusucd mai repede.
3. 10. ORGANIZAREA TERIRORIT]LUI AGRICOL,CONTROLUL POLUARIT, PROTEJAREA SOLULUT,
A APEI $I A AERT]LUI TN ZONA
Organtzarea teritoriului agricol vaviza menlinerea unui peisaj naturalcu perdele de protecfie, pomi rdzle[i, tufbriquri, rdzoarc infelenite, biotopuriumede etc. Drumurile de cdmp, inguste gi cu alveole de aqteptare, vor fipietruite sau asfaltate. Organizarea terenului agricol poate fi ficut6 in douimoduri: convenfional (monoton) gi ecologic (diversificat).
Tehnologiile de culturd vor avea ca obiectiv principal reducereadrasticd a poluErii solului, apei, aerului gi vegetafiei, atlit in cuprinsulintreprinderii, cdt gi in afara acesteia. Solele lucrate biologic se vor delimita inmod foarte clar. Acolo unde existi suspiciune de poluare, organul de inspecfieva indica efectuarea de analize periodice la sol, apd, plante gi va compara datelecu limitele maxime admise. ca materiale plastice, se admit cele pe bazd depolietilend 9i propileni. Materialele plastice pe bazd. de pvc (policloruri de
Capitolul lil. Cultivarea biologicd a plantelor:cultura mare, pdsuni SifineSe
vinil) nu sunt admise. Materialele plastice uzate nu vor fi arse pe teritoriul
intreprinderii, ci vor fi predate intreprinderilor de colectare.
. DefrigSrile prin ardere sau arderea paielor trebuie reduse la minim.
Se va evita consumul exagerat de apd de suprafafd sau de addncime.
De asemenea se va evita procesul de sdrdturare a solului.
3.11. CULTIVAREA BIOLOGICA A PLANTELOR
AROMATICE $I MEDICINALE
Cultura plantelor medicinale gi aromatice este o activitate foarte
spacializatd, fapt pentru care consultanla este obligatorie.
Se va evita amplasorea culturilor in apropierea unor resurse de poluare
(fabrici de ciment, combinate chimice, ferme zootehnice etc.). Distanfa fafd de
goselele nafionale va fi de minim 50 m, iar fafd de drumurile de cAmp, de minim
5 m. La nevoie se vor infiinfa perdele de protecfie.
Urina sau mustul de gunoi nu se vor administra in anul cu recolt6.
Gunoiul proaspdt se va administra inainte de pornirea in vegetafie a plantelor,
toamna tArziu sau iarna.
Sdmdnla Si materialul sdditor vor proveni din inheprinderi biologice,
excepfie facdnd speciile perene unde sdmdnfa gi materialul siditor pot proveni gi
de la intreprinderi convenfionale.
Imediat dupd recoltare se va efecfua condilionarea producfiei, care nt
se va depozita in grimezi mici pi se va avea mare grijd pentru a nu veni in
contact cu substanfe care o pot murdiri.
Dup[ condilionarea materiei prime aceasta se usucd, intr-un spaliu
inchis, iar ca surs[ de incillzire se va utiliza curentul electric sau gazul metan.
Umiditatea finald trebuie si fie de 8 Yo. La uscarea materiei prime tratamentele
chimice sunt categoric interzise
Nu se recomandl o mdrunlire exageratS. inainte de ambalare, drogul
va avea temperatura mediului din spaliul de ambalare. Ambalajul nu trebuie sd
73
74 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
luminii.
Depozitarea se va face la intuneric, in loc uscat gi ricoros. Se vor
efectua controale sdptflmdnale privind condifiile de pdstrare.
Culegerea de plante, ciuperci gi fructe din flora spontand, se considerd
parte a agriculturii biologice, iar recolta poate fi certificatd dac6:- suprafefele de provenienfd nu au fost tratate in ultimii trei ani
cu substanfe interzise;- culesul nu afecteazi stabilitatea ecologicd a zonelor naturale gi
nu pericliteaz6 existenfa speciilor.
Zona de recoltare trebuie bine delimitat[ geografic. Activitatea de cules
trebuie bine documentath gi si permit[ un conhol eficient. Zonele de recoltare
trebuie s[ fie departe de arealele cultivate ?n mod convenfional.
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind ueStererea animalelor 75
CAPITOLUL ry
rnfiuolocrr Bror,ocrcE pRrwND cRE$TEREAAhI-IMALELOR
4.1. GENERALTTATT
Labaza cregterii pentru animale trebuie si stea:- respecful pentru animale;- tehnologiile de cregtere conforme cu cerinfele naturale ale speciei;- corelarea cu suprafafa de teren agricol disponibili.
Referitor la condiliile de stabulafie in cregterea animalelor, acestea
trebuie sI se caraterizeze pin:- posibilitili sporite de miqcare;- spafii de linigte;- aqternut din materiale naturale;- lumini naturald:- umbr6;- protejare impotriva vAnturilor gi ploilor;- aer qi api proaspete;- furajare echilibratd.- grajdurile nu se vor construi pe gritare sau acestea se vor desfiin{a;- animalele si aibd posibilitatea de a ieqi in aer liber gi, pe c6t posibil, la
p6gune;
- iluminatul artificial va fi reglementat de organele de conhol;- materialele de construclie a grajdurilor sau cotelelor nu hebuie sd
confind substanfe potenlial toxice .
Mlrimea turmei nu trebuie si influenfeze negativ modelul
comportamental al speciei, prin urmare animalele din turmd nu vor fi crescute
izolat.
76 Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creSterea animalelor
Taurinele vor fi crescute in sistem nelegat sau cu legare temporard.
Transhumanta gi practicile nomade sunt acceptate numai pe terenuri neinfectate
cu chimicale. Sistemul de pa.gunat cu ajutorul plstorului electric este interzis.
Porcii trebuie sd aibl acces la padoc cu agternut gi, in mdsura
posibilitililor , la plgune. Scroafele vor fi inchise cel mult 14 zile dupi fttare.
in general, scroafele trebuie si aibl acces zilnic in aer liber. Scurtarea dinfilor 9itiierea cozilor sunt interzise.
Cresterea pdsdrilor in baterii nu se admite. Pisdrile trebuie sd aib[
posibilitatea si scurme, sd ciuguleascd gi sd se odihneascl pe capre de lemn. De
asemenea vor dispune de spafii inierbate sub voliere. Ouatul se va face in
cuibare. Grajdurile de pislri vor dispune de luminl naturald, odihna de noapte
fiind de minim 8 ore, fird iluminat artificial. Scurtarea ciocurilor gi aripilor se
va evita pe cAt posibil. Palmipedele trebuie sd dispund de api. Reproducerea
animalelor se va realiza numai pe cale naturali, fiind interzise manipullrile
genetice gi transferurile de embrioni.
Rasele trebuie sd fie bine adaptate la condiliile locale. impiedicarea
piciarelor sau legarea la f[rug in timpul plqunafului sunt de asemenea interzise.
Singurele manipuldri admise asupra animalelor sunt: castrarea, scurtarea
cozilor la miei, indepirtarea coarnelor gi marcarea cu inele.
4.2. iNCARcATun,q. CU ANIMALE LA HEcTAR
in agricultura biologici, inclrc[tura optim[ cu animale, este de 1
UVM/ha sau 0,7 [I[ (unit6!i de ingra;lmdnt) la hectar. Se va fine cont de
obligativitatea ca minim 50 % din necesarul de frraje si provin[ din
intreprinderea proprie. in domeniul producerii furajelor se recomandd
cooperarea intre doud sau mai multe intreprinderi biologice.
De relinut faptul c6, pdnd in momentul in care se va dispune ?n totalitate
de furaje biologice, se admite achizfionarea de furaje convenfionale intr-o
anumitd structur[ gi in limite maxime, raportate la substanfa uscatl - l0 Yo in
cazul rumegdtoarelor, l5 % pentru porci gi 20/opentrup[s[ri.
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStererea animalelor 77
4.3. ALIMENTATIA
Furajele utilizate in hrana animalelor vor corespunde cerinfelor naturale
ale speciilor. Rafia de firajare se va stabili in funcfie de vSrsta animalelor qi
productivitate, av6nd ca obiectiv prioritar plstrarea unei stdri de sinitate bune.
Este interzisi cu deslvdrqire utilizarea antibioticelor, a stimulenfilor chimici, a
ureei gi a inlocuitorilor proteici. Consumul de vitamine gi microelemente,
produse prin sintezi chimici este limitat.
in alimentafia taurinelor se va urmlri ca acestea si dispun6, la discrefie
de nutref fibros: fhn, fhn murat, paie, asffel incdt ieslea sd fie in permanenf[
plini. Iarna ralia de fin va fi orientativ in jur de 3 kg/cap de vacd/zi. Yara,
pdgunatul se va completa cu fhrl care trebuie sI aibd o compozilie floristicd
foarte bogat6.
Nutreful concenhat in cazul taurinelor va fi format din groturi de cereale
gi boabe de leguminoase. Nu se admite furaj proteic de origine animald" cu
excepfia proteinei din lapte. Vifeii vor primi lapte integral p6n[ in siptdmAna a
8-a. in anumite situafii speciale, controlorii pot aproba folosirea laptelui praf,
ftrl adaus de antibiotice sau alli ingredienfi chimici. Furajul de bazA pentru
taurinele la ingrigat va fi porumbul siloz. in padoc vor exista: frini de roc[,
sare gi cret6.
in cazul oilor se admite pistoritul nomad, dar numai pe suprafefe
controlabile gi in baza wrui jurnal de pdstorit. in situafii excepfionale in
alimentafia mieilor se admite: laptele praf, inlocuitorii de lapte sau laptele de
vaci convenfional, cu men{iunea c6, in cazul sacrificdrii lor carnea se va vinde
la convenfional.
Porcii vor primi obligatoriu fibroase qi vor avea acces la pdgunat. Ei vor
primi de asemenea, nutref succulent. Se interzice alimentafia porcilor cu nutre{
concentrat.
Pis[rile vor primi f[in[ de soia, frin6 de mazdre furajeri sau/qi fiin6 de
lucernd, boabe de cereale. Rafele, gdgtele gi curcile trebuie sI consume gi ele
nutref celulozic.
78 Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creSterea animalelor
Ca produse medicinale naturale, pentru toate speciile de animale sunt
considerate: ftina de luceml, urzica mirunlitd, floarea de ffin, usturoiul gi
semintele de in.
4.4. ACHIZITIONAREA DE AI\IIMALE
Toate animalele cumpirate, trebuie sd se nascd gi sI provini de reguli,
din intreprinderi specializate. Dacd acest lucru nu este posibil, se admite
cumpirarea de animale din agricultura convenfionald, in limita a l0 Yo din
numirul de animale existente in intreprindere.
Sunt admise urmdtoarele excepfii:- vifeii pdni la 4 sdptim6ni dac[ s-au hrlnit cu colostru gi lapte integral;- puii de maximum o sdpt[mdn6;
La cumpirare purceii trebuie sI aibb minim 6 siptbmdni gi nu mai mult
de25kg.
Achizifionarea pdsirilor se va face, cu prioritate, din intreprinderile care
practicd sistemul de cregtere la sol, cu padoc in aer liber. Se vor prefera rasele
lent crescitoare.
4.5. PROBLEME SANITAR - VI,TERINARE
in cazul aparifiei de imbolniviri in cazul animalelor, trebuie stabilite
cauzele (de regul6, gregelile de management) gi misurile de eliminare a
acestora. Se vor folosi numai medicamentele naturale, bolile vor fi tratate numai
prin homeopatie, fitoterapie gi acupuncturd. Acestea nu se vor folosi niciodati
in scop preventiv. Tratamentele alopatice se vor folosi cAnd nu existi alt[
alternativ6.
Chimioterapia se admite doar in urmdtoarele situalii:- pentru a salva viafa;- pentru a evita suferinta inutil6;
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind uegtererea animalelor 79
- pentru parazitoze endemice, daci nu exist[ medicamente nafurale
eficiente.
Toate mdsurile sanitar-veterinare vor fi consemnate in jurnalul de
s[n6tate, document supus conholului. Se vor respecta timpii de pauzd dup[
medicafie, care sunt dubli fafi de agricultura convenfionald.
La alegerea metodei de tratament, se va avea in vedere stresarea minimd
a animalelor. Vaccinlrile sunt permise prin efectul legii sau in cazul unor boli
endemice.
4.6. TRANSPORTUL ANIMALELOR SI SACRIFICAREA
Transporful animalelor gi sacrificarea trebuie astfel efectuate lncdt sd se
reduci la minim stresul qi suferinfele inutile. in timpul transportului, animalele
se furajeaz[, se adap[ gi li se asigur[ aqternut. Ele vor fi insofite de un ingrijitor.
Nu se vor transporta impreunn tipuri diferite de animale (specie, vdrst[, sex). in
timpul transportului se vor administra tranchilizante. Transportul pe rofi (rutier,
feroviar) nu va dura mai mult de 8 ore.
La abatoare, inainte de sacrificare, animalelor li se vor creea condilii de
odihn6. Animalele cirora li se ia sdngele, se vor anestezia in mod eficient, iar
durata sdngerlrii nu va fi mai mare de 45 de secunde.
4.7. APICULTT]RA BIOLOGICA
in ce priveqte creqterea bilogicd a albinelor este de remarcat faptul c6, toate
materialele de construclie a stupului vor fi naturale: lemn, paie, lut. Perefii interiori,cu excepfia podelei, nu se vor trata cu mijloace de impregnare. Pentru podea qiperefii exteriori, mijloacele de impregnare nu vor confine compugi toxici (se
recomandd ulei de in). Teritoriul cules va fi unul ecologic Ai acesta trebuie siasigure necesitiilile populafiei de albine. Tdierea aripilor albinelor este interzisl.
Flrana suplimentard va contine 90 Vo ingrediente naturale gi se folosegte
numai in prag de iarnd. Produsele farmaceutice de sintezd sunt interzise. Pentruigiena stupului se admit: Bacillus thuringiensis, acid acetic, acid lactic, acid formic,
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereq animalelor
acid oxalic. La recoltarea mierii nu se vor folosi substante repelente, toxice. La
prelucrarea mierii, aceasta nu se va incdlzi la peste 400C, pentru a nu se distruge
enzimele. Apicultorul trebuie si intocmeascd un plan pastoraL in apiculturd
conversia dureazl I an.
8 lCapitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si addundt or i I or tn horti cultur d
CAPITOLUL V
PRINCTPIT NOr PRrVI\D COMBATEREA BOLTLOR $r AoAuNAroRILoR ix rronrtwTIcULTURA
Lupta impotriva bolilor qi dlunitorilor a inceput sd fie priviti cu o altd
optic6, pe baza noului concept denumit combatereo integratd pi care are o
cuprindere mai larg5, cu referire gi asupra buruienilor.
Acest concept a fost definit de FAO (1967), ca un sistem de control al
bolilor Si ddundtorilor in contextul agroecosistemelor, care folosegte toate
metodele tehnice in scopul de a menline populaliile diundtorilor gi agenfilor
patogeni la un nivel cdt mai scdzut, pentru a nu produce daune economice
Pe de alti parte, Organizalia Interna{ionald pentru Controlul Biologic(OICB), explicd conceptul de combatere integratd ca un complex de metode de
conhol care foloseqte, in primul rdnd, factorii naturali, pe l6ngd alte metode
corespunzStoare cerinlelor economice, ecologice gi toxicologice.
Conceptul combaterii integrate a bolilor gi dlunltorilor (IPDM), se
bazeazA pe efectele colaterale negative ale protecfiei chimice a plantelor gi pe
transferul unor principii ecologice in domeniul protecfiei plantelor (T. Baicu,
r996).intrucdt numdrul de tratamente cu substanfe chimice a luat amploare pe
mdsura intensivizlrii culturilor hortiviticole, in culturile efectuate in sere gi in
plantafiile de tip nou de pomi gi vifi de vie, depdgind 8-12 tratamente ?n livezi qi
vii sau peste 15 tratamente in culturi de serd, aceasta a avut urmdri grave asupra
ecosistemelor gi in privinfa poluirii produselor. Introducerea metodelor
moderne de combatere pe bazi de avertizare prin sisteme informajionale pentru
principalii agenfi patogeni ca, de exemplu, mana vilei de vie, rapdnul la mdr,
mana la cartof etc. au permis sclderea numSrului de tratamente la vila de vie de
la9-lZla4-6 pe an.
in condiliile actuale tn care suprafelele ocupate cu vii gi livezi s-au
diminuat gi fir6mifat in parcele mici, agroecosistemul s-a diversificat
82 Capitolul V. Principii noi privind comboterea bolilor Si oddundtor ilor tn horticulturd
producdndu-se importante schimb[ri in frecvenfa qi intensitatea atacului
agenlilor patogeni gi diun[tori.
Sectorul hortiviticol reprezintE, in planul general al ecosistemelor, prin
intensitatea culturilor, cel mai scIzut nivel de stabilitate in privinfa
biodiversitdfii, datoriti caracterului sdu static (construcfii de sere, plantafii de
duratd mare), omogen Si unilateral tnfolosinfd, prin monoculturi gi schimbdri in
structura speciilor gi sortimentului dupd un numir mare de ani.
Cultivarea pe suprafele mari creeazd conditii favorabile pentru agentii
patogeni gi ddun6tori care sunt mai greu atacafi de pr6d6tori parazitoizi,
entomofagi gi diferite arhopode avdnd, in acelagi timp, superioritate asupra
antagonigtilor, micoparazifilor, concurenfi ai agenfilor patogeni importanfi.
Tratamentele masive cu pesticide pot diminua nu numai agenfii patogeni
sau diun[tori, ci gi bacteriile, fungii, protozoarele, viermii, rdmele, pdianjenii 9i
alte insecte folositoare in descompunerea materiei organice.
Dupd M. L. Flint si R. Vanden Bosch (198/), combaterea integrati fine
seama de un num6r mare de factori, astfel:- factori de clim[ (temperaturi extreme, umiditate, fotoperioadd etc.);
- sensibilitatea gi rezistenfa plantelor la factori de stres;
- durata sezonului de culturi gi scopul culturii (pentru fructe, seminfe,
rdddcini etc.).
Astfel, durata culturii de la foarte scurtd, de 30-45 zile,pdnd la 20-50 ani
in cazul plantafiilor de pomi gi vi!6 de vie, influenfeazi atit diversitatea
agenfilor patogeni, a ddunitorilor, cdt gi a buruienilor.
in agroecosistemele mai stabile (pdsuni), daunele produse de agenfii
patogeni sau ddundtori sunt mai reduse fa!6 de sistemul monoculturii.
Daunele produse de diferifi agenfi patogeni qi ddundtori nu afecteazh
intotdeauna nivelul recoltei intr-o m[sur6 economic[ importanti. in unele
situafii sunt mult mai grave daunele produse fructelor dec6t cele produse
inveligului foliar.
Exist6 un numdr relativ redus de boli gi diunitori care afecteazd gav
recoltele (mana, flinare4 gdndacul de Colorado etc.), dar severitatea atacului
83Capitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si addundt or i I or in hor ti cultur d
este in funcfie de condifiile climatice, de nivelul de sensibilitate al speciei, dar qi
de nivelul tehnologiei de culturd.
Combaterea unor ddun6tori gi agenfi patogeni importanli se realizeaz[ gi
prin folosirea de priddtori gi parazitoizi ai acestora. Asffel, in cazul Laspeyresia
pomonella in Moldova se cunosc 72 specii parazitoide (Babidorich, /9S3) qi 33
de specii de prdd[tori, Firma" BIOBEST'din Olanda in 1994, comercializa 14
prldatori.
Tehnologiile agricole moderne cu caracter intensiv, care urmdresc
oblinerea de recolte bogate qi de calitate, au produs schimbdri esenfiale in
densitatea populafiilor gi intensitatea atacului agenfilor patogeni (7. Baicu,
1996). S-au creat cultivari foarte productivi cu diferite nivele de rezistenfd la
patogenii mai importanli, insd dozele mari de azot gi densitatea mare ii fac
sensibili la o serie de patogeni gi parazi{i cum sunt mana qi afidele, iar
monocultura ii sporeqte frecvenfa. Este vorba despre culturile de tomate gi.
castraveli in ser6 sau pe mari suprafefe, pentru export gi la producitorii
comerciali cu suprafefe mai mici, cazuri in care nu se respectd rotafiile. Aceastd
situafie este gi mai pregnanti in cazul plantaliilor de pomi gi vifd de vie, unde se
constat[ cazurri' de adaptare a parazi[ilor pe unii portaltoi sau unele soiuri. De
asemenea folosirea frecventi a unor fungicide pentru combaterea manei la vila
de vie a dus la favoizarea atacului de fiinare.
Aceste constatEri au determinat gdsirea unei solufii de combatere a bolilor
gi ddunltorilor, cu aplicarea principiilor sistemului integrat. Studiile
aprofundate privind etiologia agenlilor patogeni gi a dlundtorilor, au inceput sd
surprindd fazele vulnerabile in procesele de dezvoltare gi reproducere.
Astfel, s-au pus la punct metode noi de combatere a cancerului bacterian
la pomi prin folosirea preparatelor de Agrobacterium radiobacter sau
.4grobacterium vitis la vila de vie in momentul plantirii.
Fluturele verzei (Pyeris brossicae) poate fi combbtut cu Trybliographa
rapae Westw. sau Aleocharo bilineata Gyll.
in faza de larve nematozii sunt combdtuli prin tratamente cu abur (in
s€re).
84 Capitolul V. Principii noi privind combqterea bolilor Si addundt or i lor in horti cult ur d
Tratamentele pe baz6 de avertizare s-au extins la peste 100 specii de
agenfi patogeni 9i d6undtori (1. A. Poleakov Si W. Ebert, 1953). in cazul
exploatafiilor mici gi mijlocii, este important ca, pebaza unor inspecfii efectuate
de agenfi profesioniqti, pe baza unor analize gi probe de plante gi parazifi sd se
studieze frecvenfa qi intensitatea atacului.
in analiza oportunitifii gi rentabilitifii tratamentului conform principiilor
combaterii integrate, se va fine seama de cosful acestora, dar qi de efectul
poluant asupra produselor.
in lucrarea "Principles of integrated pest and disease management" T.
Baicu (1996), prezintd o serie de formule de analizd qi calcul al oportunitifii
llinor tratamente tn func[ie de intensitatea Si frecvenla atacului, dar qi de
aspectele economice privind costul substanfelor pesticide.
Principiile agriculturii biologice exclud folosirea pesticidelor, atAt cele de
contact, cdt gi cele cu acliune sistemic[, datoriti toxicitifii remanente, dar gi
fitotoxicitdfii.
in protecfia plantelor pe bazA de substanfe chimice sunt din ce in ce mai
frecvent recomandate produse cu toxicitate scdzut5 gi persistenfi redus6, iar
aplicarea lor sd se facd prin metode selective gi in contact minim cu mediul
inconjurdtor.
Riscul de a nu efectua nici un tratament este, uneori, mult mai grav faf[ de
riscurile formdrii de micotoxine sau fitoalexine induse de agenfii micotici, chiar
mai mult decdt cele produse de reziduurile de pesticide Q. Baicu, /,996).
in conceptul combaterii integrate punctul de plecare il reprezintd"
cunoagterea biologiei patogenilor gi parazifilor, identificarea acestora qi
stabilirea mlsurilor de combatere ln strinsd relafie cu protecfia mediului prin
reducerea la minimum a pesticidelor. Problema centrald in sistemul luptei
integrate o constituie introducerea de cultivari rezistenli la boli qi ddunltori.
Sistemul luptei integrate se bazeazi pe asocierea armonioasd a unor
metode diversificate de combatere. Capacitatea patogenilor gi parazifilor de a
produce daune poate fi diminuatd in permanenld, dacd se acfioneazd asupra
echilibrului poziliei lor in agroecosistem.
Capitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si addundtorilor in horticulturd
Orice mdsur6 trebuie consideratd in contextul intregului ecosistem, fiind
important s[ cunoaqtem faptul cd fiecare culturi este o situalie unica, avind
unele particularitdti gi o anumitd sensibilitate la stresuri abiotice.
Lupta integrati se bazead pe variate metode de combatere, ceea ce
inseamnd abandonarea metodelor de combatere pur chimice gi restrdngerea
folosirii lor, asocierea acestora cu metode biologice, fizice gi agrotehnice.
Eficienfa combaterii integrate este mult mai mare, in special in combaterea
raselor rezistente la pesticide gi, in acelagi timp furnizeazi, o mai bund protecfie
a organismelor benefice.
Foarte adesea combaterea chimic[ gi cea biologicd sunt antagoniste, dar
inhe rezistenfa unor cultivari gi combaterea chimicd poate sd existe sinergisme.
F. Kozar Si colab. (1989), prezintd o serie de metode biologice pentru I 17
specii de insecte 9i alli ddundtori, folosind 70 zoofagi qi substante biologic
active, in special feromoni. De asemenea, sunt prezentate peste 100 de
microorganisme antagoniste, produse biologice, antibiotice gi virusuri pentru
combatterea unor dlundtori, dar numai un numdr redus sunt, practic,
disponibile. Feruari Si colab., (|990) au elaborat un model metodologic
aplicativ pentru lupta integrati (tabelul 5.1.).
85
86 Capitolul V. Principii noi privind combaterea bolilor Si addundtorilor tn horticulturd
Tabelul5.1.
Model metodologic aplicativ pentru lupta integrati
(dup[ Fenari Si colob. 1990)
Faza IDiagnoza
Identifi carea stadiuluifenolosic al plantei Opera{iuni:
ldentifi carea parazitului
Faza q II-aVeriJicareacondiyiilorambientqle
Cercetarea inamicilor naturaliprezen{i in mediul ambiant giaprecierea frecvenfei lor
se numbri ouile, coloniile vii, indiviziiactivi, indivizii parazili: prezenfa dereziduuri care indici activitateaparazitului (scuame, rodturi,excremente); se verific[ densitateapopula{iei (capcane sexuale, captatoarede spori): se verifici paramehii climatici.
Cercetiiri gi determiniri asuprapragului de intervenfiereferitoare la oarazit
ouii, larve, nimfe, fitofagi parazita{i gicercetiiri asupra hiperparazifilor
Faza a III-aIntewen(ii
Determinarea momentului deintervenfie in funclie deprezenta organismelor utile
deptrgirea pragului: capcane sexuale,prelevare de egantioane, captare de spori,parametrii climatici
Faza a IV-aIntegrarea Siplanificareaintervenliilor
Asronomice I ucriri I e so lul ui. tiiieri. ferti lizare. irisare
Fizice
- eliminarea organelor vegetale vittrmate- protejarea de rdnire- protejarea de adversitifi meteorologice- dendrochirursia
Chimice- utilizarea de principii active (selective)contra Datogenului si fitofaeului
Biologice
- utilizarea de bioinsecticide (Bacillus
thuringiensis)- lansarea de pridltori gi parazitoizi- conseryarea fauneiutile
Biotehnologice
feromoni ("Mastrap", "Traptest");metode de creare de "confuzii";insecticide regulatoare de dezvoltare:metode "autocide"
top related