a.d.s. și s.d.s. - ianuarie 2019 - scoli-prietenoase.ro · proiect cofinanțat din programul...
Post on 31-Aug-2019
6 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20201
RAPORT
Privind analiza răspunsurilor la chestionarul
aplicat cadrelor didactice de la activitățile de
A.D.S. și S.D.S.
- ianuarie 2019 -
Supervizor,
Prof. Univ. Dr. Ștefan Marian Cojocaru, Coordonator P1
Experți evaluare impact și progres:
Aura Țabără, I.S.J. Iași
Cătălin Fedor, Asociația HoltIS
Ovidiu Bunea, Asociația HoltIS
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20202
Cuprins
Analiza statistică a răspunsurilor la chestionarul inițial aplicat cadrelor didactice de la
activitățile de ADS și SDS .............................................................................................................. 1
I. Introducere ....................................................................................................................... 3
II. Caracteristicile respondenților........................................................................................ 4
III. Analiza răspunsurilor .................................................................................................... 8
III. 1. Analiza variabilelor care descriu școlile în care se desfășoară proiectul .............. 9
III. 1.1. Încredere ........................................................................................................ 9
III.1.2. Protecție și siguranță ..................................................................................... 14
III.1.3. Incluziune și suport ....................................................................................... 17
III. 1.4. Eficacitate .................................................................................................... 20
II.1.5. Implicarea familiei ......................................................................................... 24
III.2. Analiza comparativă a variabilelor ...................................................................... 28
III.2.1.Comparea pe întreg eșantionul....................................................................... 28
III.2.1.Comparea între localități ................................................................................ 29
III.3. Analiza itemilor cu răspuns deschis……………………………………………...37
IV. Concluzii ................................................................................................................... 399
V. Propuneri ...................................................................................................................... 41
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20203
I. Introducere
Analiza statistică a răspunsurilor s-a realizat în urma aplicării electronice a chestionarelor
cadrelor didactice participante la activitățile de Școală După Școală (SDS) și A Doua Șansă
(ADS) din cele șase școli înscrise în proiect. Cercetarea se constituie în prima etapă de evaluare a
celor două activități (SDS și ADS), chestionarul fiind gândit ca un instrument de măsurare a unor
caracteristici ale școlilor implicate în proiect. Obiectivul acestei etape este acela de a răspunde la
întrebarea: „Care sunt caracteristicile inițiale ale școlilor implicate în proiect conform
percepțiilor participanților?” La finalul intervenției (proiectului) ne propunem să măsurăm
aceleași variabile, urmărind evoluția fiecăreia dintre ele.
Respondenții au primit, pe adresa personală de mail, un link către formular și
instrucțiunile de completare ale acestuia. Odată salvate răspunsurile, ele au fost centralizate într-
o bază de date comună, nefiind necesară nicio altă intervenție a respondentului. Chestionarul a
fost alcătuit din 35 de itemi de tip scală Lickert, care exprimă atât acordul/dezacordul cu unele
afirmații care descriu mediul școlar, cât și intensitatea acordului/dezacordului. Întrebările au
rezultat din operaționalizarea conceptului central al evaluării, respectiv caracteristica unei școli
de a prietenoasă pentru elevi. În afară de cele 35 de întrebări astfel obținute, am formulat patru
întrebări deschise și șapte itemi despre o serie de date ale respondenților (gen, vechime în
învățământ, gradul didactic, școala, activitatea la care participă în proiect, nivelul de încadrare,
numărul proiectelor finanțate din fonduri europene la care a mai participat) în funcție de care se
va face analiza finală a răspunsurilor.
În această etapă, la chestionar au răspuns 42 de cadre didactice însă analiza statistică a
răspunsurilor s-a făcut doar pentru 41 dintre acestea, deoarece la un chestionar nu s-a răspuns la
nicio întrebare închisă și, drept consecință, acest chestionar nu a fost luat în considerare. De
menționat și faptul că numărul de răspunsuri valide diferă în funcție de variabile, pentru că nu
toți respondenții au răspuns la toate întrebările. Acesta este și motivul pentru care, în tabelele de
mai jos, conținutul rubricii răspunsuri valide (N) variază în numeroase cazuri. Analiza statistică
a răspunsurilor la cele 35 de întrebări închise a fost realizată cu ajutorul programului de
calculator IBM SPSS versiunea 20.
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20204
II. Caracteristicile respondenților
Caracteristicile celor 41 de persoane care au răspuns la întrebările din chestionar, după
variabilele independente luate în considerare, apar în graficele/tabelele de mai jos.
Figura 1. Distribuția respondenților după caracteristica „Gen”
Conform datelor din Figura 1, numărul femeilor respondente este de patru ori mai mare
(32) decât cel al bărbaților. O persoană nu și-a precizat genul.
Figura 2. Distribuția respondenților după caracteristica „Vechime în învățământ”
Rezultă din graficul de mai sus că la cele două activități avute aici în vedere (SDS și
ADS) participă cadre didactice cu multă experiență, trei sferturi dintre acestea (75%) având o
experiență mai mare de 15 ani.
0
5
10
15
20
25
30
35
M F NR
8
32
1
0
5
10
15
20
25
3-5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani Peste 20 ani
1 3
6
10
21
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20205
Figura 3. Distribuția respondenților după caracteristica „Grad didactic”
Cei mai mulți dintre respondenți (28) au gradul didactic I, iar cei mai puțini (4) au
definitivatul. Restul de nouă respondenți au gradul II.
Tabel 1. Distribuția respondenților după unitatea de învățământ
Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni 10
Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei 10
Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2
Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău 14
Școala Gimnazială Deleni 2
Școala Gimnazială Pârcovaci 1
NR 2
Total 41
Conform datelor din tabelul de mai sus, cei mai mulți dintre cei care au răspuns la
chestionar provin din mediul urban, raportul urban/rural fiind de 24/15, doi profesori neprecizând
școala în care desfășoară cursurile. Se observă că trei școli au foarte puțini profesori (la Erbiceni
și Deleni câte 2, la Pârcovaci 1) însă pe mai departe vom analiza în mod similar răspunsurile pe
fiecare școală în parte, analiza fiind parte a unui proces de evaluare în care ne propunem să
înțelegem starea de lucruri din fiecare unitate. Acesta este și motivul pentru care nu am agregat
datele pe mediul urban și pe cel rural și am preferat să le analizăm pe unități școlare.
0
5
10
15
20
25
30
Definitivat Gradul I Gradul II
4
28
9
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20206
Figura 4. Distribuția respondenților după activitatea în care respondenții sunt implicați
Cei mai mulți (28) dintre cei care au răspuns la chestionar participă la activitatea A Doua
Șansă (ADS), 12 la Școală După Școală (ADS). O persoană nu a precizat activitatea la care
participă.
Figura 5. Structura eșantionului după caracteristica „Nivel de încadrare”
Cei mai mulți profesori care au răspuns sunt încadrați la nivel gimnazial (14), după care
urmează primar (12), liceal (9), profesional (5) și preșcolar (1).
0
5
10
15
20
25
30
ADS SDS NR
28
12
1
0
2
4
6
8
10
12
14
Prescolar Primar Gimnazial Liceal Profesional
1
12
14
9
5
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20207
Tabel 2. Structura eșantionului după caracteristica „Numărul proiectelor”
0 proiecte 12
1 proiect 8
2 proiecte 8
3 proiecte 5
4 proiecte 2
5 proiecte 3
6 proiecte 1
NR 2
Total 41
În tabelul de mai sus apare numărul de proiecte cu finanțare europeană la care fiecare
respondent a participat. Conform acestor date, 12 profesori nu au mai participat la niciun proiect
cu finanțare europeană. Alți 11 profesori au participat la cel puțin trei alte proiecte. Media
aritmetică pe profesor este de 1,65 proiecte, însă experiența este destul de inegal distribuită în
acest grup. Pentru ușurința analizei, am reconfigurat datele din Tabelul 2 și am alcătuit doar
patru categorii privitoare la numărul de proiecte: acestea fiind: 0 proiecte (12 profesori), 1-3
proiecte (21 profesori), 4-6 proiecte (6 profesori). Reprezentarea grafică a acestor categorii apare
în Figura 6 din care rezultă că o jumătate (51%) dintre profesori au mai participat la 1-3 proiecte
iar ceva mai puțin de o treime (29%) nu a paticipat la niciun proiect.
Figura 6. Structura eșantionului după caracteristica „Numărul proiectelor”
29%
51%
15% 5%
0 proiecte
1-3 proiecte
4-6 proiecte
NR
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20208
Rezultă că grupul respondenților este alcătuit preponderent din profesori femei, cu
vechime mai mare de 20 de ani în învățământ, din mediul urban și încadrați pe nivelul gimnazial
și primar. Experiența în privința participării la proiecte cu finanțare europeană este inegal
distribuită în acest grup, 12 persoane (29%) neavând nicio experiență de acest gen, dar jumătate
dintre respondenți (51%) participând la alte 1-3 proiecte cu finanțare europeană.
III. Analiza răspunsurilor
În analiza celor cinci variabile (încredere, protecție și siguranță, incluziune și suport,
eficacitate, implicare și participare a familiei și a comunității) care descriu caracteristica școlii
de a fi prietenoasă, am codificat cea mai mare parte a indicatorilor de la 1 la 6, corespunzător
ordinii acordului respondenților:
(1) – Dezacord total; (2) – Dezacord; (3) – Dezacord redus; (4) – Acord redus; (5) –
Acord; (6) – Acord total
Această codificare corespunde logicii conform căreia, un acord mai mare pentru itemul în
cauză exprimă un acord, sau o apropiere de caracteristica generală urmărită. Regula nu se aplică
pentru toți itemii, excepțiile fiind afirmațiile: „În școală există incidente violente între copii
(hărțuire, amenințări, bătăi)”, „În școală au existat în ultimul an cazuri de profesori abuzați
verbal de către elevi”, „Există situații de segregare între elevi (pe criterii etnice/socio-
economice, față de copiii cu CES, față de de protecție specială: plasament de tip familial sau
rezidențial)”, „ În școală se înregistrează cazuri de distrugere a bunurilor instituției de către
elevi”. Evident, în cazul acestor itemi, un acord mai mare în cazul fiecăruia înseamnă o reducere
corespunzătoare a caracteristicii școlii de a fi „prietenoasă” și de încredere pentru elev. Soluția
adoptată pentru analiza răspunsurilor a fost codificarea inversă a acestor itemi, astfel încât
valoarea 1 să fie alocată „Acordului total” și 6 „Dezacordului total”.
În cele ce urmează (Subcapitolul III.1.), într-o primă etapă, am analizat fiecare din cele
cinci variabile care descriu școala – încredere, protecție și siguranță, incluziune și suport,
eficacitate, implicare a familiei și a comunității – prin descrierea procedurii prin care am obținut
media fiecăreia. Totodată prezentăm relațiile (semnificative sau nu, determinate prin analiza
mediilor răspunsurilor) care se stabilesc între aceste variabile și câteva variabile independente
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20209
considerate importante de noi în această etapă: unitate școlară, vechime în muncă și numărul de
proiecte cu finanțare europeană în care cadrul didactic a mai fost implicat.
Ulterior pe baza răspunsurilor primite la chestionar, descriem situația școlilor avute aici
în vedere așa cum apare ea pe total respondenți și pe fiecare școală în parte (Subcapitolul III.2.).
III. 1. Analiza variabilelor care descriu școlile în care se desfășoară
proiectul
Acest subcapitol descrie fiecare variabilă din cele cinci care descrie școlile din proiect:
încredere, protecție și siguranță, incluziune și suport, eficacitate, implicare/participare a familiei
și a comunității. Analiza abordată este atât univariată, atunci când descriem cum a fost construită
variabila – itemi care o compun, precum și ponderea acestora în valoarea variabile – și bivariată
atunci când fiecare este descrisă în funcție de alte variabile, independente (unitate școlară,
vechimea în activitatea didactică, numărul de proiecte la care a mai participat cel care răspunde).
III. 1.1. Încredere
Variabila Încredere a fost construită ca parte a caracteristicii școlii de a fi prietenoasă,
pornind de la convingerea că o astfel de unitate este percepută de către copiii ca pe un reper la
care se raportează, mai ales în situațiile de criză. Ei se simt bine în școală, au încredere în
reprezentanții acesteia și consideră cadrele didactice niște persoane pe care se pot baza atunci
când întâmpină probleme, de orice natură ar fi ele (academice și/sau personale ori familiale).
Pornind de aici, am cerut profesorilor care au răspuns la întrebările noastre să se raporteze la
patru itemi (Tabelul 3) care împreună, descriu variabila avută aici în vedere.
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202010
Tabel 3. Itemii care compun variabila Încredere (procente)
Item DT D DR AR A AT NR Total
Copiii solicită ajutorul profesorilor în
rezolvarea problemelor apărute la școală
2.4 9.8 51.2 36.6 100
Elevii se implică cu plăcere în activitățile
zilnice propuse de cadrele didactice
12.2 51.2 36.6 100
Copiii se simt bine la școală 68.3 29.3 2.4 100
Copiii apelează la ajutorul cadrelor didactice
în rezolvarea dificultăților personale și
familiale
7.3 24.4 46.3 22 100
În același Tabel 3 apar procentele răspunsurilor corespunzătoare fiecărui item din cele
patru care descriu variabila avută în vedere aici. Respondenții au avut de ales între șase variante
de răspuns (Dezacord total – DT, Dezacord – D, Dezacord redus – DR, Acord redus – AR,
Acord – A, Acord total – AT) în funcție de acordul/dezacordul și intensitatea acestuia față de
itemul prezentat. În plus, a existat și posibilitatea de a nu răspunde (NR), programul neluând în
calcul această abținere, ea afectând însă numărul de răspunsuri valide. Fiecărui posibil răspuns i
s-a alocat o valoare numerică (DT – 1, D – 2, DR – 3 etc.), în acest mod transferând atitudini
(calitative) în mărimi cantititative, posibil de analizat prin mijloace statistice. Ca urmare, fiecare
item (sau prin cumularea mai multor itemi, o variabilă) poate lua valori între 1 (dacă toți răspund
Dezacord total) și 6 (dacă toți răspund Acord total). Caracteristica răspunsurilor cu care am
operat în această analiză este media aritmetică, calculată ca sumă a răspunsurilor împărțită la
numărul de respondenți. Unul dintre avantajele acesteia este faptul că pot fi comparate diferite
medii, indiferent de numărul respondenților de la care provine fiecare.
Tabelele și graficele de mai jos descriu modul în care variază media corespunzătoare
variabilei Încredere în funcție de alte trei variabile independente, considerate importante pentru
studiul nostru: unitate școlară, vechime în muncă și numărul de proiecte la care a mai participat
respondentul.
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202011
Tabel 4. Variabila Încredere pe fiecare unitate școlară
Unitate școlară Număr răspunsuri valide Media
Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei 10 5.3
Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2 5
Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău 13 5.03
Școala Gimnazială Deleni 2 5.25
Școala Gimnazială Pârcovaci 1 5
Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni 10 5.12
Figura 7. Variabila Încredere pe fiecare unitate școlară
Tabelul 4 și Figura7 (sunt aceleași, prezentate diferit) arată nivelurile de încredere – așa
cum consideră profesorii că le au copiii – pentru cele șase școli implicate în proiect. Media cea
mai ridicată este înregistrată la unitatea școlară din Podu Iloaiei (o medie de 5.3) iar cea mai
scăzută la Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni și Școala Gimnazială Pârcovaci (5). Din
Tabelul 4 rezultă că, de exemplu, media de la școala din Hârlău a fost obținută în urma analizei
răspunsurilor provenite de la 13 persone, în timp ce media de la Pârcovaci rezultă din
răspunsurile date de o singură persoană, dar, cum spuneam, mediile rămân comparabile. Rămâne
4,85
4,9
4,95
5
5,05
5,1
5,15
5,2
5,25
5,3
5,3
5 5,03
5,25
5
5,12
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202012
deschisă întrebarea asupra reprezentativității unui eșantion atât de mic, însă, în acest caz,
persoana de la Pârcovaci are calitățile care-l califică pentru a răspunde la chestionar – este
implicată în proiect și răspunde la o serie de întrebări referitoare la școala în care lucrează.
Tabel 5. Variabila Încredere în funcție de vechimea cadrelor didactice
Vechime Număr răspunsuri valide Media
3-5 ani 1 5
5-10 ani 3 4,91
10-15 ani 6 5,16
15-20 ani 10 5,12
Peste 20 ani 20 5,13
Figura 8. Variabila Încredere în funcție de vechimea respondenților
Din Tabelul 5 și Figura 8 rezultă, oarecum surprinzător, că profesorii care au o vechime
mai mare în învățământ au o și percepția că elevii lor au mai mare încredere în școală. De
menționat că profesorii cu vechimea de peste 10 ani sunt cei mai numeroși (Tabelul 5), dar așa
cum precizam anterior, media nu este influențată de numărul respondenților. Media încrederii
4,75
4,8
4,85
4,9
4,95
5
5,05
5,1
5,15
5,2
3-5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani Peste 20 ani
5
4,91
5,16
5,12 5,13
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202013
pentru profesorii cu vechimea de peste 15 ani este aproape identică (5.12-5.13) și ridicată,
valorile rezultând din analiza a 30 de răspunsuri dintr-un total de 40 răspunsuri valide.
Tabel 6. Variabila Încredere în funcție de numărul de proiecte
Număr proiecte Număr răspunsuri valide Media
0 proiecte 12 5,08
1-3 proiecte 20 5,08
4-6 proiecte 6 5,12
NR 2 5,62
Figura 9. Variabila Încredere în funcție de numărul de proiecte
Datele de mai sus (Tabelul 6 și Figura 9) arată că nivelul mediei pentru variabila
Încredere nu variază semnificativ în funcție de numărul de proiecte la care au participat
profesorii. Această constatare s-ar putea explica prin faptul că profesorii, prin răspunsurile pe
care le dau la întrebări, reflectă starea de fapt – obiectivă – din școală și nu propriile percepții.
4,8
4,9
5
5,1
5,2
5,3
5,4
5,5
5,6
5,7
0 proiecte 1-3 proiecte 4-6 proiecte NR
5,08 5,08 5,12
5,62
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202014
III.1.2. Protecție și siguranță
În analiza capacității școlii de a fi prietenoasă, aproape de elev, am introdus și o variabilă
referitoare la cât de sigur și de protejat se simte el în interiorul școlii. Am considerat că oricât de
generoasă ar fi o astfel de organizație în furnizarea tuturor celorlalte resurse pentru copil, dacă el
nu se simte în siguranță în școală (din cauza unor incidente violente înregistrate aici), elevul nu o
va putea considera în nici un fel drept prietenoasă.
Itemi constitutivi ai acestei variabile (4) sunt cei care apar în Tabelul 7 iar analiza lor
comportă o discuție deosebită. Așa cum am precizat anterior, trei itemi din componența acestei
variabile (În școală există incidente violente între copii (hărțuire, amenințări, bătăi), În școală se
înregistrează cazuri de distrugere a bunurilor instituției de către elevi; În școală au existat în
ultimul an cazuri de profesori abuzați verbal de către elevi) au fost codificați invers, adică un
acord mai mare cu oricare dintre aceste afirmații este echivalent cu o scădere a sentimentului de
siguranță pentru copil. Concret, răspunsurile pentru acești trei itemi au fost codificate după cum
urmează: Dezacord total (DT) – 6, Dezacord (D) – 5, Dezacord redus (DR) – 4, Acord redus
(AR) – 3, Acord (A) – 2, Acord total (AT) – 1. Ca urmare, în Tabelul 7, în cazul primului item
acordul exprimă un sentiment de siguranță iar următorii trei itemi acordul exprimă sentimentul
de nesiguranță.
Tabel 7. Itemii care compun variabila Protecție și siguranță (procente)
Item DT D DR AR A AT NR Total
Copiii percep școala ca fiind un mediu sigur 7.3 48.8 43.9 100
În școală există incidente violente între copii
(hărțuire, amenințări, bătăi)
4.9 24.4 14.6 29.3 26.8 100
În școală se înregistrează cazuri de
distrugere a bunurilor instituției de către
elevi
4.9 17.1 17.1 34.1 17.1 7.3 2.4 100
În școală au existat în ultimul an cazuri de
profesori abuzați verbal de către elevi
19.5 26.8 7.3 39 2.4 4.9 99.9
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202015
Tabelele și graficele de mai jos descriu modul în care variază media corespunzătoare
variabilei Protecție și siguranță în funcție de alte trei variabile independente, considerate
importante pentru studiul nostru: școală, vechimea cadrului didactic și numărul de proiecte la
care a mai participat respondentul.
Tabel 8. Variabila Protecție și siguranță pe fiecare unitate școlară
Unitate școlară Număr răspunsuri valide Media
Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei 10 3.92
Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2 4
Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău 13 4.25
Școala Gimnazială Deleni 2 4.87
Școala Gimnazială Pârcovaci 1 3.25
Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni 10 3.95
Figura 10. Variabila Protecție și siguranță pe fiecare unitate școlară
Din datele de mai sus (Tabel 8 și Figura 10) și ținând cont de faptul că variabila este
construită în proporție de 75% din itemii care descriu violența în școală, rezultă că cea mai sigură
școală este percepută ca fiind cea din Deleni, urmată de cea din Hârlău. Pe ultimele locuri în
0 0,5
1 1,5
2 2,5
3 3,5
4 4,5
5 4,87
4,25 4 3,95 3,92
3,25
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202016
acest clasament al siguranței se află școlile din Podu Iloaiei și din Pârcovaci. Comparând Figura
7 (mediile variabilei Încredere) și Figura 10 (mediile variabilei Protecție și siguranță) apare că
mediile încrederii sunt mai mari decât cele ale siguranței, rezultând de aici că cea din urmă este o
problemă în aceste școli.
Tabel 9. Variabila Protecție și siguranță în funcție de experiența cadrelor didactice
Vechime Număr răspunsuri valide Media
3-5 ani 1 5
5-10 ani 3 3,58
10-15 ani 6 3,62
15-20 ani 9 4,16
Peste 20 ani 20 4,20
Din Tabelul 9 rezultă că profesorii cu vechime mare (peste 15 ani) au percepția că școlile
în care ele își desfășoară activitatea sunt mai sigure. Excepție de la această regulă o face
respondentul cu vechime de 3-5 ani care consideră că școala în care-și desfășoară activitatea este
foarte sigură iar copiii se bucură de protecție.
Tabel 10. Variabila Protecție și siguranță în funcție de numărul de proiecte
Număr proiecte Număr răspunsuri valide Media
0 proiecte 12 3.64
1-3 proiecte 20 4,41
4-6 proiecte 6 3,79
NR 2 4,25
Tabelul 10 ilustrează faptul că percepția siguranței și protecției elevilor nu depinde de
numărul de proiecte la care au participat profesorii respondenți. Observăm că există medii
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202017
apropiate ale varibilei discutate aici între profesorii care au o experiență bogată în acest domeniu
și cei care nu au nicio experiență.
III.1.3. Incluziune și suport
Variabila Incluziune și suport a fost considerată importantă, ea descriind capacitatea
școlii de a fi un sprijin pentru copil. Dat fiind faptul că școlile participante în proiect au fost
selectate datorită problemelor sociale cu care se confruntă familiile copiilor, am încercat să
determinăm aici și eventualul nivel de segregare pe care-l resimt unii dintre copii. În Tabelul 11,
aeasta s-a urmărit prin ultimul item, dar pentru că un nivel mai mare al acestuia (rezultat dintr-un
mai mare acord al respondenților) ar însemna o școală mai puțin prietenoasă, răspunsurile aici au
fost codificate invers, după cum urmează: Dezacord total (DT) – 6, Dezacord (D) – 5, Dezacord
redus (DR) – 4, Acord redus (AR) – 3, Acord (A) – 2, Acord total (AT) – 1. Variabila Incluziune
și suport a fost operaționalizată sub forma a șase itemi, redați în tabelul de mai jos, în care apar și
procentele răspunsurilor înregistrate.
Tabel 11. Itemii care compun variabila Incluziune și suport (procente)
Item DT D DR AR A AT NR Total
Copiii se implică cu entuziasm în
activitățile inițiate de școală
9.8 41.5 48.7 100
Școala dispune de specialiști care pot
oferi servicii de sprijin educațional
(logopezi, profesori de sprijin, profesori
consilieri școlari).
9.8 4.9 2.4 24.4 39 17.1 2.4 100
Școala asigură programe de educație
remedială pentru copiii cu rezultate slabe
la învățătură.
2.4 2.4 12.2 58.6 22 2.4 100
Școala se implică în ajutorarea copiilor
aflați în situații deosebite (deces,
accidente, intervenții medicale etc.)
2.4 9.8 43.9 43.9 100
Activitățile educaționale au în vedere
cooperarea între elevi.
41.5 58.5 100
Există situații de segregare între elevi (pe
criterii etnice/socio-economice, față de
copiii cu CES, față de de protecție
26.9 31.7 12.2 24.4 2.4 2.4 100
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202018
specială: plasament de tip familial sau
rezidențial).
Tabel 12. Variabila Incluziune și suport pe fiecare unitate școlară
Unitate școlară Număr răspunsuri valide Media
Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei 10 5.06
Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2 5.27
Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău 12 5.04
Școala Gimnazială Deleni 2 4.91
Școala Gimnazială Pârcovaci 1 4.33
Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni 10 5.05
Figura 11. Variabila Incluziune și suport pe fiecare unitate școlară
Din datele de mai sus Tabel 12 și Figura 11, rezultă că mediile înregistrate în cele șase
școli din proiect sunt relativ apropiate, o valoare de sub 5 (dintr-un maxim de 6) obținând școlile
din Pârcovaci și cea din Deleni. Dată fiind această diferență redusă și valorile destul de mari ale
0
1
2
3
4
5
6
4,33
4,91 5,04 5,05 5,06 5,27
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202019
mediilor obșinute, putem aprecia că în aceste școli nivelul incluziunii și cel al suportului este
relativ ridicat.
Tabel 13. Variabila Incluziune suport în funcție de experiența cadrelor didactice
Vechime Număr răspunsuri valide Media
3-5 ani 1 5.5
5-10 ani 3 5.11
10-15 ani 6 4,94
15-20 ani 10 5.15
Peste 20 ani 19 4.94
Figura 12. Variabila Incluziune și suport în funcție de experiența cadrelor didactice
Din datele prezentate mai sus (Tabel 13 și Grafic 12) nu rezultă niciun tipar al unei
eventuale legături între variabila Incluziune și suport și experiența cadrelor didactice. Chiar dacă
nu luăm în considerare media de la categoria 3-5 ani (rezultată în urma analizei unui singur
răspuns (Tabel 13)), nici în această situație nu rezultă nicio astfel de legătură.
4,5 4,6 4,7 4,8 4,9
5 5,1 5,2 5,3 5,4 5,5
3-5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani Peste 20 ani
5,36
4,84
5,12
5,41
5,09
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202020
Tabel 14. Variabila Incluziune și suport în funcție de numărul de proiecte
Număr proiecte Număr răspunsuri valide Media
0 proiecte 12 5
1-3 proiecte 20 5
4-6 proiecte 5 4.9
NR 2 5.66
Observăm din Tabelul 14 o medie mai mică a acestei variabile în cazul respondenților
care au participat la cel mai mare număr de proiecte (4-6). Putem lansa acum ca ipoteză faptul că
cei care au partcipat la mai multe proiecte europene au standarde mai ridicate în ceea ce privește
incluziunea și suportul pe care școala ar trebui să îl acorde elevilor.
III. 1.4. Eficacitate
Variabila Eficacitate, ca și componentă a analizei caracteristicii școlii de a fi prietenoasă
se referă la măsura în care profesorii își ating obiectivele. Prietenos înseamnă nu doar de
încredere și sigur, ci mai înseamnă și un loc în care profesorii pot să își facă datoria. Cei 11 itemi
care compun această variabilă apar în Tabelul 15, iar răspunsurile posibile au fost codificate
după cum urmează: Dezacord total (DT) – 1, Dezacord (D) – 2, Dezacord redus (DR) – 3, Acord
redus (AR) – 4, Acord (A) – 5, Acord total (AT) – 6. În tabelul de mai jos apar procentele pentru
fiecare răspuns dat de către profesorii participanți:
Tabel 15. Itemii care compun variabila Eficacitate și procentele răspunsurilor
Item DT D DR AR A AT NR
Elevii au o imagine clară cu privire la educația lor
ulterioară
2.4 4.9 4.9 24.4 46.3 14.6 2.4
Elevii știu în ce anume constă activitatea de evaluare
la toate obiectele de studiu
2.4 4.9 48.8 41.5 2.4
Rezultatele școlare, inclusiv la evaluările de parcurs,
sunt înregistrate și comunicate elevilor și, după caz,
părinților
2.4 24.4 70.7 2.4
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202021
Produsele activității elevilor sunt expuse în sălile de
clasă și în celelalte spații ale școlii
2.4 17.1 80.5
Conducerea școlii evidențiază în mod constant
beneficiile educației nonformale pentru atingerea
obiectivelor educației formale
2.4 9.8 51.2 34.1 2.4
Activitățile de învățare propuse elevilor facilitează
aplicarea cunoștințelor în practică, în viața reală
2.4 4.9 17.1 41.5 34.1
Elevii sunt implicați în proiecte care au ca scop
dezvoltarea comunității
14.6 43.9 39 2.4
Oferta și proiectarea CDS/CDL se realizează pornind
de la nevoile specifice ale elevilor
2.4 2.4 2.4 56.1 34.1 2.4
Anual sunt inițiate proiecte educaționale în parteneriat
cu reprezentanții comunității locale
4.9 17.1 36.5 41.5
Manualele și auxiliare curriculare sunt selectate în
funcție de nivelul dezvoltării cognitive a elevilor
2.4 19.5 48.8 29.3
Activitățile de predare, învățare și evaluare sunt
proiectate în echipă la nivelul catedrelor și/sau între
ariile curriculare
2.4 2.4 7.3 39 48.8
Tabel 16. Variabila Incluziune și suport pe fiecare unitate școlară
Unitate școlară Număr răspunsuri valide Media
Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei 9 5.3
Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2 5.27
Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău 11 5.19
Școala Gimnazială Deleni 2 5.68
Școala Gimnazială Pârcovaci 1 5.36
Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni 9 5
Comparând datele din Tabelul 16 cu datele referitoare la celelalte variabile (Tabelul 4, 8
și 12) rezultă că în acest caz mediile sunt mai mari. Această înseamnă că profesorii care au
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202022
răspuns la chestionar au în foarte mare masură convingerea că au atins obiectivele propuse în
desfășurarea activității didactice. Aceste obiectice au fost atinse în cea mai mică măsură la
Hârlău (o medie de 5.19) și în cea mai mare măsură la Deleni (o medie de 5.68 dintr-un maxim
de 6).
Tabel 17. Variabila Eficaciate în funcție de experiența cadrelor didactice
Vechime Număr răspunsuri valide Media
3-5 ani 1 5.36
5-10 ani 3 4,84
10-15 ani 6 5.12
15-20 ani 9 5.41
Peste 20 ani 17 5.09
Figura 13. Variabila Eficaciate în funcție de experiența cadrelor didactice
Din datele de mai sus (Tabel 17 și Figura 13) rezultă că cele mai ridicate mediii pentru
variabila Eficacitate sunt obținute pentru profesorii care se înscriu în categoriile de vechime de
3-5 ani și de 15-20 ani. De asemenea, medii apropiate (5.12/5.09) au categoriile de vechime de
10-15 ani și cea de peste 20 de ani.
4,5
4,6
4,7
4,8
4,9
5
5,1
5,2
5,3
5,4
5,5
3-5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani Peste 20 ani
5,36
4,84
5,12
5,41
5,09
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202023
În acest caz, mai semnificativă este analiza mediilor pentru Eficacitate, în funcție de
gradul didactic al respondentului. Această relație apare în Figura 14.
Figura 14. Variabila Eficaciate în funcție de gradul didactic al respondenților
Din ultimele două grafice – Figura 14 și Figura 14 – putem trage concluzia că
eficacitatea – convingerea că obiectivele didactice au fost atinse – depinde puțin de vechimea în
activitate a cadrelor didactice și mai mult de gradul acestor, în sensul în care profesorii cu
definitivat consideră că sunt cei mai eficace, în timp ce cei care au gradul II consideră că au atins
în cea mai mică măsură obiectivele propuse.
Tabel 18. Variabila Eficacitate în funcție de numărul de proiecte
Număr proiecte Număr răspunsuri valide Media
0 proiecte 10 5.14
1-3 proiecte 19 5.22
4-6 proiecte 6 5.19
NR 1 5,90
Rezultă din Tabelul 18 că mediile variabilei Eficacitate depind în mică măsură de
experiența profesorilor înregistrată prin participarea la proiecte cu finanțare europeană, aceste
valori fiind foarte apropiate între ele.
5
5,05
5,1
5,15
5,2
5,25
5,3
5,35
Definitivat Gradul I Gradul II
5,31
5,23
5,12
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202024
II.1.5. Implicarea familiei
Nici școala în întregul ei și nici elevii nu funcționează în vid, fără legătură cu alte
componente ale sistemului social. De exemplu, se poate imagina situația în care o școală
îndeplinește toate standardele, în care dispune de toate resursele (umane, financiare, materiale
etc.) însă nu primește niciun sprijin din partea părinților. Aceștia din urmă nu s-ar implica deloc
în educarea copiiilor și nici nu le-ar asigura condițiile pentru ca ei să se pregătească pentru
școală. Chiar dacă într-o asemenea situație ipotetică nu ar fi imposibil de imaginat succesul
școlar al copiilor, acesta încă nu ar fi ușor de atins fără participarea părinților. Cu atât mai mult
importanța suportului familiei este mai mare cu cât condițiile și resursele școlii sunt mai precare.
Pornind de la această convingere, am operaționalizat variabila Implicare a familiei după cei 10
itemi care apar în Tabelul 19. Pentru fiecare din ei am solicitat respondenților să-și exprime
acordul sau dezacordul pe o scală de la dezacord total la acord total, răspunsurile fiind codificate
după cum urmează: Dezacord total (DT) – 1, Dezacord (D) – 2, Dezacord redus (DR) – 3, Acord
redus (AR) – 4, Acord (A) – 5, Acord total (AT) – 6. În același tabel apar și procentele fiecărui
răspuns corespunzător fiecărui item.
Tabel 19. Itemii care compun variabila Implicare a familiei și procentele răspunsurilor
Item DT D DR AR A AT NR
Există comunicare permanentă cu părinții
(reprezentanții legali ai) tuturor elevilor
14.6 46.3 36.6 2.4
Părinții elevilor își spun opinia cu privire la calitatea
procesului educațional
7.3 17.1 53.7 22
Când sunt solicitați, părinții se implică în viața școlară
a copiilor
2.4 34.1 56.1 7.3
Familia asigură copiilor condiții adecvate pentru
pregătirea lecțiilor
9.8 7.3 34.1 46.3 2.4
Părinții acordă importanță educației ca șansă de
dezvoltare a copiilor
2.4 7.3 34.1 51.2 4.9
Părinții sunt interesați de dezvoltarea și progresele
realizate de proprii lor copii
4.9 46.3 36.6 12.2
Părinții vin din proprie inițiativă la școală pentru a se
sfătui cu cadrele didactice în privința problemelor
7.3 2.4 56.1 29.3 4.9
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202025
copiilor lor
În școală se organizează pentru părinți sesiuni de
consiliere individuală sau în grup mic (discuţii cu
psihologul sau consilierul şcolii)
4.9 4.9 19.5 43.9 26.8
Școala organizează cursuri pentru părinţi, întâlniri cu
specialişti în diferite domenii (medici, logopezi,
psihologi, consilieri etc.)
7.3 2.4 7.3 24.4 43.9 14.6
Părinții participă la luarea deciziilor privind viaţa
şcolii (de ex. privitoare la curriculum, evaluare,
gestionare a resurselor)
2.4 4.9 4.9 26.8 46.3 14.6
Tabel 20. Variabila Implicare a familiei pe fiecare unitate școlară
Unitate școlară Număr răspunsuri valide Media
Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei 10 4.63
Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2 4.15
Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău 13 4.63
Școala Gimnazială Deleni 2 5.20
Școala Gimnazială Pârcovaci 1 3.4
Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni 10 4.72
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202026
Figura 15. Variabila Implicare a familiei pe fiecare unitate școlară
Din datele de mai sus (Tabel 20 și Figura 15), rezultă că relațiile cu familiile copiilor
variază în limite foarte largi, de la o medie inferioară de 3.4 la Pârcovaci la o medie superioară
de 5.2 la Deleni. Școlile din Hârlău, Podu Iloaiei și Răducăneni au medii aproape egale ale
variabilei avute aici în vedere, dar valoarea acestora este relativ redusă, situându-se sub 5 (dintr-
un maxim de 6).
Tabel 21. Variabila Implicare a familiei în funcție de experiența cadrelor didactice
Vechime Număr răspunsuri valide Media
3-5 ani 1 5.4
5-10 ani 3 4.5
10-15 ani 6 4.65
15-20 ani 10 4.8
Peste 20 ani 20 4.46
0
1
2
3
4
5
6
3,4
4,15 4,63 4,63 4,72
5,2
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202027
Figura 16. Variabila Implicare a familiei în funcție de experiența cadrelor didactice
Din aceste date, rezultă aparent că implicarea părinților cu nivelul cel mai ridicat pozitiv
se înregistrează în cazul profesorilor cei mai tineri. Totuși, din nou, această medie rezultă din
analiza unui singur răspuns. Dacă îl ignorăm pe acesta, rezultă că relația cu familia, așa cum a
fost ea operaționalizată prin itemii din Tabelul 19 nu depinde semnificativ de vechimea în muncă
a cadrului didactic.
Tabel 22. Variabila Implicare a familiei în funcție de numărul de proiecte
Număr proiecte Număr răspunsuri valide Media
0 proiecte 12 4.51
1-3 proiecte 20 4.59
4-6 proiecte 6 4.75
NR 2 4.75
Din Tabelul 22 rezultă că persoanele care au participat la multe proiecte cu finanțare
europeană (4-6) au o părere ceva mai bună despre colaborarea cu părinții copiilor decât cei care
au participat la 0-3 proiecte.
0
1
2
3
4
5
6
3-5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani Peste 20 ani
5,4
4,5 4,65 4,8 4,46
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202028
III.2. Analiza comparativă a variabilelor
III.2.1.Comparea pe întreg eșantionul
Dacă în capitolul anterior ne-am propus să descriem cele cinci variabile care descriu
caracteristica școlii de a fi „prietenoasă”, în acest capitol scopul este de a compara aceleași
variabile între ele. Scopul acestei comparații este de a determina locul pe care-l ocupă fiecare
caracteristică în clasamentul celor cinci. Reflectarea numerică a mediilor aritmetice ale fiecărei
variabile, așa cum au rezultat din analiza răspunsurilor, apare în Tabelul 23 și Figura 16.
Tabel 23. Mediile variabilelor obținute din analiza tuturor răspunsurilor
Variabila N (răspunsuri
valide)
Valoare
minimă
Valoare
maximă Medie
Abatere
standard
Încredere 40 3.5 6 5.11 .53
Siguranță 40 2.5 6 4.08 .87
Incluziune 39 4.17 6 5.02 .49
Eficacitate 36 4.18 6 5.21 .47
Relația cu
familia
40 3.20 5.7 4.60 .62
Figura 17. Mediile celor patru variabile obținute din analiza tuturor răspunsurilor
Ordonarea acestor medii în ordine crescătoare (Figura 17) reflectă prioritățile
respondenților în ceea ce privește caracteristicile școlii luate de noi în analiză. Conform datelor
0
1
2
3
4
5
6
Siguranta Colaborare cu familia
Incluziune Incredere Eficacitate
4,08 4,6
5,02 5,11 5,21
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202029
de mai sus, pe întreg grupul respondenților, cea mai mică valoare a mediei (ceea ce se traduce în
cea mai importantă problemă a școlii) este siguranța în școală (mai exact existența unor incidente
în care se înregistrează violențe sau distrugeri) care are o medie de 4.08. Pe locul doi în
clasamentul gravității problemelor măsurate prin intermediul chestionarului nostru este
implicarea familiei, cu o medie de 4.6 (dintr-un maxim posibil de 6). Media cea mai mare (5.21)
este obținută de variabila Eficacitate (măsura în care cadrele didactice își ating obiectivele
didactice). „Nota” mare înregistrată de această variabilă nu este o surpriză, ea rezultând din
autoevaluarea propriei activități de către cadrele didactice.
III.2.1.Comparea între localități
Evaluarea sumativă presupune stabilirea unor indicatori și urmărirea evoluției lor în timp
pentru determinarea eficacității intervenției. Având în vedere acest proiect de intervenție,
considerăm necesară evaluarea nu doar a unor inidicatori reflectați de variabilele analizate mai
sus, ci și cum acestea sunt prezente și evoluează – în urma intervenției – în fiecare localitate din
cele șase luate în considerare. Urmărim această direcție de evaluare pentru că fiecare localitate
are specificul său, în conformitate cu mai multe criterii pe care le putem avea în vedere: mediul
în care funcționează (urban – Podu Iloaiei, Hârlău; rural – Erbiceni, Deleni, Pârcovaci,
Răducăneni), mărimea școlii, componența etnică a fiecăreia etc.. Ca urmare a acestui raționament
am analizat datele obținute în urma aplicării chestionarului – aceleași medii ale variabilelor care
descriu școala – de această dată în funcție de școala în care are loc fiecare activitate din cele două
urmărite în această etapă: Școala După Școală și A Doua Șanasă. Rezultatele, pe localități, apar
în graficele și tabelele de mai jos, reflectând nivelul inițial la care se află, în privința variabilelor
cercetării, fiecare școală.
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202030
Tabel 24. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei
Variabila Răspunsuri valide (N) Media răspunsurilor
Încredere 10 5.30
Siguranță 10 3.92
Incluziune 10 5.06
Eficacitate 9 5.30
Familia 10 4.63
Figura 18. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei
0
2
4
6
Incredere Siguranta
Incluziune Eficacitate
Colaborare cu familia
5,3
3,92 5,06 5,3
4,63
Podu Iloaiei
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202031
Tabel 25. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni
Variabila Răspunsuri valide (N) Media răspunsurilor
Încredere 2 5.00
Siguranță 2 4.00
Incluziune 2 4.75
Eficacitate 2 5.27
Familia 2 4.15
Figura 19. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni
0
1
2
3
4
5
6
Incredere Siguranta Incluziune Eficacitate Colaborare cu familia
5
4
4,75 5,27
4,15
Erbiceni
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202032
Tabel 26. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău
Variabila Răspunsuri valide (N) Media răspunsurilor
Încredere 13 5.03
Siguranță 13 4.25
Incluziune 12 5.04
Eficacitate 11 5.19
Familia 13 4.63
Figura 20. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău
0
1
2
3
4
5
6
Incredere Siguranta Incluziune Eficacitate Colaborare cu familia
5,03
4,25
5,04 5,19 4,63
Harlau
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202033
Tabel 27. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială Deleni
Variabila Răspunsuri valide (N) Media răspunsurilor
Încredere 2 5.25
Siguranță 2 4.87
Incluziune 2 4.91
Eficacitate 2 5.68
Familia 2 5.2
Figura 21. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială Deleni
4,4
4,6
4,8
5
5,2
5,4
5,6
5,8
Incredere Siguranta Incluziune Eficacitate Colaborare cu familia
5,25
4,87 4,91
5,68
5,2
Deleni
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202034
Tabel 28. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială Pârcovaci
Variabila Răspunsuri valide (N) Media răspunsurilor
Încredere 1 5.00
Siguranță 1 3.25
Incluziune 1 4.33
Eficacitate 1 5.36
Familia 1 3.4
Figura 22. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială Pârcovaci
0
1
2
3
4
5
6
Incredere Siguranta Incluziune Eficacitate Colaborare cu familia
5
3,25
4,33
5,36
3,4
Parcovaci
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202035
Tabel 29. Mediile variabilelor la Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni
Variabila Răspunsuri valide (N) Media răspunsurilor
Încredere 10 5.12
Siguranță 10 3.95
Incluziune 10 5.05
Eficacitate 9 5.00
Familia 10 4.72
Figura 23. Mediile variabilelor la Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni
0
1
2
3
4
5
6
Incredere Siguranta Incluziune Eficacitate Colaborare cu familia
5,12
3,95
5,05 5 4,72
Raducaneni
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202036
Centralizarea mediilor răspunsurilor la întrebările închise din chestionar din tabelele de
mai sus (Tabel 24 – Tabel 29) sun centralizate mai jos:
Tabel 30. Centralizarea răspunsurilor pe localități și pe variabile
Podu Iloaiei Erbiceni Hârlău Deleni Pârcovaci Răducăneni
Încredere 5.30 5.00 5.03 5.25 5.00 5.12
Siguranță 3.92 4.00 4.25 4.87 3.25 3.95
Incluziune 5.06 4.75 5.04 4.91 4.33 5.05
Eficacitate 5.30 5.27 5.19 5.68 5.36 5.00
Rel. cu familia 4.63 4.15 4.63 5.20 3.40 4.72
Din Tabelul 30 se observă particularitățile fiecărei școli: problema Siguranței pare a fi
cea mai gravă la toate școlile, însă media variază de la 3.25 la Pârcovaci la 4.87 la Deleni.
Mediile privitoare la Relația cu familia elevului sunt, de asemenea, mici însă ele variază de la 3.4
la Pârcovaci la 4.72 la Răducăneni, ceea ce înseamnă că, în această privință, în al doilea caz
lucrurile stau mult mai bine decât în primul. De asemenea, se observă că toate cele șase școli stau
bine în privința variabilei Eficacitate, cu medii cuprinse între 5, la Răducăneni și 5.68 la Deleni.
Grafic, diferențele între școlile în care urmează să se desfășoare intervenția, în ceea ce privește
cele cinci variabile măsurate în această primă etapă apar în Figura 25.
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202037
Figura 24. Centralizarea mediilor variabilelor, pe școlile implicate în proiect
Din Figura 24 apare faptul că toate școlile se încadrează într-un același tipar, în sensul în
care punctele tari și cele slabe sunt aproape identice. Cu toate acestea, există diferențe de grad, în
interiorul aceleiași variabele, diferențe reflectate de scorurile calculate. Din perspectiva evaluării,
datele din acest grafic ne sunt utile pentru a urmări evoluția lor de-a lungul intervențiilor
prevăzute în proiect.
III.3. Analiza răspunsurilor pentru întrebările deschise
Instrumentul de cercetare conține, în final, patru itemi cu răspuns deschis.
Itemul 1: Care considerați că sunt cele mai grave trei probleme cu care se confruntă
copiii din școala dumneavostră?
Respondenții au fost rugați ca, în cazul acestui item, să realizeze o ierarhie a problemelor
cu care se confruntă copiii. Analiza statistică a răspunsurilor a evidențiat următoarea situație:
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Podu Iloaiei
Erbiceni
Harlau
Deleni
Parcovaci
Raducaneni
5,3
5
5,03
5,25
5
5,12
3,92
4
4,25
4,87
3,25
3,95
5,06
4,75
5,04
4,91
4,33
5,05
5,3
5,27
5,19
5,68
5,36
5
4,63
4,15
4,63
5,2
3,4
4,72
Incredere Siguranta Incluziune Eficacitate Colaborare cu familia
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202038
Figura 24. Centralizarea mediilor variabilelor, pe școlile implicate în proiect
Constatăm că, în opinia cadrelor didactice, principala problemă cu care se confruntă
elevii este aceea a mediului familial care nu susține educația.
Itemul 2: Care considerați că sunt cele mai grave trei probleme cu care se confruntă
școala dumneavostră?
În ceea ce privește problemele cu care se confruntă școala, cadrele didacticer au
enumerat, în ordine, următoarele aspecte:
abandonul școlar;
dotarea materială și didactică inadecvată, învechită;
mediu familial care nu susține educația copiilor;
faptul că elevii și cadrele didactice sunt nevoite să facă naveta;
lipsa personalului specializat pentru acordarea de servicii de sprijin;
inexistența cabinetului medical în școală;
mobilitatea personalului didactic;
imposibilitatea de a lucra în echipă cu alți colegi.
Mediu familial
care nu susține
educația
copiilor
Sărăcia Plecarea
părinților în
străinătate/
absența
părinților
Agresivitatea,
violența în
rândul copiilor
Dificultăți de
concentrare a
atenției
Insucces școlar
41,25%
23,75% 18,75%
11,25% 2,50% 2,50%
Problemele cu care se confruntă copiii din perspectiva cadrelor didactice
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202039
Itemul 3: Cum vă asigurați că fiecare copil din școală are posibilitatea de a vedea afișate
produsele activității sale?
Răspunsurile oferite la acest item converg în direcția următoarelor variante:
organizarea de expoziții, afișare în clasă, pe holuri, panouri, site-ul școlii;
expunerea zilnică în sala de clasă;
Itemul 4: Care sunt proiectele concrete ale școlii în care s-au implicat părinții?
În cazul acestui item, cadrele didactice au oferit răasopunsuri similar, în sensul în care
implicarea familiei în proiectele școlilor se reduce la participarea la activitățile din cadrul
proiectelor inițiate de ISJ Iași sau de unitățile de învățământ:
proiecte cu finanțare europeană în care școlile au fost parteneri;
proiecte de tip Erasmus+;
proiecte de educație nonformală.
IV. Concluzii
Chestionarul adresat profesorilor implicați în activitățile A Doua Șansă (ADS) și Școală
După Școală (SDS) este prima etapă a evaluării sumative și urmărește să surprindă o anumită
stare de lucruri inițială în cele șase școli implicate în proiect: Liceul Teoretic „L. Rosetti”
Răducăneni, Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei, Școala Gimnazială „C. Erbiceanu”
Erbiceni, Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău, Școala Gimnazială Deleni, Școala
Gimnazială Pârcovaci. Această situație inițială este, la rândul ei, descrisă de șase variabile,
considerate de către noi esențiale în ceea ce numim „școală prietenoasă”: încredere, protecție și
siguranță, incluziune și suport, eficacitate, implicare și participare a familiei. Fiecare din aceste
variabile a fost operaționalizată prin intermediul a 4-11 itemi – afirmații față de care
respondentului i s-a cerut să-și exprime acordul pe o scală cu șase răspunsuri prestabilite (acord
total, acord, acord redus, dezacord redus, dezacord, dezacord redus) care a primit, fiecare, câte
un cod numeric. În total au fost 35 de astfel de itemi, la care s-au adăugat patru întrebări
deschise și șapte itemi despre date ale respondenților (gen, vechime în învățământ, gradul
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202040
didactic, școala, activitatea la care participă în proiect, nivelul de încadrare, numărul proiectelor
finanțate din fonduri europene la care a mai participat).
Chestionarul a fost distribuit electronic – prin intermediul poștei electronice – iar
centralizarea răspunsurilor s-a făcut prin intermediul platformei proiectului realizată cu acest
scop. Analiza statistică a răspunsurilor s-a realizat cu programul de calculator IBM SPSS
versiunea 20. La chestionar au răspuns 42 de profesori, însă unul dintre aceștia a preferat să
răspundă doar la întrebările deschise. Din ceilalți 41, nu toți au răspuns la toate întrebările și, ca
urmare, numărul de răspunsuri valide variază pentru fiecare variabilă în parte. În sfârșit, numărul
de respondenți pe fiecare școală variază între 1 (de la Școala din Pârcovaci) până la 14 (Hârlău).
Chiar și așa, atâta timp cât am luat în considerare în analiza noastră media aritmetică a
răspunsurilor (care are proprietatea de a nu depinde de mărimea eșantionului) și faptul că
respondenții sunt eligibili ca respondenți pentru că ei fac parte din grupurile care participă la
activitățile de ADS și SDS, nu am ținut seama, în analizele pe școală, de numărul celor care au
răspuns la chestionar.
Demersul nostru a determinat în ce măsură respondenții consideră că se apropie de
idealul de școală prietenoasă. Pe întreg eșantionul de 41 de profesori, s-a ajuns la concluzia că
cel mai bine se stă (Tabel 23, Figura 17) (cu o medie de 5,21 – dintr-un maxim de 6) la
eficacitate, respectiv gradul în care profesorii consideră că-și ating propriile obiective. Urmează
în acest clasament (general), variabilele de încredere (5.11) și incluziune/suport (5.02). Pe
ultimele două locuri s-au situat colaborarea școlii cu familia (4.6) și protecție/siguranță (4.08).
Deși chestionarul nu și-a propus în mod deosebit acest lucru, putem aprecia că scorul mic obținut
de ultimele două variabile ar putea presupune existența unor probleme în școli, în aceste
domenii.
Desigur, fiecare școală are propriul său profil al punctelor slabe și al celor tari, dar nu în
ceea ce privește structura problemelor, ci al scorului obținut de acestea. De exemplu, la Podu
Iloaiei siguranța are o medie de 3.92, la Deleni 4.87 însă această variabilă ocupă același loc cinci
(ultimul) în ambele școli. Scorurile cele mai ridicate – ca medie – au fost obținute pentru
eficacitate (valori între 5 la Răducăneni și 5.68 la Deleni) și la Încredere (valori între 5 la
Pârcovaci și Erbiceni și 5.3 la Podu Iloaiei).
Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-202041
Având în vedere obiectivul acestei etape, acela de a răspunde la întrebarea: „Care sunt
caracteristicile inițiale ale școlilor implicate în proiect conform percepțiilor participanților?” și
ținând seama de datele de mai sus, considerăm că scopul nostru a fost atins. Logica acestei
cercetări în planul de ansamblu al evaluării este de a urmări în ce măsură, pe parcursul
intervenției, scorurile celor cinci variabile care descriu școala ca fiind prietenoasă se vor fi
modificat în sens pozitiv.
V. Propuneri
Întrebări pentru cercetarea calitativă desprinse din componenta cantitativă;
Cum se corelează sentimentul de siguranță pe care-l resimt elevii cu nivelul relativ ridicat
al percepției faptelor de indisciplină din școală?
Pentru cei care au mai participat la proiecte europene – În ce măsură și pe ce căi acestea
au contribuit/contribuie la ameliorarea condițiilor educaționale?
Propunere pentru etapele următoare de cercetare: De stabilit una sau mai multe variabile
independente (cauze) (satisfacție, implicare, eficiență etc.) care să descrie intervențiile și în
funcție de care să fie măsurate ulterior variabilele școlii prietenoase.
top related