activitatea motorie a tubului digestiv
Post on 19-Jan-2016
59 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Activitatea motorie a tubului digestiv
MOTILITATE
Efectorii musculari ai TD:
• somatici:– la intrarea– la ieşirea din TD
• netezi de tip visceral
MOTILITATE
M. neted visceral:
• celulă mică, mononucleată
• legături intercelulare de tip “gap” cu rezistenţă electrică foarte scăzută, ce permite trecerea rapidă a excitaţiei de la o celulă la alta, a.î. m. acţionează ca un sinciţiu
• lipsa striaţiilor, deoarece materialul contractil nu e organizat în sarcomere
MOTILITATE
• lipsesc proteinele reglatoare de tip troponină C (= prot. specializată în captarea Ca2+ din citosol)
• are calmoduline
• bogat în actină şi miozină, dispuse haotic. Actina de 15 x mai multă ca miozina
• actina se poate grupa, formând corpi denşi inseraţi pe membrana celulară
MOTILITATE
Aparent, m. neted visceral are o eficienţă mecanică f. proastă
În realitate
• forţa musculară specifică (30-40 N/cm2) e ≥ cu a m. striat (30 N/cm2)
• randamentul termodinamic e mult mai bun (consumul de O2 e de 10-15 x < ca la m. striat)
MOTILITATE
Explicaţia:
• densitate mare a materialului contractil
• cant. mare de actină
• m. neted se contractă cu forţă crescută, dar cu viteză mică; viteza de scurtare depinde de frecvenţa de interacţiune a actinei cu miozina – mare la m. striat → consum ↑ de ATP
• forţa rezultă din nr. de interacţiuni → consum ↓ de ATP
MOTILITATE
Proprietăţile fiziologice ale m. neted visceral
1. Contracţia
• rar-secusă
• M. neted:– activitate electrică de repaus – potenţial de
tip oscilator lent
• M. striat:– activitatea electrică – repaus = linie
izoelectrică
MOTILITATEA
MOTILITATE
• Contracţiile m. neted = contracţii tonice, nu secuse
• În realitate şi în fibra m. netedă există o succesiune de stimuli care menţin contracţia, stimuli proveniţi din interiorul muşchiului
• →apare un răspuns prin salvă de potenţiale prin stimul unic
MOTILITATE
2. Automatismul
• În TD există celule pace-maker care au oscilaţii mai mari ale potenţialului de repaus, care ating pragul de depolarizare
• joncţiuni „gap” → tot muşchiul se contractă în ritmul comandat de celulele pace-maker (care scade dispre dd spre colon)
MOTILITATE
• Potenţialul de repaus – datorită variaţiei conductanţei ionice a canalelor membranare de calciu
• Ca2+ intră progresiv în celule dat. „porţilor” ionice membranare pt. Ca2+ → depolarizare
MOTILITATE
3. Plasticitatea
• M. neted visceral poate suporta mari modificări geometrice (de lungime) fără a-şi modifica tensiunea prea mult
• DAR! forţa de contracţie nu se modifică, ceea ce înseamnă conservarea contractilităţii la diferite lungimi ale fibrei musculare netede
MOTILITATE
4. Inervaţia
• prin fibre S şi PS
• fără sinapsă
• prin difuziunea mediatorului spre fibra musculară
MOTILITATE
5. Cuplajul excitaţie – contracţie • este diferit faţă de m. striat• furnizarea Ca2+ către materialul contractil
se face lent, astfel că între stimul şi răspuns există o latenţă mai mare decât în f. musculară striată
• a. receptorul intracelular de Ca2+ = calmodulinele
MOTILITATE
• b. extragerea Ca2+ din citosol (relaxarea) se face lent prin:
– pompă de Ca2+ - ATP dependentă
– schimbător Ca2+ – Na+ (iese 1 Ca2+ intră 3 Na+)
• macroscopic: există 2 tipuri de contracţie:
– tonice, prelungite, în special în regiunile sfincteriene
– ritmice, intermitente → undele peristaltice
MOTILITATE
CONTROLUL NERVOS• 1. Mecanism intrinsec• SNV central• SNV periferic
– S– PS– SN autonom al TD, constituit din plexuri
nervoase intrinseci• plex mienteric Auerbach – între straturile
longitudinal şi circular muscular din peretele intestinal
• plex submucos Meissner – între muscularis mucosae şi stratul muscular circular
MOTILITATE
Neuronii
• senzitivi (S)
• intercalari (I) – inhibitori– excitatori
• motori (M)
MOTILITATE
În fcţ. de mediatorii chimici există ≈ 15 tipuri• Ach• Nor• adenozină• VIP• CCK• 5-HT• endorfineÎn total ≈ 1 miliard de neuroni (la fel ca în
măduva spinării) → „CREIER INTESTINAL”
MOTILITATE
• La nivel intestinal există 2 sisteme motorii intrinseci ce pot coordona activitatea TD în absenţa controlului extrinsec, respectiv– excitator (motor)– inhibitor
• Controlul extrinsec şi cel voluntar sunt importante la intrarea şi ieşirea din TD, şi până la nivelul stomacului (cel extrinsec)
MOTILITATE
MOTILITATE
• Controlul intrinsec se realizează în dublu sens:– aferent – eferent
• O parte din neuronii intercalari = neuroni postggl. PS
• Conectarea cu SNV-S – prin nn. splanhnici (din măduva toraco-lombară)
MOTILITATE
Ff. postggl. S se distribuie direct:– mm. netedă din vasele intestinale şi organele anexe – mm. netedă a sfincterelor digestive
• → controlul nervos stimulator (vasoconstricţie, contracţia sfincterelor) prin acţ. directă
Celelalte ff. S fac sinapse– neuroni intercalari – neuroni postggl PS – neuroni motori din peretele intestinal, predominant cu
linia motorie excitatorie
• → efect inhibitor → relaxare prin acţ. indirectă
MOTILITATE
SNV-S are efect:
• inhibitor– prin neuroni inhibitori– neuroni intercalari– inhibarea SN-PS (care e stimulator)
• stimulator: pe musculatura circulară
MOTILITATE
2. Controlul extrinsec al motilităţii TD
• Somatic– voluntar– automat
• Vegetativ
• SNV extrinsec are rol modulator
• SN-PS → efect inhibitor la niv. sfincterelor → relaxare
MOTILITATE
Fibrele PS– din n. vag (origine în bulb)
– din nn. pelvici (S2 –S4 medulare)
• Ach din sinapsa de la niv. ggl. intramurali (PS) → receptori colinergici de tip nicotinic (N) - blocaţi de sărurile de suxametoniu
• Ach din neuronii excitatori postggl. → receptorii de tip muscarinic (M) - blocaţi de atropină
MOTILITATE
Fibrele PS postggl. pot elibera şi alţi mediatori chimici:
• adenozina, VIP - inhibitori → efectul inihibitor al stimulării vagului şi a nervilor pelvici
Şi în sinapsele interggl. – şi alţi mediatori chimici:• metenkefaline• endorfine• bradikinina = polipeptid nehormonal ce prod.
contr. mm. netezi• 5-HT stim ff. netede (contracţie)
MOTILITATE
M. neted se poate contracta şi fără potenţial de acţiune:
• hormoni (gastrina) → conductanţa membranară pentru Ca2+ creşte progresiv → Ca2+ se acumulează în celulă → se declanşează contracţia fără PA
• mesager chimic acţionează asupra unui receptor membranar (adenilat ciclaza) → creşte cAMP care acţionează asupra unor depozite intracelulare de Ca2+ → eliberarea Ca2+ în citosol → contracţie fără PA
MOTILITATE
MOTILITATEA SPECIALĂ A SEGMENTELOR TD
A. Motilitatea la nivelul cavităţii bucale:
• 1. Masticaţia
• 2. Timpul bucal al deglutiţiei
MOTILITATE
1. Masticaţia = act motor somatic (efectorul este m. somatic)
• (act reflex vegetativ – efectorul = m. neted sau epit. secretor)– reflex– voluntar
• poate fi trecută sub control automatScopul:• aducerea în contact a suprafeţelor
ocluzale ale dinţilor
MOTILITATE
Organele masticaţiei:
• Organe active: muşchii:– masticatori propriu-zişi (inseraţi pe mandibulă)– submandibulari (hioidieni)– limba– pieloşi ai feţei (orofaciali)
MOTILITATE
• Organe pasive:– mandibula (are f. multe grade de libertate dat.
formei artic. temporo-mandibulare)– maxilarul– artic. temporo-mandibulară– dinţii
MOTILITATE
Ridicarea mandibulei:• maseter• fasc. ant. şi mijl. ale m. temporal• mm. pterigoidieni interniCoborârea mandibulei• mm. submandibulari (hioidieni)• mm. pterigoidieni externiLa om – forţa mm. ridicători este de 100x >
ca forţa mm. coborâtori ≈ 700 kg
MOTILITATE
• Mişcări de forfecare (diducţie, lateralitate) – prin contr. alternative ale mm. pterigoidieni ext.
• Propulsia mandibulei – contr. simultană a tuturor pterigoidienilor
• Retropulsia mandibulei – contr. fasc. post. şi mijl. ale mm. temporali
MOTILITATE
Centru masticator – în punte:
• = ansamblul central al tuturor structurilor implicate în actul masticator – implică zone senzitive, de asociaţie, motorii
• Reflexe de masticaţie:– reflexul de ridicare a mandibulei– reflexul de coborâre a mandibulei
• Coordonare voluntară a masticaţiei, realizată de cortexul motor
MOTILITATE
Reflexul de ridicare a mandibulei:
• monosinaptic, reflex miotatic
• receptori: fusuri neuromusculare din maseter (= m. cu cele mai multe fusuri → răspunsul cel mai puternic → participă la termoreglare prin frison – „clănţănitul dinţilor”)
• importanţă – reflex biologic → muşcare
• cale aferentă – neuron proprioceptiv localizat în mezencefal
MOTILITATE
• centru – motoneuron α din nc. masticator pontin
• cale eferentă – axonul motoneuronului α• efector – fibra musculară• Excitant = coborârea mandibulei, prin
întinderea zonei ecuatoriale a fusului neuromuscular → tonus al ridicătorilor prin această activitate reflexă inconştientă
• spasmofilie, tetanos → trismus (creşte tonusul)
MOTILITATE
Control:• 1. Bucla γ = motoneuroni de dimensiuni mai
mici care trimit axoni spre porţiunea contractilă a fusurilor
• stimuli cu frecvenţă mare det. un tonus crescut al musc.
• inhibiţia motoneuronului γ → căderea mandibulei
• 2. Sistemul reticulat ( căilor extrapiramidale)– activator– inhibitor
MOTILITATE
• 3. Nc. roşu - inhibitor• 4. Zona supratrigeminală
(pontomezencefalică) menţine echilibrul între stimulare şi inihibţie – este conectată cu căile descendente piramidale şi extrapiramidale (corticomedulare) – asigură controlul cortical
• 5. Cerebelul – prin calea cerebelo-dento-rubro-talamo-corticală
– Dizartrii (episodice, în intoxicaţia cu alcool) – în tulb. ale neocerebelului
MOTILITATE
Reflexul de coborâre a mandibulei:• reflex multisinaptic, dar poate fi simplificat la
bisinaptic• receptori – presoceptori, baroreceptori – situaţi
în gingii, la rădăcina dinţilor, în ligg. periodontale• care aferentă – protoneuronul senzitiv
exteroceptiv din ggl. Gasser ( trigemenului)• centru - neuron intercalar (unul sau mai mulţi),
a.î. excitaţia merge spre neuronii α ai mm. coborâtori (neuroni excitatori) sau spre motoneuronii α ai mm. ridicători (neuroni inhibitori)
MOTILITATE
• Se prod. astfel– stim. mm. coborâtori– inhib. mm. ridicători
• Consecinţele masticaţiei - alimentele sunt:– tăiate – de incisivi– sfâşiate – de canini– triturate – de premolari şi molari– îmbibate cu salivă, apoi transformate în bol
alimentar prin mişcări coordonate ale mm. obrajilor, limbii şi buzelor
MOTILITATE
• Amasticaţia → iritaţie gastrică, gastrită ulceroasă, UG
• Hipermasticaţia → prelucrare f. avansată a alim. → nu mai stau în stomac → dumping de alimente
• Reflexul de căscat = reflex respirator = coborârea la maxim a mandibulei– presupune o inhibiţie a mm. ridicători
MOTILITATE
• 2. Timpul bucal al deglutiţiei• 1840 Magendie – deglutiţia are trei timpi:
– bucal– faringian– esofagian
• act– voluntar– reflex
• Timpul bucal – alim. sunt împinse spre baza limbii dat. contr. – mm. planşeului bucal – ridică limba– mm. limbii – împinge posterior
• durata <1s• Proiectarea bolului alim. spre faringe
declanşează timpul 2 al deglutiţiei
MOTILITATE
B. Timpul faringian 0,5-1 s• contracţia ridicătorilor vălului palatin det.
orizontalizarea acestuia între oro- şi rinofaringe• contr. mm. hioidieni – ridică laringele (plasat
sub epiglotă) – se închide calea aeriană• contr. violentă a planşeului bucal şi proiectarea
limbii spre post.• relax. sf. esof. sup.• relax. sf. esof. inf. (esofagul nu ştie ce fel de
bol alimentar va primi şi va trebui să permită trecerea bolusului, inclusiv cel lichid, care trece în prima secundă)
• nn. glosofaringian şi hipoglos• control neuromusc. complex (în toată FR a
bulbului)
MOTILITATE
C. Timpul esofagian al deglutiţiei
Esofagul:
• 25 cm la un adult standard
• musc. striată în 1/3 sup.
• musc. striată + netedă – 1/3 mijl.
• musc. netedă – 1/3 inf.
MOTILITATE
Mişcările propagate sunt mişcări peristaltice.
La niv. esofag:
• unde peristaltice primare:– încep de la niv. gurii esof (sf. esof. sup.)– declanşate de o deglutiţie– coordonate extrinsec de n. X– succesiunea lor e programată în nc. ambiguu
O undă peristaltică = tandem de undă de relaxare în faţa bolului şi o undă de contracţie în spatele bolului
MOTILITATE
• unde peristaltice secundare:
– pot începe la niv. inf. (pe traiectul esof.)
– coordonate de plexurile nerv. intrinseci
– nu necesită deglutiţie
– excitantul: stimularea tactilă a mucoasei esofagiene (distensia locală)
– se declanşează când un bolus alim. se opreşte în esofag din diferite cauze
MOTILITATE
Dacă bolusul nu se deplasează, se produc alte unde periastaltice (după 2-3-4 unde perist. sec. apare senzaţia de DISFAGIE)– pumn în spate– provocare de o nouă undă primară (deglutiţie,
preferabil semisolide/lichide)
• unde peristaltice terţiare = contracţii inelare (segmentare), în 1/3 inf. a esof.– de fapt nu sunt unde peristaltice, pt. că nu se
propagă
Coordonarea undelor II şi III – plexuri nerv. intrinseci
MOTILITATE
• Tulburările deglutiţiei = DISFAGIE
• Achalazia ≠ cardiospasm (spasm cardial prelungit)
• achalazia = creşterea puternică a contracţiei sf. esof. inf. (>200 mmHg) şi a duratei contracţiei dat. distrugerii plexurilor mienterice Auerbach din esof. inf.
• Cardiospasmul– prin procese iritative, sclerotice– poate fi rezolvat prin blocanţi de Ca2+
MOTILITATE
D. Mişcările stomacului
1. Mişcări pe stomac gol = mişcări peristaltice de foame (= mişcări peristaltice periodice)
• activitate periodică (≈90min), când stomacul e gol
• apariţia senzaţiei de foame urmată de apariţia acestor contracţii
– stim. de X– inh. de S
MOTILITATE
MOTILITATE
Experimental:• un animal cu senzaţie de foame (deci are aceste
unde perist. periodice) primeşte un prânz fictiv → încetarea acestor unde
• senzatia de mişcare poate fi simulată, deci ap. vestibular poate fi stimulat – real– simulat (fictiv)
• prin stim. rec. vestibulari se prod. accentuarea undelor perist. gastrice – stim. optokinetică (SOK)
• aceste unde dispar la ingerarea alimentelor
MOTILITATE
MOTILITATE
2. Mişcări pe stomacul plin:
• a. mişcări de umplere
• b. mişcări de amestec
• c. mişcări de evacuare
MOTILITATE
a. Stomacul gol e cavitate virtuală. Prima înghiţitură – la periferie, următoarele în cercuri concentrice spre interior
• tonusul se adaptează permanent (tonus postural) prin mecanism– idiomuscular (plasticitatea m. neted)– prin plexurile intrinseci
• volumul creşte, dar presiunea rămâne ct.• căi preferenţiale de umplere – mica
curbură („şoseaua gastrică”, Magenstraße) – mărginită de 2 pliuri – e mai traumatizată
MOTILITATE
b. după umplere, stomacul „stă cuminte” 30-60 min. Apoi:
• mişcări propagate (peristaltice) care nu deschid pilorul
• peristole – creştere progresivă a tonusului (≈30 sec, seamănă cu sistola) – creşte pres. intragastrică până la ≈30 mmHg, prod. amestecarea alimentelor
MOTILITATE
c. mişcări de evacuare• activit. motorie a sfincterului piloric
– contractat → 60-80 mmHg– relaxat → 10-20 mmHg
• mişcări perist. din faza de amestec (care nu duc la evacuare) + mişc. perist. de evacuare apar la nivelul stomacului– încep sus, aproape de cardie– coincid cu o perisistolă
• produc antrenarea unei cant. de chim gastric şi forţarea sa prin pilor
MOTILITATE
Relaxarea pilorului (este un sistem antidumping)
• ca urmare a sosirii undei de relaxare (are rol doar de a amplifica relaxarea pilorului)
• dinspre dd, în fcţ. de pH de pe versantul dd al pilorului– pH crescut – relaxarea pilorului– pH scăzut – creşterea tonusului pilorului
• evacuare ritmică a stomacului, prin porţii mici şi cu intervale suficient de mari între relaxări
MOTILITATE
Momentul 0:• pH dd crescut → tonusul piloric scade →
apare undă peristaltică gastrică → pilorul se relaxează, se evacuează chimul gastric acid → pH scade → pilorul se închide reflex
• la pH = 5 - pilorul stă închis• intervalul dintre evacuări - în fcţ. de
– alimente– secreţia acidă
MOTILITATE
• Motilitatea gastrică– stim. de X– inh. de S
• Factori alimentari:– pres. osm. crescută– alim. f. reci– alim. bogate în grăsimi
• întârzie evacuarea stomacului
MOTILITATE
• Lipidele au efect de frânare prin hh– CCK – inhibă motilitatea gastrică– Gastrina (G) stim. motilitatea gastrică – există
receptori pt. G în cel. musc. netede gastrice
• dpdv chimic CCK seamănă cu G şi prod. inhibiţie prin competiţie
• Motilitatea gastrică – inhibată de :– enterogastron– enteroglucagon– secretină– GIP
MOTILITATE
E. Motilitatea IS
1. Mişcări peristaltice – propagate
2. Mişcări de segmentare – staţionare
3. Mişcări pendulare – staţionare
• Participă ff. musc. – circulare– longitudinale
MOTILITATE
1. Mişcările peristaltice = tandem de 2 unde:– de relaxare– de contracţie
Unda de relaxare
• permite înaintarea conţinutului intestinal
• oferă condiţii de presiune scăzută
Unda de contracţie
• produce forţa motrice a deplasării
• oferă condiţii de presiune crescută
MOTILITATE
Undele peristaltice
• lente: 1-2 cm/min
• rapide: 300-500 cm/min
Tipurile de mişcări - programate în structura IS
• Mişcările peristaltice – generate– reflex– prin automatism
MOTILITATE
• Modul de conexiune între neuronii din plexurile mienterice este a. î. în permanenţă există tandemul undă de relaxare – undă de contracţie
• Sensul de propagare a undelor e programat în structura IS
• În timp, „creierul intestinal” îşi însuşeşte noul sens de propagare
MOTILITATE
Centrii de automatism ai IS:
• în dd - automatism de 12 c/min
• alţi centri:– jejun – 8 c/min– ileon – 4-6 c/min
• ierarhie de centri
• Centrul cu frecvenţa cea mai mare îşi impune ritmul
• În lipsa alim. frecvenţa = 12 c/min
MOTILITATE
Activitatea IS este mai ales interprandial• În timpul digestiei alimentelor - „potolire” a
ritmului de descărcare a impulsurilor• evacuarea stomacului – creşte frecvenţa →
12c/min• Controlul mişcărilor peristaltice – intrinsec
– automatism miogen– reglaj intrinsec prin reflexe locale
• SNV extrinsec poate eventual să moduleze activitatea motorie:– S - inh.– PS – stim.
MOTILITATE
2. Mişcările de segmentare = inele de contracţie ce se produc simultan la niv. anselor intest., fragmentând ansa în numeroase cavităţi în care ↑ presiunea = factor fav. al abs. intest.
• stare contractilă – 60-90 sec (→5 min)• apoi brusc, zona contractată se relaxează, iar
în centrul zonei relaxate apar inele de contracţie
– frământarea conţinutului intestinal– creşte presiunea → favorizarea abs. intest.
• frecvenţa mişc. de segmentare > în zonele proximale decât în cele distale
• gradient de activitate motorie – asigură forţa motrice necesară deplasării conţinutului
MOTILITATE
3. Mişcările de pendulare = contracţii bruşte ale unei porţiuni de ansă intest. (de 10-12 cm) cu creşterea pres. în iterior → conţinutul e împins în ansa următoare
• este posibilă regurgitarea conţinutului din ansa 2 în ansa 1 → mişcare de pendulare propriu-zisă, fără propagare
• Consecinţe:– amestec– ↑ pres. hidrostatică – fav. abs.– asigură propagarea
• Propagarea în IS – 8 -10 h→– dig.– abs.
MOTILITATE
Ce nu s-a abs. trece prin valva ileo-cecală în IG– pres crescută din cec închide pasiv valva– sfincterul ileo-cecal închide activ valva - are
un tonus de ≈ 50 mmHg (↑)
Activit. sf. ileo-cecal – regl. prin reflexe locale:– iritaţia cecului ↑ tonusul– unda perist.– începerea evac. stomacului relaxarea sfincterului– emoţiile
MOTILITATE
F. Motilitatea IG
1. Mişcări peristaltice
2. Mişcări de segmentare
• particularitate – motilitatea IG creşte în sens ab-oral
• cele mai active sunt regiunile sigmoid + rect
MOTILITATE
Explicaţie:
• a. inervaţia colonului are dublă origine:– cec + ascendent + ½ transvers – ff. PS dinX,
care sunt puţine, precare → efect stim. slab– restul – ff. PS prin nn. pelvici
• b. plexurile mienterice din IG terminal sunt mult mai dezvoltate– colon dr. = colon de stază → proc. de
fermentaţie– colon stg. = colon de tranzit → putrefacţie
MOTILITATE
• prin valva ileo-cecală trece ≈ 1l/24h.
Mişcările peristaltice ale IG:– a. propagate cu viteză mică (asem. celor de la
IS)– b. în masă (20-30 cm de colon se contractă
brusc)
• sunt caracteristice pt. transvers, desc. şi sigmoid
• o f. mare cant. de materii fecale sunt împinse spre rect
MOTILITATE
Defecaţia• act prin care materiile fecale se elimină la
exterior• normal rectul e gol• receptorii tactili şi baroreceptorii din
mucoasa şi submucoasa rectală - f. sensibili
• nu tolerează prezenţa materiilor fecale• acestea „aşteaptă” în sigmoid
MOTILITATE
Unda de contracţie în masă → materiile fecale ajung în în ampula rectală → stimulare mecanică → reflexul defecaţiei:
• aferenţe – ff. senzitive ale nn. pelvici
• centru – segm. sacrate S2 – S4
• eferenţe – ff. PS din nn. pelvici
• efector – mm. netedă din pereţii ampulei rectale
MOTILITATE
• stim. receptorilor → impuls → stim. PS → contr. mm. ampulei rectale → relaxarea sf. neted
• → presiunea ce se dezvoltă în rect poate deschide pasiv sf. striat anal
• la NN, sugar, animale needucate
• sub acţ. fact. educaţionali → acţiune voluntară asupra sf. anal extern (striat) → actul defecaţiei poate fi împiedicat
MOTILITATE
• excitaţia se propagă nu numai spre S2 – S4, ci şi ascendent, pe căi spinotalamice (căi rapide)
Reflexul sacrat – reflex polisinaptic, cu latenţă mare
• scoarţa interzice actul defecaţiei → contradicţie între creşterea tonusului sf. striat şi creşterea presiunii în interiorul ampulei rectale → creşte şi mai mult senzaţia de necesitate
• creşte presiunea din rect → materiile fecale sunt împinse înapoi în sigmoid
MOTILITATE
Reflexul de continenţă (de a tolera materiile fecale)• uneori se produce şi cu materii fecale prezente
în ampula rectală• mai ales la cei cu sensibilitate scăzută a
receptorilor rectali• nu se produce reflexul de defecaţie – diskezie
rectală
Constipaţia – tulb. de motilitate prin scăderea reflexului
• mai ales la cei ce folosesc laxative – perturbă activitatea neuronilor
MOTILITATE
Reglare:1. Mecanism nervos:• plexuri intrinseci – modulate şi influenţate de SN
extrinsec2. Mecanism umoral – prin hh. stim. sau inhib. ai
activităţii motorii• Hh. stimulatori:
– gastrina– CCK– motilina– vilikinina – stim. activitatea motorie a vilozităţilor– enkefaline– bombezina – neuropeptid intestinal
MOTILITATE
• Hh. inhibitori:– GIP (= glucose-dependent insulinotropic peptide, =
gastric inhibitor peptide) – stim. secr. de insulină– enteorglucagonul– sialogastrona– bulbogastrona
• Adr, Nor– inhibă activitatea motorie a peretelui intestinal– cresc tonusul sfincterelor netede
• Ach – stim. direct activitatea motorie– inhibă indirect prin neuroni inhibitori care eliberează
substanţe ca adenozina, VIP
MOTILITATE
Reflexe inhibitorii:• → ileus dinamic = paralizia intestinului
1. Reflexe intestino-intestinale:• iritaţia unei anse → hiperactivitate locală, dar
reflex, generalizat pe restul anselor → paralizie
2. Reflexe colecisto-intestinale• pct. de plecare = VB şi alte CB• → meteorism postprandial
3. Reflexe reno-intestinale • → pareza intest. din litiaza renală
4. Reflexe peritoneo-intestinale – peritonită
MOTILITATE
Reflexe stimulatoare:
1. Reflexul gastro-colic
• ingestia alimentelor în stomac şi începutul evacuării stomacului → stim. contr. în masă → defecaţie imediat după alimentaţie sau chiar în timpul mesei (mai ales la sugari)
2. Reflexul gastro-ileal:
• evacuarea stomacului → se declanşează golirea ileonului în cec
MOTILITATE
Motilitatea VB• În perioadele interdigestive - VB – funcţie
de acumulare a bilei• plasticitatea peretelui VB permite
acumularea unui volum de ≈ 100 ml bilă• n. X şi CCK det. contracţia peretelui VB şi
relaxarea sfincterului Oddi• CCK elib. la contactul mucoasei dd. cu AG
cu >10C, precum şi cu peptide şi aminoacizi
MOTILITATE
Vărsăturile:
Greaţă:
• sdr. vestibular– răul de mişcare (avion, mare, maşină)– sdr. vertiginos
• sarcină
• fumat
• sugestie
• hipnoză
MOTILITATE
• dureri violente la orice nivel• abuz de alcool• cauze digestive:
– hernii hiatale– afecţiuni organice gastrice (gastrite, cancer gastric,
stenoze pilorice)– tulburări funcţionale motorii
• asociată cu inhibiţia secreţiei gastrice acide• inihibiţia activităţii motorii
– anorexie şi repulsie alimentară
Sdr. de hipertensiune intracraniană
MOTILITATE
• = dezordine tonomotorie complexă a stomacului
• stimulii – oricare parte a tractului GI• distensia şi iritaţia duodenului• căi simpatice şi vagale• centrul vomei în bulb, lângă tractul
solitar, aprox. la acelaşi nivel cu nc. motor dorsal al X
• eferenţe prin nn. V, VII, IX, X, XII, nn. spinali
MOTILITATE
• inspir adânc• ridicarea hioidului şi a laringelui, cu deschiderea
sf. esofagian sup.• închiderea glotei• ridicarea palatului moale cu închiderea post. a
narinelor• contracţii puternice ale antrului şi corpului
stomacului – deseori percepute ca dureri violente
• diafragmul coboară brusc• contracţia musculaturii abdominale• relaxarea cardiei sau depăşirea presiunii
realizate de sfincterul cardial• conţinutul gastric este proiectat exploziv în
afară, concomitent cu ascensionarea cardiei
top related