91754306 teste psihologie

TEST 1

1. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,

imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care:

a. nivelul fanteziei;

b. nivelul reveriei;

c. nivelul ideal-fantastic;

d. imaginaţia reproductivă.

2. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi

subordonat celorlalţi doi:

a. comunicarea;

b. limba;

c. limbajul;

d. nici unul.

3. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe

excitaţia şi inhibiţia

proceselor nervoase superioare întâlnim:

a. indicele impulsivităţii;

b. intensitatea fenomenelor psihice;

c. capacitatea de relaţionare interumană;

d. frecvenţa reacţiilor psihice.

4. Răspunsul primordial al omului la stimulii externi este:

a. senzorial;

b. perceptiv;

c. emoţional;

d. cognitiv.

5. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la baza

principiul:

a. internalist-determinist;

b. externalist-determinist;

c. interacţiunii circulare subiect-mediu;

d. activismului intern.

6. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care mijloceşte

ajungerea mesajului la destinaţie este:

a. emiţătorul;

b. canalul;

c. semnalul;

d. codul.

7. Dintre operaţiile gândirii fac parte:

a. transformările;

b. conţinutul comportamental;

c. clasele;

d. evaluarea.

8. Reactualizarea planurilor ce vor fi realizate în viitor

defineşte următoare

caracteristică a memoriei:

a. diversitatea;

b. eterogenitatea;

c. implicarea în prezent;

d. dimensiunea prospectivă.

9. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:

a. latura semantică;

b. latura instrumentală;

c. latura univocă;

d. latura calitativă.

10. Refularea este procesul de:

a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;

b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;

c. stopare din conştiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;

d. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;

e. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.

11. În funcţie de durată, formele memoriei se împart în:

a. voluntară şi involuntară;

b. mecanică şi logică;

c. senzorială şi de lungă durată;

d. fidelă şi completă.

12. În sens larg, termenul de caracter este sinonim cu:

a. aptitudini;

b. fire;

c. temperament;

d. personalitate.

13. Dintre produsele gândirii fac parte:

a. memoriile;

b. relaţiile;

c. comportamentele;

d. cuvintele.

14.Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea

nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:

a. contextualitatea;

b. fidelitatea;

c. selectivitatea;

d. mijlocirea.

15. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:

a. actori;

b. vânzători;

c. politicieni;

d. profesori;

e. copii.

16. Menţinerea timp îndelungat a efortului caracterizează:

a. perseverenţa;

b. tăria şi fermitatea;

c. independenţa şi iniţiativa;

d. autocontrolul.

17. Conştiinţa de sine se formează la:

a. vârsta de 3 ani;

b. vârsta de 6 ani;

c. pubertate;

d. adolescenţă.

18. Manifestările temperamentale caracterizează:

a. limbajul şi gândirea;

b. motivaţia şi afectivitatea;

c. voinţa şi atenţia;

d. întreaga personalitate.

19. Imaginea de sine, în cadrul sistemului de personalitate, aparţine:

a. subsistemului instrumental;

b. subsistemului perceptiv;

c. subsistemului de orientare şi proiecţie;

d. subsistemului de comunicare şi relaţionare.

20. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre

următorii indicatori:

a. latura cantitativă;

b. latura calitativă;

c. promptitudine;

d. limbă.

21. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea

impulsului motivaţional

trebui să fie:

a. foarte mare;

b. foarte s1abă;

c. moderată;

d. dublată de afectivitate.

22. Funcţia reglatoare a afectivităţii în raport cu activitatea

intervine în momentul:

a. final;

b. de proiectare;

c. de sistematizare;

d. de organizare.

23. Mecanismul atenţiei îndep1ineşte rolul de:

a. activare centralizată;

b. selectare şi combinare;

c. filtrare şi activare;

d. activare focalizată.

24. Deprinderea devine abilitate în:

a. faza învăţării analitice;

b. faza articulării şi sistematizării;

c. faza perfecţionării şi desăvârşirii;

d. faza automatizării.

25. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale

elaborat istoric ce serveşte ca instrument de codificare şi

transmitere a informaţiei procesul real al comunicării" este a:

a. limbii;

b. limbajului;

c. semnalului;

d. semanticii.

26. Aptitudinile muzicale cuprind componente ale:

a. memoriei;

b. voinţei;

c. imaginaţiei;

d. motivaţiei.

27. Respectul faţă de ceilalţi reprezintă o atitudine:

a. faţă de sine;

b. fată de activitate;

c. faţă de muncă;

d. faţă de societate.

28. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii

raţionamentul ia trei forme, printre care:

a. inductivă;

b. productivă;

c. de desemnare;

d. de decizie.

29. Când un individ mănâncă tot timpul:

a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;

b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;

c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută şi cea subiectivă

continuă;

d. starea obiectivă de necesitate nu s-a produs.

30. Teoria activistă a formării deprinderilor este reprezentată

de:

a. R. Descartes;

b. A. Comte;

c. Aristotel;

d. Platon.

31. Printre trăsăturile proceselor afective, întâlnim:

a. convertibilitatea;

b. tăria;

c. ritmul;

d. perseverenţa.

32. Funcţia limbajului prin care formulele verbale pot

substitui, în anumite situaţii, obiecte, fenomene şi relaţii

concrete este funcţia:

a. de comunicare;

b. de reprezentare;

c. dialectică;

d. expresivă.

33. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile

dezvoltării intelectului

inteligenţa:

a. operatorie concretă;

b. logico-matematică;

c. naturală;

d. orientării spaţiale.

34. Sentimentul dreptăţii reprezintă un sentiment:

a. social;

b. moral;

c. al adevărului;

d. estetic.

35. Curba uitării a fost trasată, în urma experimentelor, de către:

a. Ebbinghaus;

b. Freud;

c. Piaget;

d. Allport.

36. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:

a. oameni de ştiinţă;

b. copii;

c. artişti;

d. oameni în vârstă.

37. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:

a. reglează comportamentul;

b. asigură adaptarea la mediu;

c. integrează informaţiile venite din mediul intern şi extern;

d. funcţiile conştiinţei îşi găsesc expresia în dinamica gândirii.

38. Factorul G cuprinde, printre alţi factori:

a. memoria;

b. afectivitatea;

c. atenţia;

d. voinţa.

39. Sentimentul Eului este, după Ribot:

a. emoţie inferioară;

b. emoţie superioară;

c. emoţie primară;

d. emoţie complexă.

40. Orice problemă are o latură:

a. generală şi particulară;

b. obiectivă şi subiectivă;

c. simplă şi complexă;

d. concretă şi abstractă.

41. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:

a. funcţia de reglare a conduitei;

b. funcţia de susţinere-potenţare;

c. funcţia de optimizare a efortului;

d. funcţia de restabilire a echilibrului biologic şi psihic.

42. Cele doua forme ale operaţiilor instrumentale ale gândirii

sunt:

a. generalizarea şi abstractizarea;

b. algoritmica şi euristica;

c. concretizarea şi abstractizarea;

d. analiza şi sinteza.

43. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:

a. nevoia de somn;

b. plăcerea relaxării;

c. plăcerea de a munci;

d. agresivitate.

44. Voinţa este un proces psihic complex prin intermediul

căruia omul:

a. încheie o acţiune;

b. se abţine de la o acţiune;

c. reactualizează un act;

d. relatează o acţiune.

45. În funcţie de poziţia motivului în raport cu activitatea,

formele motivaţiei se împart în:

a. intrinsecă şi extrinsecă;

b. înnăscută şi dobândită;

c. primară şi secundară;

d. simplă şi complexă.

TEST 2

1. După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de

necesitate, există:

a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;

b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;

c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;

d. stări motivaţionale nerelevante.

2. Comunicarea se defineşte ca fiind o relaţie de schimb:

a. de mărfuri;

b. de obiecte;

c. de experienţă;

d. de informaţie.

3. Afectivitatea este condiţionată de:

a. deficitul de informaţie despre stimul;

b. surplusul de informaţie despre stimul;

c. cantitatea optima de informaţie despre stimul;

d. diversitatea informaţiilor despre stimul.

4. Teoria determinismului supraindividual consideră că voinţa este:

a. o forţă spirituală în sine;

b. modalitatea de a depăşi orice obstacol;

c. determinată de personalitatea fiecăruia;

d. un instrument subordonat destinului.

5. În funcţie de gradul de structurare există:

a. trebuinţe biologice şi fiziologice;

b. de cunoaştere;

c. interne şi externe;

d. simple şi complexe.

6. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:

a. latura statistico-matematică;

b. latura fizică;

c. latura calitativă;

d. latura socială.

7. Imaginaţia reproductivă se realizează prin obţinerea unor

imagini care:

a. îşi au corespondenţa în memorie;

b. îşi au corespondenţa în conţinuturile învăţate;

c. îşi au corespondenţa în experienţa anterioară a individului;

d. îşi au corespondenţa în trăiri anterioare ale subiectului.

8. Dintre operaţiile gândirii fac parte:

a. sistemele;

b. unităţile;

c. memoria;

d. conţinutul semantic.

9. Eterogenitatea ca trăsătură a memoriei se referă la:

a. legătura ei cu alte procese psihice;

b. legătura ei cu operaţiile gândirii;

c. dimensiunea prospectivă;

d. diversitatea tipurilor de informaţii.

10. Lapsusurile reprezintă reacţii ,,aberante" produse de:

a. neselectarea comportamentului de satisfacere;

b. nesemnalizarea conexiunii inverse la blocul de comandă conştient;

c. neconştientizarea motivului;

d. neprelucrarea semnalelor în blocul de comandă conştient.

11.Funcţia limbajului care constă în asigurarea transmiterii

informaţiei de la o

persoană la alta este funcţia:

a. de comunicare;

b. de reglare;

c. ludică;

d. dialectică.

12. Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi

Galenus fac parte:

a. atletic;

b. astenic;

c. sangvinic;

d. endomorf.

13. Printre calităţile voinţei se numără:

a. ambiţia;

b. independenţa şi iniţiativa;

c. autocunoaşterea;

d. hotărârea.

14. Tipului somatic ectomorf descris de Sheldon îi corespunde

temperamentul:

a. sangvinic;

b. cerebroton;

c. limfatic;

d. introvertit.

15. Asociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:

a. creativi;

b. preocupaţi;

c. fantezişti;

d. distraţi.

16. Atunci când un om trece de la iubire la ură, se manifestă:

a. polaritatea;

b. intensitatea;

c. durata;

d. convertibilitatea proceselor afective.

17. Minciuna reprezintă o atitudine faţă de:

a. muncă;

b. familie;

c. lume şi viaţă;

d. ceilalţi.

18. Dintre trăsăturile principale ale procesului global al

gândirii face parte, după Guilford:

a. cursivitatea;

b. integralitatea;

c. unitatea informaţională;

d. dinamica.

19. În structura Eului putem identifica:

a. Sinele;

b. Conştientul;

c. Inconştientul;

d. Eul material şi social.

20. În funcţie de prezenţa sau absenţa controlului voluntar

formele memoriei se împart în:

a. mecanică şi logică;

b. fidelă şi infidelă;

c. voluntară şi involuntară;

d. de scurtă şi de lungă durată.

21. Jean Piaget consideră că inteligenţa este:

a. un complex de aptitudini intelectuale;

b. o relaţie de adaptare a organismului la mediu;

c. integrarea informaţiei în sistemul cunoştinţelor;

d. aptitudinea de a rezolva exerciţii matematice şi a utiliza

cuvinte.

22. Sistemul de personalitate cuprinde printre subsisteme:

a. subsistemul bioenergetic;

b. subsistemul perceptiv;

c. subsistemul intelectual;

d. subsistemul de comunicare şi relaţionare.

23. În SPU, caracterul reprezintă latura:

a. dinamico-energetică;

b. relaţional-valorică;

c. instrumental-operaţională;

d. de orientare şi finalizare.

24. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii,

raţionamentul ia trei forme, printre care:

a. proiectivă;

b. deductivă;

c. de decizie şi control;

d. de negare.

25. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea

nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:

a. selectivitatea;

b. logica;

c. completitudinea;

d. activismul.

26. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este:

a. limbajul extern;

b. limbajul scris;

c. limbajul oral;

d. limbajul intern.

27. Immanuel Kant a clasificat emoţiile în:

a. simple şi complexe;

b. inferioare şi superioare;

c. stenice şi astenice;

d. primare şi secundare.

28. Formarea unui model mintal al acţiunii se întâlneşte în:

a. faza iniţială a formării deprinderii;

b. faza învăţării analitice;

c. faza articulării şi sistematizării;

d. faza automatizării.

29. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile dezvoltării

intelectului

inteligenţa:

a. academică;

b. preoperatorie formală;

c. operatorie senzorială;

d. operatorie motorie.

30. Reprimarea este procesul de:

a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional

inacceptabil social.

b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;

c. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;

d. îngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.

31. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:

a. veriga verbală;

b. veriga nonverbală;

c. veriga conexiunii inverse;

d. veriga instrumentală.

32. În funcţie de gradul de implicare a subiectului,

deprinderile pot fi:

a. active şi pasive;

b. statice şi dinamice;

c. simple şi complexe;

d. verbale şi intelectuale.

33. Trăirile emoţionale se manifestă prin răspunsul emoţional:

a. primar;

b. secundar;

c. global;

d. persistent.

34. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:

a. este menţinută continuu;

b. este înlăturată;

c. este provocată;

d. este intermitentă.

35. Spiritul de observaţie este o componentă a aptitudinii:

a. muzicale;

b. tehnice;

c. matematice;

d. pedagogice.

36. Rezolvarea unei ecuaţii de gradul doi este rezolvarea unei

probleme:

a. bine definite;

b. slab definite;

c. nedefinite;

d. de matematică.

37. Voinţa este un proces psihic complex prin care omul:

a. execută o acţiune;

b. proiectează o acţiune;

c. reactualizează o acţiune;

d. finalizează o acţiune.

38. Corectitudinea transmisiei mesajului poartă denumirea

de:

a. semantica;

b. completitudine;

c. fidelitate;

d. promptitudine.

39. Pentru un cercetător, interesul pentru cunoaştere

reprezintă o motivaţie:

a. înnăscută;

b. dobândită;

c. biologică;

d. intrinsecă.

40. Dintre cauzele uitării face parte:

a. nesolicitarea îndelungată a materialului;

b. memoria mecanică;

c. memoria logică;

d. volumul memoriei.

41. Avariţia reprezintă:

a. un sentiment;

b. o dispoziţie;

c. o stare de afect;

d. o pasiune.

42. Gândirea le conferă celorlalte procese psihice

dimensiunea:

a. integralităţii;

b. raţionalităţii;

c. propensiunii;

d. adecvării la realitate.

43. Reamintirea unei bucurii este un act de atenţie:

a. voluntară;

b. involuntară;

c. instinctivă;

d. interioară.

44. O succesiune strict determinată de paşi pentru

rezolvarea unei probleme poartă denumirea de:

a. algoritmica;

b. euristica;

c. generalizare;

d. abstractizare.

45. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:

a. voce puternică;

b. plăcerea relaxării;

c. tendinţa de izolare;

d. extraversie.

TEST 3

1. Atenţia intelectuală presupune participarea următoarelor

procese psihice:

a. reprezentarea;

b. afectivitatea;

c. memoria;

d. motivaţia.

2. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă

legătura dintre mesaj şi obiectul sau evenimentul despre care

se informează:

a. latura semantică;

b. latura utilitară;

c. latura cantitativă;

d. latura pragmatică.

3. Dintre operaţiile gândirii fac parte:

a. cunoaşterea;

b. relaţiile;

c. simbolistica;

d. implicaţiile.

4. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:

a. funcţia de selectare, activare, declanşare;

b. funcţia de dinamizare a personalităţii;

c. funcţia homeostatică;

d. funcţia de stabilizare şi echilibrare.

5. Printre verigile sistemului de comunicare se numără:

a. cele două sau mai multe persoane între care se face transferul de

informaţie;

b. codul;

c. blocajele;

d. atmosfera în care se desfăşoară comunicarea.

6. În funcţie de gradul de complexitate, deprinderile pot fi:

a. active şi pasive;

b. statice şi dinamice;

c. simple şi complexe;

d. verbale şi intelectuale.

7. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii

formele motivaţiei pot fi:

a. homeostatică, de optimizare şi dezvoltare;

b. înnăscută, dobândită;

c. extrinsecă şi intrinsecă;

d. biologică şi fiziologică.

8. Frecvenţa într-o unitate de timp a manifestărilor psihice

caracterizează:

a. ritmul reacţiilor psihice;

b. tempoul reacţiilor psihice;

c. expresivitatea reacţiilor psihice;

d. adâncimea şi tăria reacţiilor psihice.

9. Cea mai complexă formă a imaginaţiei este:

a. reveria;

b. imaginaţia productivă;

c. imaginaţia artistică;

d. imaginaţia politică.

10. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la

baza principiul

a. internalist-determinist;

b. externalist-determinist;

c. interacţiunii circulare subiect-mediu;

d. activismului intern.

11. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului

global al gândirii se numără:

a. integralitatea;

b. dinamica;

c. unicitatea;

d. elaborarea.

12. Rolul afectivităţii poate fi:

a. de alertă şi activare energetică;

b. de susţinere şi orientare a comportamentului;

c. iniţiere şi finalizare a comportamentului;

d. de iniţiere şi susţinere a comportamentului.

13. Caracterul este:

a. înnăscut;

b. dobândit;

c. ereditar;

d. atât înnăscut, cât şi dobândit.

14. Proprietatea păstrării ,,urmelor" stimulilor aparţine:

a. numai memoriei;

b. memoriei şi altor procese psihice;

c. întregului sistem psihic uman;

d. întregii materii.

15. Ca nucleu al personalităţii, Eul are origine:

a. biologică;

b. socială;

c. înnăscută;

d. dobândită.

16. Extravertiţii sunt oameni care:

a. au o mare mobilitate a atenţiei;

b. au atenţie distributivă;

c. sunt distraţi;

d. au atenţia orientata spre lumea externa.

17. Cele două variante ale limbajului verbal, oral şi scris, sunt

caracteristice limbajului:

a. extern;

b. intern;

c. pasiv;

d. activ.

18. Jocul de şah este rezolvarea unei probleme:

a. bine definite;

b. nedefinite;

c. slab definite;

d. de gândire.

19. Utilizarea limbajului în cadrul efortului voluntar se face prin expresii ca:

a. ,,îmi place să fac";

b. ,,trebuie să fac";

c. ,,fă aşa/ aşa se face";

d. ,,n-am ce face".

20. Funcţia limbajului de obţinere a informaţiilor prin

dirijarea operaţiilor de analiza şi sinteza poarta denumirea de

funcţie:

a. de comunicare;

b. de cunoaştere;

c. expresivă;

d. de reprezentare.

21. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii,

raţionamentul ia 3 forme printre care:

a. de afirmare;

b. de negare;

c. analogică;

d. imaginativă.

22. Interesele reprezintă:

a. stări de necesitate;

b. trebuinţe de supravieţuire;

c. stări motivaţionale simple;

d. suma motivaţiilor.

23. Deprinderea de a aprinde chibritul este:

a. o deprindere intelectuală;

b. motorie;

c. de învăţare;

d. simplă.

24. Memoria involuntară înregistrează îndeosebi:

a. mijloacele şi scopurile acţiunii;

b. evenimente care impresionează;

c. date interesante;

d. situaţii încărcate emoţional.

25. Gelozia reprezintă ca trăsătură a proceselor afective:

a. polaritatea;

b. intensitatea;

c. ambivalenţa;

d. durata.

26. Printre calităţile voinţei se numără:

a. autocontrolul;

b. rezistenţa la frustrare;

c. decizia;

d. ambiţia.

27. Dintre operaţiile gândirii fac parte:

a. sistemele

b. unităţile

c. memoria

d. conţinutul semantic.

28. În tipologia lui Kretschmer intră tipul:

a. astenic;

b. coleric;

c. endomorf;

d. extravertit.

29. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:

a. latura socială;

b. latura pragmatică;

c. latura fizico-matematică;

d. latura unilaterală.

30. Comportamentul de surpriză face parte din

comportamentele:

a. globale;

b. secundare;

c. persistente;

d. fiziologice.

31. Inteligenţa senzorio-motorie se bazează pe:

a. acţiunea externă directă cu obiectele;

b. utilizarea limbajului;

c. stabilirea de relaţii interpersonale;

d. combinarea imaginilor în categorii.

32. Inteligenţa socială reprezintă:

a. capacitatea de a înţelege comportamentul celorlalţi;

b. operarea eficientă cu obiecte materiale;

c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;

d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.

33. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea

nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:

a. volumul;

b. selectivitatea;

c. mijlocirea;

d. contextualitatea.

34. Rapiditatea emiterii şi transmisiei mesajului poartă denumirea de:

a. pragmatism;

b. promptitudine;

c. fidelitate;

d. completitudine.

35. Stima de sine reprezintă:

a. o stare de afect;

b. o dispoziţie afectivă;

c. un sentiment;

d. o pasiune.

36. Noţiunea de frustrare a fost elaborată de:

a. Sigmund Freud;

b. Rene Descartes;

c. August Comte;

d. Carl Jung.

37. Când alcătuiţi scheme şi rezumate, utilizaţi:

a. gândirea convergentă;

b. gândirea divergentă;

c. evaluarea;

d. limbajul.

38. Temperamentul reprezintă în sistemul de personalitate,

subsistemul:

a. fiziologic;

b. bioenergetic;

c. instrumental;

d. de autoreglaj.

39. Atitudinea faţă de sine este o componentă a:

a. imaginii de sine;

b. stimei de sine;

c. conştiinţei de sine;

d. respectului de sine.

40. Dintre cauzele uitării face parte:

a. insuficienta consolidare în etapa memorării;

b. contextul;

c. absenţa imperativului ,,trebuie";

d. lapsusul.

41. În funcţie de criteriul formal-cantitativ, procesele afective

se împart în:

a. stenice, astenice şi indiferente;

b. primare, complexe şi superioare;

c. complexe, secundare, inferioare;

d. intense, lente, de durată.

42. Operaţia instrumentală a gândirii prin care subiectul

analizează, compară şi alege dintr-o mare varietate de căi

posibile poartă denumirea de:

a. euristică;

b. algoritmică;

c. raţionalizare;

d. concretizare.

43. Faţă de capacitate, aptitudinea este:

a. un rezultat;

b. o condiţie;

c. o cauză;

d. un efect.

44. Firea omului se refera la:

a. atitudini;

b. aptitudini;

c. temperament;

d. caracter.

45. Atenţia involuntară poate fi provocată de:

a. experienţă anterioară;

b. o durere;

c. iniţiativa proprie;

d. mişcarea stimulilor.

TEST 4

1. Dintre operaţiile gândirii fac parte:

a. clasele;

b. relaţiile;

c. unităţile;

d. gândirea divergentă.

2. ,,Nevoia îl învaţă pe om" exprimă:

a. rolul negativ al frustrării;

b. relaţia dintre motivaţie şi învăţare;

c. relaţia dintre motivaţie şi activitate;

d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.

3. Punctul de vedere nihilist în psihologie se refera la:

a. emoţiile negative;

b. rolul perturbator al afectivităţii;

c. neadoptarea unui anumit punct de vedere;

d. controlul afectivităţii.

4. Starea de atenţie se poate constata:

a. orientarea privirii;

b. poziţia picioarelor;

c. poziţia mâinilor;

d. poziţia ridurilor de pe frunte.

5. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre

următorii indicatori:

a. fidelitatea;

b. latura pragmatică;

c. latura semantică;

d. bilateralitate.

6. Ca fază a actului voluntar, execuţia este compusă din:

a. operaţii reflexe;

b. operaţii mintale;

c. operaţii materiale;

d. operaţii concrete.

7. Funcţia limbajului care constă în facilitarea exteriorizării

unor trăiri subiective complexe prin intonaţie, ritm, pauze,

accente este funcţia:

a. de reprezentare;

b. expresivă;

c. ludică;

d. de reglare.

8. Stările de necesitate umane prezintă laturi:

a. exclusiv obiective;

b. exclusiv subiective;

c. obiective şi subiective;

d. externe şi interne.

9. Identitatea de sine se formează până la:

a. vârsta de 3 ani;

b. vârsta de 6 ani;

c. pubertate;

d. adolescenţă.

10. Viteza cu care vorbim caracterizează:

a. adâncimea şi tăria fenomenelor psihice;

b. intensitatea fenomenelor psihice;

c. ritmul şi viteza fenomenelor psihice;

d. expresivitatea psihică.

11. Nivelul de dezvoltare a unei aptitudini se poate evalua

după indicatorii:

a. originalitate;

b. stabilitate;

c. pricepere;

d. deprindere.

12. Printre formele memoriei întâlnim:

a. memoria biologică;

b. memoria faptelor;

c. memoria acţiunilor;

d. memoria datelor.

13. Inteligenţa socială reprezintă:

a. capacitatea de a stabili relaţii umane;

b. operarea eficientă cu obiecte materiale;

c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;

d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.

14. Printre fazele actului voluntar întâlnim:

a. apariţia impulsului şi stabilirea prealabilă a scopului;

b. informarea asupra acţiunii;

c. identificarea unui interes;

d. renunţarea la acţiune.

15. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului

global al gândii se numără:

a. structurarea;

b. flexibilitatea;

c. dinamica;

d. integralitatea.

16. Termenul de ,,persoană" reprezintă:

a. un om obişnuit;

b. orice om normal;

c. un om cu personalitate;

d. o exprimare statistică.

17. Caracterul se formează:

a. la naştere;

b. la maturitate;

c. în copi1ărie şi la adolescenţă;

d. la adolescenţă.

18. Atributul de ,,involuntar" poate fi aplicat următoarelor

procese ale memoriei:

a. memorării şi păstrării;

b. păstrării şi reactualizării;

c. memorării, păstrării şi reactualizării;

d. memorării şi reactualizării.

19. Optimismul, ca trăsătură a proceselor afective reflectă:

a. polaritatea;

b. intensitatea;

c. durata;

d. ambivalenţa proceselor psihice.

20. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:

a. valorile semnalelor - intensitate, frecvenţa, durata;

b. completitudine;

c. promptitudine;

d. utilitarism.

21. După natura însuşirilor pe care le reflectă, noţiunile se

împart în:

a. empirice şi ştiinţifice;

b. concrete şi abstracte;

c. primare şi secundare;

d. generale şi particulare.

22. Legea optimului motivaţional se asociază cu:

a. legile percepţiei;

b. legile sensibilităţii;

c. legea intensităţii moderate a afectivităţii;

d. legile memoriei.

23. Temperamentul are un caracter:

a. dobândit;

b. înnăscut;

c. parţial înnăscut, parţial dobândit;

d. educat.

24. Ca şi calitate a voinţei, originalitatea conduitei

caracterizează:

a. perseverenţa;

b. tăria şi fermitatea;

c. independenţa şi iniţiativa;

d. autocontrolul.

25. Dintre trăsăturile esenţiale ale memoriei, cea care

reorganizează logic materialul şi îi stabileşte legătura cu

stările de necesitate ale subiectului este:

a. faptul că e activă;

b. volumul;

c. trăinicia;

d. promptitudinea.

26. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:

a. veriga de execuţie, motorie;

b. veriga de reglare;

c. veriga de autocontrol;

d. veriga ludică.

27. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:

a. funcţia de echilibrare şi autocontrol;

b. funcţia de orientare şi direcţionare;

c. funcţia de semnalizare şi conştientizare;

d. funcţia de integrare şi sistematizare.

28. Intelectul poate fi întâlnit:

a. numai la fiinţele dotate cu sistem nervos;

b. atât la animale cât şi la oameni;

c. numai la oameni;

d. la fiinţele superioare.

29. Euforia suporterilor unei echipe de fotbal reprezintă:

a. o trăire de esenţă organică;

b. o stare de afect;

c. o emoţie stenică;

d. o emoţie superioară.

30. În funcţie de conţinutul şi specificul activităţilor umane

există forme ale imaginaţiei ca:

a. visul de perspectivă;

b. imaginaţia ştiinţifico-tehnică;

c. imaginaţia managerială;

d. imaginaţia creatoare.

31. Extravertiţii se caracterizează prin:

a. plăcerea de a munci;

b. sociabilitate;

c. calm;

d. stabilitate afectivă.

32. Lapsusurile şi blocajele temporare fac parte din

următoarea formă a uitării:

a. totală;

b. parţială;

c. situaţională;

d. normală.

33. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se împart

în:

a. biologice şi fiziologice;

b. înnăscute şi dobândite;

c. intrinseci şi extrinseci;

d. simple şi complexe.

34. Inteligenţa preoperatorie se bazează pe:

a. consolidarea limbajului;

b. acţiunea directă cu obiectele;

c. combinarea imaginilor obiectuale;

d. combinarea reprezentărilor.

35. Mobilitatea este o calitate a atenţiei care exprimă:

a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;

b. sfera de cuprindere a atenţiei;

c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;

d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.

36. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:

a. atletic;

b. somatoton;

c. melancolic;

d. bilios.

37. Veriga care include secvenţa de elaborare şi stocare a

schemelor mişcărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui

sunet este veriga:

a. motorie;

b. de decodificare;

c. de recepţie;

d. a conexiunii inverse.

38. După psihologul american Abraham Maslow, efectul

perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu

atât mai mare cu cât trebuinţa se află mai aproape de:

a. vârful piramidei;

b. baza piramidei;

c. mijlocul piramidei;

d. extremităţile piramidei.

39. Subordonarea faţă de unele principii morale reprezintă o

deprindere:

a. de învăţare;

b. de muncă;

c. intelectuală;

d. de conduită socială.

40. Motivele homeostatice au rol de:

a. restabilire a echilibrului biologic sau psihic;

b. transformare şi evoluţie;

c. schimbare şi perfecţionare;

d. perfecţionarea organizării personalităţii.

41. Gândirea convergentă este utilizată îndeosebi în:

a. rezolvarea de probleme;

b. descoperirea ştiinţifică;

c. formarea noţiunilor;

d. crearea unei opere literare.

42. Descrierea tipului temperamental introvertit stabil

aparţine lui:

a. Pavlov;

b. Galen;

c. Eysenck;

d. Kretschmer.

43. Ataşamentul reprezintă:

a. un sentiment de cunoaştere;

b. o dispoziţie;

c. o stare de afect;

d. un sentiment obiectual.

44. Aroganţa reprezintă o atitudine faţă

a. muncă;

b. viaţă;

c. sine;

d. realitatea socială.

45. După modul în care se fixează, atenţia voluntară poate fi:

a. relaxare;

b. întindere;

c. concentrare;

d. contemplaţie / preocupare.

TEST 5

1. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă

legătura mesajului cu

stările de necesitate ale receptorului:

a. latura semantică;

b. latura logico-matematică;

c. latura cantitativă;

d. latura pragmatică.

2. Mila reprezintă:

a. o dispoziţie;

b. o stare de afect;

c. o emoţie situaţională;

d. un sentiment legat de valori morale.

3. Tipologia personalităţii se formează ca urmare a

apartenenţei:

a. la o anumită zodie;

b. la o anumită grupă sangvină;

c. la un anumit tip de caracter;

d. la un anumit grup social sau cultură.

4. Printre calităţile voinţei se enumeră:

a. perseverenţa;

b. imboldul;

c. creativitatea;

d. decizia.

5. Reamintirea unei bucurii este un act de atenţie:

a. voluntară;

b. involuntară;

c. instinctivă;

d. interioară.

6. Atitudine este o modalitate de a reacţiona la problemele

de viaţă:

a. afectiv;

b. intelectual;

c. comportamental;

d. temperamental.

7. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre

următorii indicatori:

a. completitudine;

b. latura semantică;

c. latura pragmatică;

d. închiderea sau nu a conexiunii inverse.

8. Mobilitatea este o calitate a atenţiei care exprimă:

a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;

b. sfera de cuprindere a atenţiei;

c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;

d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.

9. Conştientizarea unui ideal caracterizează:

a. perseverenţa;

b. tăria şi fermitatea;

c. independenţa şi iniţiativa;

d. autocontrolul.

10. Limbajul pasiv, faţă de cel activ:

a. este mai vast;

b. este mai redus;

c. este asimilat mai greu;

d. este caracteristic vârstei adulte.

11. Legea Yerkes şi Dodson se referă la:

a. corelaţia dintre motivaţie şi performanţă;

b. corelaţia dintre motivaţie şi dificultatea sarcinii;

c. corelaţia dintre optimul motivaţional şi creşterea dificultăţii

sarcinii;

d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei şi învăţare.

12. Consolidarea structurii integrale a activităţii face parte

din:

a. faza iniţială a formării deprinderii;

b. faza învăţării analitice;

c. faza articulării şi sistematizării;

d. faza automatizării.

14. Dintre verigile funcţionale ale limbajului, cea care

adaptează caracteristicile comunicării curente la

particularităţile situaţiei este veriga:

a. nonverbală;

b. de execuţie;

c. conexiunii inverse;

d. de decodificare.

15. Printre fazele actului voluntar întâlnim:

a. analiza şi lupta motivelor;

b. cultivarea răbdării;

c. evaluarea obstacolului de depăşit;

d. declanşarea unei acţiuni motorii.

16. Adâncimea şi tăria caracterizează îndeosebi următoarele

fenomene psihice:

a. memoria şi gândirea;

b. voinţa şi motivaţia;

c. senzoriale şi afective;

d. atenţia.

17. Funcţia limbajului care constă în comenzi de optimizare a

propriilor stări interne este:

a. funcţia de reglare;

b. funcţia expresivă;

c. funcţia dialectică;

d. funcţia ludică.

18. Analiza fenomenologică a expresiilor emoţionale este de

natură:

a. psihologică;

b. filosofică;

c. biologică;

d. lingvistică.

19. În ,,Gulliver în ţara piticilor", autorul a utilizat următorul

nivel al imaginaţiei:

a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;

b. schimbarea raporturilor cauzale;

c. amalgamarea;

d. schimbarea proporţiilor.

20. Dintre operaţiile gândirii face parte:

a. semantica;

b. simbolistica;

c. gândirea convergentă;

d. sistemele.

21. Printre formele memoriei întâlnim:

a. memoria psihică;

b. memoria faptelor;

c. memoria acţiunilor;

d. memoria datelor.

22. Inteligenta practică a fost descrisă de:

a. Thorndike;

b. Thorstone;

c. Piaget;

d. Gauss.

23. Atenţia intelectuală presupune participarea următoarelor

procese psihice:

a. reprezentarea;

b. afectivitatea;

c. memoria;

d. motivaţia.

24. Împărţirea temperamentelor în extravertit şi introvertit

aparţine lui:

a. Sheldon;

b. Hippocrates;

c. Jung;

d. Freud.

25. Relaţiile extrapersonale se referă la:

a. relaţii din afara familiei;

b. relaţii din afara profesiei;

c. relaţii din afara grupului de prieteni;

d. relaţiile de transcendenţă.

26. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului

global al gândirii se numără:

a. esenţialitatea;

b. dinamica;

c. originalitatea;

d. unicitatea.

27. Funcţia de mediere a analizei situaţiilor contradictorii şi

conflictuale este

funcţia:

a. de reglare;

b. de reprezentare;

c. dialectică;

d. de comunicare.

28. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:

a. o motivaţie intrinsecă;

b. o motivaţie dobândită;

c. o motivaţie negativă;

d. o motivaţie de intensitate ridicată.

29. Jocul reprezintă:

a. o emoţie superioară;

b. o stare de afect;

c. o emoţie integrată activităţii;

d. o emoţie stenică.

30. Gândirea divergentă este utilizată îndeosebi în:

a. formarea noţiunilor;

b. clasificarea noţiunilor;

c. elaborarea de scheme şi rezumate;

d. descoperirile ştiinţifice.

31. După modul în care se fixează, atenţia voluntară poate fi:

a. relaxare;

b. întindere;

c. concentrare;

d. contemplaţie/preocupare.

32. Tipul comportamental puternic neechilibrat a fost descris de:

a. Pavlov;

b. Eysenck;

c. Galen;

d. Kretschmer.

33. Raportul dintre volumul informaţiei emise şi volumul

informaţiei ajunse la destinatar poartă denumirea de:

a. promptitudine;

b. bilateralitate;

c. completitudine;

d. fidelitate.

34. Imperativul ,,trebuie" este caracteristic:

a. reactualizării;

b. memorării;

c. păstrării;

d. memoriei voluntare.

35. Pesimismul reflectă, ca trăsătură a proceselor afective:

a. polaritatea;

b. intensitatea;

c. durata;

d. ambivalenţa proceselor psihice.

36. Orientarea persoanei către exterior caracterizează

temperamentul:

a. puternic echilibrat;

b. puternic neechilibrat;

c. extravertit;

d. instabil.

37. Intelectul presupune prezenţa unor procese psihice ca:

a. reprezentările;

b. afectivitatea;

c. motivaţia;

d. memoria.

38. Dintre trăsăturile esenţiale ale memoriei face parte:

a. selectivitatea;

b. potenţialitatea;

c. proiectivitatea;

d. reactualizarea.

39. Inteligenţa operatorie concretă se bazează pe:

a. acţiunea directă cu obiectele;

b. formarea operaţiilor în raport cu obiectele concrete sau

imaginile lor;

c. consolidarea limbajului;

d. apariţia limbajului interior.

40. Ca fenomen normal, natural, uitarea se manifestă în mai

multe forme:

a. situaţională;

b. normală;

c. interesată;

d. obiectuală.

41. Trăsăturile voluntare de caracter sunt:

a. atitudini conştiente;

b. atitudini esenţiale;

c. eforturi conştiente pentru realizarea unui scop;

d. eforturi pentru satisfacerea trebuinţelor.

42. Afectivitatea reflectă raportul dintre:

a. stările de motivaţie şi situaţia obiectivă externă;

b. trebuinţe şi stimuli;

c. stimuli şi răspuns;

d. cognitiv şi emoţional.

43. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:

a. prezenţa şi intensitatea zgomotului de pe canal;

b. promptitudine;

c. utilitate;

d. caracter deschis sau închis al comunicării.

44. Aptitudinile muzicale sunt:

a. simple;

b. complexe;

c. speciale;

d. generale.

45. În funcţie de forma de activitate în care se utilizează,

deprinderile pot fi:

a. de joc şi învăţare;

b. simple şi complexe;

c. statice şi dinamice.

TEST 6

1. Afectivitatea este un mecanism de:

a. satisfacere a unei trebuinţe;

b. adaptare la mediu;

c. echilibrare a personalităţii;

d. orientare a comportamentului.

2. Atitudinea cuprinde elemente:

a. perceptive;

b. afective;

c. de atenţie;

d. de învăţare.

3. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care produce

şi transmite mesaje este:

a. canalul;

b. semnalul;

c. codul;

d. emiţătorul.

4. Mecanismul atenţiei îndeplineşte rolul de:

a. activare centralizata;

b. selectare şi combinare;

c. filtrare şi activare;

d. activare focalizată.

5. Dintre produsele gândirii face parte:

a. gândirea divergentă;

b. gândirea convergentă;

c. relaţiile;

d. conţinutul figurativ

6. Memoria psihică este un atribut exclusiv al:

a. fiinţelor vii;

b. omului;

c. creierului;

d. omului şi animalelor.

7. Reprimarea este procesul de:

a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional

inacceptabil social;

b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;

c. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;

d. îngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.

8. Utilizarea limbajului caracterizează:

a. atenţia postvoluntară;

b. atenţia involuntară;

c. atenţia instinctivă;

d. atenţia voluntară.

9. Comunicarea se defineşte ca fiind o relaţie de schimb:

a. de mărfuri;

b. de obiecte;

c. de experienţă;

d. de informaţie.

10. După modul în care satisfac criteriile esenţialităţii şi

necesităţii, noţiunile se împart în:

a. empirice şi ştiinţifice;

b. generale şi particulare;

c. simple şi complexe;

d. primare şi secundare.

11. Frecvenţa într-o unitate de timp a manifestărilor psihice

caracterizează:

a. ritmul reacţiilor psihice;

b. tempo-ul reacţiilor psihice;

c. expresivitatea reacţiilor psihice;

d. adâncimea şi tăria reacţiilor psihice.

12. Agitaţia unui om acuzat pe nedrept reprezintă:

a. o trăsătură de personalitate;

b. o reacţie la o anumita situaţie;

c. o manifestare a temperamentului;

d. o manifestare a caracterului.

13. Motivele de optimizare au ca rol în sistemul de personalitate:

a. restabilirea echilibrului biologic sau psihic;

b. îmbogăţirea şi perfecţionarea organizării existente;

c. trecerea de la inferior la superior;

d. evoluţia de la simplu la complex.

14. Adâncimea şi tăria caracterizează îndeosebi următoarele

fenomene psihice:

a. memoria şi gândirea;

b. voinţa şi motivaţia;

c. senzoriale afective;

d. atenţia

15. Cele trei criterii pe baza cărora au fost definite simultan

patternurile modelului lui Guilford sunt:

a. operaţional, de conţinut şi rezultativ;

b. informaţional, de conţinut şi operaţional;

c. rezultativ, de produs, de conţinut;

d. de produs, de informaţie, de conţinut.

16. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei este

condiţionată de numărul evenimentelor la care se refera

mesajul şi de frecvenţa lor de apariţie:

a. latura semantică;

b. latura utilitară;

c. latura cantitativă;

d. latura pragmatică.

17.Imaginaţia îndrăgostitului utilizează ca procedeu predilect:

a. personificarea naturii;

b. schimbarea raporturilor cauzale;

c. schimbarea proporţiilor;

d. completarea realităţii cu elemente de fantezie.

18. Noţiunea de frustrare a fost elaborata de:

a. Carl Jung;

b. Rene' Descartes;

c. August Comte;

d. Sigmund Freud.

19. W. Wundt a clasificat procesele afective utilizând criteriul:

a. cantitativ-calitativ;

b. gradului de evoluţie;

c. influenţei asupra organismului;

e. conţinutului.

20.Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care

mijloceşte ajungerea mesajului la destinaţie este:

a. emiţătorul;

b. canalul;

c. semnalul;

d. codul.

21. Politeţea reprezintă o deprindere:

a. simplă;

b. complexă;

c. intelectuală;

d. de conduită socială.

22.Printre trăsăturile voluntare de caracter se numără:

a. spiritul de iniţiativă;

b. ambiţia;

c. perseverenţa;

d. luarea deciziei.

23.Pentru un cercetător, interesul pentru cunoaştere

reprezintă o motivaţie:

a. înnăscută;

b. dobândită;

c biologica;

d. intrinsecă

24. Memoria voluntară se asociază îndeosebi cu următorul

proces psihic:

a. atenţia;

b. fermitatea;

c. reprezentările;

d. limbajul.

25. Printre procesele afective complexe întâlnim:

a. dispoziţiile;

b. sentimentele;

c. pasiunile;

d. stările de afect.

26. Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi

Galenus fac parte:

a. atletic;

b. astenic;

c. sangvinic;

f. endomorf.

27. Intelectul cuprinde şi o componentă:

a. afectiv-motivaţională;

b. volitivă şi decizională;

c. imaginativă;

d. senzorială.

28. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se împart

în:

a. biologice şi fiziologice;

b. înnăscute şi dobândite

c. intrinseci şi extrinseci;

d. simple şi complexe.

29. Materialul care îndeplineşte rolul de scop al activităţii se

reţine mai bine decât:

a. un material nou;

b. un material interesant;

c. un material vast;

d. cel care îndeplineşte rolul de mijloc al activităţii.

30. Operaţia gândirii caracterizată prin descompunerea

mintală a unui obiect în elementele componente poartă

denumirea de:

a. analiză;

b. sinteză;

c. generalizare;

d. comparare.

31. Disonanţa cognitivă reprezintă:

a. o dispoziţie;

b. o stare de afect;

c. o pasiune;

d. un sentiment legat de valori spirituale.

32. Tipul reprezintă:

a. un individ simpatic;

b. un anume individ;

c. asemănările unor grupuri de persoane în comparaţie cu

altele;

d. un fel de a fi.

33. După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de

necesitate există:

a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;

b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;

c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;

d. stări motivaţionale nerelevante.

34. Frica însoţită de micţiune este determinată de intrarea în

funcţiune a sistemului nervos:

a. simpatic;

b. parasimpatic;

c. ambele de mai sus;

d. central.

35. Inteligenţa operatorie formală se bazează pe:

a. constituirea şi consolidarea gândirii interne desprinse de

suportul obiectual;

b. acţiunea directă cu obiectele;

c. formarea limbajului;

d. consolidarea limbajului.

36. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:

a. actori;

b. politicieni;

c. profesori;

d. copii.

3 7. Ca fenomen normal, natural, uitarea se manifestă în mai

multe forme:

a. totală;

b. carenţială;

c. sistemică;

d. naturală.

38. Expresivitatea facială face parte din:

a. răspunsul emoţional imediat;

b. răspunsul emoţional secundar;

c. efectele persistente ale emoţiilor;

d. manifestările fiziologice.

39. Teoria liberului arbitru consideră că voinţa:

a. nu posedă atributul deciziei;

b. omul este supus destinului;

c. are libertate absolută;

d. este o forţă spirituală în sine.

40. Pentru un psiholog, spiritul de observaţie poate:

a. asigura succesul activităţii;

b. fi indiferent faţă de performanţă;

c. asigura succesul în combinaţie cu alte însuşiri:

d. constitui o piedică în creativitate.

4l. Gândirea divergentă este o componentă de bază a:

a. inteligenţei generale;

b. inteligentei senzorio-motorii;

c. creativităţii;

d. memoriei.

42. Asociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:

a. creativi;

b. preocupaţi;

c. fantezişti;

d. distraţi.

43.În accepţie psihologică, termenul de aptitudine semnifică

însuşiri psihice care permit:

a. adaptarea la mediu;

b. adaptarea la o meserie;

c. obţinerea unor performanţe în activitate;

d. învăţarea cu uşurinţă.

44. În exercitarea funcţiei reglatorii, afectivitatea se

aseamănă cu:

a. percepţia şi gândirea;

b. motivaţia şi voinţa;

c. aptitudinile şi caracterul;

d. limbajul.

45. Metodele de rezolvare a problemelor pot fi:

a. algoritmice;

b. euristice;

c. algoritmice şi euristice;

d. simple şi complexe.

TEST 7

1. Atitudinea cuprinde elemente:

a. cognitive;

b. de comportament;

c. de învăţare;

d. de intenţionalitate.

2. Executarea integrală a activităţii face parte din:

a. faza iniţială a formării deprinderii;

b. faza învăţării analitice;

c. faza articulării şi sistematizării;

d. faza automatizării.

3. Extravertiţii sunt oameni care:

a. au o mare mobilitate a atenţiei;

b. au atenţie distributivă;

c. sunt distraţi;

d. au atenţia orientată spre lumea externă.

4. După psihologul american Abraham Maslow satisfacerea

trebuinţelor se

subordonează:

a. legii consonanţei;

b. legii disonanţei;

c. legii alternanţei;

d. legii consecvenţei.

5. Dintre produsele gândirii fac parte:

a. sistemele;

b. simbolica;

c .memoria;

d. limbajul.

6. Rapiditatea engramării şi încadrarea în timp util a

reactualizării exprimă:

a. volumul memoriei;

b. completitudinea memoriei;

c. promptitudinea memoriei;

d. fidelitatea memoriei.

7. După obiectele la care se refera, atenţia voluntară poate fi:

a. perceptivă;

b. senzorială;

c. instinctivă;

d. voluntară.

8. Din punct de vedere calitativ, Wundt distingea, ca procese afective:

a. groaza şi frica;

b. surpriza şi uimirea;

c. mânia şi furia;

d. plăcerea şi neplăcerea.

9. Personalitatea poate fi definită ca:

a. un sistem bio-psiho-social;

b. un ansamblu de comportamente;

c. o trăsătură a sistemului psihic uman;

d. un sistem de însuşiri psihice.

10. Limbajul pasiv, faţă de cel activ:

a. este mai vast;

b. este mai redus;

c. este asimilat mai greu;

d. este caracteristic vârstei adulte.

11. După sfera de cuprindere, noţiunile se împart în:

a. concrete şi abstracte;

b. particulare şi generale;

c. primare şi secundare;

d. esenţiale şi neesenţiale.

12. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii,

formele motivaţiei pot fi:

a. homeostatice, de optimizare şi dezvoltare;

b. înnăscute, dobândite;

c. extrinseci şi intrinseci;

d. biologice şi fiziologice.

13. Dispoziţiile sunt stări afective de intensitate:

a. puternică;

b. medie;

c. slabă:

d. de fond.

14. Premisa esenţială a conştiinţei continuităţii existenţei

noastre în timp este

constituită de:

a. memoria de lungă durată;

b. selectivitatea memoriei;

c. volumul memoriei;

d. faptul că memoria este organizată logic şi sistemic.

15. ,,Nevoia îl învaţă pe om" exprimă:

a. rolul negativ al frustrării;

b. relaţia dintre motivaţie şi învăţare;

c. relaţia dintre motivaţie şi activitate;

d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.

16. Intelectul cuprinde, şi o componentă:

a. proiectivă;

b. memorativă;

c. afectivă;

d. motivaţională.

17. Entitatea fizică prin care se obiectivează mesajul este:

a. semnalul;

b. codul;

c. canalul;

d. receptorul.

18. Printre formele memoriei psihice întâlnim:

a. memoria unui popor;

b. memoria colectivă;

c. memoria datelor;

d. memoria informaţiilor.

19. Utilizarea limbajului caracterizează:

a. atenţia postvoluntară;

b. atenţia involuntară;

c. atenţia instinctivă;

d. atenţia voluntară.

20. Motivele antientropice (de dezvoltare) au ca rol în sistemul de

personalitate:

a. îmbogăţirea organizării existente;

b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;

c. restabilirea echilibrului biologic şi psihic;

d. evoluţia de la simplu la complex.

21. Funcţia limbajului prin care formulele verbale pot

substitui, în anumite situaţii, obiecte, fenomene şi relaţii

concrete este funcţia:

a. de comunicare;

b. de reprezentare;

c. dialectică;

d. expresivă.

22. Operaţiile de clasificare, măsurare şi comparaţie

exprimate în propoziţii caracterizează stadiul inteligenţei:

a. operatorie concretă;

b. preoperatorie;

c. operatorie formală;

d. senzorio-motorie.

23. Refularea este procesul de:

a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;

b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;

c. stopare din conştiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;

d. limitare a satisfacerii a unei trebuinţe;

c. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.

24. Prin afect se înţelege o stare de:

a. tresărire interioară;

b. tulburare psihică;

c. criză;

d. atenţionare.

25. Zânele reprezintă un rezultat al utilizării procedeului

imaginativ de:

a. personificare a naturii;

b. amalgamare;

c. schimbare a proporţiilor;

d. completare a realităţii cu elemente de fantezie.

26. Motivele antientropice (de dezvoltare) au ca rol în sistemul de

personalitate:

a. îmbogăţirea organizării existente;

b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;

c. restabilirea echilibrului biologic şi psihic;

d. evoluţia de la simplu la complex.

27. Fiecare persoană posedă gândire:

a. convergentă şi divergentă în diferite grade de dezvoltare;

b. îndeosebi convergentă;

c. îndeosebi divergentă;

d. convergentă şi divergentă în proporţii egale.

28. Manifestările temperamentale caracterizează:

a. limbajul şi gândirea;

b. motivaţia şi afectivitatea:

c. voinţa şi atenţia;

d. întreaga personalitate.

29. Aptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din:

a. spirit de observaţie;

b. stabilitatea atenţiei;

c. percepţie spaţială;

d. însuşiri psihice şi fizice.

30. În învăţare, memoria este susţinută de trăsături ale

voinţei cum sunt:

a. ambiţia;

b. fermitatea;

c. perseverenţa;

d. hotărârea.

31. În tipologia lui Kretschmer intră tipul:

a. astenic;

b. coleric;

c. endomorf;

d. extravertit.

32. Fermitatea caracterului presupune:

a. voinţă şi perseverenţă;

b. ambiţie şi performanţă;

c. convingere şi iniţiativă;

d. insistenţă.

33. Dintre aspectele fiziologice studiate prin metoda

poligrafică face parte:

a. tensiunea arterială;

b. minciuna;

c. mişcările musculare necontrolate;

d. salivaţia.

34. În funcţie de procesul psihic căruia i se subsumează,

deprinderile pot fi:

a. active şi pasive;

b. statice şi dinamice;

c. simple şi complexe;

d. intelectuale şi motorii.

35. Oamenii care ,,despică firul în patru" au un tip de gândire:

a. analitic;

b. sintetic;

c. analitico-sintetic;

d. creativ.

36. Atitudinile, ca parte a sistemului de personalitate, aparţin:

a.subsistemului relaţional-valoric şi de autoreglare;

b.subsistemului de orientare şi proiecţie;

c. subsistemului de comunicare şi relaţionare;

d. subsistemului instrumental.

37. Printre factori obiectivi care influenţează optimizarea

memoriei întâlnim:

a. prezenţa unor elemente interesante;

b. prezenţa interesului de a reţine;

c. recurgerea la conţinuturi cu semnificaţie afectivă;

d. gradul de noutate al materialului.

38. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:

a. voce puternică;

b. plăcerea relaxării;

c. tendinţa de izolare;

d. extraversie.

39. Timiditatea face parte din:

a. efectele primare ale emoţiilor;

b. răspunsurile emoţionale secundare;

c. efectele persistenţe ale emoţiilor;

d. manifestările fiziologice ale emoţiilor.

40. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este:

a. limbajul extern;

b. limbajul scris;

c. limbajul oral;

d. limbajul intern.

41. Aptitudinile au un caracter:

a. înnăscut;

b. dobândit;

c. atât înnăscut cât şi dobândit;

d. ereditar.

42. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei este

condiţionată de numărul

evenimentelor la care se refera mesajul şi de frecvenţa lor de

apariţie:

a. latura semantică;

b. latura utilitară;

c. latura cantitativă;

d. latura pragmatică.

43. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:

a. reglare - stabilizare;

b. interacţiune şi semnalizare;

c. analiză şi sinteză;

d. stimulare şi dinamizare.

44. Operaţia gândirii care presupune evidenţierea pe plan

mintal a asemănărilor şi deosebirilor esenţiale ale obiectelor

şi fenomenelor poartă denumirea de:

a. comparaţie;

b. generalizare;

c. abstractizare;

d. concretizare.

45. Sentimentul naţional reprezintă un sentiment:

a. social;

b. estetic;

c. moral;

d. valoric.

TEST 8

1. În analiza psihologică afectul semnifică:

a. o trăire emoţională explozivă;

b. un fior;

c. o vibraţie;

d. o reverberaţie.

2. Dintre produsele gândirii fac parte:

a. unităţile;

b. gândirea convergentă;

c. conţinutul figurativ;

d. cunoaşterea.

3. Intenţia de a acţiona, ca fază a actului voluntar

caracterizează:

a. luarea hotărârii;

b. apariţia impulsului şi stabilirea prealabilă a scopului;

c. analiza şi lupta motivelor;

d. evaluarea şi corecţia.

4.

Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:

a. veriga de recepţie şi decodificare;

b. veriga semantică;

c. veriga limbajului activ;

d. veriga limbajului pasiv.

5. Firea omului este o noţiune care se referă la:

a. atitudini;

b. aptitudini;

c. temperament;

d. caracter.

6. După psihologul american Abraham Maslow satisfacerea

trebuinţelor se subordonează:

a. legii consonanţei;

b. legii disonanţei;

c. legii alternanţei;

d. legii consecvenţei.

7. Temperamentul are un caracter:

a. dobândit;

b. înnăscut;

c. parţial înnăscut, parţial dobândit;

d. educat.

8. Unitatea informaţională de bază a gândirii este:

a. senzaţia;

b. percepţia;

c. noţiunea;

d. reprezentarea.

9. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea

impulsului motivaţional ar

trebui să fie:

a. foarte mare;

b. foarte slaba;

c. moderata;

d. dublată de afectivitate.

10. Talentul reprezintă:

a. o combinaţie originală de aptitudini;

b. dezvoltarea accentuată a unei aptitudini;

c. combinaţia dintre aptitudini şi atitudini;

d. dezvoltarea puternică a unei capacităţi.

11. Individul reprezintă:

a. orice om obişnuit;

b. orice organism viu;

c. o persoana oarecare;

d. un om lipsit de personalitate.

12. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:

a. latura statistico-matematică;

b. latura fizică;

c. latura calitativă;

d. latura socială.

13. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:

a. reglare-stabilizare;

b. interacţiune şi semnalizare;

c. analiză şi sinteză;

d. stimulare şi dinamizare.

14. Împărţirea temperamentelor în extravertit şi introvertit

aparţine lui:

a. Sheldon;

b. Hippocrates;

c. Jung;

d. Freud.

15. Încrederea în sine exprimă:

a. fermitatea caracterului;

b. stăpânirea de sine;

c. spirit de disciplină;

d. gradul de organizare al acţiunilor voluntare.

16. Funcţia limbajului care constă în comenzi de optimizare a

propriilor stări

interne este:

a. funcţia de reglare;

b. funcţia expresivă;

c. funcţia dialectică;

d. funcţia ludică.

17. Operaţia gândirii care presupune extinderea rezultatului

sintezei asupra tuturor cazurilor particulare care posedă

proprietăţile date poartă denumirea de:

a. generalizare;

b. abstractizare;

c. comparaţie

d. concretizare.

18. Sentimentele sunt procesele afective de intensitate:

a. puternică;

b. medie;

c. slabă;

d. de fond.

19. Manifestarea în comportament a atitudinii se realizează

prin:

a. reacţii verbale;

b. componente afective;

c. acţiuni voluntare;

d. satisfacerea trebuinţelor.

20. Printre verigile sistemului de comunicare se numără:

a. cele două sau mai multe persoane între care se face

transferul de informaţie;

b. codul;

c. blocajele;

d. atmosfera în care se desfăşoară comunicarea.

21. Tradiţiile reprezintă un exemplu de memorie:

a. a unui popor;

b. colectivă;

c. a datelor;

d. a evenimentelor.

22. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte

nivelul noţiunilor:

a. individuale;

b. simple;

c. complexe;

d. secundare.

23. Tipul comportamental puternic neechilibrat a fost descris de:

a. Pavlov;

b. Eysenck;

c. Galen;

d. Kretschmer.

24. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:

a. funcţia homeostatică;

b. funcţia de dinamizare a personalităţii;

c. funcţia de selectare, activare, declanşare;

d. funcţia de stabilizare şi echilibrare.

25. Memoria voluntară susţine:

a. gândirea;

b. caracterul;

c. procesul învăţării;

d. atitudinile.

26. Theodule Ribot a clasificat procesele afective în:

a. trăiri intense şi lente;

b. emoţii inferioare şi superioare;

c. emoţii stenice şi astenice;

d. emoţii simple şi complexe.

27. Intelectul cuprinde şi o componentă:

a. logico-raţională;

b. volitivă;

c. afectivă;

d. emoţională.

28. Legea Yerkes şi Dodson se referă la:

a. corelaţia dintre motivaţie şi performanţă;

b. corelaţia dintre motivaţie şi dificultatea sarcinii;

c. corelaţia dintre optimul motivaţional şi creşterea dificultăţii

sarcinii;

d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei şi învăţare.

29. Efortul de a descoperi într-un material elemente interesante reprezintă:

a. un factor obiectiv al optimizării memoriei;

b. un factor subiectiv al educabilităţii memoriei;

c. o condiţie a memoriei voluntare;

d. o condiţie a păstrării informaţiei.

30. Oamenii care se bazează pe percepţii şi reprezentări au o

gândire de tip:

a. abstract-concret;

b. intuitiv-formal;

c. intuitiv-concret;

d. senzorio-motorie.

31. Exersarea fiecărei componente a activităţii face parte din:

a. faza iniţiala a formării deprinderii;

b. faza învăţării analitice;

c. faza articulării şi sistematizării;

d. faza automatizării.

32.Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre

următorii indicatori:

a. fidelitatea;

b. latura pragmatică;

c. latura semantică;

d. bilateralitate.

33. Stabilitatea este o calitate a voinţei care exprimă:

a. gradul de intensitate a atenţiei;

b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;

c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;

d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.

34. Efectul reglator exercitat de afectivitate depinde de:

a. conţinutul trăirii afective;

b. intensitatea şi durată;

c. calitatea trăirii afective;

d. nivelul trăirii afective.

35. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:

a. atletic;

b. somatoton;

c. melancolic;

d. bilios.

36. Expresia: ,,Nu înţeleg" reflectă:

a. necunoaşterea unor noţiuni;

b. lipsa cunoştinţelor anterioare;

c. disonanţa cognitivă;

d. imposibilitatea de a explica ceva.

37. Procesul de acomodare este, potrivit lui Piaget:

a. integrarea noilor cunoştinte la cele vechi;

b. prelucrarea informaţiilor;

c. combinarea informaţiilor;

d. asocierea informaţiilor.

38. Descrierea tipului temperamental introvertit stabil

aparţine lui:

a. Pavlov;

b. Galen;

c. Eysenck;

d. Kretschmer.

39. După modalitatea informaţională preferenţială, memoria

se împarte în:

a. vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică, gustativă;

b. voluntară şi involuntară;

c. mecanică şi logică;

d. de scurtă şi de lungă durată.

40. Caricaturiştii utilizează ca procedeu al imaginaţiei:

a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;

b. personificarea naturii;

c. schimbarea raporturilor cauzale;

d. contrastul.

41. Ca răspuns emoţional secundar al fricii putem întâlni:

a. apatia profundă;

b. agitaţia moderată;

c. sincopa;

d. accelerarea ritmului cardiac.

42. Mediul social cuprinde următoarele tipuri de relaţii:

a. interpersonale;

b. de comunicare;

c. profesionale;

d. politice.

43. După psihologul american Abraham Maslow, efectul

perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu

atât mai mare cu cât trebuinţa se afla mai aproape de:

a. vârful piramidei;

b. baza piramidei;

c. mijlocul piramidei;

d. extremităţile piramidei.

44. Gradul de corespondenţă calitativă dintre materialul

memorat iniţial şi cel

reprodus este exprimat de:

a. fidelitatea memoriei;

b. educabilitatea memoriei;

c. volumul memoriei;

d. promptitudinea memoriei.

45. Caracterul mijlocit al gândirii constă în:

a. utilizarea limbajului;

b. operarea cu informaţia furnizată de percepţii şi

reprezentări;

c. utilizarea operaţiilor formale;

d. utilizarea noţiunilor.

TEST 9

1. Rezolvarea unei probleme reprezintă o deprindere:

a. intelectuală;

b. motorie;

c. de învăţare;

d. de muncă.

2. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,

imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care:

a. nivelul fanteziei;

b. nivelul reveriei;

c. nivelul ideal-fantastic;

d. nivelul imaginaţiei reproductive.

3. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:

a. oamenii de ştiinţă;

b. artişti;

c. oameni în vârstă;

d. copii.

4. Dintre produsele gândirii fac parte:

a. transformările;

b. gândirea convergentă;

c. evaluarea;

d. cunoştinţele.

5. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care produce

şi transmite mesaje este:

a. canalul;.

b. semnalul;

c. codul;

d. emiţătorul.

6. Spre deosebire de computer, creierul uman:

a. poate stoca mai multe informaţii;

b. mai puţine informaţii;

c. posedă un singur bloc de memorare;

d. posedă mai multe blocuri memorative.

7. Printre fazele actului voluntar întâlnim:

a. luarea hotărârii;

b. reflectarea adecvată a obstacolelor;

c. declanşarea unei acţiuni mintale;

d. dirijarea conduitei.

8. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte

nivelul noţiunilor:

a. particulare;

b. simple;

c. complexe;

d. terţiare.

9. Potrivit lui Allport, trăsăturile individuale de caracter pot fi:

a. primare;

b. cardinale;

c. complexe;

d. simple.

10. După obiectele la care se referă, atenţia voluntară poate

fi:

a. perceptivă;

b. senzorială;

c. instinctivă;

d. voluntară.

11. Printre calităţile voinţei se enumeră:

a. răbdarea;

b. tăria şi fermitatea;

c. rezistenţa la frustrare;

d. insistenţa.

12. Stările de necesitate umane prezintă laturi:

a. exclusiv obiective;

b. exclusiv subiective;

c. obiective şi subiective;

d. externe şi interne.

13. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre

următorii indicatori:

a. completitudine;

b. latura semantică;

c. latura pragmatică;

d. închiderea sau nu a conexiunii inverse.

14. Habitudinile emoţionale constituie o componentă

esenţială a:

a. voinţei

b. caracterului;

c. atitudinii;

d. motivaţiei.

15. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile

dezvoltării intelectului

inteligenţa:

a. operatorie formală;

b. preoperatorie concretă;

c. senzorială;

d. emoţională.

16. Memoria involuntară funcţionează după principiul:

a. realităţii;

b. plăcerii;

c. importanţei;

d. ierarhiei trebuinţelor.

17. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:

a. o motivaţie intrinsecă;

b. o motivaţie dobândită;

c. o motivaţie negativă;

d. o motivaţie de intensitate ridicată.

18. Tipului somatic ectomorf descris de Sheldon îi corespunde

temperamentul:

a. sangvinic;

b. cerebroton;

c. limfatic;

d. introvertit.

19. Principalul schelet şi suport al activităţii mintale este

limbajul:

a. extern;

b. intern;

c. pasiv;

d. activ.

20. Caracterul general-abstract al gândirii constă în:

a. evidenţierea însuşirilor generale şi esenţiale ale

obiectelor

b. utilizarea operaţiilor formale;

c. utilizarea operaţiilor concrete;

d. utilizarea limbajului şi a noţiunilor.

21. După gradul de complexitate, aptitudinile se împart în:

a. speciale şi generale;

b. simple şi complexe;

c. înnăscute şi dobândite;

d. simple şi generale.

22. Funcţia limbajului de obţinere a informaţiilor prin dirijarea

operaţiilor de

analiză şi sinteza poartă denumirea de funcţie:

a. de comunicare;

b. de cunoaştere;

c. expresivă;

d. de reprezentare.

23. Condiţia principală a educabilităţii memoriei este:

a. efortul voluntar;

b. perseverenţa şi fermitatea;

c. motivaţia şi atenţia voluntară;

d. exerciţiul sistematic şi permanent.

24. Lapsusurile reprezintă reacţii ,,aberante" produse de:

a. neselectarea comportamentului de satisfacere;

b. nesemnalizarea conexiunii inverse la blocul de comandă

conştient;

c. neconştientizarea motivului;

d. neprelucrarea semnalelor în blocul de comandă conştient.

25. În înţelegere, sunt implicate ca procese:

a. asimilarea;

b. acomodarea;

c. asimilarea şi acomodarea;

d. interpretarea.

26. Expresia ,ne este frică pentru că fugim" poate aparţine:

a. teoriei Cannon-Bard;

b. teoriei Arnold-Lindsley;

c. teoriei James Lange;

d. teoriei Shaver.

27. Motivele homeostatice au rol de:

a. perfecţionare a organizării personalităţii;

b. transformare şi evoluţie;

c. schimbare şi perfecţionare;

d. restabilire a echilibrului biologic sau psihic.

28. Formularea unei opinii reprezintă un segment al atitudinii

la nivel:

a. decizional;

b. direcţional;

c. intenţional;

d. executiv.

29. Potrivit teoriei Cannon-Bard, rolul central în producerea

emoţiei îl deţine:

a. sistemul nervos parasimpatic;

b. SN simpatic;

c. SNC;

d. SN vegetativ.

30. În funcţie de gradul de structurare există:

a. trebuinţe biologice şi fiziologice;

b. de cunoaştere;

c. interne şi externe;

d. simple şi complexe.

31. Veriga care include secvenţa de elaborare şi stocare a

schemelor mişcărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui

sunet este veriga:

a. motorie:

b. de decodificare;

c. de recepţie;

d. a conexiunii inverse.

32. Relaţiile erotico-sexuale cuprind componente:

a. caracteriale;

b. senzoriale;

c. perceptive;

d. tactile.

33. Durata de păstrare activă, reactualizabilă, a celor

memorate face parte din:

a. trăinicia memoriei;

b. volumul memoriei;

c. completitudinea memoriei;

d. fidelitatea memoriei.

34. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:

a. veriga de execuţie, motorie;

b. veriga de reglare;

c. veriga de autocontrol;

d. veriga ludică.

35. Printre fazele rezolvării unei probleme întâlnim:

a. reactualizarea cunoştinţelor;

b. iluminarea;

c. reformularea problemei;

d. găsirea soluţiei.

36. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe

excitaţia şi inhibiţia

proceselor nervoase superioare întâlnim:

a. indicele impulsivităţii;

b. intensitatea fenomenelor psihice;

c. capacitatea de relaţionare interumană;

d. frecvenţa reacţiilor psihice.

37. Trebuinţa de mişcare este o trebuinţă:

a. inconştientă;

b. secundară;

c. înnăscută;

d. dobândită.

38. Filosofii pot avea un tip de gândire:

a. intuitiv-concret;

b. abstract-formal;

c. operator-concret;

d. operator-formal.

39. Extravertiţii se caracterizează prin:

a. plăcerea de a munci;

b. sociabilitate;

c. calm;

d. stabilitate afectivă.

40. După gradul de înţelegere a lucrurilor memorate,

memoria se împarte în:

a. voluntară şi involuntara;

b. mecanică şi logică;

c. de lungă şi de scurtă durată;

d. simplă şi complexă.

41. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:

a. latura semantică;

b. latura instrumentală;

c. latura univocă;

d. latura calitativă.

42. Operaţia gândirii caracterizată prin reconstituirea mintala a

unui întreg din

elementele sale izolate poartă denumirea de:

a. analiză;

b. sinteză;

c. generalizare;

d. abstractizare.

43. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:

a. funcţia de reglare a conduitei;

b. funcţia de susţinere-potenţare;

c. funcţia de optimizare a efortului;

d. funcţia de restabilire a echilibrului biologic şi psihic.

44. Nivelul de cultură generală reprezintă, în sistemul de

personalitate:

a. subsistemul instrumental;

b. subsistemul perceptiv;

c. subsistemul intelectual;

d. subsistemul de comunicare şi relaţionare.

45. Coeficientul de inteligenţă se exprima prin următorul

raport:

a. QI = vc/vm* 100;

b. QI= vm/vc*100;

c. QI=mv/vc*100;

d. QI=cv/mv*100.

TEST 10

1. Dintre produsele gândirii fac parte:

a. implicaţiile;

b. evaluările;

c. conţinuturile comportamentale;

d. simbolurile.

2. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale

elaborat socioistoric ce serveşte ca instrument de codificare şi

transmitere a informaţiei în procesul real al comunicării" este a:

a. limbii

b. limbajului

c. semnalului

d. semanticii.

3. Cantitatea de unităţi mnemonice care se reţin după o

singură prezentare

exprimă:

a. volumul memoriei;

b. selectivitatea memoriei;

c. caracterul logic şi sistemic;

d. fidelitatea.

4. Printre trăsăturile voluntare de caracter se numără:

a. spiritul de iniţiativă;

b. ambiţia;

c. perseverenţa;

d. luarea deciziei.

5. Interesele reprezintă:

a. stări de necesitate;

b. trebuinţe de supravieţuire;

c. stări motivaţionale simple;

d. suma motivaţiilor.

6. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi

subordonat celorlalţi doi:

a. comunicarea;

b. limba;

c. limbajul;

d. nici unul.

7. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte

nivelul:

a. categoriilor;

b. reprezentărilor;

c. percepţiilor;

d. senzaţiilor.

8. Expresia ,,vreau cutare lucru" caracterizează că fază a

actului voluntar:

a. luarea hotărârii;

c. apariţia impulsului şi stabilirea prealabila a scopului;

d. analiza şi lupta motivelor;

d. evaluarea şi corecţia.

9. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe

excitaţia şi inhibiţia

proceselor nervoase superioare întâlnim:

a. indicele impulsivităţii;

b. intensitatea fenomenelor psihice;

c. capacitatea de relaţionare interumană;

d. frecventa reacţiilor psihice.

10. Cea mai complexă formă a imaginaţiei este:

a. reveria;

b. imaginaţia productivă;

c. imaginaţia artistică;

d. imaginaţia politică.

11. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:

a. oamenii de ştiinţă;

b. artişti;

c. oameni în vârstă;

d. copii.

12. Ca răspuns emoţional secundar al furiei putem întâlni:

a. starea de oboseală;

b. starea de stupoare;

c. starea de frică;

d. starea de agitaţie.

13. Imaginea de sine se formează pana la vârsta de:

a. 3 ani;

b. pubertate;

c. 6 ani;

d. adolescenţă.

14. Corectitudinea transmisiei mesajului poartă denumirea

de:

a. semantică;

b. completitudine;

c. fidelitate;

d. promptitudine.

15. Stabilitatea este o calitate a voinţei care exprimă:

a. gradul de intensitate a atenţiei;

b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;

c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;

d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.

16. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile

dezvoltării intelectului inteligenţa:

a. emoţională;

b. interpersonală;

c. senzorio-motorie;

d. intrapersonală.

17. Manifestările temperamentale caracterizează:

a. limbajul şi gândirea;

b. motivaţia şi afectivitatea;

c. voinţa şi atenţia;

d. întreaga personalitate.

18. Memoria este legată îndeosebi de:

a. afectivitate;

b. limbaj;

c. senzaţii

d. percepţie, reprezentare şi gândire.

19. Atenţia involuntară poate fi provocată de:

a. experienţa anterioară;

b. o durere;

c. iniţiativa proprie;

d. mişcarea stimulilor.

20. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:

a. este menţinută continuu;

b. este înlăturată;

c. este provocată;

d. este intermitentă.

21. Expresiile emoţionale pot avea o funcţie:

a. adaptativă;

b. reglatorie;

c. de echilibrare;

d. de autocontrol.

22. Când un individ mănâncă tot timpul:

a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;

b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;

c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută şi cea

subiectivă continuă;

d. starea obiectivă de necesitate nu s-a produs.

23. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:

a. autoreglează comportamentul;

b. integrează informaţiile venite din mediul intern şi extern;

c. acţionează ca un mecanism de comandă control asupra

proceselor psihice;

d. serveşte la înţelegerea evenimentelor şi a fenomenelor.

24. Viteza cu care vorbim caracterizează:

a. adâncimea şi tăria fenomenelor psihice;

b. intensitatea fenomenelor psihice;

c. ritmul şi viteza fenomenelor psihice;

d. expresivitatea psihică.

25. Sfera de cuprindere a memoriei voluntare faţă de

memoria involuntară este:

a. mai mare;

b. mai mică;

c. egală;

d. interconectată.

26. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:

a. nevoia de somn;

b. plăcerea re1axăni;

c. plăcerea de a munci;

d. agresivitate.

27. Rapiditatea emiterii şi transmisiei mesajului poarta

denumirea de:

a. pragmatism;

b. promptitudine;

c. fidelitate;

d. completitudine.

28. Rezolvarea problemelor reprezintă:

a. depăşirea unei neînţelegeri;

b. depăşirea unei situaţii dificile de viată;

c. găsirea unei soluţii la o problemă;

d. depăşirea unui obstacol de ordin informaţional-cognitiv.

29. După psihologul american Abraham Maslow, efectul

perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu

atât mai mare cu cât trebuinţa se afla mai aproape de:

a. vârful piramidei;

b. baza piramidei;

c. mijlocul piramidei;

d. extremităţile piramidei.

30. Pentru un pictor, spiritul de observaţie poate:

a. asigura succesul activităţii;

b. fi indiferent faţă de performanţă;

c. asigura succesul în combinaţie cu alte însuşiri;

d. constitui o piedică în creativitate.

31. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:

a. veriga de recepţie şi decodificare;

b. veriga semantică;

c. veriga limbajului activ;

d. veriga limbajului pasiv.

32. Dintre formele limbajului care susţin memoria voluntară

întâlnim:

a. limbajul interior;

b. limbajul scris;

c. limbajul non-verbal;

d. verbal.

33. Motivele de optimizare au ca rol în sistemul de personalitate:

a. restabilirea echilibrului biologic sau psihic;

b. îmbogăţirea şi perfecţionarea organizării existente;

c. trecerea de la inferior la superior;

d. evoluţia de la simplu la complex.

34. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:

a. valorile semnalelor - intensitate, frecvenţă, durată;

b. completitudine;

c. promptitudine;

d. utilitarism.

35. Teoria lui Arnold-Lindsley poate fi denumită:

a. a stimulării;

b. a excitaţiei;

c. a activării;

d. a inhibiţiei.

36. Atitudinea faţă de muncă face parte din:

a. atitudinea faţă de sine;

b. atitudinea faţă de realitatea socială;

c. atitudinea faţă de ceilalţi oameni;

d. atitudinea faţă de lume şi viaţă.

37. Gândirea se situează în sistemul de personalitate în

cadrul:

a. subsistemului bioenergetic;

b. subsistemului perceptiv;

c. subsistemului intelectual;

d. subsistemului cognitiv şi de comunicare.

38. Afirmarea inteligenţei presupune:

a. funcţiile intelectuale;

b. procesele cognitive;

c. procesele cognitive şi reglatorii;

d. întreaga personalitate.

39. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:

a. o motivaţie intrinseca;

b. o motivaţie dobândită;

c. o motivaţie negativă;

d. o motivaţie de intensitate ridicată.

40. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea

nivelului de

dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:

a. reactualizarea;

b. promptitudinea;

c. fixarea;

d. păstrarea.

41. Reformularea problemei, ca fază a rezolvării de probleme,

facilitează:

a. perceperea problemei;

b. formarea unui model;

c. verificarea rezultatului;

d. alegerea metodei de rezolvare.

42. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă

legătura mesajului cu stările de necesitate ale receptorului:

a. latura semantică;

b. latura logico-matematică;

c. latura cantitativă;

d. latura pragmatică.

43. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:

a. atletic;

b. somatoton;

c. melancolic;

d. bilios.

44. Teoria mecanicistă a formării deprinderilor este

reprezentată de:

a. R. Descartes;

b. A. Comte;

c. Aristotel;

d. Platon.

45. Relevarea şi reţinerea unor însuşiri sau relaţii şi

eliminarea sau trecerea cu vederea a altora face parte din

următoarea operaţie a gândirii:

a. concretizarea;

b. sinteza;

c. generalizarea:

d. abstractizarea.

SOLUŢIE TEST 1

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 B IMAGINAŢIE 2 C LIMBAJUL3 A TEMPERAMENTUL4 C AFECTIVITATEA5 C MOTIVAŢIA6 B LIMBAJUL7 D GÂNDIREA8 D MEMORIA9 A LIMBAJUL10 C MOTIVAŢIA

11 C MEMORIA12 D CARACTERUL13 B GÂNDIREA14 B MEMORIA 15 E ATENŢIA16 A VOINŢA17 D PERSONALITATEA18 D TEMPERAMENTUL19 C PERSONALITATEA20 C LIMBAJUL21 C MOTIVAŢIA22 A AFECTIVITATEA23 D ATENŢIA24 C VOINŢA25 A LIMBAJUL26 A APTITUDINI27 D CARACTERUL28 A GÂNDIREA29 C MOTIVAŢIA30 C VOINŢA31 A AFECTIVITATEA32 B LIMBAJUL33 A GÂNDIREA34 B AFECTIVITATEA35 A MEMORIA36 B ATENŢIA37 D GÂNDIREA38 A APTITUDINI39 A AFECTIVITATEA40 B GÂNDIREA41 B MOTIVAŢIA42 B GÂNDIREA43 D TEMPERAMENTUL44 B VOINŢA45 A MOTIVAŢIA

77

SOLUŢIE TEST 2

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A MOTIVAŢIA2 D LIMBAJUL3 A AFECTIVITATEA4 D VOINŢA5 D MOTIVAŢIA6 A LIMBAJUL7 C IMAGINAŢIE8 C GÂNDIREA9 D MEMORIA10 C MOTIVAŢIA11 A LIMBAJUL12 C TEMPERAMENTUL13 B VOINŢA14 B TEMPERAMENTUL15 D ATENŢIA16 D AFECTIVITATEA17 D CARACTERUL18 A GÂNDIREA19 B PERSONALITATEA20 C MEMORIA21 B APTITUDINI22 D PERSONALITATEA23 B CARACTERUL24 B GÂNDIREA25 C MEMORIA26 D LIMBAJUL27 C AFECTIVITATEA28 A VOINŢA29 B GÂNDIREA30 A MOTIVAŢIA31 C LIMBAJUL

32 A VOINŢA33 B AFECTIVITATEA34 B MOTIVAŢIA35 D APTITUDINI36 A GÂNDIREA37 A VOINŢA38 C LIMBAJUL39 D MOTIVAŢIA40 A MEMORIA41 D AFECTIVITATEA42 B GÂNDIREA43 D ATENŢIA44 A GÂNDIREA45 C TEMPERAMENTUL

SOLUŢIE TEST 3

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 C ATENŢIA2 A LIMBAJUL3 A GÂNDIREA4 A MOTIVAŢIA5 B LIMBAJUL6 C VOINŢA7 A MOTIVAŢIA8 B TEMPERAMENTUL9 B IMAGINAŢIE10 C MOTIVAŢIA11 Dunăre GÂNDIREA12 A AFECTIVITATEA13 Dunăre CARACTERUL14 Dunăre MEMORIA 15 B PERSONALITATEA16 Dunăre ATENŢIA17 A LIMBAJUL

18 C GÂNDIREA19 B VOINŢA20 B LIMBAJUL21 C GÂNDIREA22 A MOTIVAŢIA23 B VOINŢA24 A MEMORIA25 C AFECTIVITATEA26 A VOINŢA27 C MEMORIA28 A TEMPERAMENTUL29 B LIMBAJUL30 A AFECTIVITATEA31 A GÂNDIREA32 A APTITUDINI33 A MEMORIA34 B LIMBAJUL35 C AFECTIVITATEA36 A MOTIVAŢIA37 A GÂNDIREA38 B PERSONALITATEA39 C CARACTERUL40 A MEMORIA41 B AFECTIVITATEA42 A GÂNDIREA43 B APTITUDINI44 C TEMPERAMENTUL45 C ATENŢIA

SOLUŢIE TEST 4

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 D GÂNDIREA2 D MOTIVAŢIA3 B AFECTIVITATEA4 A ATENŢIA5 A LIMBAJUL

6 D VOINŢA7 B LIMBAJUL8 C MOTIVAŢIA9 B PERSONALITATEA10 D TEMPERAMENTUL11 A APTITUDINI12 A MEMORIA13 A APTITUDINI14 A VOINŢA15 B GÂNDIREA16 D PERSONALITATEA17 C CARACTERUL18 C MEMORIA19 C AFECTIVITATEA20 A LIMBAJUL21 B GÂNDIREA22 C MOTIVAŢIA23 B TEMPERAMENTUL24 C VOINŢA25 A MEMORIA26 A LIMBAJUL27 B MOTIVAŢIA28 B GÂNDIREA29 B AFECTIVITATEA30 C IMAGINAŢIE31 B TEMPERAMENTUL32 C MEMORIA33 B MOTIVAŢIA34 A GÂNDIREA35 D ATENŢIA36 B TEMPERAMENTUL37 A LIMBAJUL38 B MOTIVAŢIA39 D VOINŢA40 A MOTIVAŢIA41 C GÂNDIREA42 C TEMPERAMENTUL43 D AFECTIVITATEA44 C CARACTERUL

45 D ATENŢIA

SOLUŢIE TEST 5

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 D LIMBAJUL2 D AFECTIVITATEA3 D PERSONALITATEA4 A VOINŢA5 D ATENŢIA6 C CARACTERUL7 A LIMBAJUL8 D ATENŢIA9 D VOINŢA10 A LIMBAJUL11 C MOTIVAŢIA12 D VOINŢA13 C PERSONALITATEA14 C LIMBAJUL15 A VOINŢA16 C TEMPERAMENTUL17 A LIMBAJUL18 D AFECTIVITATEA19 D IMAGINAŢIE20 C GÂNDIREA21 A MEMORIA22 C APTITUDINI23 C ATENŢIA24 C TEMPERAMENTUL25 D PERSONALITATEA26 C GÂNDIREA27 C LIMBAJUL28 C AFECTIVITATEA29 C MOTIVAŢIA30 D GÂNDIREA31 D ATENŢIA32 A TEMPERAMENTUL33 C LIMBAJUL

34 D MEMORIA35 C AFECTIVITATEA36 C TEMPERAMENTUL37 D GÂNDIREA38 A MEMORIA39 B GÂNDIREA40 A MEMORIA41 C CARACTERUL42 A AFECTIVITATEA43 A LIMBAJUL44 C APTITUDINI45 A VOINŢA

SOLUŢIE TEST 6

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A AFECTIVITATEA2 B CARACTERUL3 D LIMBAJUL4 D ATENŢIA5 C GÂNDIREA6 C MEMORIA7 A MOTIVAŢIA8 D ATENŢIA9 D LIMBAJUL10 A GÂNDIREA11 B TEMPERAMENTUL12 B PERSONALITATEA13 B MOTIVAŢIA14 C TEMPERAMENTUL15 A GÂNDIREA16 C LIMBAJUL17 D IMAGINAŢIE18 D MOTIVAŢIA19 A AFECTIVITATEA

20 B LIMBAJUL21 D VOINŢA22 A CARACTERUL23 D MOTIVAŢIA24 A MEMORIA25 A AFECTIVITATEA26 C TEMPERAMENTUL27 C GÂNDIREA28 B MOTIVAŢIA29 D MEMORIA30 A GÂNDIREA31 D AFECTIVITATEA32 C PERSONALITATEA33 A MOTIVAŢIA34 C AFECTIVITATEA35 A GÂNDIREA36 D ATENŢIA37 A MEMORIA38 A AFECTIVITATEA39 C VOINŢA40 C APTITUDINI41 C GÂNDIREA42 D ATENŢIA43 C APTITUDINI44 A AFECTIVITATEA45 C GÂNDIREA

SOLUŢIE TEST 7

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A CARACTERUL2 C VOINŢA3 D ATENŢIA4 C MOTIVAŢIA5 A GÂNDIREA6 C MEMORIA7 B ATENŢIA8 D AFECTIVITATEA

9 D PERSONALITATEA10 A LIMBAJUL11 B GÂNDIREA12 A MOTIVAŢIA13 B AFECTIVITATEA14 A MEMORIA15 D MOTIVAŢIA16 B GÂNDIREA17 A LIMBAJUL18 B MEMORIA19 D ATENŢIA20 B MOTIVAŢIA21 B LIMBAJUL22 C GÂNDIREA23 C MOTIVAŢIA24 A AFECTIVITATEA25 B IMAGINAŢIE26 B MOTIVAŢIA27 A GÂNDIREA28 D TEMPERAMENTUL29 D APTITUDINI30 C MEMORIA31 A TEMPERAMENTUL32 A CARACTERUL33 A AFECTIVITATEA34 D VOINŢA35 A GÂNDIREA36 A PERSONALITATEA37 D MEMORIA38 C TEMPERAMENTUL39 C AFECTIVITATEA40 D LIMBAJUL41 C APTITUDINI42 C LIMBAJUL43 A MOTIVAŢIA44 B GÂNDIREA45 D AFECTIVITATEA

SOLŢIE TEST 8

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A AFECTIVITATEA2 A GÂNDIREA3 A VOINŢA4 A LIMBAJUL5 C TEMPERAMENTUL6 C MOTIVAŢIA7 B TEMPERAMENTUL8 C GÂNDIREA9 C MOTIVAŢIA10 A APTITUDINI11 B PERSONALITATEA12 A LIMBAJUL13 A MOTIVAŢIA14 C TEMPERAMENTUL15 D CARACTERUL16 A LIMBAJUL17 A GÂNDIREA18 B AFECTIVITATEA19 C CARACTERUL20 B LIMBAJUL21 B MEMORIA22 A GÂNDIREA23 A TEMPERAMENTUL24 C MOTIVAŢIA25 C MEMORIA26 B AFECTIVITATEA27 A GÂNDIREA28 C MOTIVAŢIA29 B MEMORIA30 C GÂNDIREA31 B VOINŢA32 A LIMBAJUL33 D ATENŢIA34 B AFECTIVITATEA35 B TEMPERAMENTUL36 C GÂNDIREA

37 B APTITUDINI38 C TEMPERAMENTUL39 A MEMORIA 40 D IMAGINAŢIE41 A AFECTIVITATEA42 A PERSONALITATEA43 B MOTIVAŢIA44 A MEMORIA45 B GÂNDIREA

SOLUŢIE TEST 9

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A VOINŢA2 B IMAGINAŢIE3 D ATENŢIA4 A GÂNDIREA5 D LIMBAJUL6 D MEMORIA7 A VOINŢA8 A GÂNDIREA9 B CARACTERUL10 B ATENŢIA11 B VOINŢA12 C MOTIVAŢIA13 A LIMBAJUL14 D AFECTIVITATEA15 A GÂNDIREA16 B MEMORIA17 C MOTIVAŢIA18 B TEMPERAMENTUL19 B LIMBAJUL20 A GÂNDIREA21 B APTITUDINI22 B LIMBAJUL23 D MEMORIA

24 C MOTIVAŢIA25 C GÂNDIREA26 C AFECTIVITATEA27 D MOTIVAŢIA28 D CARACTERUL29 C AFECTIVITATEA30 D MOTIVAŢIA31 A LIMBAJUL32 B PERSONALITATEA33 A MEMORIA34 A LIMBAJUL35 C GÂNDIREA36 A TEMPERAMENTUL37 C MOTIVAŢIA38 B GÂNDIREA39 B TEMPERAMENTUL40 B MEMORIA41 A LIMBAJUL42 B GÂNDIREA43 B MOTIVAŢIA44 A PERSONALITATEA45 B APTITUDINI

SOLUŢIE TEST 10

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A GÂNDIREA2 A LIMBAJUL3 A MEMORIA4 A CARACTERUL5 A MOTIVAŢIA6 C LIMBAJUL7 A GÂNDIREA8 B VOINŢA

9 A TEMPERAMENTUL10 B IMAGINAŢIE11 D ATENŢIA12 A AFECTIVITATEA13 C PERSONALITATEA14 C LIMBAJUL15 D ATENŢIA16 C GÂNDIREA17 D TEMPERAMENTUL18 D MEMORIA19 C ATENŢIA20 B MOTIVAŢIA21 A AFECTIVITATEA22 c MOTIVAŢIA23 C GÂNDIREA24 D TEMPERAMENTUL25 A MEMORIA26 D TEMPERAMENTUL27 B LIMBAJUL28 D GÂNDIREA29 B MOTIVAŢIA30 C APTITUDINI31 A LIMBAJUL32 D MEMORIA33 B MOTIVAŢIA34 A LIMBAJUL35 C AFECTIVITATEA36 B CARACTERUL37 D PERSONALITATEA38 D APTITUDINI39 C MOTIVAŢIA40 B MEMORIA41 D GÂNDIREA42 D LIMBAJUL43 B TEMPERAMENTUL44 C VOINŢA45 D GÂNDIREA

PRETESTAREA EXAMENULUI

DE BACALAUREAT 2003

Proba scrisa la PSIHOLOGIE (o ora

saptămana1)

VARIANTA A

1. Ca organizare distinctă a structurilor de adaptare la mediu,

personalitatea:

a. se formează începând de la naştere;

b. se formează începând cu vârsta şcolarităţii, sub influenţa

factorilor educaţionali;

c. există încă de la naştere, fiind un dat genetic;

d. apare abia în adolescenţă, o dată cu maturizarea operaţională a

gândirii.

2. Perioada caracterizată prin menţinerea unui bun

randament intelectual, prin echilibru afectiv şi prin afirmarea

în plan profesional este:

a. maturitatea;

b. pubertatea;

c. bătrâneţea;

d. adolescenţa.

3. Ca factor al personalităţii, ereditatea determină în mod

hotărâtor:

a. deprinderile;

b. temperamentul;

c. caracterul;

d. aptitudinile.

4. Ansamblul schimbărilor bio-psiho-sociale evidenţiate de

evoluţia vieţii

fiecărui om constituie dezvoltarea:

a. interindividua1ă;

b. ontogenetică;

c. antropogenetică;

d. filogenetică.

5. Interdependenţa dintre gândire şi limbaj este evidenţiată

de:

a. legăturile strânse existente între normele gramaticale şi

normele logicii formale;

b. posibilitatea exprimării unor stări afective prin mijloace

nonverbale de comunicare;

c. independenţa operaţiilor gândirii faţă de conţinuturile

comunicării;

d. dependenţa operaţiilor gândirii de funcţiile limbajului.

6. Funcţia limbajului care este evidenţiată prin alăturarea de

cuvinte: ,,Ala, bala, portocala" este funcţia:

a. de cunoaştere;

b. de comunicare;

c. dialectică;

d. ludică.

7. Domeniul performanţial de lucru al gândirii este:

a. algoritmica;

b. rezolvarea de probleme;

c. înţelegerea;

d. formarea noţiunilor.

8. Ca ansamblu de procedee rezolutive, euristica desemnează

un ansamblu de:

a. modalităţi de lucru bazate pe reguli precise, cu eficienţă

sigură;

b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor;

c. strategii antirutiniere de lucru a gândirii;

d. modalităţi de rezolvare a unor tipuri bine precizate de

probleme.

9. Faţă de achiziţiile anterioare, stadiul operaţiilor formale,

atins în dezvoltarea intelectului la adolescenţă permite

realizarea de:

a. operaţii cu noţiuni;

b. raţionamente ipotetico-deductive;

e. raţionamente inductive;

f. operaţii concrete cu clase şi relaţii.

10. Înclinaţia către egocentrism şi antropomorfism

caracterizează în mod

preponderent:

a. maturitatea;

b. copilăria;

c. adolescenţa;

d. bătrâneţea.

11. Reacţia în faţă autorităţi, caracteristică primilor ani ai

adolescenţei este:

a. independenţa, opoziţia, respectul reciproc;

b. atitudinea protestatară, dorinţa de afirmare, inconsecvenţa;

c. atitudinea împăciuitoare, încrederea în sine, ironia;

d. frustrarea, dependenţa, furia.

12. Pasiunile sunt trăiri afective:

a. foarte intense, stabile, de lungă durată, care antrenează

întreaga personalitate;

b. difuze şi generalizate, de intensitate redusă, care dau o

anumită tonalitate întregii noastre vieţi psihice;

c. de scurtă durată, de intensitate variabilă, care exprimă

reacţiile noastre la situaţiile cu care ne confruntăm;

d. complexe, de lungă durată, de intensitate moderată.

13. Distributivitatea, ca una dintre însuşirile atenţiei, constă

în:

a. posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli şi de a

oscila între ei;

posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli şi de a

oscila intre ei;

b. capacitatea de a selecta din mediu un singur element,

ignorându-i pe ceilalţi;

c. posibilitatea comutării intenţionate a atenţiei de la o

activitate la alta;

d. capacitatea de a comuta alternativ şi rapid atenţia de la o

sarcină la alta, pentru optimizarea activităţii desfăşurate.

14. Comportamentul prosocial exclude comportamentul:

a. agresiv;

24.de încurajare;

25.altruist;

26.de ajutorare.

15. Este adevărat enunţul conform căruia:

a. motivaţia exprimă orientarea activă şi relativ stabilă a

personalităţii spre anumite domenii de activitate;

b. limbajul reprezintă trăirile subiective de scurtă durată şi cu

intensitate variabilă care exprimă reacţiile noastre la situaţiile

cu care ne confruntăm;

c. gândirea este un proces cognitiv superior, având rol central în sistemul

psihic uman;

d. nivelul de aspiraţie desemnează ansamblul factorilor care

declanşează şi coordonează combinatorica imaginativă.

16. Din punct de vedere psihologic, inteligenţa este abordată

ca:

a. latura relaţional-valorică a personalităţii;

b. ansamblu de aptitudini practice şi generale;

c. ansamblu de trăsături de voinţă;

d. latura energetică a personalităţii.

17. Între conştient şi inconştient:

a. sunt posibile relaţii, unele conţinuturi ale inconştientului

pot deveni conştiente în condiţii speciale;

b. există treceri numeroase, conştientul valorifică în câmpul

actual al conştiinţei acumulările inconştientului;

c. în condiţiile unei vieţi psihice sănătoase nu există nici o

relaţie, inconştientul e inaccesibil conştiinţei;

d. sunt posibile treceri reciproce doar în condiţiile de boală

psihică.

89

18. Cele patru temperamente de bază, cunoscute încă din

antichitate, sunt:

a. flegmatic, apatic, melancolic, coleric;

b. sangvinic, flegmatic, melancolic, coleric;

c. coleric, sentimental, nervos, amorf;

d. extravertit, introvertit, coleric, sangvinic.

19. Nu reprezintă o particularitate a proceselor afective:

a. polaritatea;

b. durata;

c. independenţa;

d. intensitatea.

20. Capacitatea de a menţine atenţia asupra aceluiaşi obiect

un timp mai

îndelungat desemnează:

a. stabilitatea atenţiei;

b. mobilitatea atenţiei;

c. concentrarea atenţiei;

d. volumul atenţiei.

21. Nu reprezintă o relaţie interpersonală:

a. dragostea;

b. căsătoria;

c. limbajul;

d. prietenia.

22. Atenţia constă în:

a. concentrarea şi focalizarea energiei psihonervoase înspre

realizarea optimă a relaţiei om-lume;

b. dirijarea şi concentrarea energiei psihonervoase în vederea

atingerii scopurilor conştient propuse;

c. activarea selectivă, concentrarea şi orientarea energiei

psihonervoase;

d. activarea selectivă, concentrarea şi orientarea voluntară a

energiei fizice.

23. Ca element din structura motivaţiei, trebuinţele:

a. constau într-un set de mecanisme biofizice înnăscute,

prezente la toţi oamenii;

b. reprezintă efectul tuturor acţiunilor umane;

c. sunt dobândite de-a lungul existentei omului, fiind diferite de la individ la

individ;

d. sunt atât înnăscute, cât şi dobândite, iar nesatisfacerea lor

prelungită este dăunătoare.

24. Funcţia imperativ-persuasivă a limbajului constă în:

a. transferul unor conţinuturi informaţionale de la o persoană

la alta;

b. influenţarea voinţei destinatarului mesajului;

c. contribuţia la descărcarea tensiunii nervoase a

emiţătorului;

d. sublinierea trăirilor emoţionale ale emiţătorului.

25. Afectivitatea reprezintă un ansamblu de:

a. fenomene complexe prin intermediul cărora activitatea

umană este stimulată constant;

b. fenomene având rol de declanşare şi susţinere energetică a

activităţi.

c. procese referitoare la concentrarea şi focalizarea

distributivă a efortului mintal;

d. procese care reflectă relaţiile om-lume, sub formă de trăiri.

26. Din punct de vedere psihologic, motivaţia reprezintă:

a. un proces de sensibilizare selectivă faţă de realitatea

externă;

b. un proces reglator cu rol esenţial în declanşarea, orientarea

şi modificarea conduitei, independent de factorii externi;

c. un ansamblu de factori şi mecanisme psihice care

declanşează, orientează şi susţin energetic activitatea

umană;

d. o activitate psihică reglatorie care declanşează activitatea

şi o susţine energetic.

27. Deliberarea se regăseşte în etapa (faza) actului voluntar

denumită:

a. lupta motivelor;

b. elaborarea planului de acţiune;

c. prefigurarea intenţiei;

d. luarea hotărârii.

28. Voinţa este considerată ca fiind un proces:

a. reglatoriu realizat prin mijloace verbale care rezultă din

ciocnirea dintre posibilităţile subiectului şi caracteristicile

realităţii;

b. de autoreglaj superior prin care se mobilizează energie

psiho-nervoasă în vederea atingerii scopurilor şi depăşirii

obstacolelor;

c. de autoreglaj superior, ce constă în concentrarea şi

orientarea energiei psiho-nervoase;

d. de orientare a resurselor psiho-fizice ale persoanei în

vederea adaptării la mediu.

29. Optimul motivaţional este expresia unei relaţii adecvate

între:

a. gradul de dificultate al sarcinii şi mărimea intensităţii

motivaţiei;

b. de dificultate a sarcinii şi imaginea de sine a subiectului;

c. voinţa şi posibilităţile reale ale subiectului de a face faţă

unei cerinţe;

d. imaginea de sine a subiectului şi nivelul său de aspiraţii.

30. În sfera afectivităţii umane intră:

a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziţii;

b. dispoziţii, afecte, emoţii, sentimente, pasiuni;

c. emoţii, idealuri, pasiuni, afecte, interese;

d. emoţii, pasiuni, dispoziţii, interese, idealuri.

31. Produsul imaginaţiei se caracterizează prin:

a. noutate şi originalitate faţă de datele de la care porneşte;

b. caracter riguros şi logic;

c. fidelitate faţă de informaţiile din experienţa anterioară;

d. caracter abstract-generalizator.

32. Caracteristica definitorie pentru memorie este aceea de proces:

a. cognitiv-intelectiv de întipărire, stocare şi reactuializare

selectivă a informaţiilor;

b. senzorial-cognitiv de întipărire, stocare şi reactualizare a

informaţiei;

c. cognitiv superior de întipărire şi stocare a experienţei de

cunoaştere;

d. psihic care asigură reţinerea informaţiei în funcţie de

nevoile activităţilor desfăşurate.

33. Memoria şi gândirea au ca element comun faptul că

ambele:

a. sunt activităţi psihice complexe, specific umane;

b. sunt procese intelectuale;

c. vehiculează informaţii esenţiale despre clase de obiecte şi

fenomene;

d. ilustrează capacităţi generale, specific umane.

34. Acuitatea vizuală este o aptitudine:

a. simplă;

b. complexă;

c. generală;

d. specială.

35. Pentru structurarea personalităţii, relaţiile interpersonale

reprezintă:

a. idealul;

b. rezultatul imediat;

c. fundamentul;

d. scopul final.

36. Un element caracteristic al temperamentului este

exprimat de faptul că:

a. trăsăturile temperamentale nu pot fi ierarhizate valoric;

b. omul nu este responsabil de reacţiile sale în diferite

împrejurări;

c. poate fi complet modificat prin educaţie;

d. temperamentele nu se exprimă în activitatea psihică şi în

conduita morală a subiectului.

37. Este întotdeauna un comportament agresiv acela manifestat de:

a. părintele care îşi pedepseşte fizic copilul;

b. poliţistul care imobilizează un infractor;

c. persoana care pătrunde prin forţă pe proprietatea altei

persoane;

d. medicul care provoacă durere pacientului.

38. Comportamentele prosociale sunt acelea care au:

a. urmări pozitive, în plan personal, pentru autorul lor;

b. efecte de atracţie interpersonală;

c. efecte pozitive asupra celorlalţi;

d. urmări benefice, întotdeauna recompensate de societate.

39. În calitate de componente de bază ale caracterului,

atitudinile se caracterizează prin:

a. exprimare variabilă, fiind influenţate de circumstanţe;

b. exprimarea automatizată în comportament a valorilor

asimilate prin învăţare;

c. raportare selectivă şi relativ stabilă, în funcţie de situaţie;

d. raportare constantă, stabilă, la realitate.

40. Conceptele sau noţiunile sunt produsele fundamentale

ale:

a. gândirii;

b. voinţei;

c. imaginaţiei;

d. limbajului.

41. Este un comportament prosocial acela manifestat de:

a. o persoană care donează bani unui azil de bătrâni;

b. o persoană care înapoiază un bun posesorului;

c. angajaţii cărora li se reţine un procentaj din salariu pentru

fondul de sănătate;

d. elevul care îşi ajută colegul la examen oferindu-i răspunsul

la test.

42. În sistemul de personalitate caracterul:

a. reglează conduita în vederea atingerii scopurilor propuse;

b. asigură relaţionarea cu semenii în vederea obţinerii unor

rezultate superioare mediei;

c. asigură tonusul necesar implicării în activitate;

d. reglează din interior concordanţa conduitei cu exigenţele

impuse de societate.

43. Aptitudinile se demonstrează în:

a. calitatea superioară a produsului realizat;

b. interesul manifestat de subiect pentru o anumită activitate;

c. cunoştinţele, experienţa deţinute într-un domeniu;

d. dotarea psihică deosebită de care dispune subiectul.

44. Pentru temperament, caracterul are rol de:

a. punct de plecare pentru manifestările temperamentale;

b. instanţă de valorizare a trăsăturilor temperamentale;

c. instanţă de control şi valorificare;

d. element de dinamizare, energizare.

45. În calitate de componente ale laturi relaţional-valorice a

personalităţii, atitudinile sunt:

a. formate din elemente dobândite şi înnăscute;

b. întotdeauna înnăscute;

c. întotdeauna dobândite prin învăţare;

d. formate uneori din elemente dobândite.

Grila de răspunsuri:

1 A2 A3 B4 B5 A6 D7 B8 C9 C10 B11 B12 A13 D14 A15 C16 B17 A

18 B19 C20 A21 C22 C23 D24 B25 D26 C27 A28 B29 A30 B31 A32 A33 B34 A35 C36 A37 A38 C39 D40 A41 A42 D43 A44 C45 C

CUPRINS

Teste

Soluţii teste

Pretestarea examenului de bacalaureat 2003