90394336 tehnologia de executie a fundatiilor
Post on 26-Jul-2015
256 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Tehnologia de executie a fundatiilor
CUPRINSA. PIESE SCRISE
Tehnologia de executie a fundatiilor ............................................................................. 1
CUPRINS ....................................................................................................................... 1
1. MEMORIU TEHNIC.....................................................................................................1
1.1.DATE GENERALE ..................................................................................................... 1
1.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR ............................................................ 5
1.3. SOLUTII TEHNICE PENTRU LOCUINTA INDIVIDUALA DUPLEX P+E .......................... 7
2.DOCUMENTATIA TEHNICO ECONOMICA....................................................................14
2.1. ANTEMASURATOARE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR ........................................ 15
3.BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................22
B.PIESE DESENATE
1. PLAN FUNDATII
2. SECTIUNI FUNDATII
1. MEMORIU TEHNIC
1.1.DATE GENERALEBeneficiarul Acestui proiect are la dispozitie are la dispozitie un teren in proprietate
amplasat in localitatea Bod Sat, jud. Brasov. Terenul este de forma dreptunghiulara, cu
suprafata aproximativ de 2337 mp, pe aceasta suprafata se va construe o casa tip
duplex. Constructia proiectata va avea un regim de inaltime de P+E, fiind realizata pe
structura din zidarie portanta, stalpisori din beton armat si centura.
1
Terenul pecare se amplaseaza constructiaare dimensiunea cumulate de aproximativ
30m la frontal stradal si 79m pe directie perpendicular, fiind amplasat in zona de
locuinte individuale si collective.
Sistemul constructive al imobilului este realizat din zidarie de caramida tip “GVP” cu
grosimea de 37.5cm la exterior si 25cm la interior, samburi din beton armat. Structura de
rezistenta descarca pe fundatii continue din beton
Sarpanta este realizata din cherestea, iar invelitoarea din tigla metalica. Toate
elementele sarpantei se trateaza ignifug, hidrofug si fungicide, inainte de montarea
definitive la pozitie.
Dimensiuni constructive:
Dimensiuni in plan 13.10 mx 12,25m
Cota 0.00 se considera fata superioara a pardoselii finite de la parter
Placa peste parter se va afla la cota +2.65 fata de cota 0.00
Placa peste parter se va afla la cota +5.30 fata de cota 0.00
Inaltimea la streasina 3.75m fata de cota 0.00
Inaltimea la coama 7.90 m fata de cota 0.00
Compartimentarea si dimensiunile incaperilor si diferitelor functiuni au fost alese
asa incat sa corespunda exigentelor ambelor familii.
1.1.1 DESCRIEREA FUNCTIUNILOR
PARTER-contine urmatoarele compartimentari
PARTEA STANGA
1. Bucatarie – loc de luat masa- 13.89 mp, pardoseala parchet
2. Bucatarie – 5.80mp, pardoseala gresie
3. Camara – 3.35 mp, pardoseala gresie
4. Grup sanitar- 3.02mp, pardoseala gresie
5. Hol acces – 14.87mp, pardoseala gresie
6. Camera de zi – 24.15, pardoseala gresie
7. Terasa – 13.25mp, pardoseala gresie exterior
PARTEA DREAPTA
1. Bucatarie – loc de luat masa- 13.89 mp, pardoseala parchet
2. Bucatarie – 5.80mp, pardoseala gresie
3. Camara – 3.35 mp, pardoseala gresie
4. Grup sanitar- 3.02mp, pardoseala gresie
2
5. Hol acces – 14.87mp, pardoseala gresie
6. Camera de zi – 24.15, pardoseala gresie
7. Terasa – 13.25mp, pardoseala gresie exterior
ETAJ
PARTEA STANGA
8. Hol casa scarii – 7.01mp, pardoseala parchet
9. Dormitor 1 - 11.80mp, pardoseala parchet
10.Dormitor 2- 11.11mp, pardoseala parchet
11.Dormitor 3- 21.12mp, pardoseala parchet
12.Grup sanitary- 9.60 mp pardoseala parchet
PARTEA STANGA
8. Hol casa scarii – 7.01mp, pardoseala parchet
9. Dormitor 1 - 11.80mp, pardoseala parchet
10.Dormitor 2- 11.11mp, pardoseala parchet
11.Dormitor 3- 21.12mp, pardoseala parchet
12.Grup sanitary - 9.60 mp pardoseala parchet
1.1.2 SISTEMUL CONSTRUCTIV
Suprafata construita totala a imobilului(inclusive terase) – 112.8 x 2 = 225.6 4mp
a. Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din :
- Fundatii continue din beton armat sub ziduri
- Zidarie din caramida portanta, stalpisori si century din b.a.
- Sarpanta este realizata din cherestea, iar invelitoarea din tigla metalica.
Elementele sarpantei se trateaza ignifug, hidrofug si fungicide, inainte de
montarea definitive la pozitie.
- lementele din lemn sunt imbinate intre ele cu placute cu scoabesi cuie,
cosoraoabele vor fi legate de centura prin buloane , montate din metro in
metru
- planseul din b.a.este de 15cm pe un pat de nisip de egalizare izolat cu folie din
polietilene.
- Cota 0.00 reprezinta fata superioara a pardoselii finite de la parter si este cu
50cm mai sus fata de terenul amenajat.
b. Invelitoarea:
3
- Este din panouri metalice: placi ondulatedin metal cu strat de acoperire
poliester de 25
- Lungimea efectiva apanoului este de 1175mm,2245mm,3315mm
- Greutate 6.3kg/panou
- Inaltimea ondulei 38 mm
- Latimea ondulei 95 mm
- Grosimea 3 mm
- Culoare rosu caramiziu
c. Compartimentari:
- Incideri perimetrale realizate de ziduri exterioare portante de 37.5 cm
- La interior, ziduri portante de 25 cm
- Zidaria neportanta este de 12.5 cm grosime sau dupa caz, gips carton montat
pe structura metalica cu termoizolatie de 10cm
d. Finisaje:
- Zugraveala de exterior lavabila in zona parterului – culoare galbena
- Zugraveala de exterior lavabila in zona etajului – culoare alba
- Zugraveala de interior lavabila in camere – culoare galbena
- Faianta pana la 2.5 m in grupuri sanitare si gresie ca pardosela
- Parchet in camera sip e hol
4
1.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR
1.2.1 CLASIFICAREA FUNDATIILOR
Fundaţia este partea principală a structurii de rezistenţă a clădirii prin care se realizează
încastrarea construcţiei în terenul de fundare şi transmiterea eforturilor rezultate din
ansamblul acţiunilor exterioare la pământ. Totodată prin intermediul fundaţiilor se
transmit structurii eforturi rezultate din mişcările terenului determinate de acţiunile
seismice.
Fundaţiile pot fi:
-Fundaţii directe – au o suprafaţă mărită de rezemare pe teren situată la
adâncime mică
- izolate – rigide, lucrând la compresiune
- izolate – elastice, din beton armat
- continue – rigide
- continue – elastice
- reţele de grinzi
- radiere
-Fundaţii indirecte – au o suprafaţă laterală mare de transmitere a încărcărilor la
teren
Fig. .1. Fundatii: a) izolată; b) continuă; c) reţele de grinzi; d) radier;
e) talpă rezemată pe piloţi
-Fundaţii indirecte – au o suprafaţă laterală mare de transmitere a încărcărilor la
teren
5
Fig. 2. Clădire fără subsol, cu fundaţii directe
1.2.2 MATERIALE FOLOSITE PENTRU BETOANE
Betoanele sunt materiale de construcţie compozite obţinute prin întărirea amestecurilor
omogene de agregate, liant şi apă.
Amestecul de liant şi apă formează o pastă plastică care prin întărire leagă între ele
granulele de agregat, (numit piatră de ciment) cu o mare rezistenţă mecanică.
Agregatele, care ocupă 80% din volumul betonului, prin proprietăţile lor ,influenţează în
mod decisiv durabilitatea şi performanţele betonului, inclusiv rezistenţele acestuia la
compresiune si întindere
În funcţie de mărimea granulelor, agregatele sunt de următoarele sorturi:
- nisip, cu dimensiunile granulelor de 0,2 mm – 7 mm;
-pietriş sau piatră spartă, având dimensiunile granulelor de 7 mm – 70 mm;
-bolovani şi piatră spartă, dimensiunile granulelor fiind de 70 mm – 150 mm
Agregatele întrebuinţate pe scară largă la prepararea betoanelor sunt nisipul şi pietrişul
(sau amestecul lor natural, numit balast). Pentru realizarea betoanelor uşoare,
termoizolante sau fonoizolante se întrebuinţează şi unele agregate uşoare cum sunt:
zgura de furnal, zgura de termocentrală, sterilul ars, piatra ponce, agregatele expandate,
tufurile vulcanice.
Lianţii folosiţi la prepararea betoanelor sunt lianţii hidraulici clincherizaţi, şi anume:
cimentul portland, cimentul aluminos, cimentul metalurgic M400, cimentul de furnal,
cimentul cu tras, cimentul Portland cu adaos de puzzolană, cimentul Portland cu 5%
adaos de zgură granulată de furnal.
6
Alegerea tipului de ciment se face în funcţie de specificul lucrării unde se foloseşte
betonul. Cimentul influenţează proprietăţile betonului nu numai prin calitate, ci şi prin
cantitate (dozaj).
Apa de amestecare reacţionează cu componenţii mineralogici ai cimentului pentru a
forma matricea liantă (piatra de ciment) şi umectează suprafaţa agregatelor pentru a da
consistenţa necesară punerii în operă a betonului.
S-a constatat că pentru formarea pietrei de ciment este necesară o cantitate de apă de
25% - 30% din masa cimentului, iar pentru betoanele de consistenţă foarte vârtoasă este
necesară o cantitate de apă minimă de 35% .
Aditivi sunt substanţe introduse în cantităţi mici în compoziţia betoanelor accelerează
sau încetinesc procesul de întărire, îmbunătăţesc lucrabilitatea amestecului proaspăt la
acelaşi raport A/C (aditivi plastifianţi), măresc rezistenţa la alternanţa îngheţ-dezgheţ şi
la coroziune.
Plastifianţii după mecanismul de acţiune se împart în: aditivi dispersanţi, aditivi
antrenori de aer şi micşti.
Aditivii pentru accelerarea prizei şi întăririi betonului se folosesc în special la betonarea
pe timp friguros, la betonarea elementelor de construcţie ce urmează să fie decofrate
timpuriu, la betoane torcretate.
Oţelurile pentru beton
STNB ; SBP ; SBPA
Profil SimbolNeted OB37
Periodic PC52PC60
1.3. SOLUTII TEHNICE PENTRU LOCUINTA INDIVIDUALA DUPLEX P+E- Cota de fundare a fost satabilita la -1.70 m
7
SBPA
PC 60PC 52
- Solutia de fundare adoptata este de a executa fundatii isolate sub stalpi si
fundatii continue sub ziduri. Fundatiile isolate sub stalpi sunt : bloc din beton
simplu si cuzinet din beton armat.
-Betonul pentru egalizari este beton simplu C2.8/3.5
-Betonul folosit pentru blocurile din beton simplu este C 2.8/3.5
- betonul pentru cuzinetii din beton armat este C12/15
- Armaturile sunt din otel beton marca OB 37 si PC 52
-Toate elementele din beton armat ale structurii de rezistenta sunt termoizolate la
exterior cu polistiren expandat in cofraj, de 2.5cm grosime pentru evitarea puntilor
termice
1.3.1 ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE
Pentru a alege un sistem de fundare corespunzator trebuie respectate urmatoarele
criterii:
caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, existent
subsolurilor, tipul elementelor portante vertical (stalpi, pereti structurali) si numarul lor.
-Conditii climatic (adancimea de inghet, conditii climatice)
- Conditiile de stabilitate generala a terenului in zona amplasamentului
constructiei
- Adancimea la care se afla terenul bun defundare, natura, grosimea,
caracteristicile, fizico-chimice ale straturilor de pamant din zona
ampladsamentului, stabilite prin studii geotehnice;
- Conditii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, proprietatile lor
chimice, agresivitatea lor,etc)
- Conditiile de seiscimitate ale zonei
- Marimea si natura incarcarilort transmise de constructive;
- Particularitatile functionale ale constructiei care pot determina producerea de
apa aggressive, incalziri excesive ale fundatiilor, inghetarea artificial a acestora,
etc;
- Costul lucrarilor de fundare
8
1.3.2 STABILIREA ADANCIMII DE FUNDARE
Stabilirea adancimii de fundare reprezinta una din etapele cele mai importante in
proiectarea fundatiilor.Elementele de baza de la care se porneste sunt:
Elementele de baza de la care se porneste sunt:
- Adancimea minima de inghet, caracteristica climatic specifica zonei de amplasare a
constructiei. In tara noastra adancimea de inghet are valori cuprinse intre 70 – 115 cm.
- Cota minima de fundare
- Cota fundatiilor vecine
- Cota apelor freatice
- Caracteristicile geotehniceale ternului de fundare.
1.3.3 FISA TEHNOLOGICA PENTRU EXECUTAREA FUNDATIILOR
Etape:
a. operatii pregatitoare
- verificarea sapaturilor gropilor de fundatie, a cofrajelor si a armaturilor
- la cofraje se verifica dimensiunile interioare care trebuie sa corespunda cu cele ale
fundatiilor, verticalitatea panourilor, etanseitatea si modul de executie a sprijinirilor
Pentru a nu ceda la impingerea pamantului.
-Identificarea perimetrului unde se executa constructia
- defrisarea terenului
-Nivelarea terenului prin indepartarea stratului vegetal
- Pregatirea naterialelor, utilajelor, sculelor.:
a.Trasarea si executarea gropii de fundatie
-are ca scop transpunerea pe teren a planurilor lucrarilor ce urmeaza a fi executate
-forma constructiei se traseaza pe teren prin raportarea ei la o linie de baza existenta
(axa unei strazi, o constructie invecinata), fata de care se stabilesc pozitiile axelor
principale ale cladirii si totodata se poate trasa si conturul sapaturilor pentru executarea
fundatiilor.
-Se stabileste pozitia axelor princiopale ale cladirii fata de linia de baza aleasa, prin
amplazarea de baliza
- se foloseste nivele sau teodolitul – pentru trasarea directiilor
- pentru masurarea lungimilor – panglica de otel sau ruleta
- pentru verificarea unghiurilor – coltarul
- pentru stabilirea nivelului orizontal – furtunul de nivel
- pentru verificarea verticalitatii sapaturii – firul cu plumb
9
b. Executarea sapaturii
- se incepe dupa ce afost trasarea si lucrarile pregatitoare
- sapatura se poate executa manual si mecanic
- ultimul start de pamant (20-50cm) se indeparteaza inaite de turnarea betonului
-pamantul se depoziteaza local pentru umplutura iar restul se transporta cu utilaje la
locul stabilit pentru depozitare
- Pentru a preantampina patrunderea apelor in gropile de fundatie se amenajeaza
santuri si taluzuri.De asemenea, se amenajeaza cai de acces pentru transportul
betonului si al altor materiale.
- Sapaturile sant verificate prin, controlarea amplasarii corecte a constructiei santului si
gropilor de fundatiei fata de axele principale ale constructiei in plan si adancimii de
fundare, precum si a peretilor sapaturilor nu trebuie sa prezinte surpari locale.
- Utilaje : excavator, autobasculanta.
- Scule necesare :lopeti, tarnacoape, drujba, roaba
c. Executia cofrajelor
- Cofrajul se realizeaza prin panouri ce se monteaza de o parte si de cealalta parte a
fundatiei se sprijina in exterior cu sapraituri, iar in interior se vad distantieri din lemn,
beton, material plastic. Inchiderea legarea si sprijinirea tuturor cofrajelor se executa cu
dispositive de blocare –caloti, juguri,tiranti, distantieri, proptele, contravantuiri.
- Cofrajele din panouri de lemn se uda cu 2…3 ore inainte turnarea cimentului, pentru ca
astfel acestea absorb apa din beton.
-scule folosite : ciocan de dulgher, foarfeca de taiat fier, fierastrau.
d.Turnarea betonului
- Fundatiile se betoneaza prin turnarea betonului un straturi de 15 – 20 cm grosime ,
ataunci cand se compacteaza manual si de 30…40 cm grosime cand se vibreaza. Pana
la inaltimea de 2…2,5 m, betonul se toarna direct din roaba, tomberoanel, iar pentru
inaltimi mai mari se prevad jgheaburi captusite cu tabla, burlane metalice, tuburi
Dupa turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul manual sau mecanic.
- turnarea stratului de egalizare beton
- montarea armaturilor in cofraje pentru pereti si stalpi
-Turnarea si compactarea betonului se executa in straturi in blocul de fundatie ; betonul
se toarna, de obicei direct, in groapa de fundatie. Betonarea se executa continu fara
intrerupere, iar in cazul in care este absolut necesar se intrerupe la 45º pentru a realiza o
buna legaura cu betonul ce urmeaza de a fi turnat .
-Nivelarea ultimului strat de beton ;
10
- Executarea cofrajului necesar pentru turnarea betonului in soclul fundatiei.
- Turnarea si compactarea betonului in soclul fundatiei in straturi in mod continu; se
niveleaza ultimul strat cu dreptarul sprijinit pe panouri ; cand acestea sant mai inalte,
dreptarul se reazama pe sipci de ghidare prinse la interior pe peretii cofrajului;
- Decofrarea fetelor laterale ale cofrajelor soclului;
- Executarea umpluturii pe inaltimea soclului
- Dupa turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul manual sau cu vibratorul.
- Operatiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continu, pana
cand se betoneaza intreaga fundatie, iar ultimul strat de beton se netezeste .
- Decofrarea fundatiilor se executa dupa intarirea betonului. Mai intaii decofreaza fetele
laterale ale fundatiilor prin taierea sarmelor care leaga panourile opuse apoi se desfac
spraiturile, se inlatura montantii si chingile orizontale ( cand exista), se scot panourile de
cofraj (cu ranga).
- Controlul executiei fundatiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonului
intarit, care nu trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zane segregate, iar muchiile trebuie sa
fie drepte si suprafete plane.
e. Organizarea tehnologica a punctului de lucru
- se va asigura imprejmuirea santierului
- semnalizarea tuturor locurilor periculoase
-asigurarea utilitastilor :apa, curent, canalizare,
- semnalizarea cailor de acces
1.3.4. Masuri tehnologice de calitate a executiei lucrarilor
Proiectantul, prin obligatiile de proiectare si asistenta tehnica, va verifica si consemna in
scris lucrarile in fazele ascunse, respectiv :
- trasarea axelor constructiei
- adancimea de fundare si latimea acesteia
- se vor lua probe pentru verificarea compactarii umplutaurilor mai ales acolo
unde cota terenului amenajat difera fata de cota teren natural.
- Receptia cofrajelor, pozitionarea fata de trasare si modul de fixare al
elementelor
- Alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire
- Incheierea corecta a alementelor cofrajului sia sigurarea etanseitatii acestora
- Pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele corespunzatoare
situate la nivelele inferioare.
11
- Observatii asupra armaturilor montate in cofraje, la fasonarea armaturilor se
va trece numai dupa ce otelurile pentru elementele din beton armat au fost
verificate conforma prevederilor STAS799-81
- Verificarea calitatii betonului se consemneaza in proces verbal incheiat intre
beneficiar si constructor. Verificarea se fece pe faze de lucrari astfel :
#Inainte de inceperea betonarii
# in cursul betonarii
#In decofrarea oricarei parti
Categoria Abaterea
admisibila1. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de
nivel:
- pozitia în plan orizontal a axelor fundatiilor
- pozitia în plan vertical a cotei de nivel
10 mm
10 mm
2. Abateri dimensionale ale elementelor:
- dimensiuni în plan orizontal
- înaltimi pâna la 2 m
- înaltimi peste 2 m
- înclinarea fata de verticala a muchiilor si
suprafetelor:
¨ pentru 1 m lungime sau 1 mp de suprafata
¨ pe toata înaltimea sau suprafata
- înclinarea fata de orizontala a muchiilor si
suprafetelor:
¨ pentru 1 m lungime sau 1 mp de suprafata
¨ pe toata înaltimea sau suprafata
± 20 mm
± 20 mm
± 30 mm
3 mm
16 mm
5 mm
20 mm
1.3.5. MASURI SPECIFICE DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
1. Organizarea locului de muncă şi a activităţilor
- Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acţiune a utilajelor de
ridicat, respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol. Pasarelele, scările şi platformele de lucru
de lângă utilajele de construcţii şi lucrările ce prezintă pericol trebuie de asemenea să fie
prevăzute cu balustrade şi ţinute în stare de curăţenie.
-Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru
înălţimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice.
12
Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel
încât să corespundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de
schele improvizate şi circulaţia personalului muncitor sub schele pe care se lucrează.
-. Personalul muncitor din şantiere va putea fi utilizat numai la lucrările şi în zona
de lucru pentru care i s-a făcut instructajul de protecţie a muncii corespunzător.
- În toate locurile periculoase, atât la locurile de lucru, cât şi acolo unde este
circulaţia mare, se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare
vizibile atât ziua cât şi noaptea.
- Accesul către toate locurile de muncă se va asigura fără obstacole sau goluri
neacoperite. Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor împrejmui.
- Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine. Se vor
îngrădi cu împrejmuiri continue, lucrările în curs de construcţie, situate de-a lungul
drumurilor publice.
2. Terasamente .Accidentele care intervin in aceasta situatie sunt :
- executarea sapturilor fara sprijiniri
- sprijinirea insufiucienta a peretilor
- incarcarea malurilor fara respectarea limitelor admise
- lovirea cablurilor electrice sau a conductelor de gaze, apa
- pasirea peste santuri
- demontarea nerationala a cofrajelor
Masuri :
- folosirea echipamentului specific de protectie a muncii, inclusiv cizme si
manusi electroizolante
- la intersectia cu cablurile electrice, lucrarile se vor continua dupa oprirea
curentului electric
- la dedectarea unor scapari de gaze se vor opri lucarile pana la inlaturarea
cauzelor
- folosirea rampelor de acces la coborari in sant si la traversari
- demontarea lucrarilor se realizeaza numai cu aprobarea conducatorului tehnic
al lucrarii.
3. Armaturi :
- depozitarea armaturilor se face pe suprafete plane in stive, pe calitati si
diametre
- este interzisa montarea armaturilor in apropierea liniilor electrice
13
Folosirea sculelor specifice pentru indoirea armaturilor , aceste vor fi vrificarte zilnic,
inainte de inceperea lucrului
4. Lucrari de mortare si betoane
- intretinerea si reparatia betonierei numai dupa completa oprire amasinii si
deconectarea ei de la sursa de curent
- verificarea compactoarelor si vibratoarelor folosite pentru beton, verificarea
legaturii la pamant
- verificarea cablurilor electrice care alimenteaza cu energie electri sculele si
utilajele specifice
- verificarea modului de fixare al cofrajelor si consolidare, rezistenta schelei de
sustinere si a podinelor de lucru inainte de inceparea turnarii betonului
este interzis accesul persoanelor starine inzona prim folosirea corecta a marcajelor
specifice lucrarilor.
2.DOCUMENTATIA TEHNICO ECONOMICA
Documentaţia tehnică de execuţie cuprinde: desene de execuţie; memorii de
arhitectură; memorii tehnice; breviare de calcul; antemăsurători pe categorii de lucrări;
liste de cantităţi de lucrări aferente fiecărei categorii de lucrări; liste de utilaje şi
echipamente, extrase de confecţii metalice şi elemente prefabricate, tabele de tâmplărie
şi finisaje, scheme de montaj, etc.
În funcţie de gradul de complexitate a unei lucrări, documentaţia tehnică cuprinde,
studii de fezabilitate, proiecte tehnice, proiecte de detalii de execuţie.
Antemasuratoarea este piesa scrisă prin care se determină cantităţile de lucrare, pe
articole, necesare a fi executate la o categorie de lucrări din cadrul unui obiect, şi
conţine şi alte elemente necesare întocmirii devizului pe categorii de lucrări cum sunt
nominalizarea variantelor de articole de lucrări, stabilirea diferenţelor la cheltuielile de
transport şi manipulare, calculul sporurilor de manoperă şi utilaje etc. Antemăsurătoarea
urmăreşte îndeaproape succesiunea logică a tehnologiilor şi a modului în care se
execută lucrarea de construcţie. Etapele întocmirii antemăsurătorii sunt următoarele:
- Întocmirea listelor de lucrări pe baza planşelor din proiectul faza PT
- Încadrarea lucrărilor din liste în Normele din Colecţia de Norme şi
Indicatoare de Norme de Deviz
- Calculul cantităţilor de lucrare pentru fiecare articol stabilit
14
2.1. ANTEMASURATOARE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR
1TSC02A1 Sapatura mecanizata, decopertare totala
2.00 x 4.00 x 0.20 x 1.60 mc
17.00 x13.0
0 x 0.20 x 44.20 mcTotal
45.80 mc
2TSA04E
Sapatura mecanizata de pamant in spatii limita sub 1m la fundatii13.50 x 0.90 x 0.80 x 2.00 19.44 mc12.65 x 0.90 x 0.80 x 2.00 18.22 mc11.90 x 0.90 x 0.55 x 2.00 11.78 mc11.50 x 0.90 x 0.55 x 3.00 17.08 mc1.00 x 1.50 x 1.00 4.00 6.00 mc
Total
72.51 mc
4.00 x 0.90 x 0.55 x 2.00 3.962.00 x 0.90 x 0.55 x 4.00 3.96 mc
Total 7.92 mc
Total sapatura mecanizata
118.31
3TSA04E1
Sapatura manuala realizata in spatii inguste13.50 x 0.25 x 0.80 x 2.00 5.40 mc12.65 x 0.25 x 0.80 x 2.00 5.06 mc11.90 x 0.25 x 0.55 x 2.00 3.27 mc11.50 x 0.25 x 0.55 x 3.00 4.74 mc1.00 x 0.10 x 1.00 4.00 0.40 mc
Total
18.48 mc
4.00 x 0.25 x 0.55 x 2.00 1.10 mc2.00 x 0.25 x 0.55 x 4.00 1.10 mc
Total
2.20 mc
4CA02B
Beton simplu de egalizare clasa C6/7 turnat in fundatii13.50 x 0.80 x 0.10 x 2.00 2.16 mc
10.65 x 0.80 x 0.10 x 3.00 2.56 mc10.25 x 0.55 x 0.10 x 2.00 1.13 mc
15
10.65 x 0.55 x 0.10 x 3.00 1.76 mc3.00 x 0.55 x 0.10 x 2.00 0.33 mc1.50 x 0.55 x 0.10 x 4.00 0.33 mc1.00 x 1.00 x 0.10 x 4.00 0.40 mc
Total
8.66 mc
5CA03B
Beton turnat clasa C7.5 turnat in fundatii, socluri13.50 x 0.80 x 0.50 x 2.00 10.80 mc10.65 x 0.80 x 0.50 x 3.00 12.78 mc10.25 x 0.55 x 0.50 x 2.00 5.64 mc10.65 x 0.55 x 0.50 x 3.00 8.79 mc3.00 x 0.55 x 0.50 x 2.00 1.65 mc
1.50 x 0.55 x 0.50 x 4.00 1.65 mc
1.00 x 1.00 x 0.50 x 4.00 2.00 mcTotal
43.30 mc
6CA03D
Beton turnat clasa C12/15 turnat in fundatii,soclu13.50 x 1.20 x 0.38 x 2.00 12.15 mc10.65 x 1.20 x 0.38 x 3.00 14.38 mc10.25 x 1.20 x 0.25 x 2.00 6.15 mc10.65 x 1.20 x 0.25 x 3.00 9.59 mc3.00 x 1.20 x 0.25 x 2.00 1.80 mc1.00 x 1.20 x 0.25 x 4.00 1.20 mc
Total
45.26 mc
7CC01A
Armaturi din otel beton cu D=8mm fasonate in ateliere centralizate
OB 37, D= 8mmG= 1524
kg
8CC01F
Armaturi din otel beton cu D>8mm fasonate in ateliere centralizate
PC52D>8mm
G=
1271.3
kg
CB02B
Cofraje din panouri refolosibile din scanduri de rasinoase scurte si subscurte pentru turnarea betonului mp
F1 13.50 x 0.50 x 2.00 13.50 mp
16
12.65 x 0.50 x 2.00 12.65 mp10.25 x 0.50 x 6.00 30.75 mp11.00 x 0.50 x 8.00 44.00 mp4.00 x 0.50 x 4.00 8.00 mp3.00 x 0.50 x 4.00 6.00 mp
1.50 x 0.50 x 8.00 6.00 mpF2 13.50 x 1.20 x 2.00 32.40 mp
12.65 x 1.20 x 2.00 30.36 mp10.25 x 1.20 x 6.00 73.80 mp
11.00 x 1.20 x 8.00105.6
0 mp4.00 x 1.20 x 4.00 19.20 mp
3.00 x 0.50 x 4.00 6.00 mp1.50 0.50 x 8.00 6.00 mp
Total
394.26 mp
17
2.2. EXTRAS DE MATERIAL SI FORTA DE MUNCA
Nr
Crt Materiale UM
Cantitate
totala
Consum
specific
PU/UM
Valoare
totala lei
CA03B Beton turnat clasa C7.5 turnat in fundatii, socluri 44 mc
1 Ciment II B32,5 (M30), vrac kg 12496 284 0.5 6248.00
2 Nisip sortat nespalat 0-7mm mc 33.44 0.76 33 1103.523 Pietris ciuruit spalat 7-30mm mc 30.8 0.7 25 770.004 Apa mc 12.76 0.29 1.7 21.69
TOTAL materiale 8143.21
Manopera 1 Betonist ore 156.2 3.55 9.300 1452.662 Muncitor deservire 0re 17.6 0.4 5.000 88.00
Total manopera 173.8 1540.66
3 Utilaje
Vibrator, betoniera ore 52.8 1.2 3.000158.4
0
TOTAL MATERIALE 9842.
67
CA02B Beton simplu de egalizare clasa C6/7 turnat in fundatii8.66m
c1 Ciment II B32,5 (M30), vrac kg 2459.44 284 0.5 1229.722 Nisip sortat nespalat 0-7mm mc 6.5816 0.76 33 217.193 Pietris ciuruit spalat 7-30mm mc 2.3382 0.7 25 58.46
18
4 Apa mc 6.062 0.27 1.7 10.31
Total 1515.67 Manopera
1 Betonist ore 34.207 3.95 9.300 318.13
2 Muncitor deservire 0re 5.629 0.65 5.000 28.15
Total manopera ore 39.836 346.27
TOTAL MATERIALE 1861.
94CA03D Beton turnat clasa C12/15 turnat in fundatii,soclu
1 Ciment II B32,5 (M30), vrac kg 12780 284 0.5 6390.002 Nisip sortat nespalat 0-7mm mc 34.2 0.76 33 1128.603 Pietris ciuruit spalat 7-30mm mc 31.5 0.7 25 787.504 Apa mc 13.05 0.29 1.7 22.19
TOTAL materiale 8328.29
Manopera 1 Betonist ore 159.75 3.55 9.300 1485.682 Muncitor deservire 0re 18 0.4 5.000 90.00
Total manopera 177.75 1575.683 Utilaje
Vibrator, betoniera ore 36 0.8 3.000 108.00
TOTAL MATERIALE 10011.9
6
CC01A Armaturi din otel beton cu D=8mm fasonate in ateliere centralizate
1 Otel beton ob 37 cu D<=8mm kg 1524 1.8 2743.202 Manopera fierar betonist ore 36.576 0.024 9.3 340.16
TOTAL 3083.36 Utilaje
19
masina automata de indreptat si taiat OB ore 1.9812 0.0013 100.00 198.12 Masina de fasonat OB ore 30.48 0.02 100.00 3048.00 Total 3246.12 TOTAL 6329.48
CC01F Armaturi din otel beton cu D>8mm fasonate in ateliere centralizate 1271.26 KG1 Otel beton cu D>8mm, PC 52 kg 1303.04 1.025 2.2 2866.69
2 Manopera fierar betonist ore 13.0304 0.01 9.3 121.18 TOTAL 2987.87 Utilaje
masina automata de indreptat si taiat OB ore 1.9812 0.0013 100.00 198.12 Masina de fasonat OB ore 30.48 0.02 100.00 3048.00 Total 3246.12
TOTAL 6233.99
CB02B Cofraje din panouri refolosibile din scanduri de rasinoase scurte si
subscurte pentru turnarea betonului mp 3951 Panouri de cofraj din scanduri scurte mp 39.5 0.1 8 316.002 dulapi de rasinoase mc 3.95 0.01 33 130.353 Decofrol kg 47.4 0.12 5 237.004 Cuie cu cap conic kg 9.875 0.025 15 148.135 Sarma din otel neagra D=2.5 mm kg 19.75 0.05 14 276.50
6 Suruburi patrate M10x140mm, piulite, saibe buc 118.5 0.3 1.2 142.20 Total 1250.18 Manopera
1 Dulgher ore 296.25 0.75 9.300 2755.132 Muncitor deservire 0re 79 0.2 5.000 395.00
Total manopera 375.25 3150.1320
TOTAL MATERIALE 4400.00
21
3.BIBLIOGRAFIE
1. Peştişanu, C., Construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
2. Davidescu, I., Roşoga, C., Cartea zidarului, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980
3. Pop, S., Tologea, S., Puicea, I., Îndrumătorul constructorului, ediţia a II-a, Editura tehnică, Bucureşti, 1981
4. Mihul, A. şi colectiv, Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii
5. Indicator de norme de deviz : Ts, C.
6. Cărare, T., Cartea fierarului betonist, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.
7. Sprînceană, Gh., Talabă, Z., Petrişor, T., Tehnologia lucrărilor de dulgherie, tâmplărie şi parchete
8. Norme de protectie a muncii
22
top related