55-brasicaceae

55-Fam.Brassicaceae (Cruciferae) grupeaz aproximativ 4000 de specii de pante cu valoare alimentar, medicinal i ornamental. Aceste specii sunt plante ierboase anuale, bianuale i perene, rar lemnoase (Alyssum spinosum), cu rdcini pivotante i cu frunze simple, ntregi sau lobate, precum i palmat- sau lobat- compuse, cu dispoziie altern, nestipelate. Uneori, frunzele bazale formeaz rozete. Frunzele i tulpinile sunt acoperite cu peri unicelulari, simpli, ramificai sau stelai, uneori fixai la mijloc. Florile, dispuse n inflorescene racemoase, simple sau compuse, sunt bisexuate, actinomorfe, excepional zigomorfe (Iberis) tetramere,diplohlamidee. Caliciul este format din 4 sepale aezate n 2 cicluri, iar corola din 4 petale, de obicei lung unguiculate, aezate pe un singur ciclu, n cruce (de unde i denumirea familiei de Cruciferae). Androceul este tetradinam, format din 6 stamine aezate pe dou cicluri, 2 mai scurte, externe i 4 mai lungi, aezate pe ciclul intern. La baza staminelor se afl glande nectarifere. Gineceul este bicarpelar, sincarp, super: K4C4A2+4G(2)Fructul este o silicv sau o silicul, desprit n dou loje de un perete fals, membranos (septum), care poate fi dehiscent sau indehiscent i reprezint un criteriu de clasificare. Genul Brassica include aproximativ 100 de specii, dintre care B. oleracea (varza) este cultivat sub form urmtoarelor varieti: var. acephala (varza furajer), cu tulpina nalt, iar frunzele nu se nvelesc; var. capitata (varza pentru cpn); var. sabauda (varza crea), var. botrytis (conopida), cu cpna compact, alb, provenit din inflorescena steril i metamorfozat; var. gongylodes (gulia), cu coletul tuberizat, sferic; var. gemmifera (varza de Bruxelles), cu tulpina cu mai multe cpni mici provenite din mugurii axilari.Alte specii nrudite sunt urmtoarele: Raphanus sativus (ridichea), Sinapis rapa (rapia), S. alba (mutarul alb), Armoracia rusticana (hreanul). Cartea Rosie a RM: Crambe tataria, Lunaria annua, Dentaria glandulosa.