24 ianuarie 1859 unirea cea micĂ

24 ianuarie 24 ianuarie 18591859 UNIREA CEA MICĂUNIREA CEA MICĂ

"Unirea era necesară pentru că naţiunea română fără dânsa nu şi-ar

putea apăra viaţa şi libertatea în contra inamicilor interni şi externi, nu şi-ar

păutea recâştiga libertatea şi drepturile pierdute... Aceste scopuri se pot atinge

numai printr-o concentrare de puteri care este rezultatul unirii..."

Simion Bărnuţiu, Dreptul politic al românilor

Contextul internaţionalContextul internaţionalRăzboiul Crimeii (1853-1856), care a opus

două mari puteri ale vremii, Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist. Rusia este înfrântă.

Congresul de pace de la Paris-Congresul de pace de la Paris-18561856

Franţa, Rusia, Prusia, Regatul Sardiniei şi Piemontului au susţinut ideea unirii Principatelor.

Anglia s-a declarat neutră. I Habsburgic şi I Otoman s-au opus categoric.

Înfăptuirea UniriiÎnfăptuirea UniriiPrimul pas în pregătirea unirii a fost convocarea în cele

două ţări a Adunărilor Ad-hoc, la care au participat reprezentanţi ai ţăranilor, boierilor, orăşenilor,

intelectualilor

Adunarea Ad-Hoc din Ţara Românească

Divanul Ad-Hoc din Divanul Ad-Hoc din MoldovaMoldova

Revendicări:

- Unirea Principatelor într-un singur

stat sub numele de România

- Prinţ străin cu moştenirea tronului ales

dintr-o dinastie domnitoare a

Europei

- Puterea legiuitoare

încredinţată unei Adunări, în

care să fie reprezentate

toate interesele naţiei.

Dubla alegereDubla alegereDeşi prin Convenţia de la Paris (1858) se prevedea existenţa

a doi domni, două guverne şi două adunări legislative, românii au pus Europa în faţa faptului împlinit, alegându-l pe

Alexandru Ioan Cuza ca domn, în ianuarie 1859, atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească

"O clipă apărut-ai pe plaiul veşniciei,

Şi veşnice mari fapte lăsat-ai României,

Nălţând din părăsire antica-i demnitate,

Prin magica Unire şi sacra Libertate".

(Vasile Alecsandri)

"Prin înnălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare,"Prin înnălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, S-a înnălţat însăşi S-a înnălţat însăşi naţionalitatea română...naţionalitatea română... Alegându-te pe tine Domn... am voit sAlegându-te pe tine Domn... am voit săă arătăm arătăm lumiilumii ceea ce toată ţara doreşte:ceea ce toată ţara doreşte: La legi noi, om nou.La legi noi, om nou. O Doamne! Mare şi O Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misiafrumoasă îţi este misia. ... . ... Fii dar omul epocei;Fii dar omul epocei; Măria Ta, ca Domn, fii bun, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând;fii blând; Fii bun mai ales cu aceia pentru careFii bun mai ales cu aceia pentru care mai toţi domnii trecuţi au mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi.fost nepăsători sau răi. ... Fă dar ca Domnia Ta să fie cu totul de pace şi ... Fă dar ca Domnia Ta să fie cu totul de pace şi

dreptate". dreptate". (Mihail Kogălniceanu, 5 ian 1859)(Mihail Kogălniceanu, 5 ian 1859)

Alexandru Ioan CuzaAlexandru Ioan Cuza Dinu C. GiurescuDinu C. Giurescu despre despre

Al I CuzaAl I Cuza:: ""Patriot şi Patriot şi cu vederi largi, cu vederi largi,

liberale, nu era însă liberale, nu era însă un radical, cu idei un radical, cu idei

extremiste. (...)extremiste. (...) I I se cunoştea firea se cunoştea firea

dezinteresată: nu se dezinteresată: nu se folosise niciodată de folosise niciodată de slujbe spre a face, ca slujbe spre a face, ca

alţii avere. (...) Era alţii avere. (...) Era un om simpatic şi un om simpatic şi inteligent, având inteligent, având replica promptă şi replica promptă şi

ascuţităascuţită""..

Scurtă Scurtă biografiebiografieS-a născut la Brăila în anul 1820, într-o

familie de boieri moldoveni. A studiat la Iaşi şi Paris. A fost unul dintre fruntaşii

revoluţiei de la 1848 din Moldova. Domnia lui Cuza (1859-1866), deşi a fost scurtă, a constituit una dintre cele mai rodnice perioade ale istoriei noastre.

Chipeş, modest, înzestrat cu un farmec deosebit, Cuza făcea impresie asupra mulţimii. Iubea poporul şi era plin de

dragoste pentru ţara sa. Avea una dintre calităţile cele mai rare şi mai preţioase, sinceritatea. Era foarte hotărât să pună

în practică unirea şi ideile sale de reformă şi de progres. Adesea umbla

prin târguri, îmbrăcat în haine străine, pentru a-şi da seama de starea de fapt a

lucrurilor.

Exilul şi l-a petrecut la Viena şi Florenţa. A murit în anul 1873, la Heidelberg în

Germania, trupul neînsufleţit fiind îngropat la moşia de la Ruginoasa, în

prezenţa a mii de ţărani. Astăzi rămăşiţele domnitorului se află la

Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Alexandru Ioan Cuza şi Doamna Elena Cuza

Cortegiul domnesc trecând pe sub turnul Mitropoliei

Românii sărbătorind Unirea

Desăvârşirea UniriiDesăvârşirea UniriiAl I Cuza în vizită la

Constantinopol.

Turcia aproba Unirea, dar numai pe timpul vieţii lui Cuza.

Pe 22 ianuarie 1862 se

constituia la

Bucureşti primul guvern unic al

României condus de

Barbu Catargiu

Adunarea Obştească

unică a României se deschidea pe 24 ianuarie 1862.

Marile reforme

Secularizarea averilor mănăstireşti - 1863

Mănăstirea Cotroceni, 1860

„„Claca este desfiinţată pentru de-a pururea şi de astăzi Claca este desfiinţată pentru de-a pururea şi de astăzi voi sunteţi proprietari liberi pe locurile stăpânirii voi sunteţi proprietari liberi pe locurile stăpânirii

voastre".voastre". Al I CuzaAl I Cuza

Legea rurală -1864

Univ Al I Cuza din Iaşi - 1860

Univ din Bucureşti - 1864

Legea instrucţiunii

publice din 1864 introducea

învăţământul primar gratuit şi

obligatoriuA încurajat dezvoltarea

reţelei şcolare prin înfiinţarea Universităţilor

din Iaşi şi Bucureşti

Importanţa domniei lui CuzaImportanţa domniei lui Cuza Realizarea deplinei Realizarea deplinei

UniriUniri Recunoaşterea Recunoaşterea

internaţională a Uniriiinternaţională a Unirii Modernizarea statului Modernizarea statului

prin înfăptuirea unor prin înfăptuirea unor reformereforme

S-a deschis calea S-a deschis calea trecerii la capitalismtrecerii la capitalism

Din 1862 statul s-a Din 1862 statul s-a numit Românianumit România

Unirea a constituit Unirea a constituit primul pas spre primul pas spre

cucerirea cucerirea independenţeiindependenţei

Al I Cuza - 1860

Abdicarea lui CuzaAbdicarea lui CuzaAl I Cuza este înlăturat de la domnie pe 11 februarie 1866 de "monstruoasa coaliţie", o alianţă între conservatori şi liberalii

radicali

Ieşind din Palatul

Cotroceni, Cuza a

spus: "Să dea

Dumnezeu să-i

meargăţării mai bine fără mine decât cu mine. Să trăiască România!"

La 15 mai 1873, Al I Cuza s-a stins din viaţă la Heidelberg,

în Germania.

Hotelul şi placa comemorativă

Cavoul familiei Cuza la Ruginoasa

Pe 29 mai 1873, când prin moarte Al I Cuza se contopea cu pământul sfânt al patriei, după ani grei de exil, în cuvintele

simple dar pline de adevăr ale lui Mihail Kogălniceanu răzbătea o dată cu durerea întregii ţări şi recunoştinţa ei: "Atâta timp

cât va avea ţara aceasta istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan Cuza".

Recunoştinţă marelui Recunoştinţă marelui domndomn

Ruginoasa

Palatul

Biroul de lucru Biblioteca

Tronul lui Cuza

Casa Cuza din Bârlad

Sala Cuza-muzeul din Bârlad

Mărturii istorice

Biserica Trei Ierarhi din Iaşi unde se află

rămăşiţele pământeşti ale domnitorului

Realizat deRealizat de

Prof. Murgu Eugenia-AngelaProf. Murgu Eugenia-Angela BibliografieBibliografie:: Manuale alternative de istorie pentru Manuale alternative de istorie pentru

clasele clasele a IV-a, a VII-a şi a VIII-aa IV-a, a VII-a şi a VIII-a Enciclopedia WikipediaEnciclopedia Wikipedia