12. domeniul cultural
Post on 28-Mar-2016
214 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
130 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
12.1.Stabilirea unor criterii şi proceduri în
vederea diminuării riscurilor creării
unor produse fără impact
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
DOMENIUL CULTURAL | 131
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
12.2.Stabilirea unei strategii de fructificare şi
exploatare, sub formule multiple, a
produselor/serviciilor şi a patrimoniului
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
132 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
Maraton “I.L. Caragiale – Radio România Cultural”
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
Studioul de la Târgul de carte Gaudeamus
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
DOMENIUL CULTURAL | 133
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
12.3.Analiza ofertei în vederea adaptării
modalităţii de expresie la spiritul
contemporan.
“Festivalul de jazz – Radio România Cultural”
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
12.4.Stabilirea unor criterii şi proceduri în
vederea obţinerii unui anumit
standard de calitate al produselor şi
serviciilor cultural-artistice
12.5.Stabilirea unor trasee/linii generale de
acţiune, prin care să se faciliteze
identificarea produselor Societăţii
(amprentare) de către beneficiari
12.6.Efectuarea analizelor de oportunitate
pentru ca produsele/serviciile cultural
-artistice să devină şi suport
publicitar pentru Societate.
134 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
DOMENIUL CULTURAL | 135
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
136 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
Gala Radio România Cultural 2011 la Teatrul Odeon
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
DOMENIUL CULTURAL | 137
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
12.7.Elaborarea unor criterii evaluabile
(de valabilitate, valoare,
adresabilitate, performanţă, inovaţie
etc.) a producerii bunurilor artistice
IndicatoriNumăr total concerte susţinute în Sala Radio
Număr de bilete vândute
Număr de abonamente vândute
Suma încasată din bilete vândute (lei)
Suma încasată din abonamente vândute (lei)
Suma încasată din sponsorizări (lei)
Media costurilor cu artişti invitaţi (lei)
Număr total de afişe tipărite
Număr total de programe de sală tipărite
2010111
16.499
824
308.410
77.055
97,671
11.376
6.660
4.200
2011117
18.093
824
338.450
78.595
111.344
12.429
6.000
4.000
138 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
activităţilor ce pot asigura continuitatea şi
dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i
restrâng potenţialul.
Pentru construcţia Planului editorial 2011 au
fost menţinute criteriile confirmate de:
reprezentativitate (exploatarea
emisiunilor emblematice ale Radio România);
oportunitate (corelarea cu calendarul
cultural al anului în curs; potenţialitatea generării
unor evenimente promoţionale);
fezabilitate (accesibilitatea drepturilor
patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);
competitivitate (raportarea
permanentă la dinamica pieţei de profil şi
exploatarea specificului ofertei Radio
România: documentul sonor);
rentabilitate (privilegierea editărilor
care conjugă valoarea culturală cu impactul
comercial; raport optim investiţie/profit).
Reconsiderarea acestui indispensabil
instrument al planificării editărilor a însemnat:
1. revizuirea modalităţii de expunere a
proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,
aferentă fiecărui produs;
2. reglementarea unui circuit de consultare
interdepartamentală.
Organizarea concertelor din cadrul stagiunii
Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor
destinate acestora şi promovarea creaţiei
româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre
principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului
2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a
fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred
Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui
spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi
recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de
construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa
Sălii de concerte, pentru organizarea unor
concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).
Promovarea creaţiei româneşti a continuat
Singularizarea ofertei Radio România,
raportată la ansamblul peisajului audiovizual,
este dată şi de abordarea complexă a
domeniului cultural, inclusiv prin produse
radiofonice complementare actului jurnalistic,
derivate din asumarea misiunii de post public,
ce-şi propune să joace un rol decisiv în
informarea şi formarea publicului. Susţinerea
activităţii orchestrelor şi corurilor radio,
valorificarea sistematică a patrimoniului de
creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea
unor evenimente culturale originale, susţinerea
de festivaluri şi turnee de anvergură naţională
contribuie la efortul Radio România de a se
autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul
public şi benefică pentru consumatorul supus
ofensivei comerciale.
Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei
În continuarea demersului de a oferi publicului
programe artistice (prin a căror fixare pe CD
îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio
România), centrate pe lucrări valoroase din
repertoriul românesc şi universal în gândirea
repertoriului concertelor anului 2011, s-au
urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii
generice:
calitate: profesionalismul în conceperea
şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;
accesibilitate: conceperea unor
programe care să fie centrate pe lucrări
consacrate şi cunoscute de publicul larg,
cărora li se alătură lucrări româneşti şi
contemporane, într-o proporţie optimă pentru a
atinge şi scopul educativ;
vizibilitate: construirea unor evenimente
iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,
mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel
al notorietăţii fără precedent în perioada
recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce
a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să
se vândă toate locurile.
În programarea concertelor şi recitalurilor s-a
avut în vedere:
promovarea creaţiei muzicale româneşti;
disponibilitatea posturilor Radio România
de a transmite concertele orchestrelor şi
corurilor radio;
organizarea de festivaluri şi de concerte
în spaţii alternative;
organizarea de concerte eveniment;
valorificarea potenţialului muzicii de
cameră prin organizarea de recitaluri;
valorificarea potenţialului artiştilor ce
activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio
România, prin susţinerea unor recitaluri şi
concerte.
Demersul de asimilare a POS a impus o
reevaluare a strategiei editoriale de valorificare
a patrimoniului, urmărind atât identificarea
Indicatori de performanţă pentru Editura „Casa
Radio”:
număr de minute înregistrări istorice
valorificate prin editările sub brandul Editura
„Casa Radio”: 1510;
număr de emisiuni emblematice
valorificate sub brandul Editura „Casa Radio":
25;
număr evenimente promoţionale
generate/asociate de apariţiile Editura „Casa
Radio": 22;
număr de citări ca referinţă în domeniu
(articole) : 32;
număr de exemplare produse marca
Radio România/Editura „Casa Radio”,
distribuite în 2011: 20.800 ( în creştere cu 50%
faţă de 2010).
Analiza disfuncţionalităţilor relevă:
lipsa de comunicare între sectoarele
implicate în producţia de înregistrări, ce duce la
neconformităţi între realizarea şi utilitatea
produsului finit. Este necesară stabilirea unei
comisii de selectare a programelor de
înregistrări, care să cuprindă şi reprezentanţi ai
Formaţiilor Muzicale Radio România, dat fiind
că bugetul Formaţiilor Muzicale susţine
prezenţa artiştilor invitaţi, iar înregistrările se
realizează cu concursul Formaţiilor Muzicale;
calitatea precară a instrumentelor
muzicale şi lipsa asigurării în totalitate a
accesoriilor nu fac decât să îngreuneze
procesul artistic, calitatea concertelor şi
Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în
arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,
pe două coordonate principale, păstrându-se
interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub
brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au
apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)
(Anexa nr. 17).
O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de
public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la
cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional
”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale din 1958. Ediţia discografică
jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,
repune în circulaţie înregistrările istorice
conservate în Fonoteca Radio, însoţite de
documente radiofonice unice, comentate şi
actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui
Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca
David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau
şi cu premiera românească a operei Oedip
(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe
bandă magnetică a fost considerată multă
vreme pierdută, versiune transpusă pentru
prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul
Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv
(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.
Adecvarea planului editorial 2011 la
evenimentele şi temele actualităţii a permis
exploatarea momentelor mediatice oportune,
în vederea promovării intense a produselor
Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens
constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90
de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);
CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită
intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru
Creţia, alese şi prezentate de Mircea
Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută
cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii
prilejuite de centenarul Emil Botta.
De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la
introducerea în planul editorial, a spectacolului
de debut al marelui regizor: Omul care aduce
ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,
al cărei unic deţinător este Radio România.
În programul editorial 2011 au apărut două noi
colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,
dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”
unic, cum este faimoasa emisiune de umor,
sau a marilor voci ale culturii române.
În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut
documente sonore valoroase, prilejuind o suită
de cronici şi de evenimente promoţionale.
Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost
îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari
prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea
strategia anilor anteriori, 52 de lucrări
româneşti fiind programate în concerte şi alte 9
opusuri făcând obiectul unor înregistrări
speciale.
Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru
ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice
potenţialul artistic, concretizate prin participări
la:
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională
Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big
Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,
Cvartetul „Voces”);
Festivalul „Craiova Muzicală”,
(Orchestra Naţională Radio, alături de
violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul
Mihnea Ignat);
Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională
Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie
Florea, împreună cu soliştii concertişti
Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan
Suma, care au susţinut şi un recital);
Academia Lirică de la Vendôme, în
iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);
Festivalul „Liszt – 200”, la
Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);
Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de
Muzică Populară);
Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică
Populară);
Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra
de Muzică Populară);
Târguri de Crăciun de la Wiesbaden
(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).
Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,
modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi
Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică
”Borges al României”.
O altă direcţie de valorificare a documentelor
create şi conservate de Societatea Română de
Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi
(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.
Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)
Celor două coordonate principale de
fructificare a fondului arhivistic li se adaugă
oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un
proiect new media, elaborat şi susţinut de
colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul
www.romania-actualitati.ro, la categoria
exclusiv online.
Concertele în aer liber constituie o bună
modalitate de promovare a produselor
Societăţii în rândul unor categorii diverse de
public şi, implicit, atragerea acestuia către
concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul
Bucharest Music Film Festival, Big Bandul
Radio în Festivalul Internaţional „George
Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa
Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de
prezenţa unui public numeros, de mii de
persoane.
Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul
„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio
România Cultural, organizate în colaborare cu
Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de
membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu
studenţi de la Universitatea de Muzică din
Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente
de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din
Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio
România Cultural şi, datorită calităţii excelente
a concertelor, au fost incluse în circuitul de
schimburi muzicale ale Uniunii Europene de
Radio şi Televiziune.
Orchestra de Muzică Populară Radio s-a
implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,
concurs naţional, a cărui secţiune vocală este
adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă
între 16-30 ani.
O analiză în vederea adaptării modalităţii de
expresie la spiritul contemporan relevă:
raportarea la mediul cultural;
studierea ofertei culturale de profil
pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;
stabilirea unui echilibru între cerinţele
publicului şi nevoile posturilor ce difuzează
concertele şi recitalurile.
Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în
spaţiul editorial românesc: romanul grafic &
audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări
radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum
accesibile în variante de benzi desenate,
datorate unor artişti din generaţii diferite:
Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi
(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte
apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,
animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -
ilustrat de octogenarul maestru al benzii
desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain
(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ
Popescu.
Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la
revirimentul benzii desenate prin asocierea
marilor spectacole de teatru radiofonic pentru
copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural
Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi
străinătate: expunerea celor trei romane
grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul
MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la
expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,
Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a
numeroase semnalări, articole şi dezbateri.
Politicile de organizare a evenimentelor
muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio
România şi a produselor Editurii „Casa Radio”
au urmărit:
conceperea unor programe care să
aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,
artişti de o reală valoare artistică, dar şi
personalităţi de notorietate, atractive pentru
spectatori;
o selecţie riguroasă a dirijorilor şi
soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi
notorietăţii;
realizarea unor înregistrări speciale,
care să îmbogăţească patrimoniul Radio
România;
un plan repertorial coerent şi divers,
construit în baza unei selecţii ce urmează atât
cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului
editorial, în vederea realizării transmisiunilor
radio;
cercetări sistematice ale evoluţiei
domeniului editorial;
actualizarea continuă a informaţiei
profesionale (tendinţe, statistici...);
marcarea identităţii vizuale (selecţia
graficienilor responsabili, dublată de opţiunea
fermă pentru servicii de layout profesionist şi
competitiv);
selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de
servicii profesioniste, cu standarde de calitate
confirmate
În organizarea stagiunii şi a concertelor
Societăţii s-a urmărit:
valorificarea prioritară a creaţiei
muzicale din România;
organizarea de festivaluri (Festivalul
Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de
Colecţie la Sala Radio”);
conceperea adecvată a materialelor
promoţionale destinate evenimentelor
stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;
realizarea de parteneriate cu televiziuni
pentru o mai bună vizibilitate;
valorificarea concertelor şi recitalurilor
prin transmisiuni pe posturile de profil.
Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse
derivate) trebuie să devină un important suport
publicitar pentru marca Radio România.
Crearea unor produse editoriale competitive
(carte, CD, audiobook), realizate la standarde
de calitate constante, urmăresc inclusiv
contracararea pirateriei asupra patrimoniului
radiofonic.
Printr-o investiţie susţinută în originalitatea
formulei editoriale şi a prezentării, Radio
România doreşte să ofere consumatorului un
produs complex, cu o realizare tehnico-artistică
de calitate, care să îl deosebească de o simplă
copie a unei înregistrări.
Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).
Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale
Radio România a dus la organizarea de
evenimente cu important impact public:
Festivalul Internaţional de Chitară
clasică din martie 2011 cu Orchestra de
Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,
alături de solişti de renume, aducând instituţiei
un important beneficiu de imagine;
Concertul Teleradio Moldova, susţinut
de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra
Naţională Radio, organizat în colaborare cu
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni, fiind transmis în direct pe
posturile Radio România, preluat de către TVR
Cultural şi Teleradio Moldova;
Festivalul „Viori de colecţie la Sala
Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o
serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre
cei mai importanţi artişti români din ţară şi din
diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de
colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -
Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,
Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan
Horvath;
Concertul organizat cu sprijinul
Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a
marca încheierea preşedinţiei poloneze a
Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând
lucrări din creaţia muzicală românească şi
poloneză;
Concertul Big Band-ului Radio la
Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.
Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare
a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii
de creator şi difuzor de cultură a Radio
România s-a realizat prin intensificarea
acţiunilor promoţionale prin:
participarea la 62 de emisiuni (Radio
România Cultural, Radio România Actualităţi,
Radio România Muzical, Radio3Net; TVR
Cultural, TVRM etc.);
prezenţa Editurii „Casa Radio” pe
reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);
notificarea presei culturale şi cotidiene
(on-line şi offline) cu informaţii privind
activitatea Editurii „Casa Radio”;
organizarea de evenimente
promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,
desfăşurate în spaţii culturale de reper ale
Bucureştiului, precum şi prezentările noilor
apariţii ale editurii la târgurile de carte de la
Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,
Deva li s-au adăugat manifestările de la
Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de
semicentenarul morţii lui Lucian Blaga
(eveniment UNESCO).
Radio România Cultural a organizat, pe tot
parcursul anului 2011, proiecte speciale şi
evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o
parte dintre ele de anvergură naţională:
Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;
Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –
un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare
radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);
Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,
15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii
muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi
organizat de Radio România Cultural, în
colaborare cu Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti;
Bookcrossing: un proiect orientat către
spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate
puternice, prezenţă on-line etc.;
Turneul naţional „Pianul călător”
(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut
un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200
de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de
Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției
Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.
În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6
oraşe din ţară, în care se găsesc piane de
concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la
Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti
împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane
performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,
Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea
turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost
predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul
beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi
se va continua în 2012 şi 2013.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”:
Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)
Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio
România Cultural şi Asociaţia Culturală
Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:
violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,
pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare
valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del
Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi
Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6
concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de
km parcurşi, un concert transmis live la radio,
sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute
de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.
Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe
www.duelulviorilor.ro;
Turneul Naţional „Cele trei dive"
(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor
internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de
cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora
Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la
Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un
turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,
încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun
la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională
Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi
urmărite în continuare pe site-ul
www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;
„Ora de educaţie muzicală în licee”
(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi
organizat de Radio România Cultural, bilunar,
cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează
elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile
de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi
materiale pentru a merge la concerte şi
spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va
încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;
Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie
2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul
Caragiale shortcut (septembrie 2011);
Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);
Maratoane teatrale de week-end (20 martie –
Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”
(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie
2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT
(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie
2011).
Conform menirii sale de promotor al valorilor
muzicale, Radio România Muzical s-a
implicat în susţinerea unor proiecte, precum:
„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie
înregistrărilor fiind relaţionată în mod direct de
acest aspect;
necesitatea unei imagini de brand a
Formaţiilor Muzicale Radio România, ce ar
spori vizibilitatea formaţiilor, în contextul
sistemului de concurenţă cu alte instituţii;
necesitatea modernizării site-ului
Formaţiilor Muzicale la standarde
internaţionale, cu păstrarea specificului de
brand al Radio România, realizarea unui
newsletter pentru cei interesaţi să fie informaţi
de activitatea artistică curentă;
necesitatea stabilirii unei priorităţi în
ceea ce priveşte implicarea în demersurile ce
presupun postarea unor bannere, afişe la nivel
stradal, ce ar creea o mai mare vizibilitate.
În privinţa valorificării patrimoniului,
principalele probleme apar din necesitatea
reconsiderării sistemului de distribuţie a
producţiei editoriale.
Corecţiile decisive vor aparţine grupului de
lucru interdepartamental, creat în 2011, pentru
demararea analizei sectoriale, fiind pregătit un
set de propuneri, pornind de la experienţa din
domeniu.
Se are în vedere dezvoltarea site-ului
www.edituracasaradio.ro, principalul
instrument de promovare al producţiei
editoriale, precum şi extinderea segmentului
de promovare/distribuţie on-line.
12.8.Analiza disfuncţiilor dintre structurile
implicate în producerea, exploatarea
şi fructificarea bunurilor şi valorilor
culturale sau furnizarea de servicii
cultural – artistice
DOMENIUL CULTURAL | 139
2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din
Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);
Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –
Dumi Trio, mai 2011);
Ziua Liszt – proiect UER (recitalul
pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie
2011);
„European Young Musicians Day”
(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).
Redacţia Teatru a continuat să susţină
programe de creare de evenimente teatrale,
culturale, sociale. Cele mai importante
premiere au fost lansate în avanpremieră în
audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra
fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii
corporaţii ca producătoare a actului cultural de
înaltă ţinută. S-au organizat audiţii
săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul
Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi
să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale
spectacolelor radiofonice la Festivalul
VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier
de la Baia Mare, este coorganizator al
spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
În 2011, a fost lansat un amplu proiect de
colaborare cu studiourile regionale ale Radio
România, pentru realizarea unor spectacole
radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă
marile personalităţi artistice de pe scenele
teatrelor din ţară; au început înregistrările
spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de
Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul
Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de
la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă
radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe
mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar
de Stat de la Cluj-Napoca.
Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor
succesivi de aplicare a managementului
calităţii, şi stabilirea indicatorilor de
performanţă pentru producţia de bunuri
culturale/artistice, ce vor constitui baza de
lucru indispensabilă grupurilor
interdepartamentale, în scopul identificării
modalităţilor optime de urmare a direcţiei
strategice.
Indicatori de performanţă pentru formaţiile
muzicale ale Societăţii:
Număr total concerte susţinute în Sala
Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);
Număr de lucrări înregistrate şi difuzate
pe RRM+RRC;
Număr de piese româneşti interpretate
în concertele DFM;
Cerinţele publicului.
top related