05a.arhitectura renasterii (20 nov)
Post on 27-Oct-2015
63 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Arhitectura Renaşterii italiene
Arhitectura Renaşterii italiene
1. Arhitectul Renașterii
2. Relaţia cu trecutul; recuperarea moştenirii antice
3. Programe „antice”: palatul, villa, teatrul
1. Arhitectul Renașterii secolul al XV-lea, Florența –
demnitatea arhitecturii – arta prin excelență
„paradigma arhitectului”– configurată spre sfârșitul secolului al XV-lea în cercul neoplatonic al lui Marsilio Ficino
arhitectul ca Demiurg – Platon, Timaios: „Demiurgul a alcătuit Universul din toate elementele în întregul lor, ca un tot unic, desăvârşit, nesupus bătrâneţii şi bolii. Iar ca formă, i-a dat-o pe cea potrivită şi înrudită ca natură. […]. De aceea, Demiurgul a făurit Universul în formă de cerc şi de sferă, având peste tot extremele la fel de depărtate de centru […]”; circularitatea Universului – premisa pentru teoretizarea planului central în arhitectura sacră;
1. Arhitectul Renașterii Marsilio Ficino - meşteşugul
arhitectului se bazează pe „adevărurile eterne” ale geometriei, pe „lumea inteligibilă” a ideilor;
arhitectul ca Demiurg – Pico della Mirandolla, Commento sopra una canzona de amore, II, 6: „Orice lucru care operează prin artă sau inteligenţă conţine mai întâi în el forma a ceea ce vrea el să producă, cum un arhitect are în spiritul său forma clădirii pe care vrea să o construiască şi după acest model produce şi compune opera sa. Această formă este numită de platonicieni idee şi model, şi ei doresc ca forma edificiului pe care artistul o are în spiritul său, să fie mai perfectă şi mai autentică decât realizarea artei în materia corespunzătoare, piatră, lemn, sau orice ar fi aceasta”;
Vitruviu, ed. Barbaro 1556, frontispiciu Arhitectul cercetând mecanismul cosmic
1. Arhitectul Renașteriisecolele XV-XVI cel puţin trei categorii
mari:
1. meşterul / artifex (ex: Filippo Brunelleschi, Antonio da Sangallo)
2. umanistul atipic (Leon
Battista Alberti)
3. artistul polivalent (Michelangelo Buonarotti, Giulio Romano, Jacopo Sansovino) etc.; Andrea Palladio – atipic: deopotrivă teoretician și artizan (înainte de a deveni arhitect este pietrar)
2. Relaţia cu trecutul; recuperarea moştenirii antice
2.1 Raportarea la moştenirea antică – receptarea ruinei
2.2 Cele două direcţii:
a. Textul lui Vitruviub. Exemplele in situ
2.3 Construirea limbajului clasic
2.1 Ruina conştientizarea şi asumarea
intervalului dintre atunci şi acum
ruptura, catastrofa survenită în Antichitate, de pe urma căreia ruina a rămas unica mărturie;
semnificaţie dublă: receptacol de cunoaştere, şi relicvă - transformrea într-un obiect susceptibil de o apreciere estetică
vestigiile Antichităţii încep să fie frecventate şi înregistrate
în ansamblu - relaţiile pe care secolul al XIV-lea le dezvoltă şi întreţine cu Antichitatea sunt încă preeminent textuale
în prima jumătate a secolului al XV-lea se dezvoltă la Florenţa şi Roma, în jurul curţii papale restabilite, un mediu intelectual favorabil privirii distanţate şi „estete”
2.2 Textul lui Vitruviu versus exemplele in situ
recursul la elementul antic nu devine niciodată (sau arareori) explicit vizual
ecuaţie cu termeni interşanjabili: pasajele obscure sunt lămurite de monumente iar acestea devin mai clare în lumina textului
modul în care se prezenta lumea romană în Quattrocento - ceea ce înseamnă pentru noi „antic” este posibil să nu fie totuna cu reprezentarea unui om din secolul al XV-lea
Sarcofagul apostolilor, Antichitatea târzie, detaliu
Michelozzo Michelozzi, Palatul Medici-Riccardi, Florența, sec. XV
2.3 Construirea limbajului clasic
Filippo Brunelleschi: “clasicism sui generis” – ajustat, inventat
Leon Battista Alberti: clasicism savant, livresc
Donato Bramante: clasicism arheologic,
riguros
Andrea Palladio: clasicism tipologic,
atemporal, ideal
Filippo Brunelleschi1377-1446
Santa Maria del Fiore, Florența
Ospedale degli inocenti Sagrestia vecchia, San Lorenzo,
Santa Croce, Capela Pazzi Palazzo Pitti
Palazzo Pitti
Leon Battista Alberti (1404-1472)Santa Maria Novella, Florența
Leon Battista Alberti (1404-1472)Santa Maria Novella, Florența
Leon Battista Alberti (1404-1472)Santa Maria Novella, Florența
Leon Battista Alberti (1404-1472)Tempio Malatestiano, Rimini
Leon Battista Alberti (1404-1472)Tempio Malatestiano, Rimini
Leon Battista Alberti (1404-1472)Tempio Malatestiano, Rimini
Leon Battista Alberti (1404-1472)San Sebastiano, Rimini
Leon Battista Alberti (1404-1472)San Sebastiano, Rimini
Templul Fortunei Virilis, Roma
Leon Battista Alberti (1404-1472)Palazzo Rucellai, Florența
Leon Battista Alberti (1404-1472)Palazzo Rucellai, Florența
Leon Battista Alberti (1404-1472)Sant’Andrea, Mantova
Leon Battista Alberti (1404-1472)Sant’Andrea, Mantova
Intradosul cu casetoane
Sant’Andrea, Mantova Arcul lui Titus Livius, Roma
Donato Bramante 1444-1514
Palazzo della Cancelleria, Roma
Il Tempietto
Andrea Palladio 1508-1580
3. Programe „antice” – palatul, villa, teatrul
Andrea Palladio, proiect pentru refacerea Palatului Dogilor, 1577
FlorenţaPalatul Medici-Ricardi
FlorenţaPalatul Strozzi Palatul Pitti
Leon Battista Alberti,Palatul Rucellai, Florența Palatul
Piccolomini, Pienza
Antonio Filarete
Donato Bramante Palazzo della Cancelleria, Roma
Michelangelo Buonarotti & alii,Palazzo Farnese, Roma
Baldasare Peruzzi,Palazzo Massimo alleColonne, Roma
Andrea Palladio,Palazzo della Ragione, Vicenza
Andrea Palladio,Palazzo Chiericati, Vicenza
Villa Pogio a Caiano
Giacomo Vignola, Giorgio Vasari & alii, Villa Giulia, Roma
Giacomo Vignola,Villa Farnese, Caprarola
Jacopo SansovinoVilla Garzoni, Veneto
Andrea PalladioVilla Godi
Andrea PalladioVilla Malcontenta
Andrea PalladioVilla Rotonda
Andrea PalladioVilla Rotonda
Andrea PalladioVilla Barbaro, Maser
Andrea PalladioVilla Barbaro, Maser
Andrea PalladioVilla Poiana Maggiore
Andrea PalladioTeatrul olimpic din Vicenţa
Andrea PalladioTeatrul olimpic din Vicenţa
Andrea PalladioTeatrul olimpic din Vicenţa
top related