„molecula de libertate“, `ntre literar [i politic ~ntre 21 [i 25 martie, scriitori români din...

$: „Molecula de libertate“, `ntre literar [i politic ~ntre 21 [i 25 martie, scriitori români din toate genera]iile, de expresie român\ sau francez\, care tr\iesc `ntre grani]ele]\rii$
ANUL IX » NR. 393 » 30 martie – 5 aprilie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

„Le Monde“: Nouagenera]ie de scriitoriromâni, mai liber\ caniciodat\

Drago[ Cojocaru

Suplimentul „Le Monde des Li -vres“ a alocat `n ultima sa edi -]ie un spa]iu mai mult dec`t ge -neros prezent\rii literaturii ro -mâne [i autorilor români, invi -ta]i speciali la Salon du Livre2013, la Paris.

» pag. 5

Citi]i o relatare de Cristina Hermeziu `n » paginile 2-3

Umbra luiMungiu. LaPremiile Gopo

Iulia Blaga

Persoana care a urcat cel mai des pescena Operei Na]ionale Române `nseara zilei de 25 martie, c`nd s-aua cordat Premiile Gopo, a fost pro du - c\ to rul Ada Solomon. Lipsind Ra-du Jude [i Corina Sab\u, Ada So-lomon a ridicat [i premiile pen tru re -gie [i scenariu, nu doar pentru Celmai bun film [i, poate [i pentru c\trebuia s\ ]in\ de fiecare da t\ altspeech, a depl`ns decizia lui Cris-tian Mungiu de a nu `nscrie Dup\dealuri la Gopo, spu n`nd doar: „Arfi fost [i mai bine dac\ a ceas t\competi]ie era complet\“.

» pag. 6

~ntre 21 [i 25 martie, scriitori români din toate genera]iile, de expresie român\ sau francez\, care tr\iesc`ntre grani]ele ]\rii sau `n afara lor, au debarcat la Paris pentru a spune povestea României [i a lumiiprin crea]ia lor.

Actualitate

Henry Miller —Un diavol `nparadis„Suplimentul de cultur\“ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul Un diavol `n paradis, deHenry Miller, care va ap\rea `n cu -r`nd la Editura Polirom, ̀ n co lec ]ia„Biblioteca Polirom. Seria de autor«Henry Miller»“, `n traducerea La -viniei Brani[te.

» pag. 12-13

România la Salonul de carte de la Paris:

„Molecula de libertate“,`ntre literar [i politic

Incizii, suturi...c`t desprerealism, numaide bine

Bogdan-Alexandru St\nescu

Nu am citit prima carte a CorineiSab\u, Blocul 29, apartamentul 1,a[a c\ am `nceput s\-i citesc aldoi lea roman cu o inocen]\ to-tal\, stupid\, a[ putea ad\uga.

» pag. 11

Cronic\ decarte

Avanpremier\

www.suplimentuldecultura.ro

~ntre 21 [i 25 martie,scriitori români din toategenera]iile, de expresieromân\ sau francez\, caretr\iesc `ntre grani]ele]\rii sau `n afara lor, audebarcat la Paris pentru a spune povesteaRomâniei [i a lumii prin crea]ia lor.

Cristina Hermeziu

~n aprilie 2012, sub pre[edin]ia luiHoria-Roman Patapievici, ICR ob -]inea statutul de ]ar\ invitat\ pen -tru România la Salonul de carte dela Paris din 2013. Un an mai t`r ziu,CNL din Fran]a, coorganizator alevenimentului, a invitat 27 de scri -itori români s\ onoreze literele ro -mâne[ti la cel mai prestigios t`rgdin Europa, iar ICR, sub pre[e din -]ia lui Andrei Marga, a ad\ugat,al\turi de Ministerul Culturii, `n -c\ o delega]ie de peste 20 de autori.Dac\, f\r\ `ndoial\, s`nt nume im -portante [i de o parte, [i de alta,

reprezentativitatea literaturii ro -mâne fiind astfel incontestabil\,`n schimb strategia de promovarea devenit practic imposibil\: ni-meni, `n lume, nu poate asiguraun marketing cultural eficient `nteritoriu str\in unei delega]ii depeste 50 de... vedete. Au fost [i ab-sen]e r\sun\toare: Mircea C\rt\ -rescu, Andrei Ple[u [i Gabriel Lii -ceanu au declinat invita]ia CNLFran]a ca refuz explicit de a fi a -[e za]i pe aceea[i scen\ parizian\ cunoua conducere a ICR, a c\rei poli -tic\ cultural\ este catalogat\ drept„retrograd\“, „`n plin derapaj“, [i ac\rei manier\ de a dialoga cu scri -itorii români este „jignitoare“.

Din cornul abunden]eiliterare

„România ]ar\ invitat\“ a propusla Salonul c\r]ii de la Paris `n jurde 60 de `nt`lniri, mese rotunde,lecturi, prin dezbaterile organiza -te de CNL, pe de o parte, [i de ICR,pe de alta, [i, `ntre alte 600 de ti -tluri, peste 20 de traduceri noi,c\r]i ale autorilor români editate

`n francez\ `n 2012 [i `nceputullui 2013.

Dezbaterile au fost ritmate `ncele cinci zile de salon de ateliere[i momente artistice: actri]a Co -dri na Pricopoaia a intrat `n pie-lea unor personaje din basmeleromâne[ti, Matei Vi[niec a citit,charismatic, pove[ti, iar Ileana Sur -ducan, autoare de benzi desena-te, a animat un atelier de ilustra -]ii [i desen.

Au fost trecu]i `n program sprea oferi autografe pe ultimele lorapari]ii editoriale `n francez\: Ga -briela Adame[teanu, Radu Aldu-lescu, Constantin Ab\lu]\, Sava-tie Ba[tovoi, Ana Blandiana, Lu-cian Boia, Magda Cârneci, Rodi-ca Draghincescu, Dinu Fl\mând,Florina Ilis, Doina Ioanid, DanLun gu, Norman Manea, BasarabNicolescu, Andrei Oi[teanu, Mar -ta Petreu, Marius Daniel Popes-cu, R\zvan R\dulescu, Adina Ro-setti, Eugen Simion, Bogdan Su-ceav\, Lucian Dan Teodorovici,Dumitru }epeneag, Floarea }u]u -ianu, Eugen Uricaru, Matei Vi[ -niec, Varujan Vosganian.

Editorii francezi maifrecventabili dec`t ICR

Au fost scriitori care au preferatmai cur`nd standul editorilor lorfrancezi pentru momentul de de-dica]ii, [i au fost scriitori care n-aumai venit la mesele rotunde pro-puse de ICR. Spre exemplu, niciDumitru }epeneag, nici NormanManea n-au mai ajuns la dezbate-rea „Via]a `n Est, cu fa]a la zid“pentru a dialoga, al\turi de Eu-gen Uricaru, Alexandru C\lines-cu [i Stelian T\nase, [i `mpreun\cu moderatorul Matei Vi[niec, pemarginea multiplelor forme de cen -zur\, `nainte de 1989, `n Româ-nia. E adev\rat, Norman Maneaa v`nd `n aceea[i zi o alt\ `nt`lnirepublic\, sub tema „Traversareae xilurilor“, cu eseistul francez Ale - xis Lacroix pe scena CNL, ar fimotivat c\ e destul de obositoarependularea dintr-o parte `n alta.

Cert este c\, din perspectiva pu - blicului, multe evenimente s-ausu prapus, iar surpriza de a nu-i re - g\si `ntotdeauna la dezbateri pecei trecu]i ̀ n program a accentuat

o senza]ie de „malaise“, de sen -timent tulbure, `n mijlocul mul-tor altor motive de bucurie inte-lectual\.

Obsesiile României:scriitori cu fa]a la zid [icu fa]a spre lume

~nainte [i dup\ 1989, cu toate nu -an]ele fecunde `n plan istoric, so-cial [i literar, a fost una dintre te-mele majore abordate la numeroa -se mese rotunde. Astfel, LucianDan Teodorovici a fost invitat s\vorbeasc\ despre „descoperireaGulagului“, `n timp ce Dan Lun-gu, Adina Rosetti [i Bogdan Su-ceav\ au abordat „ie[irea din to-talitarism“. Despre „poezia dinspatele zidului“ au fost a[tepta]is\ depun\ m\rturie Ana Blandia-na, Dinu Fl\mând, Ion Mure[an,Mircea Dinescu, `n timp ce limbar\m`ne „cea din urm\ libertate“pentru Radu Aldulescu, FlorinaIlis [i Doina Ioanid. „~n intimita-tea unui popor“ a intrat GabrielaAdame[teanu, protagonista mo-mentului „Grand Entretien/~n t`l -niri esen]iale“. Cum este „s\ scriisub cenzur\“ au [tiut s\ r\spun -d\ Alexandru C\linescu, EugenUricaru [i Stelian T\nase, `ntr-odiscu]ie moderat\ de Matei Vi[ -niec – `n absen]a lui Norman Ma-nea [i Dumitru }epeneag, anun -]a]i ini]ial la dezbatere. MirellaPatureau [i George Banu au dia-logat, `n dou\ momente diferite,cu „copiii absurdului“ din Româ-nia, creatori ai unei dramaturgiiinsurgente, precum Alina Nelegasau Nicoleta Esinencu.

Validarea de excep]ie adus\de marile figuri literare ale exilu -lui românesc din secolul XX afost subiectul dialogului dintre Ni -colae Breban, Eugen Simion, Mi-ron Kiropol [i Basarab Nicoles-cu, precum [i cel al momentuluiintitulat „Avangarda `n Fran]a [iRomânia, destine `ncruci[ate“, cuparticiparea lui Sebastian Reich-mann, Paul Cernat, Petre R\ilea-nu [i Ion Pop.

Semnificativ\ apare, post fes-tum, „reabilitarea“ scriitoruluieuropean de origine român\ Vin-til\ Horia (1915-1992), c\ruia i s-aretras Premiul Goncourt `n 1960,

2 » actualitate

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 393 » 30 martie – 5 aprilie 2013

România la Salonul de carte de la Paris:

„Molecula delibertate“, `ntreliterar [i politic

Sub titlul „Boicot [i manifesta]ii: ICR subfocul criticilor la Salonul c\r]ii de la Paris“,site-ul francez „Courrier des Balkans“ a relatatdespre protestul mi[c\rii informale ICR OFFFsub forma unui performance simbolic la des -chiderea t`rgului, `n 21 martie: c`]iva tineriarti[ti, români [i str\ini, au purtat m\[tilemarilor absen]i C\rt\rescu, Ple[u, Liiceanu[i Djuvara, pentru a denun]a politizarea cul -turii `n România (http://balkans.courriers.info/article22097.html).

~ntr-un comunicat de pres\ cu titlul „Sa-lon du livre. Un succes al culturii române“,ICR a afirmat c\ tinerii protestatari erau„sub influen]a alcoolului“.

Arti[tii [i-au asumat `ns\ luarea de po zi -]ie, afirm`nd `ntr-un comunicat de pres\ c\momentul a fost g`ndit din start ca un mani-fest: „Dansul M\[tilor a fost un moment-sur priz\ programat de Institutul OFFF pen-tru to]i invita]ii (...) ICR OFFF este un mani-fest `mpotriva actualei politici culturale [i aconducerii Institutului Cultural Român“, a

precizat grupul informal pe pagina sa de Fa ce -book ICR OFFF.

Scriitorul Virgil T\nase crede c\ statutulRomâniei de ]ar\ invitat\ la Salonul c\r]ii dela Paris este o ocazie de legitimare a cultu riiromâne `n contextul actual european: „Fran -]a `[i urmeaz\ de fapt strategia imperialist\de colonizare cultural\: mai devreme saumai t`rziu, România ar fi fost oricum invita -t\. ~n acest context, orice protest pare ridicol“,a afirmat scriitorul [i traduc\torul VirgilT\nase.

Mul]i dintre scriitorii români prezen]i laSalon s-au sim]it deranja]i de zgomotul me-diatic din jurul protestului cu gust politic. ~nmarea lor majoritate, au minimalizat gestultinerilor arti[ti grupa]i sub titlul ICR OFFF,care au protestat pe fa]\, la deschiderea festi -v\ de la standul României, argument`nd c\nu era momentul potrivit.

Dup\ succesul incontestabil al Salonuluide la Paris, unde România a v`ndut c\r]i ̀ n va -loare de 70.000 de euro, mai mult dec`t Spa nia

(Barcelona a fost ora[ul invitat), cu zeci depagini de cronici literare `n principalele re-viste franceze, cu scriitori aplauda]i lascen\ deschis\ – r\m`ne o `ntrebare: dac\protestul la adresa abuzurilor fa]\ de scriitorinu-[i avea locul aici, atunci unde [i c`nd?

Boicot [i manifesta]ii

decernat pentru romanul scris `nfrancez\ Dumnezeu s-a n\scut `nexil, `n urma unui imens scandalpolitic din presa francez\ a vremii:„Datorat a[a-zisului trecut profas -cist al scriitorului, scandalul afost orchestrat de autorit\]ile co-muniste de la Bucure[ti, `n urmarefuzului romancierului de a o -no ra invita]ia pe care AmbasadaRomâniei i-o adresase pentru acelebra Premiul Goncourt, a po-vestit Basarab Nicolescu. PentruVintil\ Horia, s\ accepte ar fi `n -semnat un pact ru[inos cu c\l\iigulagului românesc. (...) F\r\ ̀ n do -ial\ cu orient\ri de dreapta, Vin-til\ Horia n-a fost – [i documente-le o arat\ – niciodat\ legionar“, atran[at Basarab Nicolescu.

{i alte `nt`lniri fecunde

O alt\ `nt`lnire a `ncercat „recon -struc]ia unei Românii europene“,`n duelul cultural sus]inut de Thi -er ry de Montbrial [i Eugen Simi -on, care s-au `ntrebat `n ce m\su r\putem construi viitorul Europei a -p\r`nd valorile morale [i spiritua -le ale fiec\rei ]\ri: „numai ce d`ndceva, dar p\str`nd ceea ce este e -sen]ial“ `n procesul construc ]ieieuropene se poate vorbi de „unviitor bun“ pentru b\tr`nul con -tinent, au fost de acord cei doiacademicieni.

Dac\ scriitorii români au ceva despus [i dincolo de tema raportuluiRomâniei cu istoria, s-a probat prinparticiparea lor la dezbateri cu su -biecte de mai larg\ respira]ie lite -rar\ [i filozofic\. „Cum s\ scrii ofemeie?“ s-au `ntrebat Marta Pe-treu, Radu Aldulescu, Dan Lungu[i Magda Cârneci ̀ ntr-un dialog ca retrebuia s\ fie moderat de jurnalis ta[i scriitoarea francez\ Laure Adler,dar care a renun]at, ̀ n urma boico -turilor cu nuan]e politice din jurulparticip\rii României la Salon. Auintrat ̀ n „culisele scriiturii“ pentrua `mbl`nzi „principiul incertitudi -nii“ filozoful Basarab Nicolescu (mo -derator) ̀ mpreun\ cu matematicia -nul Solomon Marcus [i traduc\torii

Houriya Abdelouahed [i BogdanGhiu. Misterul crea]iei e spectacu -los: nespusul [i nev\zutul ac]ionea -z\ `n aceea[i m\sur\ cu ceea ce tre -ce `n verb [i `n vizibil – a nuan]atBasarab Nicolescu evoc`ndu-l pemarele regizor Claude Régy; spi-ritul uman func]ioneaz\ prin di-namica unor cupluri antinomiceconjugate, ̀ ntre care Solomon Ma r -cus a exemplificat „sensibilitatea“,care ar face imposibil\ „claritatea“;„eu nu `ncep s\ g`ndesc `naintede a `ncepe s\ scriu“, a mers la e -sen]\ traduc\torul [i eseistul Bog -dan Ghiu, pentru care „scrisul“`[i secret\ culisele ̀ n timpul des f\ -[ur\rii sale, ele nu s`nt niciodat\ ̀ nspate, `n amonte.

actualitate « 3

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 393 » 30 martie – 5 aprilie 2013 www.suplimentuldecultura.ro

» Dan Lungu„E greu s\ fii scriitor român [i s\ nu scrii despreperiferici. Dar fiecare dintre noi este marginal `nraport cu ceva.“„Obsesiile României? Noi am venit cu o agend\ anoastr\ care e foarte `nchis\, nu p\rem efectiv eu -ropeni. S`nt teme ̀ ntoarse spre interio rul nostru, nucomunic\ prea mult `n afar\. Nu e o agend\ euro -pean\, e una na]ional\ [i pour les connaisseurs.Nu cred c\ avem un exerci]iu de comunicare in-tercultural\ potrivit, la scriitori m\ refer `n pri-mul r`nd.“„Mi-ar fi pl\cut o discu]ie despre politicile cultu-rale române[ti: crea]ie, patrimoniu, c\r]i, la care s\invi]i editori, librari, cei care au reziden]e de ar-ti[ti, responsabili ai politicilor culturale din mi-nistere, o tem\ foarte actual\: politic\ cultural\public\. Numai c\ era o tem\ de neimaginat pen-tru c\ noi, `n România, nu avem o politic\ cultu-ral\ public\ coerent\, declarat\, programat\.“

» Marta Petreu„~n poezie po]i spune totul f\r\ s\ fii crezut. C`nd,`n sf`r[it, am reu[it s\-mi scriu romanul (Acas\, pec`mpia Armaghedonului, Polirom, 2011), am fostcrezut\ pe cuv`nt – absolut totul, din roman, a de-venit adev\rat.“

» Radu Aldulescu„S`ntem o ]ar\ de ]\rani [i de marginaliza]i.“

» Alexandru C\linescu„Cine mai [tie c\ cenzura a fost propriu-zis o insti -tu]ie oficial\ ̀ n România, care s-a desfiin]at ̀ n 1977?Dup\ aceea a devenit tentacular\, ceea ce a avut caefect exacerbarea autocenzurii: s-a ajuns la artade a-]i citi propriul text cu ochiul cenzorului.“

» Matei Vi[niec„~n fa]a stupidit\]ii cenzurii care v`na nuan]e sub ver -sive `n cuvinte banale, noi jucam cartea naivit\]ii.“„Cultura investe[te ̀ n suflet, nu ̀ n cifre de afaceri.“

„Mesajul meu pentru politicieni: oamenii de cultu -r\ trebuie asocia]i `n elaborarea strategiilor depolitici culturale. Politicienii nu s`nt suficien]i.“

» Ana Blandiana – „Poezie [i memorie“„Avem sentimentul c\ lucrurile pe care le `n -v\]\m ni le a min tim din propria via]\. S\-]i ima-ginezi `n seam n\ s\-]i aminte[ti.“„Metafora fluturelui: frumuse]ea ascunde r\ul.Sub aripile comunismului a crescut totalitarismul.“ „Libertatea de expresie a diminuat importan]aex presiei.“ „Poemul nu trebuia s\ fie neap\rat politic. Poemulprin defini]ie con]inea o molecul\ de libertate.“

» Norman Manea – „Traversarea exilurilor“„De ce iubesc `ntr-at`t limba român\? M\ iubescpe mine.“„Ce `nseamn\ s\ fii evreu? {tiu prea multe pentru ada un r\spuns clar (...) Evreul se opune idolatriei.“„America este cel mai frumos hotel din lume, un -de structura impersonal\ face ca lucrurile s\ mear -g\ aproape perfect.“„Poezia lui Paul Celan, originar ca [i mine dinBucovina, este cea mai profund\ m\rturie liric\ atragediei Holocaustului.“„N-am vrut s\ pot fi recuperat, politic [i estetic, desistemul comunist.“

» Doina Ioanid„C`nd te conduce textul, cenzura nu e posibil\ `n -tre autor [i textul s\u. Scriem inclusiv cu ceea cenu `n]elegem: lucruri care cad `n interior [i vrems\ g\sim cuvintele care s\ le scoat\.“

» Savatie Ba[tovoi„S`nt mul]umit c\ nu s`nt un disident. Am scris ro -manul unui imperiu al terorii v\zut prin ochii u nuicopil. La Paris am fost primit ca poet, [i voi vorbica poet, ca om, ca preot, dar nu ca prezen]\ politic\.“„Poetul este expresia omului care merit\ d\ ru i t\celorlal]i. Tot ce scade sub nivelul poeziei `mpo v\ -reaz\ comunicarea `n societate.“

Scriitorii [i imagineaRomânieiDan Lungu: „Cred c\ ICR a avut c`teva lu\ri de pozi]ie jignitoare fa -]\ de unii scriitori români [i Editura Polirom a f\cut foarte bine lu`n - du-i ap\rarea, cu curaj [i demnitate, lui Filip Florian. Mi se pare c\strategia cultural\ actual\ a ICR este sub cea anterioar\; vine cu oagend\ tradi]ionalist\, mult prea na]ional\ [i f\r\ deschidere euro -pean\. Ceea ce propune ICR ca imagine mi se pare arhaizant, fol-cloric [i `ncremenit `n proiect – a[a arat\ obiectivele ICR din stra-tegia lor pe 2013. Atitudinea lor nu e potrivit\, chiar fa]\ de cei pecare ì critic\. Nu cred c\ ICR, `n comunicatele lor, trebuie s\ fac\polemic\. Mi se pare absolut aiuritor. ~ncet, `ncet se va izola de omare parte a scriitorilor români, ori ei s`nt acolo ca s\ ì promove -ze, nu ca s\ ì alunge din jurul lor. Dac\ vor continua a[a, eu m\simt obligat, dac\ voi fi invitat la vreun eveniment, s\ refuz, din so -lidaritate cu unii scriitori care au fost jigni]i de ICR prin comuni-cate publice. Aici, la Paris, am venit fiindc\ am fost invitat de CNLFran]a, dar dac\ a[ fi fost invitat de ICR, n-a[ fi venit“.

Savatie Ba[tovoi: „Toat\ lumea protesteaz\. {i acest popas la Parisnu a putut avea loc `n pace [i tihn\. Am un gust amar. {i mi se pareo obr\znicie din partea celor care nu [tiu c\ poporul nostru nu-[i ba -te copilul `n ospe]ie [i nici c`nd are oaspe]i nu-[i bate copilul. Ace[tiintelectuali români [i dasc\li ai neamului românesc modern n-au`nv\]at aceast\ lec]ie [i au f\cut totul ca s\ arate cum se trag uniipe al]ii de p\r [i dac\ se poate `n v\zul lumii“.

Bogdan Suceav\: „Un politician care insult\ un scriitor pierdealegerile“.

Ana Blandiana: „Vom r\m`ne cu vizibilitatea din cele cinci zile sause va transforma `n ceva mai de durat\? Asta ar `nsemna traducerede c\r]i, articole despre literatura [i cultura român\. Problema esteurm\toarea: pentru ca acest lucru s\ se `nt`mple, nu e suficient s\existe c\r]i române[ti bune, ci e nevoie de o imagine a Românieibun\. Noi s\ ne scriem c\r]ile, dar pe de alt\ parte, pentru ca ele s\aib\ o [ans\ `n exterior, cadrul de care s`ntem lega]i – c\ruia ìs`ntem iobagi, totdeauna am avut sentimentul c\ s`ntem lega]i delimba român\, de istorie, a[a cum erau lega]i iobagii de p\m`nt –trebuie s\ se schimbe `n bine. Succesul pe care l-a avut ICR p`n\acum o jum\tate de an, un succes real, s-a bazat [i pe imagineadin ce `n ce mai bun\ a României: intrarea `n UE, discutarea de laegal la egal cu ceilal]i parteneri“.

Matei Vi[niec: „C`nd ac]ionezi sub presiunea certurilor politice,toat\ lumea pierde: [i cultura, [i politica“.

Lucian Dan Teodorovici: „A[ vrea s\ r\m`n doar cu impresia s\r -b\torii literaturii române la Paris, sper c\ peste timp va fi ceapregnant\. ~ns\ nu pot s\ nu remarc c\, ̀ n timp ce ̀ n presa francez\s-a scris foarte frumos despre literatu ra român\, `n presa româ-neasc\ a primat scandalul. Dincolo de toate, e adev\rat, un scan-dal care `[i are motiva]iile lui, ca urmare a faptului c\ ICR-ul aavut ni[te ie[iri mai mult dec`t regretabile la adresa unor scrii-tori rom=ni“.

Norman Manea: „Cei ca-re n-au venit [i-au avut`ndrept\]irea lor, caretrebuie respecta t\. Dar arfi trebuit s\ fie aici ca s\dea o [i mai mare repre -zentativita te literaturii [iculturii române (...) Pe deal t\ parte, scriitorul nu ebi ne s\ stea prea a proa pede putere, indiferent deregimul po litic despre ca-re e vorba.

Eu am venit pentru c\eu reprezint lim ba ro mâ -n\. Limba român\ n-amluat-o cu mine p` n\ la ca -p\tul lumii, `n America,ci p`n\ la ca p\tul vie]ii“.

Salon du Livre Paris 2013 — Decupaj subiectiv


4 » actualitate

Românii au fost invita]i deonoare la Salon du Livre,dar, `n afar\ de Cioran [iIonescu, francezii nu [tiunimic despre noua gene -ra]ie de scriitori de la noi.„Le Nouvel Observateur“rezolv\ aceast\ problem\`n c`teva lec]ii menite s\ofere publicului un minimnecesar de cuno[tin]e,„zece trucuri ca s\ str\ -luce[ti la Salon du Livre“.Iat\ cum sun\ o prezentarepentru francezi a literaturiiromâne.

Drago[ Cojocaru

1. Literatura român\ este `n „plinboom“. „Le Nouvel Observateur“ ̀ lciteaz\ pe Bernard Camboulives,profesor de istorie [i autor al lu cr\ -rii Sur les pas des écrivains rou-mains, care explic\ cititorilor fap -tul c\, `ntr-un an obi[nuit, `n Fran -]a apar doar cinci traduceri dinautori români. „Dar, din ianuarie2013 `ncoace, au ap\rut 60, reedi -t \ri, dar [i c\r]i ale unor autori noi“,spune Camboulives. De asemenea,un indiciu asupra actualului boomeste [i prezen]a autorilor români laSalon du Livre, care „nu a inven-tat aceast\ «re`nnoire a literaturiiromâne», ci arat\ c\ ea exist\ cuadev\rat“. Traduc\toarea MarilyLe Nir explic\ faptul c\ „exist\ ogenera]ie de tineri autori ce vor-besc despre teme mult mai contem -porane“. Pentru a dovedi c`t de bi -ne o duce actuala literatur\ româ n\,„Le Nouvel Observateur“ enume r\Premiul Médicis c`[tigat de Nor-man Manea, Premiul Courrier In -ternational primit de Florina Ilispentru Cruciada copiilor, Ursul deaur c`[tigat de scenaristul filmului

Pozi]ia copilului, faptul c\ piesele luiMatei Vi[niec s`nt jucate `n Fran]a.

2. A existat o „criz\ a lecturii“ `nRomânia. Subliniind c\, la noi, unsalariu mediu brut este de 500 deeuro, Bernard Camboulives spunec\ un tiraj de succes `n România es -te de 1.000-2.000 de exemplare, ceeace „pentru Fran]a este pu]in“. „Efoarte greu s\ tr\ie[ti din scris `nRomânia“, `nt\re[te [i Marily LeNir. „Dar s-a `nt`mplat ceva `n ulti -ma vreme, interesul publicului acrescut. Unele edituri mici fac ches -tii geniale.“

3. România [i Fran]a se [tiu demult\ vreme. „Le Nouvel Observa -teur“ aminte[te faptul c\, la noi,„exist\ o dragoste pentru Fran]a[i limba francez\“ `nc\ de pe vre-mea c`nd România `i ofe rea lui Na -poleon al III-lea un teren ideal pen-tru a ocoli Germania. De asemenea,mul]i autori s-au format `n Fran]a[i s-au `ntors acas\, influ en]`nd me -diul literar românesc.

4. Unii autori scriu `n fran ce z\.Unii dintre „vechii“ autori, cei ca reau devenit mari nume, scriau deja`n francez\, precum Eugène Iones -co [i Martha Bibescu. Din no ua ge -nera]ie, scriu `n francez\ MariusDaniel Popescu, care tr\ie[te la Lau -sanne din 1990, [i Liliana Laz\r.

5. Trebuie s\ insi[ti ca s\ `n]elegiliteratura român\. Asta fiindc\,explic\ Bernard Camboulives, e oliteratur\ „greu accesibil\“. Poa-te fiindc\ dictatura ceau[ist\ i-aobligat pe autori s\ scrie voalat,dar [i, poate, din cauza naturii lim -bii române. Pentru Nicole Vaillant,directoarea Editurii Vaillant, ro-mânii au o scriitur\ „`n circumvo -lu]ii“. Ea crede c\ „unii scriitoris`nt mult prea prolic[i. Vor s\ spu -n\ prea multe lucruri [i o fac pe c\il\turalnice, ceea ce `ngreuneaz\

firul narativ. Unii autori din ge-nera]ia t`n\r\ au `nceput `ns\ s\scrie altfel“. „Cititorul francez arenevoie de c`teva chei de `n]elegere,trebuie s\ fac\ pu]in efort, dar c`nd`]i bagi nasul `n literatura româ n\,te pomene[ti prins ̀ ntr-un ade v\ ratangrenaj“, spune Camboulives.

6. Dictatura b`ntuie `nc\ literatu-ra român\. Regimul ceau[ist ar\mas extrem de prezent `n ima -ginarul românesc [i al autorilor.

„Dac\ `n anii ’70-’80, scriitoriivorbeau despre exil [i dictatur\,tinerii autori de ast\zi vorbescdespre consecin]ele ei“, explic\Bernard Camboulives. „Unii, `n -s\, abordeaz\ [i teme mai pu]inna]ionale.“

7. Unele teme r\m`n tabu. „Le

Nouvel Observateur“ face o list\a subiectelor de care autorii ro-mâni evit\, `n general, s\ se a -ting\: „homosexualitatea, femeiaromân\, evolu]ia cuplului, populis -mul actual. (...) Pu]ini autori ata -c\ fenomenul corup]iei elitelor [ifaptul c\ mini[trii de azi s`ntfo[tii generali ai lui Ceau[escu“.

8. ~n Fran]a s`nt multe cli[ee des-pre România. „România este o]ar\ maltratat\ de actualitate“,crede Bernard Camboulives. „Nuse vorbe[te dec`t despre romi [i de -lincven]\. E o ]ar\ plin\ de con tras -te, dar captivant\.“

Marily Le Nir crede c\ literatu-ra româ n\ are un rol foarte mare`n imaginea pe care restul lumii,`n special Fran]a, o are despre Ro -mânia. „Este o ]ar\ cultural\, o

cultur\ veche de secole, iar ace[tiau tori o reprezint\.“9. Traduc\torii s`nt cei mai bunireprezentan]i ai autorilor români.„Pentru c\ ei fac leg\tura `ntreediturile franceze [i scriitorii [iuniversitarii români“, explic\Nicole Vaillant.

„Avem un rol de prospectori“,spu ne Marily Le Nir. „Citim mul]iautori români [i consiliem editu-rile. S`ntem cei care muncesc `numbr\.“

10. Un c\lug\r moldovean prin-tre invita]ii Salonului. Este vor-ba despre Savatie Ba[tovoi, n\s -cut `n Basarabia [i care a devenitc\lug\r `n 2002.

Romanul s\u, Iepurii nu mor, afost publicat `n Hexagon `n 2012,fiind primul autor basarabean tra -

„O limb\ care seam\n\ cu latina“Invitat s\ comenteze momentele importante ale ma -nifest\rii, directorul Salon du Livre, Bertrand Mo -ris set (foto), a subliniat prezen]a autorilor români.„E o tradi]ie ca ̀ n fiecare an s\ invit\m o ]ar\“, a ex -plicat Bertrand Morisset. „Anul acesta am ales o li -teratur\ necunoscut\. Dar, de asemenea, o cultur\nou\ care a suportat un capac de plumb politic vre -me de mul]i ani [i ale c\rei economie [i cultur\ sestructureaz\ din ce `n ce mai mult. Noi, francezii, am

r\mas la autori precum Cioran sau Ionescu, `n vre mece tinerii scriitori români s`nt adev\rate descoperiri.România este o ]ar\ francofil\. Limba ei seam\n\ culatina [i este foarte amuzant s\ descoperi o cultur\foarte apropiat\ de a noastr\ [i, `n acela[i timp,foarte diferit\.“

Bertrand Morisset a explicat pentru „mybox.fr“ c\se a[teapt\ ca o confruntare ̀ ntre literatura francez\[i cea român\ s\ duc\ la cocktailuri insolite precumperspectivele diferite ale autorilor români [i franceziasupra „vampirilor“ [i asupra poeziei care carac te -rizeaz\ o parte major\ a patrimoniului românesc.Pentru ca melanjul s\ fie reu[it, organizatorii Sa-lon du Livre au pus la dispozi]ia publicului c\r]i ro -mâne[ti, `n traducere [i `n original. „E uluitor, dar c\r -]ile str\ine, `n limba original\, se v`nd foarte binela Salon“, confirm\ Bertrand Morisset. „{i cumcomunitatea româneasc\ este foarte important\ `nFran]a, mai ales printre intelectuali, s`nt convinsc\ aceste c\r]i netraduse vor fi un succes!“

C`teva repere `ntr-o literatur\ necunoscut\„Literatura român\ nu `nseamn\ doar vampiri, contrar unui cli [eureluat din nefericire de media francez\“, spune Stéphanie Dupays,specialist\ `n literatura est-european\, `ntr-un interviu pentru „LeMon de des Livres“. „Literatura român\ contemporan\ este mult maibo gat\ [i mai divers\. S\ spunem c\ majoritatea romanelor, eseurilor[i antologiilor de poezie publicate ast\zi s`nt b`ntuite de trecut, de fas -cismul anilor 1930, apoi de anii teribili ai dictaturii lui Ceau[escu. As -t\zi, noi voci se fac auzite, vorbind despre realitatea contemporan\.“

De asemenea, Stéphanie Dupays explic\ [i confruntarea literaturiiromâne cu situa]ia economic\: „Literatura român\ este vie chiardac\ cenzura economic\ (autorii s`nt prost pl\ti]i, distribu]ia nu a -coper\ `ntregul teritoriu) a `nlocuit cenzura ideologic\. ~n ceea ceprive[te romanul, ceea ce m\ frapeaz\ este probabil incredibila in-ventivitate stilistic\, fiindc\ autorii se joac\ foarte abil cu mai multeregistre, trec`nd cu u[urin]\ de la oniric la fantastic [i umor. Este poateuna dintre mo[tenirile perioadei staliniste c`nd, pentru a dejuca cen -zura unui stat totalitar, trebuia s\ te propulsezi `n lumile paralele alefarsei, supranaturalului sau fantasticului. Extravagan]a poate une ori,mai bine dec`t hiperrealismul, «s\ vorbeasc\» despre realitate“.

Literatura român\ `n 10 lec]ii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 393 » 30 martie – 5 aprilie 2013

actualitate « 5

„Le Monde“: Noua genera]iede scriitori români, mailiber\ ca niciodat\ Suplimentul „Le Mondedes Livres“ a alocat `nultima sa edi]ie un spa]iumai mult dec`t generosprezent\rii literaturiiromâne [i autorilorromâni, invita]i speciali laSalon du Livre 2013, laParis. Cele cinci paginicare deschid suplimentul,rezervate literaturiiromâne, prezint\ vedeteleprezente la Paris [ioperele lor, mai alesc\r]ile traduse `n limbafrancez\, c`t [i unelearticole care vorbescdespre literatura român\`n contextul dictaturiicomuniste [i nouagenera]ie de autori.

Drago[ Cojocaru

Vocea exilului, ieri [i ast\zi

Grupajul este deschis de dou\ tex -te ce vorbesc despre doi mari au-tori români, din epoci diferite. „Is -trati, le révolté du siècle“ evoc\ fi -gura marelui scriitor numit „Gor -ki al Balcanilor“ de c\tre RomainRolland. „~n deschiderea Salonu-lui ar trebui salutat\ memoria a -cestui scriitor eruptiv (...) Trebuieamintit, de asemenea, faptul c\acest revoltat de pe Dun\re a aless\ `[i exprime `n francez\ ata[a -mentul fa]\ de dorin]a de drepta-te [i dezgustul fa]\ de impostori.Putem afirma c\ Panait Istrati afost primul [i poate cel mai flam-boaiant scriitor antitotalitar.“

Salt peste timp: articolul „Car -na val roumain“ `l prezint\ pe Nor -man Manea, scriitor n\scut `n Ro -mânia [i exilat la New York. Aicies te analizat volumul lui tradus `nlimba francez\, A cincea imposibili -tate: Eseuri despre exil [i limb\.

„Profund uman, ̀ ndep\rtat, prinironia sa, de orice tez\ scor]oas\,Manea a [tiut s\ transforme bloca -jul, afazia, Babelul – `n concluzie,imposibilitatea – ̀ n for]\ creatoare;a [tiut s\ transforme de[ertul `n -tr-o c\rare care, din cauza opo zi ]ieiunora, nu poate duce la }ara promi -s\, dar care este ast\zi singurul

parcurs ce poate fi `nchipuit `nabsurditatea lumii“, noteaz\ „LeMonde“.

„~n pia]a liber\ [i carnavales c\a lumii de ast\zi“, spune Maneareporterului „Le Monde“, „numaice e scandalos pare a fi auzit. Numaic\ nimic nu este suficient de scan -dalos pentru a deveni memorabil“.„Aceasta“, explic\ autorul artico -lului, „este cea de a cincea impo-sibilitate pe care o `nfrunt\ scrii-torul f\c`nd – cu ironie, autoironie,dar [i ̀ nver[unare – din con[tienti-zarea acestei farse o form\ unic\de rezisten]\ uman\“.

Obsesia decalajului [inoua genera]ie

„~ntr-un singur secol, literatura ro -mân\ a cunoscut tot: dezvoltare [irepresiune, speran]e [i deziluzii,rena[tere“, se arat\ `n articolul„L’ob session du décalage“, care`[i propune s\ schi]eze o istorie ali teraturii de la noi, mai ales `ncontextul dictaturii [i al tran zi ]ieipostcomuniste.

„Le Monde“ apreciaz\ c\ aceas -t\ literatur\ a reu[it, dup\ c\de-rea comunismului, s\ `[i g\seas -c\ suflul abia `n 2005, cu romanulFlorinei Ilis, Cruciada copiilor.„Uneori na]iunile au nevoie descriitori care s\ `ntind\ o oglind\epocii lor, iar Cruciada copiilor es -te o astfel de oglind\“, explic\ Flo -rina Ilis.

„Acest roman“, sus]ine publica -]ia francez\, „a anun]at o peri oa d\fast\ pentru literatura român\, ca -re n-a mai cunoscut o asemeneaefervescen]\ din perioada inter-belic\. (...) România a cunoscut oistorie agitat\ ce i-a l\sat, printrealtele, obsesia decalajului `n ra-port cu Occidentul“.

Dup\ „un deceniu al iluziilor“,dup\ c\derea lui Ceau[escu, `n a -nii 2000, „o alt\ genera]ie a sosit,decomplexat\, eliberat\ de obse-siile comunismului [i ale dictatu -rii. Acest val de scriitori, dublat deun nou val de cinea[ti, a abando-nat introspec]ia pentru a se ̀ n toar -ce spre realitatea cotidian\. Slo-ganul noii genera]ii de tineri re-beli este: o carte trebuie s\ spun\ opoveste [i, mai ales, s\ se deschi -d\ spre lume“.

Aceast\ nou\ genera]ie estesubiectul articolului „Libres comme

jamais: la nouvelle générationd’écrivains“, care prezint\ o `nt`l -nire cu c`]iva dintre autorii tineri„deschi[i spre lume [i `ncrez\ tori`n talentul lor“.

„Vedetele“ articolului s`nt ie[ e -nii Dan Lungu [i Lucian Dan Teo -dorovici, [i Adina Rosetti. „C`nd `i`ntrebi, ace[ti autori au, de altfel,sentimentul c\ apar]in unui mo-ment aparte `n istoria literaturiiromâne“, scrie „Le Monde“. PentruLucian Dan Teodorovici, aceast\perioad\ „este la fel de importan -t\ precum cea interbelic\“, refe-rindu-se [i la noul val de cinea[tiromâni premia]i la marile festiva -luri europene. „Spun mereu c\ da -c\ societatea româneasc\ este ca-pabil\ s\ produc\ un astfel de ci-nema, poate c\ [i literatura ei areun nivel foarte bun“, spune LucianDan Teodorovici.

Autorul ie[ean „beneficiaz\“ `npaginile suplimentului „Le Monde“de o prezentare pe larg `n artico-lul „Amnezicul [i marioneta“, ̀ n ca -re este analizat volumul Matei Bru -nul, tradus [i `n Fran]a. Tot Teo-dorovici [i romanul s\u s`nt pre-zenta]i publicului francez de „LePoint“ `n „La nouvelle garde deslettres roumaines“, articol `n careMatei Brunul este descris drept„Amélie Poulain `n }ara Soviete-lor, Candide `n Republica Popu-lar\ Român\“. ~nt`lnirea lui Teo-dorovici cu publicul francez esteanun]at\ ca o mare ocazie de „acunoa[te unul dintre v`rfurile delance ale unei noi genera]ii de scri -itori made in România, pe care opro moveaz\ gra]ie colec]iei pe ca -re o conduce la Editura Polirom(«Gallimard»-ul românesc), e dito -rul istoric al lui Ionescu, Cioran[i Norman Manea“.

Memoria trecutului

Fiecare dintre autorii invita]i laSalon du Livre beneficiaz\ de pre -zent\ri `n „Le Monde“. „L’adul tèresous l’œil de Ceau[escu“, „La Rou -manie communiste, mieux vaut enrire“ sau „Le roman d’un vaurien“

dezv\luie cititorului autori precumGabriela Adame[teanu, Radu Al-dulescu sau R\zvan R\dulescu,[i romanele lor, traduse `n limbafrancez\.

Un alt amplu articol din „LeMonde des Livres“, „Le noir et lerouge“, prezint\ trei c\r]i – Ima -ginea evreului `n cultura româ n\,de Andrei Oi[teanu, Capcanele is -t oriei, de Lucian Boia, [i Supunerea,de Eugen Uricaru –, „c\r]i care ara -t\ cum, la mai bine de dou\zeci deani dup\ c\derea lui Ceau[escu, ro mâ - nii `nc\ `ncearc\ s\ `[i des curce tre-cutul apropiat, marcat de dublul bles -temal fascismului [i comunismului“.

Alte portrete ale celor 27 de in -vita]i români ai Salonului [i pre-zent\ri ale operelor lor apar [i `nalte publica]ii din Hexagon, pe l`n -g\ dosarele consistente `ntocmitede „Le Magazin Littéraire“ [i „Li re“.„Pentru scriitorii români lucruri -le nu s`nt u[oare [i, dac\ s-au recon -ciliat deja cu libertatea, ei ̀ n c\ nu aumijloacele s\ se serveas c\ de ea“,scrie „L’Express“. „~n ciuda obstaco -lelor, ei nu las\ garda jos, `ncear c\s\ `[i reconstituie memoria c\l -cat\ `n picioare [i s\ g\seasc\ `ne poca `n care tr\iesc motive s\ uiteco[marurile de ieri.“

» Dup\ „un deceniu al iluziilor“, dup\ c\derea lui Ceau[escu, `n a nii 2000, „o alt\ gene -ra]ie a sosit, decomplexat\, eliberat\ de obsesiile comunismului [i ale dictatu rii. Acestval de scriitori, dublat de un nou val de cinea[ti, a abandonat introspec]ia pentru a se`n toar ce spre realitatea cotidian\. Sloganul noii genera]ii de tineri rebeli este: o car tetrebuie s\ spun\ o poveste [i, mai ales, s\ se deschi d\ spre lume“. – „Le Monde des Livres“


6 » actualitate


Iulia Blaga

A[a e. F\r\ Dup\ dealuri, Premi -ile Gopo s-au `mp\r]it aproape nu -mai `ntre Toat\ lumea din fami-lia noastr\ [i Undeva la Palilula,iar a [aptea edi]ie a galei a ar\tatmodest, de la locurile goale din sa -l\ (d\duse frigul `n acea zi) [i lipsade nerv a gazdei Mihai Bobonete[i a prezentatorilor p`n\ la nu m\ -rul mic de filme nominalizabile [ipremiabile. Edi]ia a [aptea a ar\ -tat, de fapt, ca primele edi]ii, numaic\ azi, dup\ at`tea acolade interna -]ionale, „industria filmului“ pare[i mai dezbinat\ fa]\ de cum era`nainte de Noul Val. Mai e unitateabreslei, pe care o depl`nge Ada So -lomon, posibil\?

Aceasta e o `ntrebareretoric\

Personal, spun c\ nu – unde maie xist\ unitate `n România de azi?Anul trecut, Cristi Puiu a refuzats\ participe cu Aurora la Gopo, pre -text`nd lipsa de credibilitate a ga-lei `ntr-o cinematografie at`t de in -diferent\ statului; dar, nefiind elproduc\torul filmului (ci so]ia), nul-a putut retrage, iar Aurora a luatpremiile pentru Cel mai bun film,regie [i scenariu. ~n acest an, Cris -tian Mungiu, care e [i produc\torullui Dup\ dealuri, a refuzat s\ `n -scrie filmul la preselec]ie, `ns\ nu

a explicat public motivele care l-audeterminat s\ saboteze ceea ce sedore[te de c\tre Tudor Giurgiu [iRomanian Film Promotion a fi s\r -b\toarea na]ional\ a filmului ro-mânesc – Oscarurile autohtone.Faptul c\ nu s-a explicat public s-a`ntors `mpotriva lui [i, fie c\ l-a a -probat, fie c\ nu, „breasla“ i-a pre-luat m\car involuntar spleen-ul,a[a c\ Mungiu a b`ntuit fantoma-tic gala. Decizia lui Mungiu nu afost un capriciu de vedet\ c\reia]ara natal\ a `nceput s\-i put\. Du -p\ Palme d’Or, el a ̀ ncercat s\ mi[ -te lucrurile acas\, dar eforturilesale nu au dus nic\ieri.

Breasla noastr\

Cinematografia româneasc\ evolu -ea z\ dup\ ni[te structuri extrem degreoaie, iar interesul personal pri -meaz\ – ca peste tot `n România.Acum, omul s-a s\turat [i vrea s\`[i vad\ de-ale lui `n loc s\ joaceteatru. E normal s\ reac]ionezi a -se meni lui Cristian Tudor Popescu[i s\-l urechezi numindu-l „boierinterna]ional“ [i acuz`ndu-l dedispre] fa]\ de ceilal]i cinea[ti?(C\ veni vorba, CTP a [ters pe joscu 432 c`nd l-a v\zut prima oar\;acum se sup\r\ c\ Mungiu nu-id\ filmele s\ le prezinte la Pro Ci-nema.) Sau s\ spui ca acel premi ant(numele chiar nu conteaz\), carea sugerat cu elan muncitoresco-

mitoc\nesc la Premiile UCIN:„Mungiu a luat o Palm\ la Cannes,ar trebui s\ mai ia una ca s\ nuuite de unde a plecat!“? Aceasta ebreasla noastr\, doamnelor [i dom -nilor! O lume mic\, de oameni careodinioar\ se b`rfeau `ntre ei oda t\ce se `ntorceau cu spatele [i careacum – ca peste tot ̀ n România – nuse mai menajeaz\, o lume unde fie -care `[i [tie interesul [i nu mai as -cunde asta. Premiile Gopo erau unfel de bal anual al t`rgului, undelumea se ducea s\ fie v\zut\ [i s\afle ultimele b`rfe. Acum, cu toateeforturile lui Tudor Giurgiu de aface din gal\ un loc de `nt`lnire `n -tre genera]ii [i interese, PremiileGopo au ajuns un eveniment la ca -re oamenii de film s`nt mai pu]inimportan]i ca vedetele de televi-ziune [i a c\rui credibilitate sca-de odat\ cu num\rul votan]ilor.

C`t de reprezentativemai s`nt Premiile Gopo?

Dac\ trebuia Giurgiu s\-[i retra g\de la nominaliz\ri filmul regizat(Despre oameni [i melci) [i pe ce-le produse (Despre oameni [i melci,Undeva la Palilula), e discutabilpentru c\ ar `nsemna s\ `l pui s\aleag\ definitiv `ntre a face filme[i a organiza gala. Nu aici e proble -ma. Problema e c`t de reprezentati -ve mai vrem s\ fie aceste premii?Ele nu vor fi importante dec`t a -tunci c`nd cinematografia româ-neasc\ va produce mai multe fil-me bune dec`t produce acum.

{i probabil c\ lucrurile s`nt ca`ntr-o familie nevrotic\. Dup\ cemembrii ei [i-au m`ncat fica]ii anila r`nd `n t\cere, vine o vreme c`nd`[i toarn\ masa `n cap [i scot totuldin ei, dup\ care, probabil, pot `n -cepe o rela]ie normal\. P`n\ a tunci,o dat\ pe an ̀ [i dau m`na [i pretindc\ se iubesc. N-ar trebui s\ ne `n -grijor\m c\ Gala Gopo 2013 n-a ie -[it. Ea e oglinda industriei de filmde la noi [i, dac\ m\[tile au c\ zut,poate fi un semn bun.

Umbra lui Mungiu.La Premiile Gopo

Palmares Gopo» Cel mai bun film: Toat\ lumea din familia noastr\

» Regizor: Radu Jude (Toat\ lumea din familia noastr\)

» Actor `n rol principal: {erban Pavlu (Toat\ lumea din familianoastr\)

» Actri]\ `n rol secundar: Mihaela S`rbu (Toat\ lumea dinfamilia noastr\)

» Actor `n rol secundar: Gabriel Spahiu (Toat\ lumea dinfamilia noastr\)

» Scenariu: Radu Jude [i Corina Sab\u (Toat\ lumea dinfamilia noastr\)

» Imagine: Adrian Sili[teanu (Undeva la Palilula)

» Montaj: C\t\lin Cristu]iu (Undeva la Palilula)

» Machiaj & coafur\: Dana Ro[eanu, Minela Popa, Ionel Popa,Doina Popa (Undeva la Palilula)

» Costume: Lia Man]oc (Undeva la Palilula)

» Decoruri: Helmut Stürmer, Drago[ Buhagiar (Undeva laPalilula)

» Muzic\ original\: Vasile {irli (Undeva la Palilula)

» Sunet: Tudor Petre, Cristinel {irli, Cristian Tarnove]chi,Florin T\b\caru (Undeva la Palilula)

» Premiul pentru `ntreaga activitate: Constantin Codrescu

» Premiul pentru `ntreaga carier\: Mitic\ Popescu

» Premiul „T`n\r\ speran]\“: Nicolae Constantin T\nasepentru regia filmului Blu

» Scurtmetraj: Chefu’ (Adrian Sitaru)

» Documentar: Turn Off the Lights de Ivana Mladenovic

» Film de debut: Visul lui Adalbert de Gabriel Achim

» Premiul publicului pentru filmul românesc cu cel mai maresucces la public `n 2012: Minte-m\ frumos de Iura Lunca[u(cele mai mari `ncas\ri – 956.036 lei) [i Despre oameni [imelci de Tudor Giurgiu (cei mai mul]i spectatori – 63.778).

» Premiul Romanian Society of Cinematographers: AdrianSili[tean

» Premiul Pro Cinema 2013: Adrian Titieni

» Cel mai bun film european: Holy Motors/Motoare sfinte(Fran]a-Germania, distribuit de Independen]a Film)

Persoana care a urcat cel mai des pe scenaOperei Na]ionale Române `n seara zilei de25 martie, c`nd s-au acordat PremiileGopo, a fost produc\torul Ada Solomon.Lipsind regizorul & coscenaristul RaduJude, respectiv coscenarista Corina Sab\u,Ada Solomon a ridicat [i premiile pentru

regie [i scenariu, nu doar pentru Cel maibun film [i, poate [i pentru c\ trebuia s\]in\ de fiecare dat\ alt speech, a depl`nsdecizia lui Cristian Mungiu de a nu `nscrieDup\ dealuri la Gopo, spun`nd doar: „Ar fifost [i mai bine dac\ aceast\ competi]ieera complet\“.


opinii « 7


Suplimentul lui Jup:

Pinacoteca din Petrila

Numai c\, din declara]iile fetei, ges -tul ei a fost doar o reac]ie la atitudi -nea refractar\ a elevilor maghiari[i mai ales a conducerii liceului ei`n iarna anului trecut, de 1 Decem -brie, Ziua na]ional\ a României,c`nd colegi de-ai ei au venit cu tri -couri imprimate cu imaginea Un-gariei Mari [i au purtat banderolede doliu. Mai grav\, mult mai gra -v\, a fost atitudinea profesorilor dinliceu. Fetei i s-a dat de ̀ n]eles s\ numai poarte benti]a provocatoare (untricolor ̀ n România!). C`nd ea a per -sistat (cum ar fi f\cut orice adoles -cent teribilist, nu doar unul patri ot),buc\]ica de tricolor i-a fost confis -cat\, iar fata a fost amenin]at\ c\va fi pedepsit\.

M-am temut `ntotdeauna de na -]ionalism, fie el românesc, maghiarsau de orice fel. Am ridiculizat me -reu excesele na]ionaliste române[tide tipul „România Mare“ [i, du p\modelul lui Slavici, am sus]inut per -manent `n scris drepturile minori -t\]ilor – mai ales ale celei maghia -re din Ardeal, care a cl\dit acoloo cultur\ al\turi [i `mpreun\ curomânii. ~ns\ drepturile minori -t\ ]ilor nu ̀ nseamn\ ̀ nc\lcarea drep -turilor majorit\]ii (de fapt ale ni m\ -nui). {i nimic nu justific\ dublam\sur\. Teribilismele unor lice eniori s`nt acceptate, ori s`nt respinsecu aceea[i consecven]\. Un liceumaghiar, cu o conducere majoritarmaghiar\, are cu at`t mai multeresponsabilit\]i. Vede]i, nu-i pot ̀ n -vinov\]i pe elevi – nici pe cei ma-ghiari, nici pe cei români. Ei s`ntsinceri [i fac ceea ce simt dup\ ceau fost `nv\]a]i cum s\ simt\. Oparte dintre lucrurile astea le ̀ n va -]\ acas\. O alt\ parte le `nva]\ sauar trebui s\ le `nve]e la [coal\. Laun liceu maghiaro-român ar fi depresupus s\ `nve]e s\ tr\iasc\ `m -preun\, maghiaro-române[te. Da c\educatorii nu fac asta, mai bine s\lase pe al]ii `n loc.

Nu vreau s\ dau sentin]e. Credtotu[i c\ acei profesori de la Lice -ul „Kőrösi Csoma Sándor“ (uniidintre ei membri UDMR) care au`n]eles s\ judece discriminatoriudou\ porniri patriotice ale unor a -dolescen]i, favoriz`nd propria loretnie, s`nt aici principalii vinova]i.{i nu puteau alege un moment maiprost. La ora actual\ [i România, [iUngaria trec printr-o criz\ econo mic\dur\, pe care guvernele celor dou\

]\ri nu [tiu s-o abordeze [i nici n-ovor rezolva `n viitorul apropiat. Unconflict interetnic, care s\ abat\aten]ia de la problemele economi -ce grave [i s\ permit\ un controlmai accentuat al puterii politiceasupra cet\]enilor (i se va spune„ac]iune responsabil\“ sau cevade genul \sta), e o man\ cereasc\ [ipentru Guvernul de la Bucure[ti,[i pentru cel de la Budapesta. Tele -viziunile de propagand\ din Româ -nia au preluat deja subiectul. Da c\guvernan]ii no[tri ar vrea, acum arputea concedia... scuze, disponibi -liza c`t le pofte[te inima – dar repe -de, p`n\ nu se r\ce[te subiectul.

~n ultimele luni am urm\rit de -clara]ii oficiale [i comentarii aleunor români [i maghiari de pe di -verse site-uri [i am avut impresiac\ tonul conversa]iei se mai norma -lizase. M\car se dialoga. Acum s-af\cut un pas mare `napoi. Se reme -moreaz\ iar\[i crime na]ionaliste,se ascut cu]ite, se scr`[ne[te `ndou\ limbi. Vocile echilibrate sepierd iar `n zarva na]ionalist\.

{i cel mai mult are de pierduttocmai minoritatea maghiar\. Dec`[tigat, mai nimic. S\ fim serio[i:Ungaria Mare e de domeniul trecu -tului. Ardealul nu va deveni nicide -cum teritoriu maghiar [i nici m\ carautonom. Lucrurile trebuie tratatepornind de la realitatea actual\,care este a[a cum este. Nu-]i trebuiemult cap ca s\ ̀ ]i dai seama de asta.De-acum `nainte nici un politicianromân nu va mai risca vreo discu ]ieliber\ despre autonomia maghia-rilor sau secuilor (fie ea cultural\ori altfel), iar aten]ia autorit\ ]i lorse va orienta asupra drepturilor ro -mânilor. De aceea nu pricep gestulprofesorilor de la liceul amintit,care au transformat o benti]\ tri-color\ româneasc\ `ntr-un bume-rang maghiar prost, foarte prostfolosit. {i, dup\ cum se va vedea,cu o raz\ foarte mare de ac]iune.

» Un conflict interetnic,care s\ abat\ aten]ia dela problemele economi cegrave [i s\ permit\ uncontrol mai accentuat alputerii politice asupracet\]enilor (i se va spune„ac]iune responsabil\“sau ceva de genul \sta),e o man\ cereasc\ [ipentru Guvernul de laBucure[ti, [i pentru celde la Budapesta.

O benti]\ tricolor\. At`ta afost de ajuns ca s\ infla -meze spiritele – mai `nt`i `nCovasna [i apoi `n toat\]ara. Sabina Elena, o licean -c\ românc\ cu un spiritpatriotic accentuat (unii arspune chiar c\ prea accen -tuat, dar e dreptul fiec\ruias\ fie a[a cum simte), o fa t\care `nva]\ la sec]ia româ -n\ `ntr-un liceu maghiardin ora[ul Covasna, la Liceul„Kőrösi Csoma Sándor“, `n tr-o zon\ cu popula]ie ma -joritar maghiar\, a g\sit decuviin]\ s\ poarte o benti]\cu tricolorul românesc `n15 martie, de ziua na]iona -l\ a maghiarilor. Poate c\gestul ei va fi fost u[ornepotrivit, poate c\ va fifost provocator. Se poatespune [i a[a. Dar e `n firealiceenilor s\ fac\ lucruriprovocatoare.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

O benti]\ tricolor\


8 » muzic\

O premier\ Tocatta Classics CD:

Dmitri {ostakovici —C`ntece pentru front (1941)

Arhivele, de tot felul, `[i a[teapt\doar cercet\torii pentru a documen -ta, din cele mai diverse unghiuri [ispre cuno[tin]a unui pu blic c`t mailarg, o istorie adesea interpretat\cu p\rtinire. Pentru mul]i, ima -gi nea standard a compozitoruluiDmitri {ostakovici, `n anii celuide-al Doilea R\zboi Mondial, laLeningrad, r\m`ne fotografia pu-blicat\ pe coperta revistei ameri-cane „Time“, `n iulie 1942, `n pos-tur\ de pompier. O alt\ fotografiede epoc\ `l `nf\]i[eaz\ `n aceast\calitate chiar pe un acoperi[ alunei cl\diri din Leningrad.

Mai recent, cercet\ri efectuate `nsec]ia de manuscrise a BiblioteciiAcademice Muzicale a Conservato -rului din St. Petersburg au scos laiveal\ o alt\ ipostaz\ a compozito ru -lui ̀ n timp de r\zboi. Este vorba de 27de manuscrise autografe ce con]in66 de pagini de trans crip ]ii din di-ver[i compozitori str\ini [i ru[i, a -ranjamente, ̀ n fapt, pentru voce, vi -oar\ [i violoncel, datate iulie 1941.

Autorii livretului semnaleaz\ onot\ din ziarul Conservatorului Le -ningradului, „Cadrele Muzicale“, dela 29 iunie 1941, potrivit c\reia in -stitu]ia „a fost angajat\ activ `norganizarea de concerte pentrurecru]ii mobiliza]i [i unit\]ile ac-tive ale Armatei Ro[ii, cu partici-parea profesorilor [i a studen ]i lor[...] ~n ultimele trei zile, circa 30de asemenea grupuri au dat con-certe `n centrele de recrutare depe teritoriul ora[ului, unele din-tre ele de mai multe ori pe zi“.

~ntr-o asemenea atmosfer\ e xis -ta o nevoie urgent\ de piese muzi -cale pentru diverse ansambluri demici propor]ii, iar {ostakovici [i co -legii s\i de la celelalte catedre aleConservatorului au fost mobiliza]i s\efectueze aranjamentele muzica le.~n total se p\streaz\ 60 de aseme neaaranjamente, unele datate `ntreiunie [i decembrie 1941. Potrivit u -nor m\rturii de epoc\, o sal\ de

clas\ a Conservatorului a fost trans -format\ `n sediu al organiz\rii con -certelor pentru militari, compozi -torii, `ntre care {ostakovici, fiindpractic concentra]i ̀ n cl\dire pen trua face aranjamentele sau a compu -ne melodii simple, nepreten]ioase.

~n decurs de c`teva zile, `n aceliulie 1941 de `nceput de r\zboi, {os -takovici scria 111 pagini de partitur\,versiuni ale unor c`ntece ruse[ti depopularitate la vremea respectiv\(cele ale lui Isaak Dunaevski, `nprimul r`nd), aranjamente `n lim -ba rus\ ale unor lieduri [i arii deoper\ de Beethoven, Bizet, Dargo -m`jski, Musorgski, Rimski-Korsa-kov etc. Pentru autorii livretuluidiscului publicat de Tocatta Clas-sics ar fi evident c\ selec]ia aran-jamentelor reflect\ preferin]ele mu -zicale ale lui {ostakovici, c\ parti -turile, scrise direct, f\r\ vreo schi]\prealabil\, c`teva dintre ele `ntr-ocheie diferit\ de original, o adapta -re ad-hoc pentru interpretul c\ ruia`i erau destinate, ilustreaz\ `nc\ odat\, dac\ mai era nevoie, standar -dele `nalte ale profesionalismului[ostakovian `ntr-un moment isto -ric de cump\n\.

Leningradul, cum se [tie, a fostdin primele momente ale ofensi veigermane, `n vara anului 1941, unuldintre obiectivele-cheie ale r\z bo -iului anti-sovietic. ~ncercuirea ora -[ului, populat de circa 2,5 milioanede locuitori, c\rora li s-au ad\u gat

cur`nd peste o sut\ de mii de re-fugia]i, era ̀ ncheiat\ de for]ele ger -mane `n septembrie 1941, dat\ dela care `ncepea celebra bloca d\ aLeningradului, ce avea s\ durezep`n\ `n 1943. {ostakovici `ncheia,`n decembrie 1941, cea de-a [ap-tea sa simfonie, ce avea s\ devin\cur`nd celebr\ [i un simbol al co-oper\rii cu alia]ii americani.

Ar mai fi de spus c\ prima in-terpretare `n concert a unei selec -]ii din aranjamentele muzicalef\cute `n timp de r\zboi de {osta-kovici a avut loc la 22 iunie 2004, cuparticiparea studen]ilor {colii deArt\ Vocal\ create de soprana Ga -lina Vi[nevskaia, [i c\ manu scri se -le lui Dmitri {ostakovici, C`ntecepentru front. Aranjamente pentruvoce, vioar\ [i violoncel ale c`n -tecelor unor diver[i compozitori,au fost publicate la St. Petersburg`n 2005, `n seria St. PetersburgMusical Archive, No. 6.

Discul companiei britanice To -catta Classics prezint\ o selec]iede 27 de piese, `nregistrate `n pre -mier\ mondial\, cu participareaSoli[tilor Capellei de Camer\ a Con -servatorului Rus, o forma]ie t` n\ -r\, creat\ `n 2008 la Moscova. ~n -tre soli[ti se afl\ [i un talentat vio -loncelist, Valeri Verstiuk, n\scutla Chi[in\u `n 1985, absolvent alConservatorului din Moscova `n2009 [i laureat cu diverse premiiinterna]ionale.

Specializat\ `n muzic\ [icompozitori mai pu]incunoscu]i, ca [i `n pre mie -re mondiale, casa britanic\Tocatta Classics, aeditorului [i muzicologuluiMartin Anderson, are `ncatalogul s\u recent un CDce merit\ ascultat de ceicare `l apreciaz\ pe Dmitri{ostakovici. Este o surpriz\[i o curiozitate `n acela[itimp [i se intituleaz\Songs for the Front(C`ntece pentru front)...

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Prin anii ’80 ai secolului trecut,cine avea o bibliotec\ se puteam`ndri, `ntr-un fel, c\ e bogat. Num\ refer la mobil\, ci la con]inu -tul ei, cel care transforma ni[te in -divizi oarecare, func]ionari, pro -fesori, medici, ingineri, muncitorisau militari, `n oameni dis tinc]i,a c\ror suprem\ satisfac]ie consta`n achizi]ionarea/lectura vreunuiexemplar de carte rar\, `nde lungc\utat\ [i scump pl\tit\. Iar c`ndscriu scump, rememorez consu mulemo]ional ce mai mult sec\tuiasufletul dec`t golea portofelul, su -ma nefiind totu[i insignifiant\.Ce s-o fi ales de „agoniseala“ a ces -tor persoane supuse tiraniei vre -mii, lipsite de morbul „afir m\ rii“[i de povara talentului artistic?

{i-n lumea iubitorilor de rocksitua]ia este la fel. Mai tr\iesc b\r -ba]i c\rora nu le st\tea banul `nbuzunar nici o zi dup\ ce luausalariul, fiindc\ arvuniser\ dejadiscuri str\ine pe la comercian -]ii semiclandestini din Regie saudin Otciko. Zac prin debarale do -sare cu discografiile, componen ]e -le [i ramifica]iile trupelor de mar -cant succes, fie [i one-hit wonder.Internetul a t\iat unora elanul co -pil\resc [i altora m`ndria de-a fi eiposesorii originalului dup\ ca receilal]i f\ceau cópie. Ce-or fi a -juns mun]ii de caiete dictando,car tonate, `n care amicii mei,S.D. [i T.O., completau con[tiin-cio[i, ca la m\n\stirea Melk sauca la Biblioteca Congresului, cescrie pe Fa]a A, pe Fa]a B, pe c\ -ma[a interioar\ [i pe supraco -perta oric\rui disc picat la pick-up-ul lor? Dac\ unii dintre a ce[tipasiona]i s-au adaptat vremu ri lor,fiind azi copiii b\tr`ni ai rockuluive[nic t`n\r, al]ii au abandonatdefinitiv, odat\ cu debarasareade „arhivele“ devenite inutile. S\

le consemnez deocamdat\, aici,(pe)trecerea...

Fiindc\ discurile originale saude provenien]\ exotic\ erau rare,am tr\it zile glorioase cu benzi demagnetofon, `nregistrate mono,apoi – adev\rat lux! – stereo, peviteza de 4, 9 sau 19 ips. Am tre-cut [i prin faza, mai slab\ calita-tiv, a casetelor cu band\ norma l\,crom sau metal. ~n ciuda frec -ven telor `ntreruperi de curent –sau poate tocmai de-aia! –, mag-netofonul mergea continuu ̀ n aceiani stupizi. Ce febrilitate m\ apu -ca la deschiderea pachetului de ro -le AGFA, BASF sau ORWO dincolec]ia inestimabil\ a lui C.D.,care, ca s\ foloseasc\ la maxim ca -pacitatea panglicii magnetice, eracapabil s-o ̀ nregistreze [i pe cant!C\ nu se auzea prea bine sune-tul? Dar cine se preocupa? Vorbaamicului G.H., cet\]ean canadi-an de trei lustri: „Deatherului ede-ajuns s\-i groh\ie `n urechetrupa favorit\, [i-i fericit!“.

Asta pare s\ fi fost „filosofia“ce-a stat la baza `ns\il\rii intitu-late corect Rammstein – Videos1995-2012. Antologia este aproxi-mativ complet\, deoarece `i lip sescvariantele cenzurate a vreo treiclipuri (spun cunosc\torii). Cele 25de clipuri s`nt completa tecu sec ven -]e documentare [i opi nii ale tru pe -]ilor despre locurile unde (s-)aufilmat. Circa opt ore de muzic\, deritmuri sufocante Made in Ger-many (cum se mai nu mesc dis-curile `n versiune CD), de violen -]\ vizual\, senzualitate homo- [iheterosexual\, de mun c\ [i dis-trac]ie `n stil nem]esc. E o lec]iedespre cum se prepar\ la modulserios re]eta catharsi sului pentruun public larg, cu ce rin]e diferite.

Ce nu se potrive[te absolutde loc `n afacerea asta e calitateanecorespunz\toare a materialu-lui pentru blu-ray. Nu e posibil (bauite c\ e!) ca pe suportul amintits\ g\se[ti imaginea ca pe ca se t e -le video VHS, copiate la second-hand, [i sunetul doar stereo, dar`mpachetat pompos DTS-HD. Prie -tenul meu, stomatologul care `n -cearc\ s\ devin\ colec]ionar in-stigat de mine, mai c\ nu mi-a datcu obiectul `n cap. Ce se vede peplasma TV, e jenant s\ justific...

Ca s\ scap, i-am zis c\-n stafulcare administreaz\ industria Ram -mstein s-o fi infiltrat vreun ro -mân cu putere decizional\, fiind -c\ numai unul de-ai no[tri poatecrede c\ „merge [i-a[a“!

„Bucurii“ decolec]ionar


teatru « 9

Istoria ne spune c\ la `nceputuriera participarea la un ritual al co -munit\]ii, ritual care alimenta ne -voia de sacralitate a omului an -ces tral. Grecii p\[eau `n amfi tea -tre la s\rb\torile polisurilor, pen -tru a deveni cet\]eni [i mai buni,purific`ndu-se suflete[te prin `n t`l -nirea cu binele [i frumosul. ~n Re -na[tere, redescoperind calit\]ilelui uomo universale; `n clasicism,de dragul m\surii [i al canonului;`n perioada romantismului, pentrubucuria redescoperirii zonelor in e -fabile; `n timpul avangardelor,pentru a experimenta noul. Fire[ -te, nu numai pentru at`t; pentru

mult mai mult: din nevoie. Dintr-onevoie spiritual\.

Dintr-o nevoie spiritual\

Pentru cei deprin[i cu obiceiu ri leconsumului cultural, vizio na reaunui spectacol e o necesitate c\ re -ia trebuie s\ i se dea curs. Mersulla teatru devine o s\rb\ toa re, ru peo rutin\ cotidian\, o monotonie dela care ne salveaz\ pove[tile tea tru -lui. Povestea v\zut\ pe scen\ de -vi ne evadare din real [i obi[nuitprin proiectarea, pentru dou\ orec`t dureaz\, `n iluzia oferit\ la ram -p\. ~n personajele fic]ionale ne re -cunoa[tem, pe unele le iubim, pe

altele le detest\m, dar nici unelenu ne r\m`n indiferente. Ne e ne -cesar\ fabularea, visarea. {i nu ori -unde, nici oricum, ci `n fotolii decatifea, ̀ nconjura]i de culori rega le,`mbr\ca]i `n hainele bune, ur m\ -rind histrioni care `ntrupeaz\ bio -grafii imaginare. Greu de crezutpentru mentalit\]ile actuale, acto -ria era o profesiune rezervat\ ex-clusiv b\rba]ilor p`n\ `n secolul alXVII-lea. Interpre]ii jucau [i ro -lurile feminine, `n travesti, spredeliciul privitorilor. Teatrul nu eraconsiderat o ̀ ndeletnicire prea ono -rabil\, purt`nd anatema social\ p` -n\ spre secolul al XIX-lea. A sc\patde ea, iar `n trecutul recent, ne vo iade teatru pare un ecou atavic alritualurilor de la ̀ nceputurile exis -ten]ei noastre ca specie.

O „ie[eal\“

Antractul [i foaierul sau statul lacoad\ la garderob\ pentru a-]i re-cupera haina reprezint\ cele maibune „surse“ de a afla reac]iileimediate ale spectatorilor. Uneleafirma]ii s`nt de o naivitate dez ar -mant\, dar at`t de sincere! Alteledemonstreaz\ c\ enun]iatorii auexerci]iul cultural necesar unor

evalu\ri de profunzime. M-a ui mitodat\ discu]ia dintre c`]iva adoles -cen]i, foarte `nc`nta]i de „ie[eala“lor! ~ntì, n-am `n]eles ce au vruts\ zic\. Apoi mi-am dat seama c\seara petrecut\ `n ora[ includea[i popasul acesta la teatru. De un -de se duceau „`n Baz\“! Cineva,unul dintre p\rin]i, cump\rasebiletele, dar ap\ruse ceva ne pre -v\zut la job, mai avea treab\ [i, cas\ nu le piard\, ̀ i trimisese pe pu[ti.„Mai venim!?“, au fost ultimelecuvinte distincte pe care le-am au -zit `nainte ca tinerii s\ se `n de p\r te -ze r`z`nd [i s\ accelereze spre Baz\.Decript`ndu-le mimica, s`nt convin -s\ c\ da, vor reveni [i la teatru!

Invitat\ de un t`n\r regizor lao produc]ie de club, decid s\-misacrific c\ile aeriene [i, nefu m\ -toa re, s\ inhalez fum de la ]i g\ ri lealtora timp de o or\. Un mic sa -cri ficiu. La o „ie[eal\“. Dintr-o or\s-au f\cut dou\, din cauza unorchestiuni tehnice care au dat pes tecap orarul serii. A[ezat\ la o ma -s\ cu c`teva cupluri, am impro vi -zat o conversa]ie de convenien]\.Eram, clar, cineva „important“, c\ -ruia organizatorii tot veneau s\-ispun\ „ì d\m drumul imediat, numai dureaz\ mult“. ~n scurt timp

au descoperit c\ s`nt critic de tea -tru, iar din mica [uet\ am aflat c\erau amatori de spectacole de ca -fe nea, c\ le pl\cea ca `ntr-un clubs\ se delecteze [i cu o reprezenta -]ie. O comedie, normal, bine juca t\,cu un subiect din temele fierbin]iale v`rstei: prieteni, dragoste, stu -den]ie, plasament profesional, con -flicte `ntre genera]ii. „La teatru,nu obi[nui]i s\ merge]i? E mai li-ni[te, nu-i fum.“ „Mergem [i la tea -tru, dar aici e mai fun, e relaxant,dup\ spectacol r\m`nem `n conti -nuare, bem ceva, vorbim una, vor -bim alta. E mai OK.“ Simpatici aufost la final, c`nd, nici nu se opri -ser\ bine aplauzele, iar ei au vruts\ le spun musai ce p\rere am de-spre ce v\zusem. Curioas\ [i eu,i-am rugat pe ei s\-mi zic\ mai ̀ n tìce cred. Observaser\ multe din treimperfec]iuni. Aveau ochi critic,ceea ce `nseamn\ experien]\, ve -chime ca spectator. Era limpede c\le pl\cea arta scenic\, erau con-sumatori roda]i.

Imagin`ndu-mi o sal\ plin\ v\ -zut\ dinspre scen\, `mi dau seamac\ pentru fiecare spectator insta-lat comod `n fotoliul de privitor,r\spunsul la `ntrebarea titular\e personalizat. Fiecare trebuie s\aib\, pe l`ng\ motiva]ia generic\,[i propriile temeiuri. Nu e obliga -toriu s\ le [tim. Pentru str\ve cheaart\ a teatrului, fundamental eca nevoia de teatru s\ existe [i s\fie `ntre]inut\. Ca nici una dintrecelelalte arte, aceasta a patra `n -seamn\ comunicare, `nt`lnire, co - muniune. Arti[ti [i public, `n ace -la[i loc, unii oferind, ceilal]i recep -t`nd emo]ie. Dumneavoastr\ dece merge]i la teatru?

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Banala `ntrebare din titlu mi-a concentrat aten]iamiercurea trecut\, fix de Ziua Mondial\ a Teatrului, [i deloc `nt`mpl\tor. Un prieten care lucreaz\ `n pres\mi-a solicitat c`teva cuvinte cu importanta ocazie,asociindu-[i solicitarea cu `ndemnul „…hai, c\ tuvorbe[ti frumos, spui lucruri de[tepte!“. Am sugeratsincer: „Exist\ un mesaj interna]ional, anul acesta al luiDario Fo, Ion Caramitru are un mesaj na]ional, preiac`teva fraze de-acolo, s`nt lucruri cu semnifica]ie“. Dela cel\lalt telefon a venit f\r\ drept de replic\: „Da, darpe astea le citeaz\ toat\ lumea, hai, c-ai fostnominalizat\ la premiile UNITER, zi-i ceva!“. Convins\de at`ta insisten]\, am cerut un foarte scurt r\gaz deg`ndire. S\ zic „ceva“, rapid, inteligent, cu emo]ie [i cusubstan]\! Solu]ia cea mai bun\ e `ntotdeauna cea maisimpl\, a[a c\ m-am `ntrebat, deloc retoric, de cemergem la teatru?

De ce mergem la teatru?


» Grecii p\[eau `n amfi tea tre la s\rb\torile polisurilor,pen tru a deveni cet\]eni [i mai buni, purific`ndu-sesuflete[te prin `n t`l nirea cu binele [i frumosul. ~n Re -na[tere, redescoperind calit\]ile lui uomouniversale; `n clasicism, de dragul m\surii [i alcanonului; `n perioada romantismului, pentrubucuria redescoperirii zonelor in efabile; `n timpulavangardelor, pentru a experimenta noul. Fire[ te,nu numai pentru at`t; pentru mult mai mult: dinnevoie. Dintr-o nevoie spiritual\.


10 » carte

Florin Irimia

A[a cum declar\ chiar autoarea,C`ntul lui Ahile se concentreaz\pe rela]ia dintre Ahile [i Patroclu,bine cunoscu]i pentru faptele lorde vitejie, dar mai pu]in pentru sim -]\mintele lor de iubire. A[adar, ci -tim o reistorisire a Iliadei, `n ca-re perspectiva eroic\ se combin\cu [i mai ales este explicat\ princea emo]ional\.

Vechea poveste prinochii lui Patroclu

Miller nu se gr\be[te. P`n\ s\ sea jung\ la asaltul Troiei, s-au `n -t`mplat multe evenimente demnede a fi men]ionate. Cel mai impor -tant e, fire[te, momentul `n careElena, la sugestia lui Odysseu,es te rugat\ s\-[i aleag\ singur\pe]itorul. De obicei, femeile nu a -veau nimic de spus `n asemeneachestiuni, dar, ca s\ nu se ajung\la un conflict deschis, pentru Ele-na s-a f\cut o excep]ie. P`n\ la ur -m\ tot la conflict deschis s-a a -juns, dar cine s-ar fi g`ndit c\ Pa risva fi at`t de nes\buit `nc`t s-o r\ -peasc\ pe frumoasa troian\ chiardin patul ei conjugal?

Dar s\ ne `ntoarcem [i mai mult`n timp [i s\ poposim la curteare gelui Menoitios, unde se na[teprin]ul Patroclu. P`n\ la urm\, ele naratorul acestei istorisiri, decis\-i d\m naratorului ce-i al nara-torului, [i anume vocea. Patroclu,care `nseamn\ „m`ndria tat\lui“,nu se poate l\uda cu o copil\rieprea fericit\. E m\run]el de sta-tur\, iar taic\-s\u nu pare a fi de-loc m`ndru de o asemenea proge-nitur\. Nici `n mam\ nu g\se[teprea mult\ alinare, c\ci femeia ecam „s\r\cu]\ la minte“ [i une -ori nici m\car nu-l recunoa[te. ~n -tr-o zi, spre ghinionul (sau poatenorocul) s\u, omoar\ din gre[ea l\un fecior de nobil. Individul insis -tase s\-i ia zarurile, Patroclu `l `m - pinse, iar s\rmanul c\zu cu capulde-o piatr\. Din nou, cine s-ar fig`n dit? Peste noapte, micul prin]se treze[te dezmo[tenit [i surghi u -nit ̀ n ]inutul Ftiei, cel mai mic din -tre regatele Eladei. Ei bine, o fi re -gatul mic, dar aici domne[te re-gele Peleu, cel c\ruia zeii i-au datde nevast\ pe una de-a lor, pe ne-reida Thetis, nimeni alta dec`t ma -ma lui Ahile. Ce-i drept, n-a fostun act de generozitate, ci unulcalculat, dar s\ nu intr\m `n altedetalii. Asta se-nt`mpla `n urm\cu zece ani. ~ntre timp, la curtealui Peleu s-au adunat tot felul decopii de pripas [i nu e unul cares\ nu-[i doreasc\ compania bra-vului junior.

Via]a lor va fi legat\ pe veci

Patroclu porne[te timid `n noualui via]\. P`n\ la urm\ are [i de ce.Regele nu pridide[te s\-i reamin-teasc\ pentru ce se afl\ acolo, iarceilal]i b\ie]i par s\-l ignore. To-tu[i, cineva este interesat de el. Nupoate s\ se-arate foarte interesat[i nu de la bun `nceput, dar este.„Pre] de o clip\ ochii ni s-au `n t`l -nit [i am sim]it un fior“, `[i amin -te[te Patroclu [i nu-i de mirare. A -hile e frumos „ca o flac\r\“, buzelealc\tuiesc „un arc frumos rotunjit“,iar nasul e o „s\geat\ nobil\“. ~nschimb, cum e posibil ca acest A do -nis `n miniatur\, c\ruia, atuncic`nd [edea, „m\dularele nu-i st\ -teau str`mb ca ale mele, ci `[i g\ -seau locul, cu o gra]ie des\v`r [i t\,de parc\ l-ar fi modelat un sculptor“,s\ fie interesat de cineva at`t de[ters? Poate totul provine de la fap -tul c\ „nu se f\lea [i nu se bosum-fla ca al]i copii chipe[i. De fapt,p\rea s\ nu-[i dea seama deloc ce`nrùrire avea asupra b\ie]ilor dinjurul lui“. ~ntr-adev\r, b\iatul

nu pare con[tient de sine, nici defrumuse]ea sa, nici de for]a sa,nici de atrac]ia pe care o exercit\asupra celorlal]i. El pur [i simplueste. Sau poate e con[tient, darnu-l intereseaz\, e greu de spus lao asemenea v`rst\. Totu[i, dac\-lintereseaz\ ceva, acela se nu me[ -te Patroclu. Poate pentru c\ s`ntat`t de diferi]i, poate pentru c\ dra -gostea nu ]ine cont de ra]iune saupoate pentru c\ pur [i simplu a[ai-a fost scris `n cartea destinului,din momentul `n care se-nt`l nesc,via]a lui Ahile va fi legat\ pe vecide a lui Patroclu. Via]a, ca [i moar -tea. Dar p`n\ acolo mai e.

Pu]in\ armonie...

~n scurt timp, Ahile `l desemnea -z\ therapon, so] [i tovar\[ de lupt\,legat de acesta prin jur\minte des`nge [i dragoste. Skops, cum l-aporeclit Peleu, adic\ Bufni]a, a de -venit oficial cel mai bun prietenal „celui mai bun dintre ahei“, cumavea s\ fie numit mai t`rziu. {isingurul iubit pe care-l va aveavreodat\. Pentru fostul prin] sur-ghiunit, via]a `n preajma semizeu-lui e un continuu prilej de uluire.„Era tot o v\paie“, ne `ncredin ]ea z\el. „R\sp`ndea o anume vraj\, chiar[i la de[teptare, cu p\rul ciu fulit [ichipul `nc\ buimac de somn.“ ~nplus, `n lupte nu-l `ntrece nimeni.Evident, Patroclu e deja `ndr\ gos titla momentul acesta [i, ca orice `n -dr\gostit, are tendin]a s\ ideali-zeze persoana iubit\. Doar c\, `ncazul de fa]\, exager\rile s`nt deprisos, Ahile chiar a[a este. Res-pect`nd litera c\r]ii homerice,Miller `[i mut\ ac]iunea pe mun-tele Pelion, c\ci, la treisprezece ani,viitorul erou devine `nv\]\celul luiChiron, centaurul singuratic, b\ -tr`n [i-n]elept. De[i `n mod normaln-ar fi trebuit s\-l `nso]easc\, Pa-troclu prime[te dezlegare [i astfelcei doi r\m`n nedesp\r]i]i [i aici.~ncet, `ncet, se deprind cu muncile„umile“ (s\ preg\teasc\ m`ncarea,de exemplu), dar [i s\ vindece r\ni.Uneori v`neaz\. Dragostea platoni -c\ se transform\ `n m`ngìeri p\ -ti ma[e. ~nva]\ c\ unora nu le este`ng\duit s\ cunoasc\ at`t faima,c`t [i fericirea. Afl\ asta nu de laChiron, ci de la omniprezenta The-tis, singura dispus\ s\ submine-ze armonia dintre cei doi tineri.O locuitoare a lumilor subacvatice,nereida are pielea alb\ ca oasele,p\rul negru, lucios ca un fulger, [ibuzele ro[ii, „ca s`ngele proasp\tv\rsat“. Rochiile ì s`nt lipite detrup, lic\rind ca solzii de pe[te, iarochii arat\ ca dou\ crevase negre,lipsite de orice lumin\. Nu pare

niciodat\ `n apele ei (nici nu este)[i nu `n]elege ce vede Ahile la Pa-troclu. Sau, altfel spus, „ce Zeusvede b\iatul meu la nenorocitul\sta“. Vorbele mele, nu ale ei. Po-lite]ea, se [tie foarte bine, nu-ipunctul forte al nici unei zeit\]i.~i va urm\ri cu `nc\p\]`nare pes-te tot, inclusiv la r\zboi. Care, ia t\,st\ s\ izbucneasc\.

...[i zece ani de r\zboi

Cam la trei ani de la plecarea dinFtia, `ntr-o zi care nu anun]a ni-mic deosebit, b\ie]ii s`nt chema]idegrab\ `napoi `n cetate. S-a pe-trecut o f\r\delege. Nevasta lui Me -nelau, regina Elena, a fost r\pit\din palatul ei spartan. Potrivit ju -r\m`ntului semnat `n ziua pe]i rii,`n caz c\ Elena se afl\ la ananghie,fo[tii pretenden]i ì vor s\ri `n a -jutor, printre ei Ahile, dar, culmea,[i Patroclu. Peleu ì cere lui Ahiles\ conduc\ armata din Ftia. Ahi-le, `n schimb, cere un r\gaz de g`n -dire. Apoi dispare, ascuns de mamalui protectoare pe insula Seyros,unde este deghizat `n fecioar\. Pa -troclu ̀ l repereaz\ [i aici, ce-i drept,nu suficient de repede ca s\ `m -piedice acuplarea iubitului s\ucu Deidameia, care va r\m`ne de-grab\ `ns\rcinat\. Nu mult dup\sosirea lui Patroclu, pe insul\ a -junge [i vicleanul Odysseu, care,dup\ ce-l demasc\ (floare la ure-che pentru el), `l asigur\ pe Ahilec\ r\zboiul din Troia ì va aduceo faim\ etern\, pe c`nd, dac\ ale-ge s\ nu mearg\, va c\dea `n ano-nimat. Poate, zice Thetis ap\rut\din senin, dar „dac\ mergi la Tro ia,nu te mai ̀ ntorci“. Cu alte cuvinte,odat\ cu faima va veni [i moar-tea [i dac\ tot trebuie s\ alegi, f\-o `n cuno[tin]\ de cauz\. Spre dis -perarea lui Patroclu, Ahile se ho -t\r\[te s\ mearg\.

Finalul este cea maireu[it\ parte a c\r]ii

La-nceput lucrurile merg bine.Es te adulat de ahei [i temut de

troieni. Dar `n zece ani se pot `n -t`mpla multe. {i chiar se `nt`m -pl\: epide mii, blesteme, descura-jare. Nu mai insist\m acum. Un-de-s mul]i, pute rea cre[te. Dar [ine`n]elegerile. Printre regi apareo criz\ de autoritate. L’enfer,c’est les autres, vorba lui Sartre.

Totul culmineaz\ cu faimoasaceart\ dintre Ahile [i Agamem-non. {i, ca de obicei, la mijloc e ofemeie. {i o onoare care se cereap\rat\. {i mult\, mult\ seme]ie.Eroul refuz\ s\ mai lupte. Ime-diat, troienii `ncep s\ c`[tige te-ren. Nu numai c\ acum nu le maieste amenin]at\ cetatea, dar audevenit ei `n[i[i o amenin]are. Pa -troclu hot\r\[te s\ se arunce el`n lupt\, `mbr\cat `n straiele iu-bitului s\u. Pentru o clip\ strata-gema d\ roade, dar apoi ceva se-nt`mpl\ [i b\rbatul acesta bl`nd[i bun devine de nerecunoscut.Vrea s\ escaladeze zidurile ce t\ -]ii, vrea s-o g\seasc\ pe Elena, s\pun\ cap\t r\zboiului de unul sin -gur. Hybrisul cre[te `n el ca o tu-mor\. De sus, de pe metereze, A -pollo se amuz\. {i apoi `l cheam\pe Hector s\ pun\ cap\t acestuispectacol grotesc. Dup\ asta lu-crurile scap\ de sub control [i cuc`t scap\ mai tare, cu at`t scrisullui Miller devine mai bun. Fina-lul este cea mai reu[it\ parte ac\r]ii, finalul este cel mai drama-tic. Dar e un dramatism ob]inutprin cuvinte simple [i mici, care`]i merg direct la suflet. P`n\ laurm\, C`ntul lui Ahile e o poves-te de dragoste, `n care to]i cei ca-re am iubit, b\rba]i [i femei de-opotriv\, ne vom reg\si mai de-vreme sau mai t`rziu. {i reg\sin-du-ne, vom spera c\ [i `n cazulnostru iubirea va fi mai puter-nic\ dec`t moartea. {tiu, sun\ pa-tetic, dar dup\ ce citi]i cartea n-os\ mai sune a[a.

Madeline Miller, C`ntul lui Ahile,traducere din limba englez\ de IoanaFilat, colec]ia „Biblioteca Polirom.Actual“, Editura Polirom, 2013.

Nu e u[or s\ scrii o cartebun\, dar [i c`nd aiterminat-o! A fost nevoiede zece ani, fix c`t r\zboiultroian, pentru ca MadelineMiller s\ duc\ la bun sf`r[itaceast\ b\t\lie cu scrisul,`n timp ce preda latina [igreaca elevilor de liceu. Lafinalul lor, o recompens\binemeritat\, PremiulOrange pe 2012, `n valoarede 30.000 de lire sterline.


Ahile se hot\r\[tes\ moar\

Bogdan-Alexandru St\nescu

Pe de alt\ parte, nu trebuie uitat\latura mistic\ a personalit\]ii luiFlaubert. Prin urmare, simpla men -]ionare a farsei supreme puse lacale de Dumnezeu ne las\ liberta-tea de a pune accentul pe Divinita -te [i pe bl`nde]ea farsei sale, peiubirea pentru personajele arun-cate-n scen\. De aici iese aceacombina]ie magnific\ ce face dinFlaubert un mare scriitor, tot deaici vine lovitura aceea gentil\pe care ]i-o d\ proza lui Cehov: de-ta[area total\, grimasa ironic\`mbrac\ haina unei iubiri reale(dar lipsite de orice speran]\) fa -]\ de propriile personaje. Aborda -rea literaturii ca techne din careorice divinitate a fost alungat\este pus\ `n aplicare cu fervoa reaunui mistic.

Nu am citit prima carte a CorineiSab\u, Blocul 29, apartamentul 1,a[a c\ am `nceput s\-i citesc aldoi lea roman cu o inocen]\ total\,stupid\ a[ putea ad\uga. Un fel delectur\ pe din afar\, c`nd cite[ti[i-]i dai seama dup\ c`teva paginic\ n-ai `n]eles nimic, c\ retina ae fectuat o mi[care mecanic\, ur -m`ndu-[i propriile reguli.

Din fericire, `n cazul de fa]\mi-am dat seama foarte repede c\s`nt pe cale s\ cad `ntr-o lectur\superficial\.

Corina Sab\u – o autoare sigur\ pe ea

Textul `[i expune toate datele `n c\din primul paragraf: at`t cele sti-listice (exactitate, lipsa volutelorinutile, directe]e, exploatarea de-taliului, importan]\ deosebit\ a -cordat\ scenografiei), c`t [i cele na -ratologice (tem\, subiect, personajeprincipale).

A[adar, un autor sigur pe el,ca re urmeaz\ un plan, care-[i `n -so ]e[te personajele pe sce na con-struit\ cu minu]iozitate [i ca re nuse fere[te s\-[i trateze o pe ra ca peo demonstra]ie matemati c\. Ni micblamabil, aici romanul ur mea z\tipicul tragediei antice, unde pri-meaz\ efectul cathartic, nu sur pri - za oferit\ spectatorului de desf\ -[u rarea inedit\ a evenimentelor.

A[a sun\ acea capsul\-ipotez\a romanului:

„Pe Mia, Teo a `nt`lnit-o `ntr-odiminea]\, `n holul MinisteruluiCulturii. Zvonuri dulci p\trundeaude afar\, raze se lungeau pe marmu -r\ [i ̀ n jurul paznicului mirosea aierburi de prim\var\. ~n locul se-cretarei, a venit ea s\-l `nt`mpine.L-a ̀ ntrebat dac\ e domnul Macariecu un aer u[or amuzat [i fa]a i-erapres\rat\ cu pistrui care-o f\ ceaus\ par\ plin\ de via]\“.

P`n\ la un punct, este ocomedie romantic\

~ncerca]i s\ citi]i acest prim pa ra -graf ca pe un cod care-[i con ]inerezolvarea. Las deocamdat\ `npace cele dou\ personaje principa -le. Ce m\ intereseaz\ aici este codulstilistic: enigma este indus\ `n sce -n\ abia de cea de-a doua fraz\, pen -tru a se strecura [i cheia rezol v\ rii:zvonurile dulci ale prim\verii p\ -trund pe u[a unei institu]ii rigide,`nghe]ate. Autoarea coleaz\ toateelementele kitsch-ului mediatic, alelocului comun intrat ̀ n mentalul co -lectiv. Dou\ personaje care-[i `m -pletesc destinele `n holul Minis-terului Agriculturii, `ntr-o dimi-nea]\ de prim\var\: aici s`nt toatedatele unei comedii romantice. {i,p`n\ la un punct, romanul CorineiSab\u este o comedie, `ns\ `n sen -sul de mai sus al cuvintelor lui Flau -bert. Ce m\ intereseaz\ `ns\ `nprimul r`nd este aten]ia acordat\detaliului, apropierea de un realisms\n\tos care pentru mine e marcaoric\rei fic]iuni adev\rate. Citi]iultima fraz\: aici comedia `[i d\ -r`m\ propria punere `n scen\ [i in -troduce detaliile tragediei. Pis truiiMiei, care-o fac s\ par\ plin\ devia]\, nu s`nt nimic altceva dec`tm\rcile stilistice ale m\[tii: oricequiproquo nerezolvat transform\comedia `n tragedie. ~n cazul de fa -]\, Mia doar pare plin\ de via]\, Teodoar pare un b\rbat matur, gata s\se arunce cu capul `nainte `ntr-orela]ie de dragoste adev\rat\.

Pe undeva `ntre Flaubert[i Cehov

Nu am de g`nd s\ rezum romanul,pentru c\ au f\cut-o al]ii. Ce m\ in -tereseaz\ este felul `n care autoareapune `n scen\ aceast\ pendularecontinu\ ̀ ntre comedie [i tragedie,care nu este nimic altceva dec`trealism bine `nv\]at, pe linia Flau -bert-Nabokov. Pendularea este re -zolvat\ la nivel naratologic prin al -ternarea omniscien]ei cu stilul in -direct liber, alternare dozat\ `nfunc]ie de comandamentele stilis -tice. A[ da drept exemplu aici pri -ma vizit\ a lui Teo `n casa m\ tu [iiMiei (satira are un efect sporit `n

prezen]a stilului descriptiv) saudescrierea ultimelor zile ale mamei,c`nd epuizarea nervoas\ [i lipsaeroismului mimat s`nt sugeratede interven]iile naratorului.

Ce o desparte pe Corina Sab\u delinia descris\ mai sus (Flaubert-Nabokov) este ata[amentul evidentfa]\ de personaje. Oric`t de stupi-de, de penibile, de monstruoase `ncontinua lor pref\c\torie fa]\ de ele`nsele, autoarea ]ine aproape... Sesimte c\ le `ndr\ge[te, nu are cris -parea aceea care-l f\cea pe Flau-bert s\-[i m\rturiseasc\ sc`rba pro -fund\ fa]\ de Emma Bovary. A[apropia-o mai cur`nd de Cehov, celcare sf\tuia o t`n\r\ scriitoare:Iube[te-]i personajele, dar cu dis-cre]ie! Asta face [i Corina Sab\u:`l urmeaz\ pe Flaubert `n a nu tra -ge concluzii, [i pe Cehov `n iubireafa]\ de propriile personaje. Dis-cre]ia acestei proze `nvele[te at`tironia ei fundamental\, c`t [i bl`n -de]ea care o contrabalanseaz\.

Ceea ce, ̀ ns\, la Cehov este o ten ta -tiv\ de a evada, ̀ n Doamna cu c\ ]e -l ul, de exemplu (`ndr\gostirea ne a[ -teptat\ a unui b\rbat lipsit de scru -pule, cople[irea lui de c\tre a cestsentiment, fuga lui al\turi de mis-terioasa doamn\), la Corina Sa b\use opre[te `n punctul cel mai `naltal acestei fugi, pentru a c\ dea `napoi`n banalul at`t de cald. Iar asta `n -seamn\ `ntoarcerea la Flaubert.

Corina Sab\u, Dragostea, chiar ea,colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom,2012


carte « 11

~ntr-o scrisoare c\tre LouiseColet, din 1852, Flaubert (se)`ntreba retoric c`nd oare vorfi privite faptele (includemaici totul, a[adar citim Via]a)a[a cum trebuie, adic\ dreptni[te farse puse la cale de oinstan]\ superioar\. C`ndvom putea privi via]a a[acum o vede Dumnezeu,adic\? Poate fi interpretat\`n diverse feluri `ntrebarealui Flaubert, o lec]ie (printremulte altele) de teorieliterar\ destul de pu]inexploatat\ (excep]ie faceJames Wood `n The BrokenEstate): prima exploatareimplicit\ ar fi aceea c\ ironiadevine indispensabil\ unuiscriitor modern – ironiacitit\ ca deta[are,construc]ie, pozi]ionareaautorului `n locul l\sat liberde Dumnezeu. De la oglind\purtat\ pe margineadrumului, literatura setransform\ `n regia uneifarse rabelaisiene, `ns\ oregie scrupuloas\, careinterzice orice c\dere `npatetism.

Incizii, suturi... c`t desprerealism, numai de bine

» Un autor sigur pe el, care urmeaz\ un plan, care-[i`nso]e[te personajele pe sce na construit\ cuminu]iozitate [i ca re nu se fere[te s\-[i trateze o pe raca pe o demonstra]ie matematic\. Ni mic blamabil, aiciromanul urmea z\ tipicul tragediei antice, undeprimeaz\ efectul cathartic, nu surpri za oferit\spectatorului de desf\ [u rarea inedit\ a evenimentelor.


12 » avanpremier\

– Fragment –

Anaïs Nin a fost cea care mi l-a pre -zentat pe Conrad Moricand. L-a a -dus `n biroul meu din Villa Seurat`ntr-o zi din toamna lui 1936. Prime -le mele impresii n-au fost `ntru to -tul favorabile. Omul p\rea posomo -r`t, `nc\p\]`nat, egocentric [i aveaun ton moralizator. ~ntreaga sa fi -in]\ era dominat\ de un aer fatalist.

A sosit ̀ ntr-o dup\-amiaz\ t`r zie[i, dup\ ce-am stat pu]in de vor b\,am ie[it s\ m`nc\m ̀ ntr-un mic res -taurant de pe Avenue d’Orléans.Din felul `n care se uita pe meniu,mi-am dat seama imediat c\ e mof -turos. C`t am stat la mas\, n-a t\ cuto clip\ din gur\, f\r\ ca asta s\-iscad\ apetitul. ~ns\ era genul devorb\rie care nu-]i prie[te `n tim -pul mesei, care face m`ncarea denedigerat.

Avea un miros specific pe caren-am putut s\ nu-l remarc. Un a -mestec de bay rum, scrum umed [itabac gris, la care se ad\uga o ur -m\ de parfum distins. Mai t`rziu,toate acestea vor ajunge s\ se con -topeasc\ `ntr-o arom\ inconfunda -bil\ – mireasma mor]ii.

Avusesem contacte cu cercurileastrologice `nc\ dinainte s\-l cunoscpe Moricand. Eduardo Sanchez,de pild\, v\r cu Anaïs Nin, mi se

p\ruse un om de o mare erudi]ie,care se apucase de astrologie la sfa -tul psihiatrului s\u, din motive te -rapeutice, cum ar veni. Eduardo ̀ miamintea deseori de r`m\, una din -tre cele mai folositoare creaturi aleDomnului, din c`te se spune. R` maare o putere de ingerare [i digera -re uimitoare. {i la fel ca r`ma, el eragenul de om care f\cea eforturi `nprimul r`nd pentru ceilal]i [i maipu]in pentru sine. La vremea a ceea,Eduardo era absorbit de studiulconjunc]iei Pluto-Neptun-Uranus.Se cufundase ad`nc `n istorie, me -tafizic\ [i diverse biografii, c\u t`ndmateriale pentru a-[i confirma in -tui]iile. ~n cele din urm\, `ncepuses\ lucreze la marea tem\: apocatas -taza.

~mpreun\ cu Moricand, am p\ -truns pe t\r`muri noi. Moricand nuera doar un astrolog [i un eruditcufundat `n filozofiile ermetice, dar[i un ocultist. Avea `n `nf\]i[are ce -va de magician. Destul de ̀ nalt, bi nef\cut, lat `n umeri, greoi [i `ncet `nmi[c\ri, ar fi putut trece drept undescendent al amerindienilor. Dup\cum a m\rturisit mai t`rziu, ì pl\ -cea s\ cread\ c\ exist\ o leg\tur\`ntre numele Moricand [i „mohi-can“. C`nd era posomor`t, c\p\ta oexpresie u[or ridicol\, de parc\s-ar fi identificat `n mod con [ti entcu ultimul mohican. ~n astfel demomente, capul s\u p\tr\]os, cupome]ii `nal]i, [i aerul rigid, impa -sibil ì confereau o `nf\]i[are du r\,marcat\ de suferin]\.

~n forul interior era o fiin]\ tul -burat\, cu o fire `nd\r\tnic\, l\ s`n -du-se prad\ umorilor [i capriciilor.Obi[nuit cu o rutin\ fix\, ducea via -]a disciplinat\ a unui pustnic sauascet. Greu de zis dac\ acesta era unmod de via]\ la care se adaptasesau pe care `l acceptase `mpotriva

voin]ei sale. Nu vorbea niciodat\despre genul de via]\ pe care [i-arfi dorit s-o aib\. Se purta ca un omcare, deja lovit [i chiar b\tut de soar -t\, se resemnase `n fa]a destinuluis\u. Ca unul care putea asimila pe -deapsa mai bine dec`t [ansa. Aveaceva feminin `n el, nu lipsit de far -mec, dar exploatat `n detrimentuls\u. Era un dandy incurabil, careducea via]a unui cer[etor. {i caretr\ia cu totul `n trecut!

Cea mai potrivit\ descriere pecare i-a[ putea-o face, a[a cum l-amcunoscut la `nceput, este cea a u nuistoic c\r`ndu-[i dup\ sine mor m`n -tul. ~ns\ era un om care putea fi ̀ nmulte feluri, dup\ cum am ajunstreptat s\ descop\r. Avea o piele fi -n\, era exagerat de sensibil, maiales la emana]ii nepl\cute, [i puteafi la fel de nestatornic [i sentimen -tal ca o fat\ de [aisprezece ani. De -[i, p`n\ la urm\, nu era lipsit deprejudec\]i, f\cea tot posibilul s\fie corect, nep\rtinitor, drept. {i s\fie loial, chiar dac\ eu sim]eam c\,`n esen]\, prin natura lui era untr\d\tor. De fapt, ̀ nc\ de prima da t\am detectat la el aceast\ tr\ s\ tu r\greu de definit, f\r\ s\ am totu[inici o baz\ pentru sentimentele me-le. ~mi amintesc c\ m-am str\duit s\alung acest g`nd din minte, `nlocu -indu-l cu vaga impresie c\ aveam di -naintea mea o inteligen]\ suspect\.

~n acea perioad\ timpurie, ima -ginea pe care [i-o f\cuse el despremine era una pur contextual\. Dinscrierile mele nu cuno[tea dec`t pu -]inele fragmente care fuseser\ tra -duse `n reviste fran]uze[ti. Bine ̀n -]eles c\-mi aflase data na[terii [imi-a prezentat horoscopul la pu]intimp dup\ ce ne-am cunoscut. (Da -c\ nu m\ `n[el, el a fost cel care adescoperit c\-i d\dusem ora gre [i -t\, ̀ ntruc`t ̀ i spusesem miezul nop -]ii `n loc de pr`nz.)

Toate conversa]iile noastre se des -f\[urau `n francez\, iar eu nu vor -beam deloc fluent. Mare p\cat. Nunumai c\ avea `n s`nge arta con-versa]iei, dar avea de asemenea u -reche bun\ pentru limb\ [i vorbeafranceza ca un poet. {i era un omc\ruia ì pl\ceau subtilit\]ile [i nu -an]ele! De c`te ori ne `nt`lneam,pentru mine era de dou\ ori o pl\ -cere – pl\cerea de-a fi instruit (nunumai `n astrologie) [i aceea de-aasculta un muzician, c\ci folosealimba a[a cum folosesc muzicieniiinstrumentele. ~n plus, aveam me -reu ocazia s\ aflu anecdote dinvia]a celebrit\]ilor pe care le cu-no[team doar din c\r]i.

Pe scurt, eram un ascult\tor ide -al. {i pentru un b\rbat c\ruia ìplace s\ vorbeasc\, [i mai ales s\monologheze, ce `nc`ntare mai ma -re poate s\ existe dec`t s\ aib\ unascult\tor atent, dornic, care s\-laprecieze?

Eu [tiam [i cum s\ pun `n tre b\ -rile. ~ntreb\ri rodnice.

Una peste alta, probabil c\ eramun animal ciudat ̀ n ochii lui. Un ex -patriat din Brooklyn, un francofil,un vagabond, un scriitor aflat abiala `nceputul carierei sale, naiv, en -tuziast, care absoarbe ca un burete,interesat de orice [i aparent f\r\ di -rec]ie. Aceasta este imaginea pecare o am despre mine `n perioadaaceea. Mai presus de toate, eu e ramun spirit gregar. (El, orice altceva,numai asta nu.) De asemenea, maieram [i Capricorn, de[i nu din a -ceea[i decad\. Ca v`rst\, ne des p\r -]eau doar c`]iva ani.

Se pare c\ eram o prezen]\ sti-mulant\ pentru el. Nes\buin]a [ioptimismul meu `nn\scut deveni -ser\ complementare pruden]ei [ipesimismului s\u ad`nc `nr\ d\ci -nat. Eu eram sincer [i spuneam lu -crurile pe fa]\, el era chibzuit [i re -zervat. Tendin]a mea era s\ m\ ex -foliez `n toate direc]iile – el, pe dealt\ parte, `[i redusese aria inte-reselor [i se concentra cu toat\ fi-in]a asupra lor. Avea ra]iunea [i lo -gica unui francez, pe c`nd eu dese -ori m\ contraziceam singur [i de-viam de la subiect.

Ce aveam ̀ n comun era natura debaz\ a Capricornului. ~n cartea sa,Miroir d’astrologie, enumerase `nmod succint [i discriminatoriu oserie de factori comuni care se re -g\sesc `n tipologia Capricornului.Sub „Analogii“ a[ezase urm\ toa re -le, ca s\ transcriu c`teva r`nduri:

„Filozofi. Anchetatori. Vr\ji to ri.Pustnici. Gropari. Cer[etori.

Profunzime. Singur\tate. An-goas\.

H\uri. Caverne. Locuri abando -nate“.

Aici includea c`]iva Capricornide diferite tipuri, printre care: „Dan -te, Michelangelo, Dostoievski, ElGreco, Schopenhauer, Tolstoi, Cé -zanne, Edgar Allan Poe, MaximGorki...“.

{i a[ vrea s\ mai adaug c`teva din -tre calit\]ile comune pe care le-aravea Capricornii, din c`te spuneMoricand:

„Gravi, taciturni, `nchi[i. Leplace singur\tatea, tot ce e miste-rios, s`nt contemplativi.

S`nt tri[ti [i greoi. Se nasc b\tr`ni. V\d r\ul `nainte s\ vad\ binele.

Sl\biciunea le sare imediat `n ochi.Peniten]\, regrete, remu[care

perpetu\. Se aga]\ de amintirea r\nilor ce

le-au fost provocate. R`d foarte rar sau niciodat\. A -

tunci c`nd o fac, e un r`s sardonic. Profunzi, dar greoi. ~nmuguresc

`ncet [i cu dificultate. ~nc\p\]` na]i[i perseveren]i. Muncitori neobo -si]i. Profit\ de orice pentru a a -vea c`t mai mult [i a progresa. ~n -seta]i de cunoa[tere. Se `nham\la proiecte lungi [i obositoare. Sededic\ studiului lucrurilor com-plicate [i abstracte.

Tr\iesc pe mai multe niveluri`n acela[i timp. Pot g`ndi mai mul -te g`nduri `n acela[i timp.

Lumineaz\ doar abisurile“. Fiecare cas\ e `mp\r]it\ `n trei

decade sau diviziuni. Pentru pri-ma decad\ – eu m-am n\scut pe26 decembrie – scrie a[a:

„Foarte r\bd\tori [i tenace. ~nstare de orice pentru a avea suc-ces. Reu[esc prin perseveren]\, darpas cu pas. Au tendin]a de a exage -ra importan]a vie]ii p\m`nte[ti.~i macin\ l\comia propriului sine.Constan]i `n sentimentele de afec -]iune [i ur\. Au o p\rere foarte bu -n\ despre ei `n[i[i“.

Am notat aceste observa]ii dinmai multe motive. Cititorii vor des -coperi, fiecare `n felul s\u, impor -tan]a pe care e posibil sau nu s\ oaib\.

Dar s\ continui... C`nd l-am cu -noscut, Moricand locuia – exista,mai bine zis – `ntr-un hotel foartemodest, care se chema Hotel Mo-dial, pe strada Notre Dame de Lo-rette. Dep\[ise recent o mare cri -z\ – `[i pierduse averea. S\r\citde tot [i f\r\ nici o `nclina]ie saugrij\ fa]\ de chestiunile practice,`[i ducea via]a de pe o zi pe alta. ~[ilua micul dejun `n camer\, cafea [icroasan]i, [i de multe ori m`ncaacela[i lucru [i la cin\, f\r\ masade pr`nz `ntre cele dou\.

Anaïs era pentru el man\ ce-reasc\. ~l ajuta cu sume modeste,c`t putea [i ea. Dar mai erau [i al ]ii,[i chiar destui, pe care se sim]ea deasemenea obligat\ s\-i ajute. Mo-ricand n-a b\nuit niciodat\ c\, a -tunci c`nd mi l-a prezentat, Anaïssperase s\-[i mai u[ureze povara. Af\cut-o cu delicate]e, cu tact, dis-cret, a[a cum f\cea ̀ ntotdeauna to -tul. Dar o terminase cu el definitiv.

CARTEADiavolul ce tulbur\ paradisul millerian esteConrad Moricand, un prieten din zilele pari-ziene ale lui Miller, pre zen tat aces tu ia din ur -m\ de Anaïs Nin, prin anii ’30. Capriciosul Con -rad, cu aerul lui de astrolog sa vant ce jon-gleaz\ cu teorii de filozofie [i hermeneutic\,este incapabil s\-[i poarte de grij\. Odat\ a juns`n casa lui Miller, adus aici de amintirea zile -lor de alt\dat\, Conrad Moricand nu cere nu-mai g\zduire. El se dovede[te o pacoste, unviclean nerecunosc\tor, un oaspete cu apuc\turi prozaice. Casa luiMiller `[i schimb\ fa]a, `n poveste apar drogurile, iar ne`n]elegeri-le pricinuite de Conrad ̀ i afectea z\ lui Miller rela]ia cu so]ia, cu fii-ca [i `n cele din urm\ cu prietenii apropia]i.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\ unfragment din volumul Undiavol `n paradis, de HenryMiller, care va ap\rea `ncur`nd la Editura Polirom, `ncolec]ia „Biblioteca Polirom.Seria de autor «HenryMiller»“, `n traducereaLaviniei Brani[te.

Henry Miller — Un diavol `n paradis



Anaïs [tia destul de bine c\ nu-lputeam sus]ine, dec`t poate moral,dar mai [tia [i c\ s`nt ingenios [iplin de resurse, c\ aveam tot felulde prieteni [i cuno[tin]e [i c\, da c\eram `ndeajuns de interesat, pro-babil a[ fi g\sit un mod de a-l ajuta,cel pu]in temporar.

Nu se `n[ela foarte tare `n a -ceast\ presupunere.

~n mod natural, din punctul meude vedere, lucrul cel mai importantera s\ m\ asigur c\ bietul diavolm`nca mai des [i mai consistent.Nu aveam mijloacele de a-i garan -ta trei mese pe zi, dar puteam s\-iofer [i chiar ì ofeream o mas\ dinc`nd `n c`nd. C`teodat\ `l invitam `nora[ la pr`nz sau la cin\; de cele maimulte ori, ̀ l invitam la mine aca s\,unde g\team m`nc\ruri c`t mai bo -gate [i delicioase. Pe jum\tate mortde foame mai tot timpul, nu mi sep\rea de mirare c\ p`n\ la sf`r [i tulmesei era de obicei beat. ~mb\tat nude vin, de[i bea destul, ci de m`n ca -re, de m`ncarea pe care organismuls\u s\r\cit nu era `n stare s-o asi-mileze `n asemenea cantit\]i. Par -tea ironic\ era – [i c`t de bine `n ]e -legeam eu asta! – c\ p`n\ s\ ajun g\`napoi acas\ era din nou fl\m`nd.S\rmanul Moricand! C`t de fami-liar `mi era mie acest aspect ridi-col al tribula]iilor sale! S\ mergipe jos pe stomacul gol, s\ mergi pejos cu burta plin\, s\ mergi ca s\digeri o mas\, s\ mergi ca s\ ca u]ide m`ncare, s\ mergi pentru c\ esingurul mod de recreere pe care]i-l permite portofelul, dup\ cum adescoperit [i Balzac c`nd a venit laParis. S\ mergi ca s\ scapi de ne-cazuri. S\ mergi `n loc s\ pl`ngi.S\ mergi, cu g`ndul van [i dispe-rat c\ vei ̀ nt`lni un chip prie te nos.S\ mergi, s\ mergi, s\ mergi... Darde ce s\ continui? S\ `ncheiem to-tul, pun`ndu-i eticheta „paranoiaambulant\“.

Cert e c\ tribula]iile lui Mori-cand erau numeroase. Asemenilui Iov, era n\p\stuit din toate p\r -]ile. Lipsit de credin]a acestuia, to -tu[i, d\dea dovad\ de o rezisten]\remarcabil\. Probabil cu at`t mairemarcabil\, cu c`t era lipsit\ defundament. Se str\duia s\ p\s tre -ze aparen]ele. Ceda nervos foarterar, cel pu]in ̀ n prezen]a mea. {i c`ndse `nt`mpla asta, c`nd lacrimile

puneau st\p`nire pe el, era mai multdec`t puteam `ndura. M\ l\sa f\ -r\ cuvinte, lipsit de putere. Tr\ia unanumit tip de angoas\, angoasaunui om care e incapabil s\ `n ]e -leag\ de ce tocmai el, dintre to]i, e -ra pedepsit. ~mi d\dea de `n]eles –mereu pe ocolite – c\ nu f\cuse nici -odat\ vreun r\u nim\nui, inten -]ionat sau cu bun\ [tiin]\. Dim-potriv\, ̀ ntotdeauna ̀ ncerca s\ deao m`n\ de ajutor. ~i pl\cea s\ crea -d\ – [i nu m\ ̀ ndoiesc de sincerita -tea lui – c\ nu avea g`nduri rele [inu purta du[m\nie nim\nui. De e -xemplu, este adev\rat c\ nu-l vor -bea niciodat\ de r\u pe omul careera r\spunz\tor de dec\derea lui`n lume. Punea ̀ n ̀ ntregime neferi -cirea sa pe seama faptului c\ eraprea credul. De parc\ ar fi fost pro -pria lui vin\ [i nu a celui care pro -fitase de `ncrederea lui.

Cum mi se mai `nt`mpla s\ ammici sclipiri de inteligen]\ – c\ci`n chestiunile practice eram doarcu pu]in mai capabil dec`t el –, `ncele din urm\ mi-a venit ideea dea-i ruga pe prietenii mei s\ accep-te ca Moricand s\ le fac\ horosco-pul, `n schimbul unei sume mo-deste. Cred c\ am sugerat o sut\ defranci, dar e posibil s\ fi fost doarcincizeci. La vremea aceea, o ma -s\ decent\ costa `ntre doisprezece[i cincisprezece franci. C`t desprechiria camerei lui Moricand, a ceas -ta n-ar fi putut s\ fie mai mult detrei sute de franci pe lun\, poatechiar mai pu]in.

Totul a mers bine, p`n\ c`nd amepuizat lista de prieteni [i cu no[ -tin ]e. Apoi, ca s\ nu-l dezam\ gescpe Moricand, am `nceput s\ inven -tez oameni. Adic\ ì d\deam nume -le, sexul, data, ora [i locul na[teriiunor indivizi care nu existau. {i,evident, pl\team aceste horoscoa -pe cu bani din buzunarul meu. Mo -ricand nu avea nici cea mai mic\b\nuial\ despre `ntors\tura pe ca -re o luaser\ lucrurile [i, pentru el,aceste personaje imaginare ofe-reau o varietate uimitoare de carac -tere. Din c`nd ̀ n c`nd, confruntat cuo astrogram\ nelalocul ei, `[i ex-prima dorin]a de a-l cunoa[te peom sau insista s\-i dau detalii in-time, pe care desigur c\ i le ofereamcu u[u rin ]a [i non[alan]a unuiacare [tie despre ce vorbe[te.

C`nd venea vorba de interpreta-rea personalit\]ii, Moricand impre -siona prin aparentele sale puteride divina]ie. Al [aselea sim], a[acum `l numea, `l ajuta mult `n in-terpretarea unei astrograme. Darde multe ori nu avea nevoie de as -trogram\, nici de date, locuri [ia[a mai departe. N-o s\ uit nicio-dat\ banchetul organizat de grupulcare sponsoriza revista „Volontés“,condus\ de Georges Pelorson. Eu -gene Jolas [i cu mine eram singu -rii americani din grup, restul erauto]i francezi. Cred c\ eram vreodou\zeci la mas\ `n seara aceea.M`ncarea era excelent\, iar vin [ilichior, din abunden]\. Moricandst\tea `n fa]a mea. De o parte a luist\tea Jolas [i de cealalt\, cred,Raymond Queneau. Toat\ lumease sim]ea excelent [i discu]ia era`nsufle]it\.

Cu Moricand `n mijlocul nostru,era inevitabil ca astrologia s\ a jun -g\ cumva subiect de discu]ie. Mo -ricand st\tea acolo, rece ca un cas -travete, `ndes`ndu-[i co[ule]ul depìne c`t putea de bine. A[tepta `n -]ep\turile [i b\taia de joc pe care,f\r\ `ndoial\, le anticipase.

{i apoi a `nceput – cu o `ntreba -re nevinovat\, de la un necunoscut,care habar n-avea la ce s\ se a[ tep -te. Imediat, o nebunie u[oar\ a cu -prins atmosfera. Lumea striga `n -treb\ri din toate direc]iile. De par c\s-ar fi descoperit deodat\ `n mijlo -cul nostru un fanatic sau, mai r\u,un bolnav mintal. Jolas, care eradeja ̀ ntr-o dispozi]ie proast\ [i, prinurmare, avea un comportamentmai agresiv dec`t de obicei, a insis -tat ca Moricand s\ le demonstreze,cu dovezi. L-a provocat s\ identi-fice diferitele tipologii zodiacale`n r`ndul celor care st\teau l`ng\ el.F\r\ `ndoial\ c\ Moricand f\cusedeja astfel de clasific\ri `n minteasa, `n timp ce se conversa cu cuta resau cutare. Oricum nu s-ar fi pu tutab]ine, c\ci aceasta era chemarealui. Era ca bun\ ziua pentru el – dec`te ori st\tea de vorb\ cu cineva, ìobserva modul de a vorbi, gestu-rile, ticurile [i idiosincraziile, con -stitu]ia fizic\ [i mintal\. Era su-ficient de ager [i suficient de abilpentru a distinge [i a clasifica tipo -logiile mai pronun]ate, dintre ceiprezen]i la mas\. Adres`ndu-sepe r`nd celor pe care ̀ i identificase,

i-a numit: Leu, Taur, Balan]\, Fe-cioar\, Scorpion, Capricorn [i a[amai departe. Apoi, ̀ ntorc`ndu-se c\ -tre Jolas, l-a informat pe un ton re -]inut c\ ar putea s\-i spun\ anul[i ziua na[terii, poate chiar [i ora.Zic`nd acestea, a f\cut o pauz\lung\, [i-a ridicat u[or capul, deparc\ ar fi vrut s\ vad\ cum a ra t\cerul `n ziua aceea, apoi a rostitdata cu exactitate [i, dup\ `nc\ opauz\, ora cu aproxima]ie. Le ni-merise la fix. Jolas, care r\m\sesetr\snit, `ncerca s\-[i recapete r\ -su flarea, `n timp ce Moricand acontinuat red`ndu-i detalii oarecum

intime din trecutul s\u, lucruri pecare nici m\car prietenii apropia]iai lui Jolas nu le [tiau. I-a spus ce-iplace [i ce nu-i place; i-a spus de ceboli a suferit [i s-ar putea s\ sufere`n viitor; i-a spus tot felul de lucruripe care numai cineva care e `n sta -re s\ citeasc\ g`ndurile le-ar fi pu -tut dezv\lui. Dac\ nu m\ `n[el, i-aspus chiar [i c\ are un semn dinna[tere [i unde anume se afl\. (Oastfel de presupunere oarb\ era unatu pe care lui Moricand ̀ i pl\cea s\-ljoace c`nd era st\p`n pe situa]ie. Eraca [i c`nd [i-ar fi pus semn\tura peun horoscop.)

AUTORUL Henry Valentine Miller (1891-1980) s-a n\scut ̀ n Yorkville, New York,`ntr-o familie de origine german\. {i-a petrecut anii de [coal\ `nBrooklyn, `ntre 1909 [i 1924 a `ncercat s\ lucreze `n atelierul de cro -itorie al tat\lui s\u, a trecut prin greut\]i, slujbe prost pl\tite, `nmedii dominate de s\r\cie [i mediocritate. Hot\r`t s\ se apuce descris, la treizeci de ani pleac\ la Paris, unde `[i petrece urm\torul de -ceniu. Se `mprietene[te cu scriitorul Lawrence Durrell [i o cu noa[ tepe Anaïs Nin, cu care tr\ie[te o adev\rat\ poveste de dragoste [i care`l va sprijini la `nceputurile carierei sale. ~n 1934 scrie Tropicul Can -cerului, un roman cu tent\ autobiografic\. Devine faimos pentrudescrierile sale realiste [i c`[tig\ simpatia unor autori precumT.S. Eliot [i Ezra Pound. Tot `n anii ’30 public\ Prim\var\ neagr\[i Tropicul Capricornului. ~n 1940, Miller se `ntoarce `n America[i se stabile[te `n Big Sur, California, pentru urm\torii dou\zecide ani. Scrie alte c`teva volume critice la adresa Americii [i de undeosebit umor; din aceast\ perioad\ dateaz\ [i capodopera sa,trilogia „R\stignirea trandafirie“, alc\tuit\ din Sexus (1949), Plexus(1953) [i Nexus (1960). ~n anii ’60 `ncep s\-i apar\ [i `n America pri -mele romane, iar Miller ajunge peste noapte un idol printre scrii toriiamericani. La Editura Polirom au fost traduse: Sexus (2010), Plexus(2010), Nexus (2010), Prim\var\ neagr\ (2010), Zile lini[tite la Clichy(2010), Co[marul climatizat (2011), Tropicul Cancerului (2011), Tro -picul Capricornului (2011), Lumea sexului (2011), Colosul din Ma -roussi (2011), ~n]elepciunea inimii (2012).

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Viorel Panaite, R\zboi, pace [i comer] ̀ n Islam. }\rile române [i dreptul oto -man al popoarelor, edi]ia a II-a rev\zut\ [i ad\ugit\, carte publicat\ [i `nedi]ie digital\, colec]ia „Historia“, Editura Polirom, 576 de pagini, 59.95 lei

Principatele dun\rene s-au aflat ini]ial sub inciden]a „expedi]iilorsfinte“ declan[ate de turcii otomani cu scopul de a le `ngloba `n „Ca -sa Islamului“. S-a discutat mult `n istoriografia român\ despre „`n -chinarea“ domnilor moldo-valahi [i despre presupusele „tratate“(„Capitula]ii“) prin care statutul politico-juridic al Valahiei [i Mol -dovei fa]\ de Poarta otoman\ ar fi fost stabilit pe termen lung. S-aignorat `ns\ rolul practicilor cutumiare acceptate ca „lege“ `n re -la]iile dintre otomani [i principatele tributare. Pe baza textelor juri -dico-religioase de natur\ islamic\ [i a izvoarelor istorice (documen tede cancelarie, tratate de pace [i comer], coresponden]\ di plo ma ti c\,cronici etc.), volumul analizeaz\ viziunea politic\ [i juridic\ o to -man\ asupra r\zboiului, p\cii [i comer]ului cu nemusulmanii –fie ei indivizi, comunit\]i sau state.

John Steinbeck, Fructele m`niei, traducere din limba englez\ [i note de DumitruMazilu, colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «John Steinbeck»“, EdituraPolirom, 600 de pagini, 44.95 lei

~n momentul apari]iei romanului Fructele m`niei, `n 1939, America se lup-ta cu efectele Marii Crize Financiare. Personajele puse `n scen\ de JohnSteinbeck, o familie sc\p\tat\ din Oklahoma, nu au alt\ solu]ie dec`t s\-[ilase `n urm\ ferma [i s\ ia drumul pribegiei, al\turi de c`teva animalestr`nse `ntr-o ma[in\ h`rbuit\. Un adev\rat drum al f\g\duin]ei, calea spreCalifornia este calea speran]ei, pe care familia Joad o apuc\ `mpins\ deg`ndul la o via]\ mai bun\. Ca `n mai toate romanele lui Steinbeck, `n spa-tele unei pove[ti aproape eroice st\ pl\cerea micilor detalii: limbajul plinde culoare, situa]iile luate parc\ dintr-un film mut, hot\r`rea de neclintit aunui protagonist ce imprim\ ritmul unei pove[ti parc\ f\r\ sf`r[it.

„Fructele m`niei este cel mai dur, dar [i cel mai tandru roman al lui Stein -beck, cu istoria cea mai aspr\, dar [i cea mai dulce, mai aproape de rea -lism [i, p`n\ la urm\, cea mai melodramatic\, cea mai furioas\, dar [i ceamai idilic\.“ („Time“)


14 » interna]ional

Scriitorul, poetul [i aviatorulAntoine Marie Jean-BaptisteRoger de Saint-Exupéry ascris Micul prin] la New York,`n primii ani ai celui de-alDoilea R\zboi Mondial. Car -tea avea s\ apar\, ilustrat\cu acuarelele autorului, laNew York, `n 1943, la Editu -ra Reynal & Hitchcock, `ndou\ versiuni, englez\ [i fran -cez\. ~n Fran]a avea s\ fie pu -blicat\ abia `n 1946, la doiani dup\ moartea neeluci-dat\ a lui Saint-Exupéry.

Micul prin], o poveste po -etico-filozofic\ deghizat\ `nbasm pentru cei mici, a campus pe g`nduri, la apari]ie,criticii newyorkezi, primiicare au descoperit-o. ~n cro -nicile ce au `nso]it prima e -di]ie a c\r]ii, ace[tia se `n -trebau cui se adreseaz\, defapt, povestea. ~ntr-un frag-ment dintr-o scrisoare adr e -sat\ „unei necunoscute“, cuc`teva luni `nainte de dis-pari]ia sa, reprodus de „LaPlume“, Saint-Exupéry scria:„Pove[tile s`nt cam a[a:`ntr-o diminea]\ te treze[ti.~]i spui «nu a fost dec`t opoveste cu z`ne». ~]i sur`zi.Dar `n sinea ta nu sur`zi. {tiic\ pove[tile cu z`ne s`nt sin -gurul adev\r din via]\“. De

asemenea, `n articol estecitat\ [i alt\ scrisoare, pecare Saint-Exupéry o adre-sase `n 1930 mamei sale [i`n care m\rturisea nostalgiapentru t\r`mul pierdut al co -pil\riei: „E un exil ciudat,s\ fii exilat din copil\rie“.

Saint-Exupéry pleac\ lar\zboi, `n Europa, `n aprilie1943, relu`ndu-[i serviciulactiv `n avia]ie, `n Tunisia.„{tim c\ avea cu el nu o ver -siune `n englez\ a Miculuiprin], ci un unic exemplar`n limba francez\, legat `nmare grab\ de editorii Rey-nal & Hitchcock“, scrie „LaPlume“. Disp\rut ̀ n misiunela 31 iulie 1944, Saint-Exu pé -ry nu avea s\ cunoasc\ incre -dibilul destin al c\r]ii sale.

Cea mai bun\ cartea secolului `n Fran]a

Aniversarea acestei c\r]inu a trecut neobservat\. „~ncei 70 de ani ce s-au scursde la prima edi]ie, romanulMicul prin] a fost votat ceamai bun\ carte a secolului`n Fran]a, a fost tradus `npeste 250 de limbi [i dialecte[i a devenit una dintre celemai v`ndute c\r]i din isto-rie, cu peste 200 de mili oa nede exemplare“, aminte[te

„The Atlantic Wire“. „Are a - cum un site [i o aplica]ie pen -tru iPad. La Paris exist\ unshowroom care `i este dedi-cat, un parc tematic, o a dap -tare `n BD [i o pagin\ peFacebook.“

De asemenea, Micul prin]a inspirat foarte multe a dap -t\ri: [apte piese radiofonicedin 1954 `ncoace, mai mul-te adapt\ri pentru scen\, capies\ de teatru [i oper\, pa-tru filme (sovietic – 1966, a -merican – 1974, german – 1990,francez – 1990). A fost trans for -mat ̀ n serial animé, ̀ n desenanimat de c\tre americani

[i, `n 2010, `ntr-o serie ani-mat\ de 52 de episoade dec\tre francezi.

Cartea lui Saint-Exu pé ry afost serbat\, normal, [i la Sa -lon du Livre, pe 23 martie, prinproiec]ia, ̀ n avanpremier\, aunui episod inedit din a cestdesen animat, Le Petit Princeet la planète du grand bouffon.Dar, cu c`teva zile ̀ nainte, E -ditura Gallimard a scos pe pia -]\ albumul La belle histoiredu Petit Prince ce con ]inetextul integral al roma nu lui,precum [i c`teva texte des pregeneza acestei capodopere alui Saint-Exupéry.

Micul prin] la v`rstade 70 de ani

~n frenezia mediatic\ declan[at\ dealegerea celui de-al 266-lea SuveranPontif, „Le Figaro Magazine“ a ple-cat ̀ n Argentina pe urmele Papei Fran -cisc pentru a afla gusturile cultu raleale acestuia [i a descoperit „un omc\ruia `i plac Hölderlin, Dos to iev ski[i Chagall“.

Pe urmele noului pap\, pe c`ndacesta era doar arhiepiscop de Bue-nos Aires, reporterii francezi s-au `n -t`lnit cu mai mul]i dintre apropia]iilui, inclusiv cu cel mai bun prieten,pr. Ricardo Crisólogo.

De la ace[tia, ziari[tii au aflat c\fostul cardinal Jorge Mario Bergo-glio iube[te poeziile lui Friedrich Höl der -lin, „are o predilec]ie pentru lu cr\ -rile teologice ale lui Romano Guar dini,

profesorul lui Joseph Ratzinger, pre-decesorul s\u, precum [i pentru ce-le ale teologului Hans Urs von Bal -thazar, dar este atras [i de opera luiDostoievski“.

R\d\cinilor lui italiene, se pare, lise datoreaz\ o aplecare spre „belcan -to, spre filmele neorealiste italiene[i pen tru actri]a Anna Magnani“. Fil -mul s\u preferat este produc]ia da -nez\ Babettes Gæstebud (1987), „fi-indc\ vezi cum bu curia [i libertateadau peste un grup de puritani `n]e -peni]i `n triste]ea lor co tidian\“,scrie „Le Figaro“.

Tabloul s\u preferat pare a fi R\s -tignirea alb\ al lui Chagall, „deoareceapare [i un nimb de speran]\“, spunep\rintele Crisólogo.

Gusturile culturale ale Papei Francisc

Revista „La Plume“ dedic\, `n ultimul ei num\r,un dosar special c\r]ii Micul prin] ce aniverseaz\`n aceast\ prim\var\ 70 de ani. „Este unadintre c\r]ile cele mai citite din lume, cu peste80 de milioane de exemplare v`ndute p`n\acum numai `n Fran]a, conform datelorpublicate de Editura Gallimard. Dar acestbestseller este [i un longseller care continu\ s\apar\, an dup\ an, `n palmaresul celor maibune v`nz\ri de literatur\ pentru tineri.“

» „~n cei 70 de ani ce s-au scurs de la primaedi]ie, romanul Micul prin] a fost votat ceamai bun\ carte a secolului `n Fran]a, a fosttradus `n peste 250 de limbi [i dialecte [i adevenit una dintre cele mai v`ndute c\r]idin istorie, cu peste 200 de milioane deexemplare“. – „The Atlantic Wire“

Celebrul comic britanic [iYouTube au semnat unparteneriat pentrudifuzarea de con]inutoriginal. Noul canalYouTube al lui RickyGervais va g\zduischeciuri, podcast-uri,interviuri din culiselefilmului The Muppets 2 [ialte materiale umoristice.

Aceast\ ini]iativ\ face ca „Ger -vais s\ fie cel mai cunoscut nou-venit pe lista tot mai lung\ de ca -nale originale lansate de BBC a -nul trecut, ̀ n ̀ ncercarea de a cap tapublicul de televiziune pe Inter net[i de a face concuren]\ riva li lortradi]ionali“, scrie „The Guardian“.„Lucrul cu YouTube este un pri -lej fantastic de a pune la dis po zi -]ia publicului un con]inut nou, f\ -r\ a fi limitat de programul TV [i derestric]iile interna]ionale. Obice iu -rile de consum se schimb\, iar ci nenu realizeaz\ asta va ajunge pe ul ti -mul loc“, a explicat Ricky Gervais.

Acest nou canal este o co pro -duc]ie `ntre Derek Productions(firma ce produce Derek, serialulumoristic al lui Gervais prezen -tat pe postul Channel 4) [i com pa -nia video online ChannelFlip.

Unul dintre primele lucrurif\cute de Gervais `n noul mediua fost s\-l re`nvie pe David Brent,

un personaj ce a ap\rut ini]ial `nserialul The Office.

„Orice artist va spune c\ do re[ -te ca opera sa s\ ajung\ la c`t maimul]i oameni, cu c`t mai pu]ine in -terferen]e posibil“, explic\ RickyGervais. „S\ creezi, s\ decizi mon -tajul final [i s\ fii cel ce difu zea z\este experien]a artistic\ supre m\.Din acest motiv am f\cut par te -neriatul cu YouTube. {i, evident,pentru banii pe care mi-i dau!“

YouTube a investit 100 demilioane de dolari `n a-[i asigura

con]inut de calitate pentru ca -nalele puse la dispozi]ia unuipublic numeros ce poate g\si ast -fel ultimele clipuri ale arti[tilor,comedian]ilor sau emisiunilor pre -ferate.

Din octombrie anul tre cut,scrie „The Guardian“, s-au lan satmai multe canale, prin tre care [iunul cu emisiuni ori ginale reali -za te de Jamie Oliver.

„Ricky Gervais’s Channel“ poa tefi urm\rit la adresa www.you tu be.com/rickygervais.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

peste 500 de titluri

disponibile

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Magia Depeche Modetr\ie[te pe noul album„Le Figaro“ anun]\ lansa rea noului album, DeltaMachine, al celebrei trupe britanice, `n treb`ndu-se dac\ nu cumva De peche Mode, prin faptul c\ a[tiut s\ cucereasc\ mai multe genera]ii de as -cult\tori, este cel mai mare grup din lume.

„Sub conducerea lui Dave Gahan [i a lui Mar tinGore, Depeche Mode s-a remarcat din nou, cu DeltaMachine. Magia lor nu a murit, departe de a[a ce -va. De treizeci de ani `ncoace, ace[ti englezi, careau traversat at`tea perioade [i au v`ndut peste 100de albume, adun\ laolalt\ genera]iile. Pu]ine gru -puri se pot l\uda cu a[a ceva.“

Cu siguran]\, unele piese de pe Delta Machinese vor impune foarte repede ca piese clasice, estede p\rere cronicarul de la „Le Figaro“. „DepecheMode exceleaz\ din nou pe acest disc `n elegantemelodii pline de un romantism negru.“

„A[ spune c\ Delta Ma -chine se situeaz\ la ju m\ tateadistan]ei dintre Violator [iSongs of Faith and Devo tion“,explica Gahan `ntr-un inter viu`n care afirma c\, pe noul al -bum, apar trei sau patru din -tre cele mai bune melodii din`ntreaga carier\ a forma]iei.

Ricky Gervais re`nvie The Office pe YouTube

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungure-anu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Steve Jobs, versiunea manga Via]a magnatului Apple continu\ s\ fascineze: recent, al\turi de do -u\ filme de cinema, a inspirat un manga (roman grafic) ja po nezrealizat de Mari Yamazaki. Aceast\ band\ desenat\ se in spir\din biografia scris\ de Walter Isaacson [i va fi publicat\ `n SUA`ncep`nd din luna mai. „N-a]i mai citit a[a ceva“, apreciaz\ pu -blica]ia „The Verge“. „Ca desen, nu seam\n\ cu ceea ce v-a]i a[ tep -ta de la o manga; Jobs a fost readus la via]\ `ntr-un stil mono cromsemirealist care nu respinge cititorul apusean, dar r\m`neloial tradi]iei BD japoneze.“

La nivelul nara]iunii `ns\, poate lua prin surprindere ci ti to rul.Dup\ ce, `n primele pagini, Jobs este prezentat ca un pu[ti dr\ gu]cu ochi mari, care se ̀ ntreab\ dac\ p\rin]ii adoptivi ̀ l iubesc, tran -zi]ia la v`rsta adult\ este brusc\. „~n dou\ pagini memorabile,Jobs trece de la episodul `n careprime[te o «mit\» de 5 dolari [i obomboan\ de la `nv\]\toarea sala momentul `n care accept\ s\`n cerce o doz\ de LSD, oferit\ deun amic din colegiu.“

30 de ani de „moonwalk“Pe 25 martie 1983, Michael Jackson ap\rea `n publiccu celebrul lui dans interpret`nd melodia Billie Jeanla aniversarea a 25 de ani de la `nfiin]area casei dediscuri Motown.

Nu Jackson a inventat acest pas de dans; JamesBrown [i apoi al]ii (Fred Astaire [i Sammy Davis, Jr.)l-au interpretat `naintea lui. „Dar dansul lui Jackson,pe scena Pasadena Civic Auditorium [i transmisapoi de NBC, a fost executat cu o perfec]iuneuluitoare [i a atras aten]ia `ntregii lumi, iar a douazi pu[tii din toat\ America `ncercau s\ reproduc\mi[carea pe terenul de joac\“, scrie revista „RollingStone“.

La vremea respectiv\, Jackson lansase deja dec`teva luni albumul Thriller. Moonwalk-ul avea s\ `iurce faima la un cu totul alt nivel. Ironic este faptulc\, ini]ial, Michael Jackson, care avea contract cucasa de discuri CBS Records, a ezitat s\ c`nte laacest concert [i a acceptat numai dup\ ce a fost l\sats\ interpreteze [i Billie Jean. „Unii ar putea spunec\ a fost punctul culminant al `ntregii sale cariere“,noteaz\ Rolling Stone“.


Poezia Plumb este o scri erenu foarte optimist\, cumes te de altfel `ntreaga ope -r\ a lui George Bacovia. Pe -simismul poetic are la r\ d\ -cin\ ni[te st\ri negative pecare autorul a fost nevoits\ le ̀ ndure ̀ nc\ din copi l\ -rie, c`nd cel mai probabilcolegii de [coal\ f\ceau hazde prenumele s\u care, maimult ca sigur, nu era Geor -ge. Era Gheorghe [i co le giir\ut\cio[i `l strigau Ghi]\.Numele de George a fost a -les ca ambalaj al poetului,pentru a nu fi f\cut Ghi]\de c\tre tovar\[ii de breas -l\, de altfel foarte invi di o[i

(este [tiut\ m`nc\toria din -tre scriitori).

Folosirea repetat\ a sub -stantivului „plumb“ are me -nirea de a da crea]iei gre u -tate ̀ n ciuda faptului c\ aredoar dou\ strofe. Probabil c\i-a fost [i lui greu s\ scrie opoezie mai lung\ afl`n du-se`ntr-un cavou. Cui naiba ìvine s\ compun\ una mailung\ ̀ n asemenea condi]ii?

S`nt sigur c\ [i Lucea -f\rul ar fi avut doar dou\strofe (prima [i ultima) da -c\ lui Eminescu i-ar fi pl\ -cut s\ se plimbe prin cimi tir[i s\ doarm\ prin m\ run ta -ie de monumente funerare.

Pentru a nu ne provocaun atac de panic\ [i a refu zas\ citim poezia, autorulne asigur\ c\ sicriele dormad`nc. ~n caz contrar ar fiputut scrie c\ erau treze [ifugeau prin curtea cimiti ru -lui [i nu l-ar mai fi citit nicidracu’. Cavoul ne este pre -zentat ca fiind prost zidit,probabil de c\tre ni[te c`r - paci de a cincea spe]\, `n -tru c`t nu doar c\ p\trun deaerul, ci efectiv bate v`n tul,at`t de tare, `nc`t coroa ne -le, de[i de plumb, sc`r]ìe.

Ideea de solitudine esteuna echivoc\, `ntruc`t de[itextul precizeaz\: „stam sin - gur `n cavou“, poetul afir -m\ c\ ̀ mpreun\ cu el se maia flau amorul s\u [i un mortcu aripi. La George Baco via

se remarc\ un apetit eroticstraniu, morbid, pe fondulunei iubiri ne`mplinite, `n -truc`t de[i `[i dore[te o par -tid\ de amor, m\ scuza]i, pela spate, partenera sau par -tenerul (nu se precizeaz\ ̀ ntext) adoarme, lucru care arscoate din pepeni orice b\r -bat: „dormea `ntors amo rulmeu de plumb“. Autorul nucedeaz\ `n fa]a tertipului„las\-m\, s`nt obosit/o bo si -t\“, ci insist\ [i `ncepe s\strige c\tre amorul s\u `n`ncercarea de a-l trezi.

Un alt aspect confuz re ie -se din versul: „Stam sin gur

l`ng\ mort... [i era frig“...p\i, ori e[ti cu amorul t\ucare doarme `ntors, ori e[tisingur l`ng\ mort... ori mor - tul este cel care doarme `n -tors, lucru care ar compli casim]itor planul erotic. Fri -gul de care se pl`nge a u to -rul este unul credibil [i pedeplin justificat de proas taexecu]ie a zid\riei.

Acest cavou ar putea fiutilizat `n cazul unui atacnuclear, `ntruc`t se [tie c\plumbul protejeaz\ ̀ mpo tri -va radia]iilor. Autorul nuprecizeaz\ `ns\ numele ci -mitirului [i parcela.

Dup\ un thriller psihologic [i odram\ psihologic\ – ambele pu -n`nd `n discu]ie punctul de ve de -re al autorului care creeaz\ o lu -me d`ndu-le sau nu personajelorsenza]ia c\ o creeaz\ singure saunou\ senza]ia c\ exist\ un per so -naj invizibil – [i dup\ trei scurt -me traje despre rela]ia dintre oa -meni [i animale (Colivia, Lord [iPechinezul), Sitaru a ajuns acumla un colaj de teme, personaje [i ac -tori prefera]i. A preluat sce na riulde la Colivia, a ales al]i inter pre]i(copilul Vlad Vod\ crescuse) [i aconstruit `n jurul acestei pove[tiuniversul unor oameni care lo -cu iesc la bloc fie `mpreun\ cu a -ni malele de companie, fie tole r`n -du-le (sau nu) pe cele prip\[ite,fie `mp\r]ind baia cu cele pe ca -re urmeaz\ s\ le sacrifice („uniepure de mas\“, cum `l nume[teIoana Flora pe iepurele care ur me a -z\ s\ fie t\iat de Cr\ciun, spre dis -perarea copilului).

Un film simpatic pentruun spectator nu foartepreten]ios

P`n\ [i titlul filmului poate fi un in -diciu c\ Adrian Sitaru nu [i-a maipropus un film de festival, ci u nulpentru spectatorii de acas\. De aici[i intensa & `ngrijita campanie

de promovare, de la afi[ul dr\ gu],conceput de o artist\ rus\, p`n\la tricourile simpatice cu g\ina, pi -sica, iepurele [i c\]elul din film, ̀ n -t`lnirile cu speciali[ti `n ani ma le,interviurile cu personalit\]i di ver -se, concursurile pentru cea mai bu -n\ istorie personal\ cu ani male,plus turneul de lansare care a de -venit o obi[nuin]\ pentru un filmromânesc respectabil. S\ nu semai spun\ c\ regizorilor româninu le pas\ de publicul lor!...

Domestic mi-a pl\cut, `ns\, maipu]in dec`t precedentele lungme -traje ale lui Adrian Sitaru [i amavut, vag, senza]ia c\, ̀ ncerc`nd s\se fac\ `n]eles [i pl\cut de pu bli -cul larg, regizorul a l\sat de la el.E dificil s\ pui dramele oame ni -lor `n rela]ie cu animalele `ntr-unfilm care s\ fie [i comic, [i dra ma -tic. ~n povestea pe care a ima gi -nat-o regizorul-scenarist, pierde -rea unui copil [i pierderea unuianimal par prea pu]in echili bra tesau, cel pu]in, `ncap greu `n a ce -ea[i ecua]ie. Povestea feti]ei caretaie g\ina pe care tat\l milos n-opoate t\ia, povestea b\ie]eluluicare se sup\r\ c\ iepurele lui et\iat [i care pe urm\ ia de afar\un porumbel r\nit, povestea ad -mi nistratorului pe care pier de reapisicii pare c\ `l doare mai multdec`t moartea fiicei, povestea

vecinului care viseaz\ noapteaun vis pe care nu-l poate explica[.a.m.d. – toate aceste pove[ti cupersonaje recurente se `ntre p\ -trund [i s`nt colorate, dar la sf` r -[it nu par s\ aib\ nici prea mult\naturale]e, nici prea mult\ con sis -ten]\. De[i pare inconsistent, fil -mul ì poate p\rea simpatic unuispectator nu foarte preten]ios.

O satir\ dulce-amar\despre oameni [ianimale

Partea vizual\, cu o cromatic\deosebit\, care rupe [i mai multfilmul de neorealismul devenitmarc\ a filmelor române[ti re -cente, a influen]at subtil [i joculactorilor. ~n sc\ri de bloc sau in -terioare de apartamente verzulii(imaginea lui Adrian Sili[teanue foarte pl\cut\), personajele ca -p\t\ [i ele ceva c\utat, teatral.Nu mai s`nt tot timpul la fel deautentice ca `n Din dragoste, cucele mai bune inten]ii sau Coli via,

dar pove[tile cu oameni [i ani -male ì amintesc specta to ru luide propriile sale pove[ti. S`nt sce -ne de grup, cum e masa de Cr\ ciunc`nd, la un moment dat, pierzi [i -rul dialogului. Se vorbe[te mult,nu `ntotdeauna clar [i la obiect,[i ai aceast\ senza]ie c\ pe ecranexist\ ni[te oameni care se str\ -duiesc s\ `]i fie simpatici. Jocullor e adaptat unei lumi arti fi cia le,care e realitatea v\zut\ printr-unciob colorat. Dac\ stilistica ar fifost [i mai intim legat\ de jocul ac -torilor, ace[tia ar fi avut sarcinagrea de a juca ̀ n interiorul rolu lui(cum face Lumini]a Gheor ghiu `nPozi]ia copilului). Dar acest lu -cru nu pare c\ a fost dorit, per so -najele fiind mai degrab\ aspecteale unui personaj colectiv [i fil -mul p\str`nd aspectul unei sa ti redulci-amare despre oameni [i ani -male. (Iat\ c\ am f\cut [i o poe zieneinten]ionat\.)

Domestic. Regia: Adrian Sitaru. Cu:Adrian Titieni, Gigi Ifrim, SergiuCostache, Ioana Flora, Clara Vod\

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Cu cel de-al treilealungmetraj al s\u, AdrianSitaru a f\cut un lucruriscant, propun`ndu-[i unfilm de public, dar unul nuat`t de frivol `nc`t s\ nu `lreprezinte. E drept, no]iunea de „film de public“ ealunecoas\ la noi, dar exist\ o diferen]\ de accesi -bilitate `ntre Domestic, pe de o parte, [i Pescuit sportiv[i Din dragoste, cu cele mai bune inten]ii, de cealalt\.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

16 » fast food


Film

Iulia Blaga

Alt comentariu

M\ria Sa, publiculAp\rareC`nd lucrurile din jurul t\u s`ntdoar foarte pu]in grave, destul to-tu[i c`t s\-]i dore[ti ca Andrei Mar -ga s\ dispar\ pentru totdeauna `n -tr-un nor verde de fum, iar la tele -fonul Ministerului S\n\t\]ii s\ numai r\spund\ femei care url\ „Dece trebuie eu s\ vorbesc cu to]ihandicapa]ii?!“, po]i s\-]i constru -ie[ti o ap\rare Lujin f\cut\ din fil -me, c\r]i, muzici [i prieteni.

E genul de escapism permis nu -mai s`mb\ta, duminica [i de s\r -b\torile legale – `n restul zilelore[ti, desigur, un lupt\tor neobosit.S`mb\ta [i duminica asta, ap\rareamea e f\cut\ din domnii Ilf [i Pe-trov, mai exact din minunata c\ r\ -mid\ 1001 de zile sau Noua {ehere -za d\ (`n traducerea Adrianei Liciu).

De pild\, c`nd aflu c\ Radu Ma -z\re a dat o hot\r`re de consiliu lo -cal prin care oblig\ cluburile dinMamaia s\ aib\ c`te un car alego-ric „cu un num\r minim de [ase a -nimatori sau animatoare, ca s\ numai v\d dou\ speriate-dou\ le[i na -te pe-acolo“, atunci eu deschid Noua{eherezad\ [i citesc: „Pe cer, dea su -pra acoperi[urilor ora[ului, zboa -r\ baloane. Zboar\ unul dup\ altul.Se fac tot mai mari [i mai mari. Tre -c\torii le urm\resc mira]i zborul.Baloanele `[i iau zborul de dup\ co -pacii de pe bulevard. Pe bulevard,t`n\rul ITR Skameikin jumule[teun ciorchine mare de baloane. Ba -loanele zboar\. El ̀ [i ghice[te. Mur -mur\ ba cu n\dejde, ba cu dez n\ dej -de: «M\ iube[te! Nu m\ iube[te. M\iube[te. Nu m\ iube[te. M\ iu-be[ te.Nu m\ iu-be[te. Ura, m\ iube[te!».P\r\se[te bulevardul ̀ n goana ma -re“ (din Sub cupola circului). Sau,dup\ ce-mi amintesc iar de listelesuplimentare de scriitori trimi[ila Salonul de Carte de la Paris, ci-tesc despre Samooblojenski, carea intrat odat\ `n Casa Herzen ca s\cear\ un chibrit [i s-a trezit ales „vi -cepre[edinte al comisiei pentru sta -bilirea modelului unic de carnet demembru pentru scriitori. Samo o blo -jenski nu cuno[tea `nc\ regu la ca -re spunea s\ nu intri `ntr-o `nc\ pe -re`n care s-au str`ns mai mult de pa-tru scriitori. C\ te [i aleg ̀ n ceva. {icum noul vicepre[edinte s-a apucats\ umble dintr-o came r\ `n alta cas\-[i aprind\ totu[i ]i ga ra de la ca -reva, spre sf`r[itul zilei f\cea dejaparte din cincisprezece comisii“(din B\t\torita cale a birocra]iei).

Cum 1001 de zile are peste 800 depagini, ̀ nseamn\ c\ am ap\rarea a -sigurat\ cel pu]in doi ani de-acum`ncolo.

„molecula de libertate“, `ntre literar [i politic ~ntre 21 [i 25 martie, scriitori români din...

Documents