amg 5

121
SIMPTOME CHEIE

Upload: roxana

Post on 22-Dec-2015

142 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

semiologie amg

TRANSCRIPT

Page 1: AMG 5

SIMPTOME CHEIE

Page 2: AMG 5

I.DUREREA

Analiza durerii

1. Sediul (localizarea) la o zona topografica si nu la un

organ (durere in hipocondrul drept si nu durere de ficat);

2. Iradierea poate fi: - tipica – da relatii privind organul de

origine;

- atipica – iradierea durerii in AP.

3. Caracterul sau calitatea (arsura, crampa, gheara) –

compararea durerii cu alte senzatii;

4. Intensitatea (“lovitura de pumnal” in IM);

5. Durata (minute, ore, zile).

Page 3: AMG 5

6. Frecventa si periodicitatea;

7. Timpi speciali de aparitie;

8. Factori agravanti (alcool, alimentatie);

9. Factori care amelioreaza (alcaline in UG, nitroglicerina

in AP);

10. Simptome de acompaniament (tuse si expectoratie in

pneumonie, greturi si varsaturi in UG).

Page 4: AMG 5

II. CEFALEEA

Anamneza trebuie sa precizeze:

• sediul (difuz, hemicranie, occipital, frontal);

• intensitatea;

• caracterul (pulsatil, menghina, de arsura);

• durata;

• orarul (matinal, nocturn);

• factorii agravanti (zgomot, lumina);

• factorii amelioranti (repaus, intuneric, liniste);

• simptome de acompaniament (greturi, varsaturi).

Page 5: AMG 5

CAUZE:

1) vasculare: a) cefalee vasomotorie (surmenaj, alcoolism, tabagism);

b) tulburari vasculare determinate de spasme de

acomodare (presbitie, astigmatism), staza cerebrala (cord pulmonar

cronic), edem cerebral (glomerulonefrita acuta);

c) modificari ale tensiunii arteriale (HTA, hipotensiune

arteriala).

2) intracraniene (tumori cerebrale, encefalite, meningite, abces

cerebral);

3) extracraniene (nevralgie de trigemen, spondiloza cervicala, otite,

sinuzite).

Page 6: AMG 5

Migrena (hemicrania) = evolueaza in trei stadii:

a) prodroamele pot fi de ordin psihic (iritabilitate, insomnie)

sau digestiv (anorexie, bulimie);

b) tulburari vizuale (scotom);

c) cefaleea – strict unilateral (obisnuit in regiunea fronto-

orbitara) cu intensitate crescanda (maxima in 1-2 ore),

agravata de lumina, zgomot si miscari, calmata de liniste

si obscuritate; are caracter pulsatil, insotita de greturi

sau varsaturi, durata variabila (ore-zile), terminandu-se

progresiv.

Page 7: AMG 5

III. PALPITATIILE

Palpitatia = senzatie neplacuta, incomoda, care consta

in perceperea amplificata si deformata a propriilor batai

ale inimii (normal, acestea raman nesesizate).

Palpitatiile pot fi intalnite in cardiopatii dar si la subiecti al

caror cord este perfect normal (abuz de cafea si tutun).

CAUZE:

1) cardiace (extrasistole, fibrilatia atriala, tahicardia

paroxistica);

2) extracardiace: afectiuni pleuropulmonare (pleurezia

masiva), digestive (colecistopatii, hernia hiatala),

mediastinale, nevropati (nod in gat, neliniste, oftat).

Page 8: AMG 5

Forme:

1. palpitatii intermitente (extrasistole);

2. palpitatii paroxistice – survin in atacuri, apar brusc,

dureaza ore sau zile si se termina brusc (tahicardie

paroxistica, fibrilatie atriala paroxistica);

3. palpitatii persistente – afectiuni valvulare sau congenitale

ale inimii, hipertiroidism, anemie, insuficienta aortica,

tahicardie sinusala.

Page 9: AMG 5

IV. FEBRA

Febra (hipertermia) = cresterea temperaturii corpului

peste valorile normale (> 37°C).

CAUZE:

1. boli infecto – contagioase (bacteriene, virale);

2. infectii locale (plaga infectata, abces, flegmon);

3. afectiuni maligne (leucemii, boala Hodgkin, cancer renal,

pulmonar, pancreatic);

4. colagenoze (LED, dermatomiozita);

5. RAA;

6. de natura medicamentoasa.

Page 10: AMG 5

Gradul de febra:

1. stare subfebrila (37° - 38°C);

2. febra moderata (38° - 39°C);

3. febra ridicata (39° - 41°C);

4. hiperpirexie (> 41°C).

Evolutia febrei se face in trei perioade:

1. Perioada initiala (de debut, ascensiune, invazie sau de crestere a temperaturii) – stadium incremente – poate dura minute, ore sau zile. Cresterea T poate fi brusca, obisnuit precedata de frison (senzatie de frig insotita de tremuraturi inegale, neregulate, de scurta durata, ale intregului corp, datorate contractiilor musculare care

Page 11: AMG 5

determina intensificarea arderilor in organism si deci

cresterea termogenezei), ca in malarie, pneumonie

bacteriana, sau lenta, progresiva (febra tifoida).

2. perioada de stare – stadium fastigium – apogeul curbei

termice, care poate imbraca diferite aspecte (in platou,

febra remitenta, febra recurenta); dureaza ore, zile sau

saptamani.

3. perioada de declin (de defervescenta, de scadere a T) –

stadium decremente – in care predomina termoliza.

Page 12: AMG 5

Scaderea temperaturii la valori normale poate fi:

- brusca (“in criza”) ca in pneumonia bacteriana si malarie.

- lenta (“in liza”), treptata, in timp de cateva zile, ca in

pleurezia serofibrinoasa, febra tifoida.

Concomitent cu criza termica (revenirea T la normal)

are loc o criza sudorala (transpiratii abundente, o criza

poliurica (creste diureza), o criza hematica

(nr.globulelor albe revine la normal) si se normalizeaza

nr.respiratiilor si frecventa pulsului.

Page 13: AMG 5

TIPURI DE FEBRA

1. Febra continua (in platou) = mentinerea T la un nivel

ridicat (38°- 39°C) cu oscilatii de 1°C intre T de

dimineata si T de seara, cu o durata de 5 – 14 zile

(pneumonie bacteriana, febra tifoida, erizipel).

2. Febra intermitenta = crestere brusca a T pana la 39°-

40°C (acces febril) care dupa 2-3 ore scade brusc la

normal (infectii urinare si biliare, malaria). In malarie,

febra intermitenta este periodica, accesele febrile

utandu-se repeta zilnic (febra cotidiana), la 2 zile (febra

terta) sau la 3 zile (febra quarta).

Page 14: AMG 5

3. Febra remitenta = variatii cu diferente mai mari decat

1°C in cele doua etape ale zilei, fara ca limita inferioara

sa scada sub 37°C (supuratii pulmonare, tuberculoza

pulmonara grava, septicemie, flegmoane).

4. Febra ondulanta = curba ascendenta atinge un apogeu,

apoi descreste treptat, zi de zi, atingand valori subfebrile,

dupa care ciclul se repeta (boala Hodgkin, bruceloza).

5. Febra recurenta = perioade (cateva zile) de afebrilitate;

se deosebeste de febra ondulanta prin ascensiunile si

scaderile bruste (sau treptate) ale T.

Page 15: AMG 5

6. Febra hectica = oscilatii zilnice mari, de 2°- 5°C

(septicemie, forme grave de TBC);

7. Febra de tip invers = T mai ridicata dimineata decat

seara (TBC pulmonara grava);

8. Febra in”cocoasa de camila” = in doua faze, prima de

febra urmata de revenirea T la normal, a doua de

crestere continua a T, pana la valoarea maxima (viroze);

9. Febra neregulata = oscilatii febrile nesistematizate,

neputand fi incluse in nici unul din tipurile de febra

descrise (abces pulmonar, bronsiectazie,

angiocolecistite).

Page 16: AMG 5

Hipotermia = scaderea T sub valorile normale (< 36°C a T axilare).

CAUZE:

- expunere la frig;

- inanitie si casexie;

- insuficienta hepatica grava;

- mixedem;

- come (cu exceptia celor neurologice si septice);

- colaps cardiovascular;

- intoxicatii (morfina, digitala);

- perioada imediat urmatoare starilor febrile (septicemie).

Page 17: AMG 5

V. OBOSEALA

Greu interpretabila, apare dupa suprasolicitari fizice sau mentale (miastenie, Addison, anemie, boli ale inimii si pulmonare, neoplasme, infectii).

VI. VERTIJUL Tulburare a functiei labirintice care se datoreaza afectarii nervului

vestibulocohlear.

Anamneza trebuie sa precizeze:

1. este continuu sau paroxistic;

2. tendinta de cadere intr-o anumita directie;

3. severitatea (cade?);

4.variatia cu pozitia;

5. fenomene asociate (varsaturi, surzenie, tiuituri).

Page 18: AMG 5

CAUZE:

- traumatisme cranio-cerebrale;

- vertijul pozitional benign declansat de o migrena;

- idiopatice;

- alte cauze: viroze respiratorii, jocuri pe calculator, stress.

Examenul fizic:

1.urechi, inclusiv functie labirint;

2.sistem nervos;

3.aparat cardio-vascular;

4.ochi;

5.semne de toxemie.

Page 19: AMG 5

PRINCIPALE SIMPTOME PE APARATE

SI SISTEME

Page 20: AMG 5

I. APARATUL RESPIRATOR

1. TUSEA

2. EXPECTORATIA

3. DISPNEEA

4. DUREREA TORACICA

5. HEMOPTIZIA

Page 21: AMG 5

1. TUSEA

1.a. Definitie.

Tusea – act reflex declansat de o iritare a cailor respiratorii,

al carui efect este expulzarea continutului arborelui

bronsic (aer, secretii, corpi straini).

Page 22: AMG 5

1.b.CARACTERELE TUSEI

1. Circumstantele aparitiei: - spontan;

- provocata (efort, emotii)

2. Caracterul paroxistic sau permanent.

3. Orarul: - tusea matinala (“toaleta bronhiilor” in bronsiectazie),

- tusea vesperala (TBC),

- tusea nocturna (afectiuni cardiace),

- tusea continua (infectii respiratorii).

4. Ritmul: - tusea obisnuita,

- chinta.

Page 23: AMG 5

5. Intensitatea:- tuse stinsa,

- tuse afona,

- tuse latratoare.

6. Tonalitatea: - metalica (pneumotorax),

- bitonala (paralizia nervului recurent),

- aspra, ragusita (laringita).

7. Productivitatea: - tusea seaca sau uscata, neproductiva, cu timbru aspru (pleurita, pleurezie),

- tusea umeda, cu expectoratie.

Page 24: AMG 5

Expectoratia – eliminarea pe gura, in timpul tusei, a substantelor secretate sau excretate de caile respiratorii, iar produsul sau este sputa.

2.b. Caracterele expectoratiei:

Bronsita cronica: - mucopurulenta, cantitate variabila (mai mare dimineata);

Astmul bronsic: - mucoasa albicioasa, gelatinoasa, cu mici particule opalescente (sputa “perlata”);

Bronsiectazie: - abundenta, matinala, sedimenteaza in patru straturi (spumos, mucos, seros, purulent), favorizata de anumite pozitii ale bolnavului, fetida in puseele acute;

2.EXPECTORATIA

2.a. Definitie

Page 25: AMG 5

Pneumonia pneumococica – rosie-caramizie sau ruginie, vascoasa;

Cancerul bronho-pulmonar – hemoptoica (“jeleu de coacaze”);

Abcesul pulmonar – vomica masiva sau fractionata, purulenta; Vomica = evacuare masiva si brusca a continutului (100-1000 ml) unei cavitati din parenchimul pulmonar, ca urmare a stabilirii unei legaturi intre cavitate si o bronhie.

Tuberculoza pulmonara – muco-purulenta sau hemoptoica.

Page 26: AMG 5

3. DISPNEEA

a. definitie.

b. cauze.

c. forme.

d. clasificare.

3.a. Definitie

Dispneea = tulburare a respiratiei tradusa subiectiv prin “senzatia lipsei de aer”(sufocare) si obiectiv prin modificarea unuia sau mai multor parametri ai miscarilor respiratorii (frecventa, ritm, amplitudine).

Page 27: AMG 5

3.b. CAUZELE DISPNEEI

• Insuficienta respiratorie de origine pulmonara:

- dispnee obstructiva,

- dispnee restrictiva.

• Insuficienta respiratorie de origine extrapulmonara:

- afectiuni cardiovasculare,

- afectiuni nervoase,

- afectiuni hematologice.

Page 28: AMG 5

3.c. FORME DE DISPNEE

• Tahipneea (polipneea) – miscari respiratorii de frecventa mare (> 16 – 18 resp./min) si amplitudine mica.

• Bradipneea - miscari respiratorii de frecventa redusa

(< 10 resp./ min).

- expiratorie insotita de “wheezing”,

- inspiratorie insotita de cornaj sau stridor

si de tiraj.

• Respiratia (dispneea) neregulata – se prezinta sub urmatoarele tipuri:

Page 29: AMG 5

a) respiratia Cheyne – Stokes - alternante de polipnee neregulata, in care respiratia se accelereaza si creste in amplitudine pana atinge un maxim, apoi descreste treptat pana la apnee, perioada care dureaza 10-30 secunde, apoi ciclul reincepe.

- este intalnita in tumori si hemoragii cerebrale, insuficienta cardiaca severa si intoxicatii cu Morfina.

b) respiratia Küssmaul - se desfasoara in patru timpi egali:inspir amplu, profund si zgomotos, pauza, expiratie sacadata, pauza si ciclul se reia.

c) Respiratia Biot – miscari respiratorii neregulate, intrerupte periodic de apnee cu o durata de 5-30 secunde, fara a avea caracter repetitiv.

- este intalnita in acidoza diabetica si uremica.

Page 30: AMG 5

3.d. CLASIFICAREA DISPNEEI

a)In raport cu severitatea:

grad I:dispnee la eforturi mari;

grad II:dispnee la eforturi moderate;

grad III:dispnee la eforturi mici;

grad IV:dispnee la repaus.

b) In raport cu conditiile de producere, dispneea poate surveni: - la efort (afectiuni pulmonare si cardiovasculare);

- in repaus, accentuata de decubit, in cursul bolilor ce afecteaza ventilatia si circulatia pulmonara.

c) Din punct de vedere al caracterelor temporale, dispneea poate fi: - continua (insuf.cardiaca severa);

- legata de anumite momente ale zilei (dispneea vesperala).

d) evolutiv: - dispnee cu caracter acut (dispnee paroxistica)

- dispnee cu caracter cronic.

Page 31: AMG 5

4.DUREREA TORACICA

a) originea durerii d.p.d.v. etiopatogenetic;

b) caracterele durerii;

c) valoarea semiologica a durerii;

d) diagnostic diferential;

e) cauzele durerii toracice.

Page 32: AMG 5

4.a. Etiopatogenetic

Origini:- viscerele si tesuturile

intratoracice;

- peretele toracic;

- coloana vertebrala;

- abdomenul.

Page 33: AMG 5

4.b. Caracterele durerii toracice:

• modul de debut: - brusc (pneumonie, pleurezie),

- insidios (cancer pulmonar).

• sediul durerii: - apical (cancer pulmonar),

- anterior (traheo-bronsite),

- antero-lateral (pneumonie, pleurezie),

- inferior (origine pleurala),

- retrosternal (etiologie cardiaca, esofag.)

• intensitatea: - mica, moderata sau intensa (junghi).

• factorii care influenteaza durerea: - tusea si efortul,

- repausul.

Page 34: AMG 5

4.c. Valoarea semiologica a durerii toracice

• durere toracica cu semne de acompaniament:

- pneumonie (junghi toracic + tuse + dispnee + febra);

- pleurezie (durere cu debut brusc si intensitate

crescanda + tuse seaca);

- pneumotorax (durere violenta cu debut brusc + tuse

seaca + dispnee accentuata);

- infarct pulmonar (durere cu debut brusc +

hemoptizie + dispnee pronuntata);

- cancer bronho-pulmonar (durere surda si progresiva

+ tuse + hemoptizie);

- bronsita acuta si traheita (durere cu caracter de

arsura care cedeaza cand apare expectoratia).

Page 35: AMG 5

• durere toracica izolata:

- primul semn in pleurezie si cancer pulmonar.

• lipsa durerii: - Astm bronsic;

- Emfizem pulmonar;

- Bronsita cronica;

- Bronsiectazie.

Page 36: AMG 5

4.d.Diagnostic diferential • durere cardiaca (coronariana);

• durere parietala;

• alte dureri: - durerea nervoasa : - Zona Zoster;

- nevralgie intercostala.

- durerea vertebrala;

- durerea esofagiana;

- durerea sanului;

- durerea umarului;

- Sdr. Titze.

• dureri netoracice: - abdominale;

- retroperitoneale.

Page 37: AMG 5

4.e.Cauzele durerii toracice:

• bronhopulmonare,

• pleurale,

• cardiovasculare,

• mediastinale,

• parietotoracice,

• abdominale.

Page 38: AMG 5

5. HEMOPTIZIA

5.a. Definitie.

Hemoptizia reprezinta eliminarea pe gura, prin tuse,

de sange provenit din aparatul respirator.

Dupa cantitatea de sange eliminat, hemoptizia poate fi:

a) mica (<100 ml);

b) mijlocie (100-200 ml);

c) mare (200-500 ml);

d) abundenta (>500 ml).

Page 39: AMG 5

5.b. CAUZELE HEMOPTIZIEI

• Afectiuni respiratorii: - tuberculoza;

- pneumoconioze;

- cancerul pulmonar;

- pneumonia;

- bronsiectazia;

- chistul hidatic;

- corpi straini intrabronsici;

- infarctul pulmonar.

Page 40: AMG 5

• Afectiuni cardiovasculare: - valvulopatii (stenoza mitrala).

• Afectiuni extrapulmonare: - mediastinale (tumori);

- sanguine (trombocitopenii,

leucoze);

- insuficienta hepatica si

renala;

- periarterita nodoasa.

• Diverse: - tratament cu anticoagulante;

- traumatism toracic.

Page 41: AMG 5

5.c. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

HEMOPTIZIA

• Precedata de tuse

• Exprimata prin tuse

• Sange aerat

• Sange de culoare rosu

aprins

• Sange cu eventual mucus

• Anamneza: afectiune

• pulmonara.

HEMATEMEZA

• Precedata de greturi si varsaturi

• Exprimata prin voma

• Sange neaerat

• Sange de culoare rosu-inchis spre negru

• Sange cu resturi alimentare

• Anamneza: afectiune digestiva

Page 42: AMG 5

II. APARATUL CARDIO-CIRCULATOR

1. PALPITATIILE

2. DISPNEEA

3. DUREREA PRECORDIALA

4. EDEMELE

5. ALTE SIMPTOME

Page 43: AMG 5

1. PALPITATIILE

Palpitatia = senzatie neplacuta, incomoda, care consta in perceperea amplificata si deformata a propriilor batai ale inimii (normal, acestea raman nesesizate).

Palpitatiile pot fi intalnite in cardiopatii dar si la subiecti al caror cord este perfect normal (abuz de cafea si tutun).

CAUZE:

1) cardiace (extrasistole, fibrilatia atriala, tahicardia paroxistica);

2) extracardiace: afectiuni pleuropulmonare (pleurezia masiva), digestive (colecistopatii, hernia hiatala), mediastinale, nevropati (nod in gat, neliniste, oftat).

Page 44: AMG 5

Forme:

1. palpitatii intermitente (extrasistole);

2. palpitatii paroxistice – survin in atacuri, apar brusc,

dureaza ore sau zile si se termina brusc (tahicardie

paroxistica, fibrilatie atriala paroxistica);

3. palpitatii persistente – afectiuni valvulare sau congenitale

ale inimii, hipertiroidism, anemie, insuficienta aortica,

tahicardie sinusala.

Page 45: AMG 5

2. DISPNEEA

Dispneea = senzatia de “lipsa de aer”.

Tipuri de dispnee:

1. Dispneea de efort (progresiva):

- apare in timpul unui efort fizic;

- se accentueaza pe masura ce efortul se intensifica;

- retrocedeaza dupa incetarea efortului.

- anamneza = dispneea are evolutie progresiva (apare

la eforturi care inainte erau bine tolerate), apare seara

(dispnee vesperala);

- obiectiv = dispneea este de tip inspirator / expirator

si se manifesta prin tahipnee.

Page 46: AMG 5

- cauze: insuficienta ventriculara stanga

incipienta, hipertensiunea arteriala pulmonara, stenoza

mitrala, IC globala.

2. Dispneea de repaus (permanenta):

- se manifesta in repaus;

- se accentueaza la eforturile cele mai mici

(inclusiv conversatie);

- pe masura ce se accentueaza, pacientul are

tendinta la ortopnee;

- obiectiv = dispneea este de tip tahipnee

inspiratorie / expiratorie;

Page 47: AMG 5

- cauze: insuficienta cardiaca stanga, pericardita

exudativa;

- mecanisme principale de producere a dispneei

de efort si de repaus: 1. staza venoasa pulmonara (orice

efort fizic, din cauza scaderii capacitatii de propulsie a

VS, produce o acumulare de sange stagnant in reteaua

venoasa pulmonara care determina tulburari in

schimburile gazoase pulmonare, cu hipoxemie si

acidoza – excita centrul respirator);

2. acumularea de produsi acizi,

rezultati din catabolismul anaerob al muschilor.

Page 48: AMG 5

3. Dispneea paroxistica.

Forme: a) astmul cardiac (AC);

b) edemul pulmonar acut (EPA).

a) Astmul cardiac = atac brusc (noaptea sau la scurt timp

dupa un efort fizic) de dispnee, fortand pacientul sa ia

pozitie de ortopnee; atacul dureaza cateva minute

(rareori depaseste 30 min).

Se insoteste uneori de tuse seaca sau de foarte putina

expectoratie mucoasa.

Page 49: AMG 5

b) Edemul pulmonar acut = forma cea mai grava a dispneei

paroxistice si o mare urgenta medicala.

Apare brusc, in timpul noptii (dar si ziua dupa efort),

obligand pacientul sa adopte pozitia de ortopnee.

Pacientul este anxios, agitat, palid, cu buzele si

extremitatile uneori cianotice, cu transpiratii reci; la

inceput tusea este seaca, apoi criza de dispnee se

intensifica rapid, apare expectoratie abundenta,

spumoasa, seroasa, rozata (prezenta sangelui

tranzvazat in alveolele pulmonare), care curge ca un

suvoi din gura pacientului.

Page 50: AMG 5

Cauze: IVS (in cardiopatii hipertensive, ischemice, aortice) si leziuni valvulare mitrale.

Mecanismul dispneei paroxistice: cresterea excitabilitatii centrului respirator si centrilor vasomotori ai circulatiei pulmonare, ca urmare a stazei pulmonare consecutiva obstacolului realizat de IVS sau de barajul mitral.

In AC, totul se limiteaza la o congestie venoasa pulmonara, fara transudat in alveole; in EPA se produce si o modificare a permeabilitatii peretelui capilaro-alveolar, permitand transudarea lichidului sero – sangvinolent, care invadeaza plamanul.

Page 51: AMG 5

4.Dispneea periodica de tip Cheyne – Stokes =

alternarea unor perioade de respiratii frecvente si ample,

cu scurte perioade de apnee (pacientii cu IVS).

5. Dispneea de cauze extracardiace – survine ca un

fenomen asociat la un pacient cardiac; apare in boli ale

aparatului respirator (emfizem, astm, fibroze pulmonare),

anemii severe, obezitate, nevroze.

Page 52: AMG 5

3. DUREREA PRECORDIALA (DP)

Dupa cauze, caractere si semnificatie, DP este de

origine: 1. cardiaca: a) organica (leziuni ale cordului si

vaselor mari);

b) functionala (vegetativa).

2. extracardiaca: a) afectiuni ale structurilor

peretelui toracic;

b) afectiunile coloanei

vertebrale dorsale;

c) afectiuni pleuro-pulmonare.

Page 53: AMG 5

I.DUREREA CARDIACA DE ORIGINE CARDIACA

Durerea precordiala de natura organica

1.Insuficienta coronariana

Durerea anginoasa – neconcordanta dintre nevoile in oxigen ale miocardului si irigatia efectiva pe care o poate asigura sistemul arterelor coronare; rezultatul este o ischemie (hipoxie) a miocardului, in cursul careia procesele biochimice desfasurate determina aparitia unor metaboliti patologici si acidozei locale, care constituie stimulii chimici ai durerii.

Durerea anginoasa este intalnita in: angina pectorala, infarctul miocardic, sdr.coronariene intermediare, cardiopatii de alta natura, unele stari circulatorii functionale.

Page 54: AMG 5

a) Durerea din angina pectorala:

Caractere: - sediul precordial sau retrosternal (aratata cu toata palma);

- iradiaza in umarul stang, membrul superior stang, pe marginea interna a bratului, antebratului si ultimele doua degete ale mainii stangi;

- caracter constrictiv (gheara);

- se acompaniaza de anxietate (senzatie de moarte iminenta);

- apare de regula la efort;

- durata scurta (3-5 min);

- cedeaza in repaus si la administrarea sublinguala de nitroglicerina.

Page 55: AMG 5

b) Durerea din infarctul miocardic

Are aceleasi caractere ca si durerea din angina pectorala; difera intensitatea si durata (> 30 min) si nu se calmeaza la repaus sau la administrarea de nitroglicerina (cedeaza la morfina)!!

c) Durerea din sdr.coronariene intermediare

Are caractere “intermediare” intre cele ale anginei pectorale de efort si cele ale infarctului miocardic.

d) Durerea anginoasa din alte cardiopatii (stenoza aortica).

e) Durerea anginoasa din unele stari circulatorii functionale (angina pectorala “functionala”): anemiile severe produc scaderea continutului in oxigen al sangelui, tahicardia paroxistica determina reducerea relatica a debitului cardiac.

Page 56: AMG 5

2. Durerea precordiala din pericardita acuta;

3. Durerea pericardica din bolile aortei pot fi de tipul

anginei pectorale sau sub forma unor dureri atroce care

iradiaza in spate de-a lungul coloanei vertebrale, in

anevrismul disecant al aortei.

Page 57: AMG 5

Durerea precordiala de natura “functionala”

Apare in starile de nevroza, in absenta oricarei cardiopatii.

Caractere: - se prezinta ca o intepatura localizata

punctiforma la apex (aratata cu un singur deget);

- foarte scurta durata (cateva secunde);

- fara legatura cu efortul fizic, aparand obisnuit in

stari de emotie si surmenaj;

- insotita de alte simptome majore ale nevrozei

(iritabilitate, cefalee, insomnii, astenie).

Page 58: AMG 5

II. DUREREA PRECORDIALA DE ORIGINE

EXTRACARDIACA

1. Afectiuni ale structurilor peretelui toracic:

- tegumente (zona zoster);

- muschi (miozite, mialgii);

- nervi (nevralgii intercostale);

- coaste (fracturi);

- articulatii (artrite si artroze);

DP din aceste afectiuni are urmatoarele caracteristici:

- sunt influentate de miscarile respiratorii;

- se exacerbeaza la apasarea regiunii dureroase;

- se extind uneori si in afara regiunii precordiale.

Page 59: AMG 5

2. Afectiunile coloanei vertebrale dorsale (spondilita,

spondiloza, hernia de disc).

DP prezinta aceleasi caractere descrise in afectiunile

structurilor peretelui toracic.

3. Afectiunile pleuro-pulmonare (pleurita, pleurezia

stanga, pneumopatia acuta, infarctul pulmonar stang).

Caracterele DP: - de junghi;

- exacerbate de miscarile respiratorii;

- dureaza zile.

4. Afectiunile digestive: esofagita si hernia hiatala se

insotesc de dureri retrosternale cu caracter de arsura

(pirozis); ulcerul gastric, litiaza biliara si pancreatita

acuta pot determina dureri cu iradiere in regiunea

precordiala.

Page 60: AMG 5

4. EDEMELE

Edemul = acumulare de lichid in tesutul celular subcutanat, cu infiltratia hidrica a pielii.

Caracteristici:

Pielea edematiata: - este lucioasa si transparenta;

- cu stergerea cutelor obisnuite;

- pierderea elasticitatii;

- prin apasarea pe un plan osos

(tibian, maleolar) apare o

depresiune locala (godeu) prin eliminarea apei din zona respectiva, cu revenirea la forma anterioara odata cu intoarcerea apei la locul de unde a fost indepartata.

Page 61: AMG 5

Edemul cardiac - aspect clinic:

- alb apoi cianotic;

- simetric, decliv, cu evolutie ascendenta;

- intermitent, cu caracter vesperal;

- moale si dur;

- dureros in formele care se instaleaza

rapid; altfel evolueaza nedureros;

- coexista cu alte semne de insuficienta cardiaca (cianoza, turgescenta jugularelor, hepatomegalie dureroasa);

- cauze: - insuficienta cardiaca dreapta;

- insuficienta cardiaca globala;

- pericardita cronica constrictiva.

Page 62: AMG 5

5. ALTE SIMPTOME

1. Hepatalgia = durere difuza in hipocondrul drept si epigastru, secundara congestiei pasive a ficatului din IVD.

2. Simptome pulmonare:

a) dureri toraco-bazale de efort (congestia pasiva a plamanilor in IVS si SM);

b) tusea in bolile de inima se produce prin:

• staza pulmonara cronica (valvulopatii mitrale, IVS), care favorizeaza suprainfectia bronhiilor, ajungandu-se la o bronsita de staza;

• compresiune in mediastin (in SM, atriul stang dilatat, comprima n.recurent, determinand o tuse iritativa).

Page 63: AMG 5

c) Hemoptizia este consecutiva:

- hipertensiunii pulmonare (SM);

- trombozelor arteriale pulmonare si emboliilor

pulmonare urmate de infarcte pulmonare;

- anevrismului aortic rupt intr-o trahee sau bronhie.

d) Expectoratia poate fi:

- spumoasa si rozata (EPA);

- seromucoasa (bronsita cardiaca prin staza pulmonara

cronica);

- mucopurulenta (infectie secundara).

Page 64: AMG 5

3. Epistaxisul apare:

- la copii si adolescenti in atacurile de RAA;

- la adult in HTA;

- in supradozarea unui tratament cu anticoagulante.

4. Raguseala

Vocea poate deveni voalata sau ragusita, uneori bitonala,

prin compresiunea n.recurent, de un atriu stang excesiv

marit (SM).

Page 65: AMG 5

5. Simptome digestive:

a) inapetenta, greturile si varsaturile apar in IVD (produce staza hepatica si portala), supradozarea de digitala, AVC secundar unor boli cardiovasculare (HTA), infarctul de miocard;

b) disfagia apare in compresiuni asupra esofagului, prin dilatarea masiva a AS (SM);

c) sughitul sugereaza compresiune mediastinala (anevrism aortic, SM cu atriu stang mare, pericardita exudativa);

d) durerile abdominale - localizarea epigastrica a durerii din cardiopatia ischemica dureroasa (AP, IM).

Page 66: AMG 5

6.Tulburari auditive

Perceperea unor zgomote anormale (tiuituri si pocnituri)

in HTA.

7.Tulburari de vedere

- muste zburatoare;

- hemianopsie;

- amauroza;

- cecitate in HTA si embolii cerebrale (valvulopatii,

endocardita bacteriana).

Page 67: AMG 5

8.Tulburarile somnului:

a) insomnia;

b) hipersomnia – caracteristica CPC, in care contrasteaza insomnia nocturna si somnolenta excesiva si incoercibila diurna.

9. Cefaleea – se intalneste in:

a) HTA;

b) AVC;

c) arterita temporala de tip Horton (cefalee intensa si roseata pe traiectul unei artere temporale);

d) CPC (cefalee difuza).

Page 68: AMG 5

10. Lipotimia si sincopa

Pierderea cunostintei pentru o durata scurta (secunde -

1-3 minute), ca urmare a insuficientei acute a irigatiei

cerebrale.

In lipotimie, functia cardiaca este pastrata, dar debitul

sanguin cerebral este insuficient; in sincopa se produce

o oprire tranzitorie a functiei de pompa a inimii.

Page 69: AMG 5

Semiologic, sincopele si lipotimiile se pot sistematiza

astfel: a) de efort, apar in stenoza aortica si pulmonara

stranse, hipertensiune arteriala pulmonara excesiva;

b) spontane, in tahicardie paroxistica, BAV total;

c) prin AVC, in embolii cerebrale (complicatii ale

SM), hemoragii, tromboze si spasme vasculare

cerebrale (complicatii ale HTA);

d) posturale sau ortostatice, prin hipotensiune

arteriala in ortostatism (DZ, ateroscleroza).

Page 70: AMG 5

11. Febra

a) Febra apartinand bolii de baza, care in evolutia ei poate

prezenta si determinari cardio-vassculare (boli

infectioase, septicemii acute, RAA);

b) Febra care constituie unul din simptomele ce insotesc

boala cardio-vasculara in mod obisnuit (IM, pericardita,

tromboflebita acuta);

c) Febra care indica o complicatie a bolii cardio-vasculare

(endocardita bacteriana subacuta, care complica o boala

valvulara).

Page 71: AMG 5

III. APARATUL DIGESTIV

1. GREATA

2. ANOREXIA

3. VARSATURILE

4. DIAREEA

5. CONSTIPATIA

6. DUREREA

Page 72: AMG 5

1. GREATA

GREATA = senzatie de repulsie fata de alimente sau

nevoia de a varsa, resimtita in faringe sau epigastru;

precede varsatura sau este de sine statatoare.

Se insoteste de tulburari nervoase si vasomotorii variate:

paloare, transpiratie, hipersalivatie, senzatie de gol in

epigastru, tahicardie, hipotensiune.

Page 73: AMG 5

Cauze: - afectiuni digestive;

- colici (biliara, nefretica);

- migrena;

- sarcina;

- boli neurologice;

- boli renale (insuficienta renala cronica);

- boli infectioase (stadiul prodromal);

- hipercalcemie;

- alcoolism;

- rau de aer sau de mare;

- medicamente (digitala, metronidazol, antibiotice)

Page 74: AMG 5

2. ANOREXIA

ANOREXIA = lipsa poftei de mancare de cauza nervoasa.

Cauze: - depresie;

- stress;

- oboseala cronica;

- anxietate netratata;

- diete necontrolate medical.

Page 75: AMG 5

3. VARSATURILE

VARSATURILE = expulzarea brusca si fortata, pe gura,

a continutului gastro-intestinal, precedata de greata

(ceea ce o diferentiaza de regurgitare).

Varsatura este un act reflex cu centru vomitiv in:

• bulbul rahidian,

• cai centripete (trigemen si glosofaringian),

• cai centrifuge (nervul vag, frenic si nervii intercostali).

Page 76: AMG 5

Se desfasoara in trei faze:

a) premonitorie (vagotonica) - stare de rau;

- jena epigastrica;

- transpiratii;

- paloare;

- bradicardie.

b) ejectie: contractia musculaturii gastrice, abdominale si diafragmului, in timp ce pilorul se inchide iar cardia se deschide; determina expulzarea brusca si cu forta a continutului gastric in esofag si apoi in gura, in una sau mai multe reprize.

c) post-vomica: senzatie de usurare, recolorarea tegumentelor, puls normal.

Page 77: AMG 5

Cauze:

1.digestive: - ulcer gastric si duodenal;

- stenoza pilorica (benigna, maligna);

- atonie gastrica (vagotomie, gastropareza

diabetica);

- tumori gastrice si duodenale;

- ocluzie intestinala;

- apendicita, peritonita;

- fistula gastrocolica;

- hepatita acuta;

- cancer de cap de pancreas.

2.neurologice: - cresterea presiunii intracraniene (tumori);

- meningita;

- epilepsie;

- migrena;

- hipertensiune arteriala maligna.

Page 78: AMG 5

3.toxice: - medicamente (digitala);

- intoxicatii alimentare.

4.metabolice (toxine endogene): - uremie;

- acidocetoza;

- hipercalcemie.

5.renale: - colica renala;

- insuficienta renala acuta si cronica.

6.ginecologice: - sarcina;

- tumori sau procese inflamatorii pelviene.

7.cardiovasculare: infarct de miocard.

8.respiratorii: chinte de tuse violente.

9.psihice:psihoneuroze.

Page 79: AMG 5

Dupa punctul de plecare al excitatiilor, varsatura poate fi periferica si centrala.

1. Varsaturile periferice: apar prin mecanisme reflexe in diferite afectiuni: - digestive (gastrice, intestinale,

peritoneale, hepatice);

- extradigestive (ureche medie, labirint)sau diverse situatii (calatorie pe mare sau cu avionul).

2. Varsaturile centrale: - apar spontan, fara efort,

- au caracter exploziv,

- nu sunt precedate de greata;

- se intalnesc in: - tumori si abcese

cerebrale,meningite,hemoragii

cerebro-meningee

Page 80: AMG 5

Analiza varsaturilor:

1.cantitatea: obisnuit 200-300 ml; > 1 litru in stenoza

pilorica.

2.frecventa: variaza in raport cu boala si faza sa evolutiva;

pot fi: - rare (ulcer gastric si duodenal, intoxicatie cu

digitala);

- frecvente (gastrite acute, stenoza pilorica);

- incoercibile (disgravidie, uremie).

3.orarul: - v.matinale: alcoolism, sarcina, tumori cerebrale.

- v.posprandiale precoce (gastrite acute) sau tardive (ulcer duodenal); in stenoza pilorica varsaturile apar la 12-48 de ore de la ingestia alimentelor (abundente, contin resturi alimentare ingerate cu 24 de ore inainte).

Page 81: AMG 5

4.mirosul: - ranced (staza gastrica, stenoza pilorica);

- fecaloid (ocluzie intestinala, fistula gastrocolica)

- de acetona (DZ decompensat).

5.continutul: - apoase – mucoase (gastrite, sarcina);

- alimentar (stenoza pilorica, ulcer gastric si

duodenal);

- biliar (afectiuni colecisto-duodenale);

- fecaloid (ocluzie intestinala, fistula

gastrocolica);

- sanguinolent (hematemeza);

- purulent (deschiderea unui abces in stomac).

Page 82: AMG 5

4. DIAREEA

DIAREEA = eliminarea frecventa de scaune, neformate, si cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate (macro- sau microscopic).

“Falsa diaree” = scaune formate din parti solide amestecate cu lichide, in care digestia este completa.

Cauze:

1.digestive: a) boli infectioase (febra tifoida si paratifoida, dizenteria) si parazitare (ascaridioza, trichinoza, teniaza, lambliaza);

b) diareea gastrogena (aclorhidrii, gastrectomia, vagotomia);

c) diareea enterogena (insuficiente secretorii);

d) diareea biliara (icter mecanic, dischinezii biliare);

e) diareea pancreatogena (insuficienta de secretie externa);

Page 83: AMG 5

f) diaree postantibioterapie (prin disbioza intestinala);

g) procese lezionale localizate (tuberculoza intestinala, boala Crohn, cancer intestinal, rectocolita hemoragica, polipoza, diverticuloza, pneumatoza chistica, ateroscleroza mezenterica, adenopatii mezenterice);

h) malabsorbtie (intoleranta la lapte, enteropatie glutenica, afectiuni pancreatice).

2) extradigestive: - nervoase (emotionale);

- endocrine (Basedow, Addison, DZ);

- renale (IRC decompensata).

Mecanismele care stau a baza producerii diareei:

1) cresterea motilitatii intestinale (produce accelerarea tranzitului intestinal si secundar absorbtie insuficienta de apa si digestie incompleta);

2) cresterea secretiei intestinale;

3) prezenta unor produse patologice (sange, puroi, mucus).

Page 84: AMG 5

Simptomatologie:

- generala: - febra (intoxicatii alimentare, dizenterie, febra tifoida);

- scaderea apetitului;

- pierderea in greutate;

- oliguria.

- functionala: - durere abdominala difuza sau localizata;

- tenesme cu garguimente;

- scaune multiple de consistenta lichida, cu resturi alimentare, uneori mucus, puroi, sange.

Investigatii paraclinice:

a) examen coprologic (macro-, microscopic, chimic,

bacteriologic);

b) rectoscopia (precedata de tuseu rectal);

c) suplimentar (examen radiologic baritat al intestinului,

teste ale functiei de absorbtie intestinala si ale functiei

pancreatice).

Page 85: AMG 5

5. CONSTIPATIA

CONSTIPATIA = evacuare intarziata a continutului

intestinului gros (>48 h) insotita de un sdr.coprologic

caracterizat prin cantitate redusa si consistenta crescuta

a materiilor fecale si digestie completa.

Dischezia sau constipatia rectala = intarziere in

evacuarea materiilor fecale din rect, tranzitul in restul

intestinului gros fiind normal.

Page 86: AMG 5

Cauze:

1.constipatia “primitiva” (“habituala”) – tulburari functionale motorii ale intestinului gros (miscari propulsive insuficiente) la care se adauga tulburari in actul defecatiei (inhibitie voita sau reflexa a defecatiei), sedentarism, felul alimentatiei, conditii de igiena.

2. constipatia simptomatica - leziuni obstructive ale colonului de origine intrinseca (neoplasm, boala Crohn) sau extrinseca (cancer uterin); megacolon;hemoroizi; fisuri anale; boli metabolice si endocrine (porfirie, mixedem, hiperparatiroidism); boli neurologice (tabes dorsalis, parkinsonism); ulcer duodenal, colon spastic.

Page 87: AMG 5

Simptomatologie:

- senzatie de plenitudine abdominala;

- dureri pe topografia colonului;

- greturi, varsaturi;

- diminuarea apetitului;

- eructatii;

- pirozis;

- meteorism, flatulenta;

- cefalee, ameteli;

- astenie fizica si psihica;

- insomnie.

Investigatii paraclinice:

- examen coprologic;

- rectoscopia (precedata de tuseu rectal);

- clisma baritata.

Page 88: AMG 5

6. DUREREA

DUREREA

Durerea abdominala poate fi prezenta sub forma acuta, care imbraca tablou clinic de colica, sau cronica.

Cauze:

I. DUREREA ABDOMINALA ACUTA

A. Cauze frecvente:

1. gastro-intestinale: - ulcer gastric sau duodenal perforat, apendicita acuta, toxiinfectii alimentare, ocluzie intestinala, infarct intestinal;

2. hepato-biliare: colecistita acuta, colica biliara.

Page 89: AMG 5

3. pancreatice: pancreatita acuta;

4. alte cauze: colica nefretica, salpingita acuta.

B. Cauze mai rare:

1.digestive: peritonita primitiva, parazitozele

intestinale, infarctul splenic, hepatita virala.

2.genito-urinare: infarctul renal, torsiunea

testiculara;

3.nervoase: tabes dorsalis, zona zoster;

4.metabolice: DZ (precoma), hiperlipemia esentiala,

hemocromatoza, porfiria acuta intermitenta, intoxicatia

cu Pb, crizele hemolitice din sferocitoza ereditara.

5.vasculare: anevrismul disecant de aorta;

6. durere iradiata: infarctul de miocard, pneumonia, radiculita.

Page 90: AMG 5

CRONICA INTERMITENTA:

1.cauze digestive: refluxul gastroesofagian, ulcerul gastric si duodenal, angiocolecistopatiile cronice, apendicita cronica, gastritele si duodenitele, boala Crohn, tumorile maligne (colon, ficat), diverticul Meckel, pancreatita cronica, angina abdominala.

2.alte cauze: infectiile peretelui abdominal, periarterita nodoasa, spondiloza si tumorile coloanei vertebrale, sdr.nevrotic

Originea durerii:

1) viscerala (perforatia unui viscer abdominal si iritatia peritoneala secundara scurgerii continutului acestuia, distensia si inflamatia organelor viscerale);

2) vasculara (infarctele viscerelor abdominale);

3) parietala (afectiuni ale coloanei vertebrale si nervilor rahidieni);

4) centrala (tabes dorsalis, tumori cerebrale);

5) extra-abdominala (durere iradiata in abdomen de la plaman sau inima).

.

Page 91: AMG 5

Semiologia durerii abdominale

Istoricul durerii are in vedere:

1) caracterul (“arsura” in ulcerul gastric si duodenal, “lovitura de pumnal” in perforatia unui viscer abdominal);

2) intensitatea (foarte intensa in afectiunile abdominale grave);

3) localizarea (da relatii asupra organului bolnav);

4) iradierea (umarul drept in colica biliara);

5) durata (ore in colici, saptamani in perioadele dureroase ulceroase);

6) frecventa (cotidiana / zile sau saptamani)

7) timpii speciali de aparitie (postprandial in ulcer, caracter

sezonier de primavara-toamna in ulcer);

8) factorii agravanti (alimente iritante, cafea, alcool);

9) factorii care produc ameliorarea (medicatia alcalina in

ulcer);

10) simptomele de acompaniament (greturi, varsaturi,

diaree, constipatie).

Page 92: AMG 5

Investigatii de laborator:

• probe de sange (HLG, bilirubinemia, amilazemia);

• examen de urina;

• examen radiologic (pe gol si cu substanta de contrast);

• ECG.

Diagnostic diferential:

• durerea renala (litiaza, pielonefrita);

• durerea pleurala (pneumonie si pleurezie diafragmatica);

• durerea cardiaca (infarctul de miocard);

• durerea vertebrala, parietala si cea din sfera genitala la femei (salpingita).

Page 93: AMG 5

IV. APARATUL RENAL

1. ANURIA

2. DISURIA

3. HEMATURIA

4. POLIURIA

5. NICTURIA

6. DUREREA COLICATIVA

Page 94: AMG 5

1. Anuria = suprimarea formarii de urina la nivelul rinichilor

(diureza < 100 – 150 ml/24 h); este totdeauna patologica

si poate avea caracter tranzitoriu (IRA) sau definitv (IRC

stadiu terminal).

Cauze:

a) Prerenala prin reducerea irigatiei glomerulilor functionali,

secundara scaderii volumului sangvin circulant (soc

hemoragic, deshidratare severa);

b) Renala – boli renale cu interesare predominant

glomerulara (GNA) sau predominant tubulara (leziuni

tubulare ischemice sau toxice)

Page 95: AMG 5

c) Mecanism reflex (colica, interventie chirurgicala).

Anuria trebuie diferentiata de falsa anurie (postrenala sau urologica produsa prin obstructie ureterala (calcul, compresiune, ligatura), cu blocarea drenarii urinii spre vezica. Diferentierea fata de retentia de urina se face prin sondaj.

2. Disuria (mictiunea dificila)

Este recunoscuta si exprimata de bolnav prin:

a) depunere de efort pentru inceperea, desfasurarea si terminarea mictiunii;

b) reducerea presiunii si calibrului jetului urinar;

c) intreruperea mictiunii si reluarea ei dupa mici eforturi.

Page 96: AMG 5

Cauze:

a) vezicale (tumori si calculi care comprima colul);

b) extravezicale (tumori pelvine, leziuni medulare, uretrite, stenoze uretrale, adenom si cancere de prostata).

3. Hematuria = prezenta sangelui in urina, provenit din rinichi si caile urinare.

Clasificare:

1. in raport cu aspectul si culoarea:

a) macroscopica (urina de culoare rosu-deschis, rosu-inchis sau brun inchis);

b) microscopica (ex.microscopic al sedimentului urinar evidentiaza > 3 hematii/camp, aspectul urinii fiind normal).

Page 97: AMG 5

2. in raport cu momentul aparitiei hematuriei, se poate stabili si sediul acesteia, folosind “proba celor trei pahare”, cu care se recolteaza separat urina de la inceputul, mijlocul si sfarsitul mictiunii: hematuria initiala (in primul pahar) este de cauza uretro-prostatica; hematuria terminala (al treilea pahar) evidentiaza o cauza vezicala, iar hematuria totala (in toate cele 3 pahare) - cauza renala.

3. in raport cu prezenta sau absenta altor simptome:

a) simptomatica (insotita de durere, tulburari de diureza si mictiune);

b) asimptomatica (izolata, neinsotita de alte simptome).

Page 98: AMG 5

Cauze:

1. Boli parenchimatoase renale: GNA, GNC, cancer, tuberculoza, pielonefrita acuta, tromboza si embolie renala, hipertensiune maligna, rinichi polichistic, nefropatii, endocardita bacteriana, boli ereditare, nefropatia diabetica, nefropatia analgetica, necroza papilara, traumatismul renal.

2. Boli ale tractului urinar (bazinet, ureter, vezica, prostata, uretra): calculi, cancer, hidronefroza, cistite, traumatisme, adenom si cancer de prostata.

3. Diverse: boli hematologice, infectioase acute, tratament cu anticoagulante.

Page 99: AMG 5

Diagnostic diferential:

a) urina inchisa la culoare (oligurie, icter obstructiv) sau de culoare rosie (hemoglobinurie, mioglobinurie, porfinurie, administrare de piramidon, sfecla rosie);

b) sange de origine genitala la femei.

4. Poliuria = cresterea volumului urinar > 2000 ml / 24 h; poate fi tranzitorie si persistenta, fiziologica si patologica.

a) Poliuria tranzitorie poate fi: - fiziologica in aport crescut de lichide si dupa expunere la frig;

- patologica – dupa accesul de tahicardie paroxistica, epilepsie, AB si AP, in covalescenta unor boli infectioase acute (pneumonie, hepatita virala), in faza poliurica a IRA, dupa administrare de diuretice (sdr.nefrotic, IC, ciroza hepatica).

Page 100: AMG 5

b) Poliuria permanenta apare intotdeauna in conditii

patologice: diabet insipid, DZ, potomanie, IRC

compensata.

Mecanisme de producere:

a) cresterea filtratului glomerular (frig, stress, criza termica

a unei boli febrile);

b) diminuarea reabsorbtiei de apa ca rezultat al eliminarii

urinare de glucoza, substanta osmotic activa (DZ);

c) diminuarea reabsorbtiei de apa prin scaderea activitatii

ADH (diabet insipid, ingestie crescuta de apa) sau a

scaderii receptivitatii la ADH (faza poliurica a IRA).

Page 101: AMG 5

5. Nicturia = schimbarea ritmului nictemeral normal de

formare si eliminare a urinii, in sensul egalarii sau

inversarii raportului dintre diureza din timpul zilei si cea

nocturna, in favoarea acesteia din urma.

Cauze:

a) renale: IRC cu poliurie, prostatite;

b) extrarenale: IC, ciroza hepatica.

Mecanism de producere:

- ameliorarea circulatiei renale in clinostatism.

Page 102: AMG 5

6. Durerea colicativa = durere paroxistica secundara unei distensii a cailor urinare superioare.

Caracteristici:

a) debut brusc, de obicei nocturn;

b) intensitate mare (“lovitura de pumnal”), obligand pacientul sa ia pozitie antalgica (“cocos de pusca”);

c) sediul lombar (unilateral);

d) iradiere tipica descendenta, pe traiectul ureterului-flanc si fosa iliaca, organele genitale externe si partea interna a coapsei.

e) durata – minute, ore, zile, intrerupta de perioade de acalmie.

Page 103: AMG 5

f) factori favorizanti (precipitanti) – trepidatii (calatorie cu

diverse autovehicule), efort fizic, cura hidrominerala,

caldura excesiva.

g) factori care amelioreaza – antispastice, opiacee;

h) simptome de acompaniament - urinare (polakiurie,

disurie, hematurie, oligurie);

- digestive (greturi,

varsaturi);

- cardiocirculatorii

(bradicardie, paloare, transpiratii).

Page 104: AMG 5

Examen obiectiv:

Pacient anxios, agitat, transpirat, cauta pozitie antalgica,

afebril, sensibilitate la palparea regiunii lombare.

Cauze:

- litiaza renala in 90% din cazuri (migrarea unui calcul);

- cancer;

- infarct, TBC si traumatism renal;

- administrare de sulfamide si citostatice (eliminarea unei

cantitati crescute de acid uric).

Page 105: AMG 5

SISTEMUL GANGLIONAR

Adenopatie = tumefierea ganglionilor.

Caracterele adenopatiei:

1. localizarea adenopatiei = se poate limita la unul sau la

mai multi ganglioni dintr-o grupa ganglionara (regiune)

sau la mai multe grupe ganglionare superficiale si

profunde (adenopatie generalizata, poliadenopatie).

In adenopatia regionala (localizata) – cauza este

inflamatorie sau neoplazica.

Adenopatia subclaviculara stanga semnifica metastazarea

unui proces neoplazic la distanta (cancer gastric – ggl.

Virchow-Troisier) sau de vecinatate (cancer faringian sau

tiroidian). Poliadenopatiile se intalnesc in cadrul unei

proliferari limfoide si reticuloendoteliale (leucemie, boala

Hodgkin).

Page 106: AMG 5

2. marimea ggl. = de la dimensiunea unei alune la cea a unei portocale; adenopatie mica sau moderata (microadenopatie) in mielom multiplu, reticuloze si adenopatie marcata sau extrema (macroadenopatie) in leucemia limfatica cronica, boala Hodgkin.

3. forma = regulata (rotunda, ovalara) sau neregulata.

4. consistenta = moale (inflamatii acute), ferma (inflamatii cronice), dura (proces tumoral, metastaze).

5. sensibilitate = ggl.nedurerosi (metastaze, boala Hodgkin) sau durerosi (inflamatii acute).

6. mobilitatea pe planurile profunde = mobili (lues primar si secunar) sau nemobili (adenopatii tumorale).

7. tendinta la fistulizare = adenopatia tuberculoasa.

8. tendinta la confluare = in adenopatii inflamatorii acute si cronice si in cele proliferativ-tumorale.

9. caracterul uni- sau bilateral = simetric (leucemia limfatica cr.) sau asimetric (boala Hodgkin).

10. semne asociate = febra, splenomegalie.

Page 107: AMG 5

Ganglionii profunzi:

1.ggl.intratoracici nu sunt decelabili la examenul clinic dar, cand devin masivi, pot da semne de compresiune mediastinala. Pt.decelare – Rx.

2.ggl.intraabdominali si retroperitoneali sunt decelabili la palpare doar cand au un volum considerabil; pot da fenomene de compresiune (ascita si edem la membrele inferioare). Pt.decelare – echo, Rx cu subst.de contrast (limfografie).

Page 108: AMG 5

Cauzele adenopatiilor

I. Adenopatii inflamatorii:

1. adenopatii infectioase:

a) acute: - angine;erizipel;panaritii;mononucleoza infectioasa;rubeola.

b) cronice: - tuberculoza;sifilis;bruceloza;histoplasmoza.

2. Adenopatii neinfectioase: - sarcoidoza.

II. Adenopatii maligne:

1. metastaze ganglionare.

2. hemopatii maligne: - leucoze;boala Hodgkin;

limfosarcom;mielom multiplu.

Page 109: AMG 5

SISTEMUL NERVOS

1. ATITUDINI

2. ECHILIBRUL STATIC

3. ECHILIBRUL DINAMIC

4. MOTILITATEA VOLUNTARA

5. REFLEXELE

6. MISCARILE INVOLUNTARE

Page 110: AMG 5

1. ATITUDINI

Atitudinea (pozitia) pacientului in pat poate fi:

1) normala, activa, libera, de decubit indiferent si posibilitate de miscare, asemanatoare unei persoane sanatoase.

2) pasiva: adinamica, flasca, pacientul fiind tintuit la pat, fara posibilitatea de a-si schimba pozitia din cauza pierderii tonicitatii musculare (in boli grave).

3) fortata: caracteristica unor boli in care pacientul adopta instinctiv o anumita pozitie pentru a calma un simptom (dispneea, durerea) – pozitie antalgica:

Page 111: AMG 5

a) ortopneea: pacientul sta la marginea patului, sprijinit pe maini (in criza de astm bronsic, astm cardiac si EPA, insuficienta cardiaca globala); in aceasta pozitie, hematoza se face in conditii mai bune, intrucat o parte din sangele care stagneaza in mica circulatie trece in partile declive, iar muschii respiratori accesorii intra in functie, ajutand dinamica respiratorie.

b) decubit lateral – in pleurezie, la inceput pe partea sanatoasa pentru evitarea durerii, mai tarziu, odata cu acumularea lichidului, pe partea bolnava pentru a lasa libera expansiunea plamanului sanatos si, astfel a compensa pe cel partial scos din functie.

c) decubit ventral – in crizele de ulcer gastric si duodenal: pacientul sta ghemuit, alasand cu pumnul regiunea epigastrica.

d) “cocos de pusca” - decubit lateral, capul in hiperextensie, gambele flectate pe coapse si acestea pe abdomen (in meningita).

Page 112: AMG 5

e) genupectorala: sprijinit pe coate si genunchi (“rugaciune mahomedana”), in pericardita exudativa.

f) torticolis: inclinarea unilaterala a capului si limitarea miscarilor din cauza contracturii muschilor latero-cervicali (boli ale coloanei vertebrale cervicale).

g) opistotonus: decubit dorsal, extensie fortata a corpului, care descrie un arc, avand ca puncte de sprijin capul si calcaiele (in tetanos, afectiune in care s-au descris si alte pozitii “emprostotonus” – pozitia fatului in uter, “pleurostotonus” – contractura muschilor laterali de o singura parte, “ortotonus” – interesarea intregii musculaturi simetrice, corpul avand o pozitie rigida).

h) alte pozitii fortate: - decubit dorsal cu coapsele in semiflexie (peritonita, colecistita acuta, ulcer perforat);

- cautari de noi pozitii antalgice si agitatie psihomotorie (colica renala si biliara).

Page 113: AMG 5

2. ECHILIBRUL STATIC

ECHILIBRUL STATIC (statiunea verticala) – este tulburat in: - leziuni ale: - sistemului vestibular;

- sistemului extrapiramidal

(Parkinson);

- tabes;

- polinevrite.

Proba Romberg: pacientul in pozitie verticala, cu picioarele apropiate, cu varfurile si calcaiele lipite, este rugat sa inchida ochii.

Proba Romberg pozitiva = pacientul nu poate mentine aceasta pozitie (tabes, polinevrite).

Proba Romberg negativa = la cerebelosi.

Page 114: AMG 5

3. ECHILIBRUL DINAMIC

ECHILIBRUL DINAMIC (mersul)

Poate prezenta urmatoarele tulburari:

a) spasmodic – mers rigid, greoi, tarand picioarele

(scleroza in placi);

b) “tarat” – cu cautarea unui punct de sprijin pentru maini si

dupa ce-l gaseste , pacientul isi trage piciorul

(parapareze);

c) “cosit” – duce lateral membrul inferior bolnav, descriind

un semicerc (hemipareza spastica);

Page 115: AMG 5

d) “stepat” – piciorul cade balant, pacientul flecteaza mult gamba pe coapsa si coapsa pe bazin pentru a nu atinge solul cu varful degetelor (paralizia nervului sciatic popliteu extern);

e) “rigid” – mers cu pasi mici, cu corpul aplecat inainte (Parkinson);

f) “dansant” – topait (coree);

g) “talonat” – pacientul prezinta o dimensionare gresita a miscarilor, ridica membrul inferior mai sus si-l fixeaza pe sol cu calcaiul (tabes);

h) “ebrios” – in “zig-zag”, nesigur, pe doua carari (sdr.cerebelos);

i) “leganat” – “de rata” sau “mersul salutand”, cu aplecarea pe spate la fiecare pas (luxatie unilaterala congenitala de sold).

Page 116: AMG 5

4. MOTILITATEA VOLUNTARA

MOTILITATEA VOLUNTARA (activa)

Motilitatea activa poate prezenta un deficit partial

(pareza) sau total (paralizie).

Denumirea paraliziei este in raport cu segmentele afectate:

• monoplegie = paralizia unui membru;

• hemiplegie = paralizia unei jumatati de corp cu membrele

respective;

• paraplegie = paralizia ambelor membre inferioare;

• tetraplegie = paralizia membrelor superioare si inferioare.

In cazul parezei se folosesc termenii: monopareza,

hemipareza, parapareza si tetrapareza.

Page 117: AMG 5

6. REFLEXELE

A. Reflexele cutanate – se cerceteaza excitand pielea cu un varf de ac: - reflexul palmo – mentonier = excitatia regiunii tenare produce contractia muschilor barbiei homolateral, in leziuni piramidale;

- reflexele cutanate abdominale (superior, mijlociu si inferior) = cu pacientul in decubit dorsal, se excita pielea abdomenului si se obtine normal contractia muschilor abdominali in regiunea corespunzatoare (reflex diminuat sau abolit in leziuni piramidale).

- reflexul cutanat plantar = excitatia marginii externe a plantei de la calcai spre degete produce normal, flexia degetelor; in leziuni piramidale, degetul mare face o miscare de extensie (semnul Babinski), care poate fi insotita de desfacerea in evantai a celorlalte degete.

Page 118: AMG 5

B. Reflexele osteo – tendinase (ROT)

Cercetarea ROT se face cu un ciocan de reflexe, percutandu-se tendonul si obtinandu-se contractia muschiului respectiv: - reflexul rotulian – percutia tendonului rotulian determina extensia gambei pe coapsa;

- reflexul achilian – percutia tendonului lui Achile produce contractia tricepsului sural.

Modificarile patologice ale ROT:

a) diminuate sau abolite in: tabes, mielite, nevrite, polinevrite;

b) exagerate in leziuni piramidale.

Clonusul = producerea unor miscari ritmice, regulate si involuntare, la nivelul rotulei (examinatorul apasa brusc rotula in jos cu primele doua degete de la mana, mentinand aceasta pozitie) sau piciorului (miscare brusca de flexie dorsala a piciorului); apare in leziuni piramidale.

Page 119: AMG 5

C. Reflexele pupilare: - fotomotor – reactia la lumina; pacientul priveste in departare, se acopera cu palmele ochii, se asteapta cateva secunde si apoi se descopera brusc, pe rand, cate un ochi; normal se micsoreaza (mioza);

- de acomodare la distanta – se cere pacientului sa urmareasca degetul examinatorului (situat la 15 cm); normal la apropierea degetului pupila se micsoreaza, iar la departarea lui se dilata (midriaza). Pierderea reflexului fotomotor cu pastrarea celui de acomodare la distanta este intalnita in sifilisul nervos (semnul lui Argyll – Robertson).

Page 120: AMG 5

7. MISCARILE INVOLUNTARE

a) Tremuraturile = miscari involuntare ritmice, egale si de -

amplitudine mica.

b) Convulsiile = contractii voluntare bruste, neregulate si

intermitente care duc la deplasari ale segmentelor.

Pot fi generalizate si partiale, iar dupa durata tonice si

clonice.

c) Fasciculatiile musculare = contractii limitate la fibrele

musculare, care se traduc prin miscari ondulante ale

muschilor (siringomielie).

d) Miscarile coreice = dezordonate, bruste, de amplitudine

variabila, ilogice, accentuate de miscarile voluntare;

diminua in repaus si dispar in somn.

Page 121: AMG 5

e) Miocloniile = contractii involuntare bruste, de scurta durata, ca cele determinate de curentul electric, localizate la un singur muschi sau la un grup muscular, nu dispar in somn, nu produc miscari ale segmentelor (encefalita epidemica, uremie).

f) Crampele functionale = contractii tonice, trecatoare, limitate la un grup muscular care participa la un act profesional, intotdeauna acelasi (crampa scriitorului, pianistului, innotatorului).

h) Ticurile = miscari bruste, cu caracter semi-constient,

accentuate de emotii, diminuate de vointa; dispar in somn.

i) Trismusul = contractia maseterilor cu imposibilitatea

deschiderii gurii (tetanie, tetanos, epilepsie).