amenajarea fondurilor de vanatoare 2 (chei de bonitate)
DESCRIPTION
amenajareTRANSCRIPT
Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu potârniche.
Tab. nr. 30
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI - 300 de puncte
1Altitudinea
medie a terenului
< 200 m 50 200 - 400 m 35 400 -600 m 20 >600 m 5
2Temperatura
minimă a lunilor mai-iunie
>50 C 50 30 -50 C 35 10 -30 C 20 <1 5
3
Cantitatea medie de precipitaţii în
lunile aprilie-iulie
<100 mm 50 100-150 mm 35 150-200 mm 20 >200 mm 5
4
Grosimea medie a stratului de
zăpadă şi persistenţa lui
Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mică de 10
cm şi se menţine mai puţin de 30 de zile pe
an
100
Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 10-15 cm şi se menţine 30-40 de
zile pe an
60
Grosimea medie a stratului de zăpadă
este de 14-20cm şi se menţine 40-50 de
zile pe an
20
Grosimea medie a stratului de zăpadă este >20cm şi se
menţine >50 de zile pe an
0
5Reţeaua
hidrografică
Ape curgătoare şi stătătoare
uniform distribuite şi accesibile
50Reţea hidrografică
uşor accesibilă pe 50 % din F.V.
30Reţea hidrografică
săracă şi greu accesibilă
10 Lipsă apa 0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor82
Tab. nr. 30 ( continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI – 200 de puncte
1Culturi agricole
–mozaicare - 100 ha
6-7 specii 40 5-4 specii 30 2-3 specii 20Monoculturi
pe suprafeţe mari0
2Culturi agricole-
compoziţieLivezi, floarea
soarelui40
Porumb, plante furajere
30 Grâu, orz 20CartofiPăşuni
0
3
Perdele de protecţie: haturi,
terenuri necultivate
>10% din suprafaţă 70 7-10% din suprafaţă 50 4-6% din suprafaţă 30 <3% din suprafaţă 10
4Resurse de
hrană pe timpul iernii
>200 Kg/ha 50 100-200 Kg/ha 35 50-100 Kg/ha 20 <50 Kg/ha 10
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor83
Tab. nr. 30 ( continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ - 250 de puncte
1
Hrana suplimentară % din necesar şi
distribuţia hrănitorilor
>50 % din necesar, uniform distribuit
5040-50% din necesar uniform distribuit
3520-40 % din necesar distribuit neuniform
2010-20 % din
necesar neuniform distribuit
5
2Combatere câini
şi pisici vagaboande
Se face tot timpul anului; sunt practic inexistente in teren
120Se face tot timpul
anului ; sunt prezente în număr mic în teren
80Se face tot timpul anului ;dar sunt prezenţe în teren
40
Se face în sezonul de vânatoare şi au prezenta mare în
teren
0
3Remize în teren
agricol>0,5 % din suprafaţa
terenului agricol40
0,3-0,5% din suprafaţa terenului
agricol30
0,1-0,3% din suprafaţa terenului
agricolv20
<0,1 % din suprafaţa terenului
agricol10
4
Controlul pradatorilor naturali în condiţiile menţinerii
populaţiilor viabile
Recolta reprezintă> 50% din efectivul
evaluat40
Recolta reprezintă 30-50% din efectivul
evaluat30
Recolta reprezintă 10-30% din efectivul
evaluat10
Recolta reprezintă <10% din efectivul
evaluat5
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor84
Tab. nr. 30 ( continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI – 250 de puncte
1
Chimizarea (pesticide)
agriculturii (% din suprafaţă)
Nu se folosesc 60Se folosesc până în 25% din suprafaţă
45Se folosesc
25-50% din suprafaţă30
> 50% din suprafaţă
15
2
Mecanizarea lucrărilor
agricole (% din suprafaţă)
Nu se practică 40Se folosesc până în 25% din suprafaţă
30Se folosesc
25-50% din suprafaţă20
> 50% din suprafaţă
10
3 Păşunat Nu se păşunează în sezonul de vânătoare
30Se păşunează <10%
din F.V.25
Se păşunează pe 10-15% din suprafaţă
.15
Se păşunează <15% şi ilegal în păduri în sezonul
de vânătoare.
0
4 Braconaj Practic inexistent 45Braconaj ocazional
langa localitati30
Braconaj cu arma si laţuri pe 20-30% din
suprafaţă15
Braconaj întâlnit sub toate formele
pe < 30% din suprafaţă
0
5Nr.de caini însoţitori de
turmePractic nu există 50 1-2 /1000 ha 30 3-5 /1000 ha 10 >5/1000ha 0
6Activităţi umane perturbatoare în
F.V.
Nu sunt activităţi umane perturbatorii
în F.V.25
Nu sunt activităţi umane perturbatorii în zona de cuibărit
20
Sunt activităţi perturbatorii pe
<50% din zona de cuibărit
10
Sunt activităţi perturbatorii pe
>50% din zona de cuibărit
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor85
Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu cerb lopătar
Tab. nr. 31
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI - 150de puncte
1 Altitudinea terenului
Terenuri cu altitudinea medie
<500m15
Terenuri cu altitudinea medie
cuyprinsă între 501-800m
10
Terenuri cu altitudinea medie
cuyprinsă între 801-1000m
5Terenuri cu
altitudinea medie >1000m
0
2
Temperatura medie în
perioada 1 mai-10 iunie
Peste 50C 20 Cuprinsă între 30-50C 15 Cuprinsă între 10-30C 10 Sub 10C 5
3
Cantitatea medie de precipitaţii în perioada 1 mai-
10 iunie
Sub 80 mm/m2 20Cuprinsă între 80-90
mm/m2 15Cuprinsă între 90-
100 mm/m2 10 Peste 100 mm/m2 5
4
Grosimea maximă a
stratului de zapada
Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mică de 20 cm şi se menţine mai puţin de 40 de zile pe
an
70
Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 21-40 cm şi se menţine 41-60 de
zile pe an
45
Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 41-60 cm şi se menţine 61-80 de
zile pe an
20
Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mare de
60 cm şi se menţine mai mult de 81 de
zile pe an
0
5
Distributia retelei
hidrografice
Uniform distribuită şi uşor accesibilă în
pădure sau la lizieră25
Distribuită uniform pe mai mult de 50%
din suprafaţă şi relativ uşor
accesibilă în pădure sau la lizieră
20Distribuită uniform
pe 25-50% din suprafaţă
10Distribuită uniform
pe mai puţin de 25% din suprafaţă
5
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor86
Tab. nr. 31 ( continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI – 350 de puncte
1Procentul deîmpădurire
Peste 50% din suprafaţa F.V. este
împădurită70
Pădurea ocupă 35-65% din suprafaţa
F.V.45
Pădurea ocupă 20-34% din suprafaţa
F.V.30
Pădurea ocupă <20% din suprafaţa
F.V.10
2Formaţiuni de
pădure
Quercete şi sleauri de deal pe >50% din
suprafaţă30
Gorunete şi făgeto-gorunete pe >50%
din suprafaţă25
Făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase pe
>50% din suprafaţă20
Răşinoase pe >50% din suprafaţă
15
3 Subarboretul
Subarboretul este întâlnit pe >50% din suprafaţa ocupată de
pădure
30
Subarboretul este întâlnit pe 35-50%
din suprafaţa ocupată de pădure
25
Subarboretul este întâlnit pe 20-34% din suprafaţa ocupată de
pădure
20
Subarboretul este întâlnit pe <20%
din suprafaţa ocupată de pădure
15
4 TratamentulDomină tratamentul
tăierilor progresive şi rase
30
Domină tratamentul tăierilor progresive şi
cel al tăierilor succesive
25Domină tratamentul tăierilor progresive
20Domină
tratamentul tăierilor grădinărite
15
5Clasele de vărstă ale arboretelor
Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă >60%
din suprafaţă
40
Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă 50-60%
din suprafaţă
30
Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă 40-49% din
suprafaţă
20
Arboretele din clasele de vârstă I,
V şi VI+ ocupă <40% din suprafaţă
10
6
Fâneţe ca procent din terenurile agricole.
Fâneţele ocupă peste 20% din suprafaţă
100Fâneţele ocupă 15-20% din suprafaţă
75Fâneţele ocupă 10-14% din suprafaţă
50Fâneţele ocupă sub 10% din suprafaţă
25
11Biomasa
accesibila in timpul iernii
>200 kg/ha 50 150-200 kg/ha 35 100-149 kg/ha 20 <100 kg/ha 5
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor87
Tab. nr. 31 ( continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURA CINEGETICA – 250 de puncte
1Ogoare de hrană pe timpul iernii
Reprezintă > 2ha/1000ha de
pădure50
Reprezintă 1,5-2ha/1000ha de
pădure35
Reprezintă 1-1,5ha/1000ha de
pădure20
Reprezintă <1ha/1000ha de
pădure5
2
Hrana administrata pe timpul iernii si
modul de distribuire
Cantitatea de hrană administrată pe
timpul ierni reprezintă >2kg/zi/ha
şi este uniform distribuită în teren
50
Cantitatea de hrană administrată pe
timpul ierni reprezintă
1,5-2kg/zi/ha
35
Cantitatea de hrană administrată pe
timpul ierni reprezintă 1-1,4kg/zi/ha
20
Cantitatea de hrană administrată pe
timpul ierni reprezintă <1kg/zi/ha
5
3
Combatere cainilor
vagabonzi si controlul
numeric al cainilor de la
stana
Combatere cainilor vagabonzi se face tot
timpul, nu există câini
nesupravegheaţi iar la stâni sunt în limita
legală
100
Combatere cainilor vagabonzi se face tot timpul, iar la stâni sunt 4-5bucăţi/stână
60
Combaterea câinilor se face numai în sezon iar la stâni
sunt 6-7bucăţi/stână
20
Combaterea câinilor se face
numai în sezon iar la stâni sunt
>7bucăţi/stână
0
4
Controlul numeric al pradatorilor
specifici
Raportul numeric lup/cerb este <2/100
50Raportul numeric
lup/cerb este 2-3/10035
Raportul numeric lup/cerb este 4-5/100
20Raportul numeric
lup/cerb este >5/100
5
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor88
Tab. nr. 31 ( continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI - 250 de puncte
1 Păşunatul Păşunat inexistent 80Păşunatul se practică pe <20 din suprafaţă
55Păşunatul se practică
pe 20-30% din suprafaţă
30Păşunatul se
practică pe >30 din suprafaţă
0
2 Braconajul Inexistent 60Se înregistrează în medie 1 caz pe an
40Se înregistrează în
medie 2 cazuri pe an20
Se înregistrează în medie >2 cazuri pe
an0
3Numărul de
câini din teren
Numărul de câini la stâni este în limitele
legale; nu sunt semnalaţi câini
hoinari
30
Numărul de câini la stâni este 3-5/stână; nu sunt semnalaţi
câini hoinari
35
Numărul de câini la stâni este 6-7/stână; nu sunt semnalaţi
câini hoinari
20
Numărul de câini la stâni este >7/stână; sunt semnalaţi câini
hoinari
0
4 Pesticide Nu se folosesc 30Se folosesc pe <10%
din suprafaţa F.V.20
Se folosesc pe 10-20% din suprafaţa
F.V.10
Se folosesc pe >20% din suprafaţa
F.V.
5 Drumuri
Lipsa drumurilor publice iar cele
forestiere cu densitatea <2m/ha
30
Lipsa drumurilor publice iar cele
forestiere cu densitatea 2-5m/ha
20
Drumurile publice plus cele forestiere
au densitatea 4-6m/ha
10
Drumurile publice plus cele forestiere
au densitatea >6m/ha
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor89
Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu mistreţ Tab. nr. 32
NrCrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI: – 200 puncte
1Altitudinea
medie a terenului
0-400 m. 30 401-800 m. 20 801-1200 m. 10 >1200 0
2
Temperatura medie a
perioadei de fătare
>30C 50 2.1-30C 45 1-20C 30 <10C 15
3Precipitaţii in perioada de
fătare<50 mm. 30 51-65 mm. 20 66-70 mm. 10 >70 mm. 0
4
Grosimea medie a stratului de
zăpadă şi mărimea
perioadei cu strat de zăpadă
Grosimea stratului de zăpadă <10cm;
perioada cu strat de zăpadă <30 de zile
60
Grosimea sratului de zăpadă 10-20cm;
perioada cu strat de zăpadă 31-40 de zile
40
Grosimea stratului de zăpadă 21-30cm;
perioada cu strat de zăpadă 41-60 de zile
20
Grosimea stratului de zăpadă <10cm;
perioada cu strat de zăpadă >60 de zile
0
5Reţeaua
hidrografică Uniform distribuită şi accesibilă
30
Accesibilă pe >50% din suprafaţa fondului de vânătoare
20
Accesibilă pe 20-50% din suprafaţa
fondului de vânătoare
10
Accesibilă pe <20% din suprafaţa
fondului de vânătoare
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor90
Tab. nr. 32 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI: – 250 puncte
1Procentul de împădurire
>50% din suprafaţa fondului de vânătoare
5031-50% din suprafaţa
fondului de vânătoare
3510-30% din suprafaţa
fondului de vânătoare
20<10% din suprafaţa
fondului de vânătoare
5
2Ponderea
claselor de vârstă
Clasele I,V,VI pe >40% din suprafaţa
pădurii20
Clasele I,V,VI pe 35-40% din suprafaţa
pădurii15
Clasele I,V,VI pe 30-34% din suprafaţa
pădurii10
Clasele I,V,VI pe <30% din suprafaţa
pădurii5
3Formaţiuni forestiere
>50% quercete şi şleauri de deal
3020-50% quercete şi
şleauri de deal20
Făgete şi amestecuri de răşinoase cu fag
10 Molidişuri pure 5
4 Subarboretul Pe >0.7 din suprafaţa pădurii
30Pe 0.4-0.7 din
suprafaţa pădurii20
Pe 0.1-0.3 din suprafaţa pădurii
10Pe <0.1 din
suprafaţa pădurii5
5 Culturi agricole din >8 specii/100 ha 20 din 6-8 specii/100 ha 15 din 3-5 specii/100 ha 10din <3 specii/100
ha5
6Vegetaţia din afara fondului
forestier
Perdele de protecţie, stuf, zăvoaie,
mărăcinişuri pe >10% din suprafaţa
fondului de vânătoare
50
Perdele de protecţie, stuf, zăvoaie,
mărăcinişuri pe 7-10% din suprafaţa
fondului de vânătoare
35
Perdele de protecţie, stuf, zăvoaie,
mărăcinişuri pe 3-6% din suprafaţa fondului de vânătoare
20
Perdele de protecţie, stuf,
zăvoaie, mărăcinişuri pe
<3% din suprafaţa fondului de vânătoare
5
7
Biomasa accesibilă în timpul iernii
(bulbi, rizomi, etc.)
>200 kg./ha. 50 151-200 kg./ha. 35 100-150 kg./ha. 20 <100 kg./ha. 5
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor91
Tab. nr. 32 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ: – 300 puncte
1Terenuri pentru hrană pe timpul
iernii
>5 ha./1000 ha. din suprafaţa fondului de
vânătoare70
2.1-5 ha./1000 ha. din suprafaţa fondului de vânătoare
501-2 ha./1000 ha. din suprafaţa fondului de
vânătoare30
>5 ha./1000 ha. din suprafaţa fondului
de vânătoare10
2
Hrana administrată pe timpul iernii şi
modul de distribuire
Peste cantitatea din instrucţiuni; uniform
distribuită pe perioada cu strat de zăpadă, în teritoriul
de iernat
80
Cantitatea din instrucţiuni; uniform
distribuită pe perioada cu strat de zăpadă, în teritoriul
de iernat
60
Cantitatea din instrucţiuni;
distribuită pe >50% din teritoriul de
iernat
40
Cantitatea din instrucţiuni;
distribuită pe <50% din teritoriul de
iernat
20
3
Raportul numeric prădători
naturali/mistreţ
Raport numeric>1:30 70Raport numeric între
1:20-1:3050
Raport numeric între 1:10-1:19
30Raport numeric
<1.1010
4Câini hoinari la
1000 ha.Nu există 80
1-2 exemplare/1000 ha.
403-4 exemplare/1000
ha.20
>4 exemplare/1000 ha.
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor92
Tab. nr. 32 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
SpecificStaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: – 250 puncte
1Păşunatul
Nu se practică 90
Se practică pe <20% din suprafaţa fondului de vânătoare
60
Se practică pe 21-30% din suprafaţa
fondului de vânătoare
30
Se practică pe >30% din suprafaţa
fondului de vânătoare
0
2Braconajul Nu există cazuri
descoperite90
Există 1 caz descoperit
60Există 2 cazuri
decsoperite30
Există >2 cazuri descoperite
0
3Creşterea porcilor
domestici
În incinte închise; porcii domestici sunt
vaccinaţi35
În incinte închise; porcii domestici nu
sunt vaccinaţi20
Prezenţă accidentală în pădure; porcii domestici sunt
vaccinaţi
10
Se hrănesc în suprafaţa
productivă a fondului de
vânătoare, fiind nevaccinaţi
0
4Densitatea reţelei de drumuri
<1km/km2 35 1-1.5km/km2 25 1.6-2km/km2 15 >2km/km2 5
Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu cerb
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor93
Tab. nr. 33
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI: - 150 puncte
1 Altitudinea terenului
Terenuri cu altitudinea medie
<500m15
Terenuri cu altitudinea medie
cuyprinsă între 501-1000m
10
Terenuri cu altitudinea medie
cuyprinsă între 1001-1500m
5Terenuri cu
altitudinea medie >1500m
0
2
Temperatura medie în
perioada 1 mai-10 iunie
>150C 20 14.9-120C 15 11.9-90C 10 <90C 5
3Cantitatea medie de precipitaţii în
luna mai<70 mm/m2 20 71-90 mm/m2 15 91-120 mm/m2 10 > 120 mm/m2 5
4Grosimea
medie a stratului de zapada
Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mică de 20 cm şi se menţine mai puţin de 40 de zile pe
an
70
Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 21-45 cm şi se menţine 41-60 de
zile pe an
45
Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 46-65 cm şi se menţine 61-80 de
zile pe an
20
Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mare de
65 cm şi se menţine mai mult de 81 de
zile pe an
0
5
Distributia retelei
hidrografice
Uniform distribuită şi uşor accesibilă în
pădure sau la lizieră25
Distribuită uniform pe mai mult de 50%
din suprafaţă şi relativ uşor
accesibilă în pădure sau la lizieră
20Distribuită uniform
pe 25-50% din suprafaţă
10Distribuită uniform
pe mai puţin de 25% din suprafaţă
5
Tab. nr. 33 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor94
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI: – 350 puncte
1Procentul deÎmpădurire
Peste 50% din suprafaţa F.V. este
împădurită70
Pădurea ocupă 35-65% din suprafaţa
F.V.45
Pădurea ocupă 20-34% din suprafaţa
F.V.30
Pădurea ocupă <20% din suprafaţa
F.V.10
2Formaţiuni de
pădure
Quercete şi sleauri de deal pe >50% din
suprafaţă30
Gorunete şi făgeto-gorunete pe >50%
din suprafaţă25
Făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase pe
>50% din suprafaţă20
Răşinoase pe >50% din suprafaţă
15
3 Subarboretul
Subarboretul este întâlnit pe >50% din suprafaţa ocupată de
pădure
30
Subarboretul este întâlnit pe 35-50%
din suprafaţa ocupată de pădure
25
Subarboretul este întâlnit pe 20-34% din suprafaţa ocupată de
pădure
20
Subarboretul este întâlnit pe <20%
din suprafaţa ocupată de pădure
15
4 TratamentulDomină tratamentul
tăierilor progresive şi rase
30
Domină tratamentul tăierilor progresive şi
cel al tăierilor succesive
25Domină tratamentul tăierilor progresive
20Domină
tratamentul tăierilor grădinărite
15
5Clasele de vărstă ale arboretelor
Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă >60%
din suprafaţă
40
Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă 50-60%
din suprafaţă
30
Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă 40-49% din
suprafaţă
20
Arboretele din clasele de vârstă I,
V şi VI+ ocupă <40% din suprafaţă
10
6
Fâneţe ca procent din terenurile agricole.
Fâneţele ocupă peste 20% din suprafaţă
100Fâneţele ocupă 15-20% din suprafaţă
75Fâneţele ocupă 10-14% din suprafaţă
50Fâneţele ocupă sub 10% din suprafaţă
25
7Hrana naturală accesibilă in timpul iernii
>200 kg/ha 50 150-200 kg/ha 35 100-149 kg/ha 20 <100 kg/ha 5
Tab. nr. 33 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor95
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURA CINEGETICA: – 250 puncte
1Ogoare de hrană pe timpul iernii
Reprezintă > 2ha/1000ha de
pădure50
Reprezintă 1,5-2ha/1000ha de
pădure35
Reprezintă 1-1,5ha/1000ha de
pădure20
Reprezintă <1ha/1000ha de
pădure5
2
Hrana administrata pe timpul iernii si
modul de distribuire
Cantitatea de hrană administrată pe
timpul ierni reprezintă >2kg/zi/ha
şi este uniform distribuită în teren
50
Cantitatea de hrană administrată pe
timpul ierni reprezintă
1,5-2kg/zi/ha
35
Cantitatea de hrană administrată pe
timpul ierni reprezintă 1-1,4kg/zi/ha
20
Cantitatea de hrană administrată pe
timpul ierni reprezintă <1kg/zi/ha
5
3
Combatere cainilor
vagabonzi si controlul
numeric al cainilor de la
stana
Combatere cainilor vagabonzi se face tot
timpul, nu există câini
nesupravegheaţi iar la stâni sunt în limita
legală
100
Combatere cainilor vagabonzi se face tot timpul, iar la stâni sunt 4-5bucăţi/stână
60
Combaterea câinilor se face numai în sezon iar la stâni
sunt 6-7bucăţi/stână
20
Combaterea câinilor se face
numai în sezon iar la stâni sunt
>7bucăţi/stână
0
4
Controlul numeric al pradatorilor
specifici
Raportul numeric lup/cerb este <2/100
50Raportul numeric
lup/cerb este 3-4/10035
Raportul numeric lup/cerb este 5-6/100
20Raportul numeric
lup/cerb este >7/100
5
Tab. nr. 33 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor96
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
aj Specificstaţional
Pu
nct
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: - 250 puncte
1 Păşunatul Păşunat inexistent 80Păşunatul se practică pe <20 din suprafaţă
55Păşunatul se practică
pe 20-30% din suprafaţă
30Păşunatul se
practică pe >30 din suprafaţă
0
2 Braconajul Inexistent 60Se înregistrează în medie 1 caz pe an
40Se înregistrează în
medie 2 cazuri pe an20
Se înregistrează în medie >2 cazuri pe
an0
3Numărul de
câini din teren
Numărul de câini la stâni este în limitele
legale; nu sunt semnalaţi câini
hoinari
50
Numărul de câini la stâni este 3-5/stână; nu sunt semnalaţi
câini hoinari
35
Numărul de câini la stâni este 6-7/stână; nu sunt semnalaţi
câini hoinari
20
Numărul de câini la stâni este >7/stână; sunt semnalaţi câini
hoinari
0
4 Pesticide Nu se folosesc 30Se folosesc pe <10%
din suprafaţa F.V.20
Se folosesc pe 10-20% din suprafaţa
F.V.10
Se folosesc pe >20% din suprafaţa
F.V.
5 Drumuri
Lipsa drumurilor publice iar cele
forestiere cu densitatea <2m/ha
30
Lipsa drumurilor publice iar cele
forestiere cu densitatea 2-5m/ha
20
Drumurile publice plus cele forestiere
au densitatea 4-6m/ha
10
Drumurile publice plus cele forestiere
au densitatea >6m/ha
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor97
Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu căprior
Tab. nr. 34
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI: – 250 puncte
1Altitudinea medie
a terenului<300 m 60 301 - 500 m 45 501 - 700 m 30 >700 m 15
2Temperatura
medie a perioadei mai-iunie
>40C 30 2.1 - 40C 20 0 - 20C 10 <00C 0
3
Cantitatea medie de precipitaţii a perioadei mai-
iunie<100 mm 30 101-115 mm 20 116-130 mm 10 >130 mm 0
4
Grosimea medie a stratului de
zăpadă;Perioada medie
cu strat de zăpadă
Strat de zăpadă <10 cm
Perioada medie cu strat de zăpadă <45
de zile
100
Strat de zăpadă între 10-15 cm
Perioada medie cu strat de zăpadă între
45-60 de zile
75
Strat de zăpadă între 16-20 cm
Perioada medie cu strat de zăpadă între
61-75 de zile
50
Strat de zăpadă >20 cm
Perioada medie cu strat de zăpadă >75
de zile
25
5Distribuţia reţelei
hidrograficeUniform distribuită, accesibilă pe >70%
din suprafaţă30
Uniform distribuită, accesibilă pe 40-69%
din suprafaţă20
Surse reduse de apă permanentă pe
<40% din suprafaţă10
Lipsă de surse de apă permanentă 0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor98
Tab. nr. 34 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI: – 250 puncte
1Procentul de împădurire
>10% din suprafaţa fondului de vânătoare
40Între 10-25% din
suprafaţa fondului de vânătoare
30Între 26-40% din
suprafaţa fondului de vânătoare
20Între >40% din
suprafaţa fondului de vânătoare
10
2Compoziţia arboretului
Cvercinee >60% 40Cvercinee între
20-40%20 Cvercinee <20% 20
Făgete pure, molidişuri pure sau amestecuri de fag
cu răşinoase10
3 Subarboretul Pe >0.7 din suprafaţa pădurii
30Pe 0.5-0.7 din
suprafaţa pădurii20
Pe 0.3-0.4 din suprafaţa pădurii
15Pe <0.3 din
suprafaţa pădurii5
4Mărimea trupului
de pădureTrupuri de pădure până la 1000 ha. 30
Trupuri de pădure între 1001-1500 ha. 20
Trupuri de pădure între 1501-2000 ha. 10
Trupuri de pădure peste 2000 ha. 0
5Compoziţia
culturilor agricole din >8 specii/100 ha.
teren agricol15
din 6-8 specii/100 ha. teren agricol
10din 3-5 specii/100 ha.
teren agricol5
din <3 specii/1000 ha. teren agricol
0
6Mărimea medie a loturilor agricole
<2 ha. 15 2-4 ha. 10 4.1-6 ha. 5 >6 ha. 0
7Fâneţe % din teren agricol
>10% din terenul agricol
208-10% din terenul
agricol15
5-7% din terenul agricol
10<5% din terenul
agricol5
8
Ponderea vegetaţiei
lemnoase în afara fondului forestier
Vegetaţie lemnoasă de-a lungul apelor şi drumurilor; livezi şi vii pe >10% din suprafaţă;
30
Vegetaţie lemnoasă de-a lungul apelor ; livezi şi vii pe <10%
din suprafaţă;20
Vegetaţie lemnoasă numai de-a lungul
apelor 10
Lipsa vegetaţiei lemnoase 0
9Hrana
accesibilă în timpul iernii
>200 kg./ha. 50 151-200 kg./ha. 35 100-150kg/ha 20 <100 kg./ha. 5
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor99
Tab. nr. 34 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ: – 250 puncte
1Ogoare de hrană
accesibile pe timpul iernii
>3% din suprafaţa pădurii, cultivate cu
specii ce asigură hrana pe timpul iernii
40
2.1-3% din suprafaţa pădurii, cultivate cu
specii ce asigură hrana pe timpul iernii
30
1-2% din suprafaţa pădurii, cultivate cu
specii ce asigură hrana pe timpul iernii
20
<1% din suprafaţa pădurii, cultivate
cu specii ce asigură hrana pe timpul
iernii
10
2
Hrană complementară
pe timpul iernii şi modul de
administrare
Administrată uniform, conform cu cantităţile stabilite în
reglementări, în perioada Nov.-Martie
40
Administrată uniform, conform cu cantităţile stabilite în
reglementări, în perioada Dec.-Febr.
30
Administrată uniform, conform cu cantităţile stabilite în
reglementări, în perioada Ian.-Feb.
20Administrată
sporadic10
3Remize de hrană
şi adăpost în terenul agricol
Remize pe >50% din suprafaţa terenului
agricol40
Remize pe31-50% din suprafaţa
terenului agricol30
Remize pe 10-30% din suprafaţa
terenului agricol20
Remize pe <10% din suprafaţa
terenului agricol10
4Combaterea
câinilor hoinari
Combatere tot timpul anului: nu există
câini hoinari100
Combatere tot timpul anului: câini hoinari:
1-2 ex/1000 ha60
Combatere tot timpul anului: câini hoinari:
3-4ex/1000 ha20
Combatere tot timpul anului: câini hoinari: >4ex/1000
ha
0
5
Raportul prădători naturali
(râs şi lup)/căpriori
<1/60 30 1/40-1/60 20 1/20-1/40 10 >1/20 0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor100
Tab. nr. 34 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI – 250 puncte
1 Chimizare Nu există 30Se utilizează pe
<25% din suprafaţa terenului agricol
20Se utilizează pe 26-40% din suprafaţa terenului agricol
10Se utilizează pe
>40% din suprafaţa terenului agricol
0
2 Mecanizare Nu există 30Se utilizează pe
<25% din suprafaţa terenului agricol
20Se utilizează pe 26-40% din suprafaţa terenului agricol
10Se utilizează pe
>40% din suprafaţa terenului agricol
0
3 Păşunat Nu se practică 90
Se practică pe <20% din suprafaţa fondului de vânătoare
60
Se practică pe 20-40% din suprafaţa
fondului de vânătoare
30
Se practică pe >40% din suprafaţa
fondului de vânătoare
0
4 Braconaj Nu există cazuri descoperite
70Există, în medie, 1
caz descoperit pe an40
Există, în medie, 2 cazuri descoperite pe
an10
Există mai mult de două cazuri
descoperite pe an0
5Densitatea reţelei de drumuri
<1 km/km2 30 1-1.5 km/km2 20 1.6-2 km/km2 10 >2 km/km2 0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor101
Cheie pentru diagnoză ecologică a terenurilor cu capră neagrăSuprafaţa luată spre analiză pentru calculul bonităţii va cuprinde suprafaţa golului alpin
împreună cu o suprafaţă egală cu aceasta din pădurea limitrofă
Tab. nr. 35
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI: – 250 puncte
1Forma de relief (%din suprafaţa
ocupată)
> 50% din supraf. Stâncării şi
terenuri puternic accidentate
80
41-50%din supraf. Stâncării şi terenuri puternic accidentate
60
30-40%din supraf. Stâncării şi terenuri puternic accidentate
40
<30%din supraf. Stâncării şi terenuri
puternic accidentate
20
2Temperatura medie
în perioada 25 Aprilie-10 Iunie
>40C 30 2.1 - 40C 20 0 – 20C 10 <00C 0
3
Cantitatea şi natura precipitaţiilor în
perioada 25 Aprilie-10 Iunie
<140mm/m2 30 141-160mm/m2 20 161-180mm/m2 10 >180mm/m2 0
4 Reţeaua hidrograficăApe uniform distribuite în golul alpin
20Ape distribuite pe
41-60% din suprafaţa golului alpin
15Ape distribuite pe
20-40% din suprafaţa golului alpin
10Ape distribuite pe
<20% din suprafaţa golului alpin
5
5Grosimea medie a
stratului de zăpadă în pădurea de limită
Strat de zăpadă < 20 cm;
< 60 de zilefără avalanşe
30
Strat de zăpadă între 21-40 cm;
61-80 de zile cu avalnşe;
1-2 culoare de avalanşe
20
Strat de zăpadă între 41-60 cm
81-100 de zile cu avalanşe:
3-5 culoare de avalanşe
10
Strat de zăpadă > 60 cm
> 100 de zile cu avalanşe;
> 5 culoare de avalanşe
0
6Locuri de refugiu pe
timpul iernii>20% din suprafaţă
60 11-20% din suprafaţă 40 5-10% din suprafaţă 20 <5% din suprafaţă 0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor102
Tab. nr. 35 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI: – 200 puncte
1Păşunile (%din S
şi compoziţie)>25% din S
compoziţie naturală 40
15-25% din Scompoziţie naturală
pe >50% din S30
5-14% din Scompoziţie naturală
pe 30-50% din S20
<5% din Scompoziţie naturală
pe <30% din S10
2Vegetaţie
arbustivă a zonei alpine (% din S)
>30% din suprafaţa golului alpin 40
20-30% din suprafaţa golului
alpin30
10-19% din suprafaţa golului alpin 20
<10% din suprafaţa golului alpin 10
3
Vegetaţia forestieră
limitrofă zonei alpine
Amestecuri de răşinoase cu foioase cu >0.3 diverse moi
şi arbuşti40
Păduri de răşinoase în amestec cu foioase
cu 0.2-0.3 diverse moi şi arbuşti
30
Păduri de răşinoase cu
0.1-0.2 diverse moi şi arbuşti
20
Păduri de răşinoase cu
<0.1diverse moi şi arbuşti
10
4
Locuri de hrănire pe timpul iernii şi
biomasa accesibilă iarna
>20% din suprafaţă şi >150 de kg./ha. 80
15-20% din suprafaţă şi 100-150 de kg./ha. 60
10-14% din suprafaţă şi 50-99kg./ha. 40
<10% din suprafaţă şi <50 de kg./ha. 20
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor103
Tab. nr. 35 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ: – 250 puncte
1Administrarea
sării
>1 sărărie/ 50ha. Distribuţie uniformă în pădure şi gol alpin
40
1 sărărie/51-75ha. Distribuţie uniformă în pădure şi gol alpin
301 sărărie/ 76-100ha.
în gol alpin 201 sărărie/ 100ha. în
gol alpin 10
2
Controlul numeric al prădătorilor
specifici
Raportul numeric râs şi lup/capră neagră
>1:5030
Raportul numeric râs şi lup/capră neagră
1:35-1:5020
Raportul numeric râs şi lup/capră neagră
1:20-1:3410
Raportul numeric râs şi lup/capră neagră <1:20
0
3
Nr. de câini de la stână şi
eliminarea câinilor hoinari
din teren
Nr. de câini de la stână până la 3 buc.,
cu jujeu, dehelmitizaţi, care nu vagabondează în
teren
80
Nr. de câini de la stână între 4-5 buc.,
cu jujeu, dehelmitizaţi, care
nu vagabondează în teren
55
Nr. de câini de la stână între 6-7 buc.,
cu jujeu, dehelmitizaţi, care
nu vagabondează în teren
25
Nr. de câini de la stână între >7 buc.,
cu jujeu, dehelmitizaţi, care nu vagabondează în
teren
0
4
Gradul de incărcare al păşunilor,
prezenţa bolilor
<90% din capacitatea reală, animale
nepurtătoare de boli transmisibile
100
91-100% din capacitatea reală, cazuri izolate de
animale purtătoare de boli transmisibile:
1-2 ex./500 ex.
60
101-120% din capacitatea reală,
animale purtătoare de boli transmisibile:
3-4 ex./500 ex.20
>120% din capacitatea reală,
animale purtătoare de boli
transmisibile: >4 ex./500 ex.
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor104
Tab. nr. 35 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: - 300 puncte
1Păşunatul
nu există60
Se practică pe <25% din suprafaţa golului
alpin40
Se practică pe 25-50% din suprafaţa
golului alpin20
Se practică pe >50% din suprafaţa
golului alpin0
2
Braconajul (tuburi găsite în teren, resturi de animale, cazuri
descoperite)
Nu există60
1-2 cazuri pe an 40 3-4 cazuri pe an 20 >4 cazuri pe an 0
3 Câini hoinari Nu există 60 1-2 ex./1000 ha. 40 3-4 ex./1000 ha. 20 >4 ex./1000 ha. 0
4 Turism Practic inexistent 60Redus, organizat,
afectează <10% din suprafaţă
40Intens, organizat,
afectează 11-20% din suprafaţă
20
Intens, dezorganizat,
afectează >20% din suprafaţă
0
5
Practicarea sporturilor de
iarnăNu se practică 60
Afectează <20% din zonele de iernat
40Afectează 20-30%
din zonele de iernat20
Afectează >30% din zonele de iernat
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor105
Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu urs
Tab. nr. 36
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI :– 200 puncte
1
Forma de relief, determinantă
pentru existenţa locurilor necesare
somnului de iarnă
Relief accidentat cu lespezi şi grote
favorabile adăpostului de iarnă
pe >20% din suprafaţă
150
Relief accidentat cu lespezi şi grote
favorabile adăpostului de iarnă
pe 10-20% din suprafaţă
100
Relief accidentat cu lespezi şi grote
favorabile adăpostului de iarnă
pe 1-10% din suprafaţă
50 Lipsă 0
2
Grosimea stratului de zăpadă în
perioada 15 martie-15 mai
Grosimea medie a stratului de zăpadă
este <20cm pe <50% din suprafaţă
50
Grosimea medie a stratului de zăpadă este >20cm pe 50-60% din suprafaţă
35
Grosimea medie a stratului de zăpadă este >20cm pe 60-70% din suprafaţă
20
Grosimea medie a stratului de zăpadă
este >20cm pe >70% din suprafaţă
5
Tab. nr. 36 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor106
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI: – 300 puncte
1Procentul de impadurire
Pădurea acoperă >70% din suprafaţă
60Pădurea acoperă 55-70% din suprafaţă
45Pădurea acoperă 40-54% din suprafaţă
30Pădurea acoperă
<40% din suprafaţă15
2 Tratamentul Preponderent tăieri progresive
20Preponderent tăieri
succesive15
Preponderent tăieri rase
10Preponderent tratamentul
tăierilor grădinărite5
3 Compoziţia Fag sau fag şi gorun pe >70% din suprafaţă
20Fag sau fag şi gorun pe 30-70% din suprafaţă
15Fag pe <30% din
suprafaţă10
Molid pe 100% din suprafaţă
5
4Subarboretul cu
fructificaţie pt. urs (scoruş, soc, etc.)
Subarboret pe >50% din suprafaţă
20Subarboret pe 30-50%
din suprafaţă15
Subarboret pe10-30% din suprafaţă
10Subarboret pe
<10% din suprafaţă5
5Ponderea claselor
de varstă
>50% din suprafaţă în clasele de vârstă V şi
VI; >20% în clasa I de vârsta
15
40-50% din suprafaţă în clasele de vârstă V şi VI; >20% în clasa I-
a de vârsta
10
30-40% din suprafaţă în clasele de vârstă V şi VI; 15-20% în clasa
I-a de vârsta
5
<30% din suprafaţă în clasele de vârstă V şi VI; <10% în clasa I-a de vârsta
0
6Existenţa merilor şi
perilor pădureţiGrupuri uniform
repartizate în F.V.15
Diseminaţi şi uniform repartizaţi în F.V.
10 Sporadic 5 Lipsă 0
7Distribuţia şi compoziţia
culturilor agricole
>50% din lizieră învecinată cu culturi de ovăz, porumb sau
livezi
50
30-50% din lizieră învecinată cu culturi de ovăz, porumb sau
livezi
45
10-30% din lizieră învecinată cu culturi de ovăz, porumb sau
livezi
30
<10% din lizieră învecinată cu
culturi de ovăz, porumb sau livezi
15
8Existenţa coloniilor
de furnici, cioate invadate de insecte
>25/ha 40 15-24/ha 30 5-14/ha 20 <5/ha 10
9
Arbuşti fructiferi, zmeurişuri,
murişuri, afinişuri, măceş
Pe >15% din suprafaţă 60Pe 10-15% din
suprafaţă45 Pe 5-10% din suprafaţă 30
Pe <5% din suprafaţă
15
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor107
Tab. nr. 36 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ :– 200 puncte
1
Hrana suplimentară administrată în
perioadele 15martie-15 mai şi
15 octombrie-15 decembrie
Se administrează >5kg/zi/exemplar
50Se administrează
3-5kg/zi/exemplar35
Se administrează1-3kg/zi/exemplar
20Se administrează <1kg/zi/exemplar
10
2
Îmbunătăţirea habitatului prin
plantare de pomi fructiferi şi arbuşti
>100 bucăţi/100ha de
pădure50
60-100 bucăţi/100ha de pădure
3530-60 bucăţi/100ha
de pădure20
<30 bucăţi/100ha de pădure
10
3
Protejarea arbuştilor fructiferi în timpul
lucrărilor silviculturale
Totală 50 >70% 35 50-70% 20 <50% 10
4
Stabilirea zonei de protecţie, cu raza de
200 m, în jurul bârloagelor cunoscute
>80% din zona propice pentru bârloage este
protejată
50
60-80% din zona propice pentru bârloage este
protejată
35
40-60% din zona propice pentru bârloage este
protejată
20
<40% din zona propice pentru bârloage este
protejată
10
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor108
Tab. nr. 36 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: – 300 puncte
1Pasunatul
Nu se practică 60Se practică pe <20%
din suprafaţa F.V.45
Se practică pe 20-30% din suprafaţa
F.V.30
Se practică pe >30% din suprafaţa
F.V.15
2Braconajul
Nu se braconează 100 1 caz anual 60 2 cazuri anual 20 >2 cazuri anual 0
3 Drumuri
Lipsa drumurilor publice iar cele
forestiere cu densitatea <2m/ha
20
Lipsa drumurilor publice iar cele
forestiere cu densitatea 2-5m/ha
15
Drumurile publice plus cele forestiere
au densitatea 4-6m/ha
10
Drumurile publice plus cele forestiere
au densitatea >6m/ha
5
4.
Recoltarea fructelor de
pădure şi ciupercilor.
Nu se recoltează 40Se recolteaza pe
<30% din suprafaţa ocupată de pădure
30Se recolteaza pe 30-60% din suprafaţa ocupată de pădure
20Se recolteaza pe
>60% din suprafaţa ocupată de pădure
10
5Numar de caini
la stana 3 buc/turmă, lipsa porcilor la stână
403-5 buc/turmă, lipsa
porcilor la stână25
5-7 buc/turmă, lipsa porcilor la stână
10 >7 bucăţi 0
6 Turism Nu se practică 40 Sezonier şi organizat 25Permanent şi
organizat10
Permanent şi neorganizat
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor109
Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu iepuri
Tab. nr. 37
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI :– 300 puncte
1Altitudinea
medie a terenului
<200 m 100 între 201-400 m 75 între 401-600 m 50 >600 m 25
2Temperatura
medie a lunilor Martie-Mai
<40C 50 între 3-40C 35 între 2-30C 20 <20C 5
3
Grosimea medie a stratului de
zăpadă;Perioada medie
cu strat de zăpadă
Strat de zăpadă <10 cm
Perioada medie cu strat de zăpadă <30
de zile
100
Strat de zăpadă între 10-15 cm
Perioada medie cu strat de zăpadă între
31-40de zile
75
Strat de zăpadă între 16-20 cm
Perioada medie cu strat de zăpadă între
41-60 de zile
50
Strat de zăpadă >20 cm
Perioada medie cu strat de zăpadă >60
de zile
25
4
Cantitatea medie de precipitaţii în perioada Martie-
Mai
<120 mm 50 121-140 mm 35 141-160 mm 20 >161 mm 5
Tab. nr. 37 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor110
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI – 250 de puncte
1Mărimea trupurilor
de pădure< 500 ha 20 501-750 ha 15 751-1000 ha 10 1001 ha 5
2Procentul de impadurire
<20% din suprafaţa fondului de vânătoare
2021-30% din suprafaţa
fondului de vânătoare
1531-40% din suprafaţa
fondului de vânătoare
10>40% din suprafaţa
fondului de vânătoare
5
3 Subarboretul Pe >0.8 din suprafaţa pădurii
30Pe 0.6-0.8 din
suprafaţa pădurii20
Pe 0.4-0.5 din suprafaţa pădurii
10Pe <0.4 din
suprafaţa pădurii5
4 Lungimea lizierei >2 km/100 ha 20 1.5-2 km/100 ha 15 1-1.4 km/100 ha 10 <1 km/100 ha 5
5 Culturi agricole din >8 specii/100 ha
30 din 6-8 specii/100 ha 20 din 3-5 specii/100 ha 10din <3 specii/100
ha5
6Mărimea medie a loturilor agricole
< 2 ha 30 2-4 ha 20 4.1-6 ha 10 >6 ha 5
7
Vegetaţia lemnoasă în teren agricol
(vii, livezi tufărişuri,haturi)
pe >10% din suprafaţa terenului
agricol40
pe 7.1-10% din suprafaţa terenului
agricol30
pe 4-7% din suprafaţa terenului
agricol20
pe <4% din suprafaţa terenului
agricol10
8Terenuri furajere (specii şi mod de
recoltare)
Leguminoase dominante;
recoltare manuală20
Leguminoase dominante; recoltare
<50% mecanizată15
Graminee dominante; recoltare
<50% mecanizată10
Graminee dominante;
recoltare >50% mecanizată
5
9Biomasa accesibilă
în timpul iernii>200 kg./ha. 40 151-200 kg./ha. 30 100-150 kg./ha. 20 <100 kg. 10
Tab. nr. 37 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor111
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ – 250 de puncte
1Ogoare specifice
cu hrană pe timpul iernii
>0.5 ha./100 ha. pădure
500.3-0.5 ha./100 ha.
pădure35
0.1-0.2 ha./100 ha. pădure
20<0.1 ha./100 ha.
pădure10
2
Hrană administrată pe timpul iernii şi
modul de distribuire
Peste cantitatea din instrucţiuni; uniform
distribuită pe perioada cu strat de
zăpadă
50
Cantitatea din instrucţiuni; uniform
distribuită pe perioada cu strat de
zăpadă
35
Cantitatea din instrucţiuni;
distribuită de-a lungul căilor de
acces, în perioadele critice
20
sub cantitatea din instrucţiuni;
distribuită de-a lungul căilor de
acces, în perioadele critice
10
3Combaterea câinilor şi
pisicilor hoinare
Combatere tot timpul anului. Practic nu
există în teren.100
Combatere tot timpul anului. În teren,
există 1-2 ex./1000 ha..
60
Combatere tot timpul anului. În teren,
există 3-4 ex./1000 ha.
20
Combatere în sezonul de
vânătoare. În teren există >4 ex./1000
ha.
0
4
Raportul numeric
prădătoari naturale/iepure
>1:30 50 1:21-1:30 35 1:10-1:20 20 <1:10 0
Tab. nr. 37 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor112
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j Specificstaţional
Pu
ncta
j0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: – 200 puncte
1 Chimizare Nu se utilizează 30Se utilizează pe
<25% din suprafaţa terenului agricol
20Se utilizează pe 25-40% din suprafaţa terenului agricol
10Se utilizează pe
>40% din suprafaţa terenului agricol
0
2 Mecanizare Nu se utilizează 30Se utilizează pe
<25% din suprafaţa terenului agricol
20Se utilizează pe 25-40% din suprafaţa terenului agricol
10Se utilizează pe
>40% din suprafaţa terenului agricol
0
3 Păşunat Nu se practică 60
Se practică pe <20% din suprafaţa fondului de vânătoare
40
Se practică pe 20-40% din suprafaţa
fondului de vânătoare
20
Se practică pe >40% din suprafaţa
fondului de vânătoare
0
4 Braconaj Nu există cazuri descoperite
50Există 1 caz descoperit
30Există 2 cazuri
descoperite10
Există mai mult de două cazuri descoperite
0
5Densitatea reţelei de drumuri
<1 km/km2 30 1-1.5 km/km2 20 1.6-2 km/km2 10 >2 km/km2 0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor113
Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu fazan
Tab. nr. 38
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI: - 400 puncte
1Altitudinea
medie a terenului
< 150 m 50 150 - 250 m 35 250-400 m 20 >450 m 5
2Temperatura
medie a lunilor mai-iunie
>50 C 50 30 -50 C 35 10 -30 C 20 <1 5
3
Cantitatea medie de precipitatii în perioada aprilie-
iulie
<100 mm 50 100-150 mm 35 150-200 mm 20 >200 mm 5
4
Grosimea medie a stratului de
zăpadă şi persistenţa lui
Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mică de 10
cm şi se menţine mai puţin de 30 de zile pe
an
200
Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 10-15 cm şi se menţine 30-40 de
zile pe an
150
Grosimea medie a stratului de zăpadă
este de 14-20cm şi se menţine 40-50 de
zile pe an
100
Grosimea medie a stratului de zăpadă este >20cm şi se
menţine >50 de zile pe an
50
5Reţeaua
hidrografică
Ape curgatoare şi stătătoare
uniform distribuite şi accesibile
50Reţea hidrografică
uşor accesibilă pe 50 % din F.V.
30Reţea hidrografică
săracă şi greu accesibilă
10 Lipsă apa 0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor114
Tab. nr. 38 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI: – 200 puncte
1Procentul de împadurire
>20% 30 10-20% 20 1-10% 10 Fără pădure 5
2Procentul
subarboretului>70% din suprafaţă 30 40-70% din suprafaţă 20 <40% din suprafaţă 10 Fără subarboret 0
3 Regimul Crang >50% din suprafaţă
20Crâng
25-50% din suprafaţă15
Crâng10-25% din suprafaţă
10Crâng
<10% din suprafaţă
5
4Lungimea
lizierei>0,5 Km/ha 20 0,4-0,5 Km/ha 15 0,3-0,4 Km/ha 10 <0,3 Km/ha 5
5Culturi agricole
–mozaicare - 100 ha
6-7 specii 15 5-4 specii 10 2-3 specii 5Monoculturi
pe suprafeţe mari0
6Culturi agricole-
compoziţieLivezi, floarea
soarelui15
Porumb, plante furajere
10 Grâu, orz 5CartofiPăşuni
0
7
Perdele de protecţie: haturi,
terenuri necultivate
>10% din suprafaţă 20 7-10% din suprafaţă 15 4-6% din suprafaţă 10 <3% din suprafaţă 5
8Resurse de
hrană pe timpul iernii
>200 Kg/ha 50 100-200 Kg/ha 35 50-100 Kg/ha 20 <50 Kg/ha 5
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor115
Tab. nr. 38 (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ: - 250 puncte
1Ogoare
specializate pentru hrană
>5 ha /1000 ha padure
503-5 ha/1000 ha
pădure35
1,1-2,9 ha/ 1000 ha padure
200,1-1 ha culturi
specializate5
2
Hrana suplimentară % din necesar şi
distribuţia hrănitorilor
>50 % din necesar, uniform distribuit
5040-50% din necesar uniform distribuit
3520-40 % din necesar distribuit neuniform
2010-20 % din
necesar neuniform distribuit
5
3Combatere câini şi pisici hoinare
Se face tot timpul anului; sunt practic inexistente in teren
100Se face tot timpul
anului ; sunt prezente în număr mic în teren
75Se face tot timpul anului ; prezenţă
mare în teren50
Se face în sezonul de vânatoare şi sunt
prezente în teren25
4Remize în teren
agricol>0,5 % din suprafaţa
terenului agricol30
0,3-0,5% din suprafaţa terenului
agricol20
0,1-0,3% din suprafaţa terenului
agricolv10
<0,1 % din suprafaţa terenului
agricol0
5
Controlul pradatorilor naturali în condiţiile menţinerii
populaţiilor viabile
Recolta reprezintă> 50% din efectivul
evaluat20
Recolta reprezintă 30-50% din efectivul
evaluat15
Recolta reprezintă 10-30% din efectivul
evaluat10
Recolta reprezintă <10% din efectivul
evaluat5
Tab. nr. 38 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor116
Nrcrt
Factorul de mediuSpecificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: – 150 puncte
1
Chimizarea (pesticide)
agriculturii (% din suprafaţă)
Nu se folosesc 20Se folosesc până în 25% din suprafaţă
15Se folosesc
25-50% din suprafaţă10
> 50% din suprafaţă
0
2Mecanizarea
lucrărilor agricole (% din suprafaţă)
Nu se practică 20Se folosesc până în 25% din suprafaţă
15Se folosesc
25-50% din suprafaţă10
> 50% din suprafaţă
5
3 PăşunatNu se păşunează
în sezonul de vânătoare
30Se păşunează <10%
din F.V.25
Se păşunează pe 10-15% din suprafaţă
.15
Se păşunează <15% şi ilegal în păduri în sezonul
de vânătoare.
0
4 Braconaj Practic inexistent 30 20Braconaj cu arma si laţuri pe 20-30% din
suprafaţă10
Braconaj întâlnit sub toate formele
pe < 30% din suprafaţă
0
5
Nr.de caini şi pisici hoinare/1000 ha,
inclusiv însoţitori de turme
Practic nu există 25 1-2 /1000 ha 15 3-5 /1000 ha 5 >5/1000ha 0
6
Activităţi umane în F.V.(colectare de plante medicinale, material lemnos,
turism)
Nu sunt activităţi umane
perturbatorii în F.V.
25Nu sunt activităţi
umane perturbatorii în zona de cuibărit
20
Sunt activităţi perturbatorii pe
<50% din zona de cuibărit
10
Sunt activităţi perturbatorii pe
>50% din zona de cuibărit
0
Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu cocoş de munteTab. nr. 39
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor117
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI: - 400 puncte
1Temperaturi
minime în lunile mai-iunie, 0C
-4-20C 10 -2-00C 20 0-20C 30 <30C 50
2
Cantitatea de precipitaţii în
lunile mai-iulie (mm)
<160 10 161-180 20 181-200 30 >200 50
3.1
Media grosimilor maxime ale stratului de zăpadă (cm)
<20 50 21-40 40 41-60 30 >61 10
3.2Perioada cu strat
continuu de zăpadă (nr. zile)
<60 50 61-80 30 81-100 20 >101 10
4Frecventa
prundişurilorInexistenţă 0 pe 1/3 din supr. 20 pe 1/2 din supr. 40 unif. răsp. 50
5 Altitudinea 500-900 20 900-1200 30 1201-1800 50 >1801 40
6 Expoziţia N (peste 51%) 10 S (30-40%) 30 S (41-50%) 40 S (51-60%) 50
7Reteaua
hidrografică (km/km2)
<0,1 10 0,1-0,2 20 0,2-0,3 30 >0,3 50
Tab. nr. 39 - (continuare)©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor
118
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI: – 300 puncte
1 Grad împădurire >80% 50 Într 60-79% 40 Între 40-59% 30 <40% 20
2 Compoziţie Foioase cu răşinoase 50 Răşinoase cu foioase 40 Răşinoase 30 Răşinoase 20
3 Consistenţa 0,8-1,0 50 0,7-1,0 40 0,8-1,0 30 0,9-1,0 10
4 Vârsta (ani) Clase de v. normală 50 Predomină cl. V-VI 20 Predomină cl. III-IV 30 Predomonă cl. V 10
5Hrana naturală
(kg/ha)Între 46-300 50 Între 46-200 40 Între 31-45 30 <30 20
6Rarişti cu afin şi
ienupărpe 0,1 din suprafaţă 50 pe 0,05-0,1 din supr. 40
pe 0,01-0,05 din supr.
20 lipseşte 0
Tab. nr. 39 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor119
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ: - 100 puncte
1
Limitarea accesului în zonele de
cuibărit (4 mai-15 iulie)
100-81% 50 80-51% 40 50-31% 30 <30% 20
2Rezervarea
suprafeţei de rotit (5-10 ha)
150-81% 50 80-51% 40 51-31% 30 <30% 20
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: – 200 puncte
1 Păşunatul în pădure 51-100% 50 41-50% 40 31-40% 30 Nu se păşunează 0
2Câini şi duşm.ani
ex/1000 ha>15 50 11-15 40 6-10 30 1-5 20
3 Braconajul >4 cazuri 25 2-3 cazuri 20 1-2 cazuri 15 Nu sunt cazuri 0
4 Exploatări forestiere >21% din supr. 25 11-20% din supr. 20 1-10% din supr. 15 Nu se execută 0
5 Operaţiuni culturale >31% din supr. 25 21-30% din supr. 20 1-20% din supr. 15 Nu se practică 0
6 turismul >50% din supr. 25 21-49% din supr. 20 1-20% din supr. 15 Nu se practică 0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor120
Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu ieruncăTab. nr. 40
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI: - 350 puncte
1Temperaturi
minime în lunile apr.-iunie, 0C
< -30C 20 -2-00C 30 0-20C 40 >20C 50
2
Cantitatea de precipitaţii în
lunile mai-iulie (mm)
<120 20 120-160 30 161-200 40 >201 50
3.1
Media grosimilor maxime ale stratului de zăpadă (cm)
<20 10 21-30 20 31-40 40 >40 50
3.2Perioada cu strat
continuu de zăpadă (nr. zile)
<40 20 41-60 30 61-80 40 >81 50
4Frecv.
nisnsorilor în apr.-mai (zile)
<10 zile 10 10-14 zile 20 15-19 zile 40 >80 zile 50
5 Altitudinea 300-600 20 601-999 30 1000-1399 40 >1400 50
6 Expoziţia S (peste 50%) 50 S (30-49%) 40 pred. E sau V 30 pred. Nordic 20
7Reteaua
hidrografică (km/km2)
<0,1 20 0,1-0,2 30 0,21-0,3 40 >0,31 50
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor121
Tab. nr. 40 - (continuare)
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. FACTORI BIOTICI: – 300 puncte
1 Grad împădurire >80% 50 Într 60-79% 40 Între 40-59% 30 <40% 20
2 Compoziţie Foioase 50Pred. foioase cu ceva
răşinoase40
Răşinoase cu ceva foioase
30 Răşinoase 20
3 Consistenţa 0,7-1,0 50 0,8-1,0 40 0,8-1,0 30 0,9-1,0 20
4 Vârsta (ani) Clase de v. normală 50 Predomină cl. V-VI 20 Predomină cl. III-IV 30 Predomonă cl. I-II 30
5Hrana naturală
(kg/ha)Între 151-300 50 Între 46-150 40 Între 31-45 30 <30 20
6Frecvenţa alunului
pe 0,1 din suprafaţă 50 pe 0,05-0,1 din supr. 40pe 0,01-0,05 din
supr.30 lipseşte 10
Tab. nr. 40 (continuare)
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor122
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ: - 150 puncte
1
Limitarea accesului în zonele de cuibărit
100-81% 50 80-51% 40 50-31% 30 <30% 20
2Introducerea
arbuştilor (alun în special)
pe 1% din supr. 50 0,5-1% 40 0,1-0,5% 30 <0,1% 20
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: – 200 puncte
1 Păşunatul în pădure 51-100% 50 41-50% 40 31-40% 30 Nu se păşunează 0
2Câini şi duşmani
ex/1000 ha>15 50 11-15 40 6-10 30 sub 5 20
3 Braconajul >4 cazuri 25 2-3 cazuri 20 1-2 cazuri 15 Nu sunt cazuri 0
4 Exploatări forestiere >21% din supr. 25 11-20% din supr. 20 1-10% din supr. 15 Nu se execută 0
5 Operaţiuni culturale >31% din supr. 25 21-30% din supr. 20 1-20% din supr. 15 Nu se practică 0
6 Turismul >50% din supr. 25 21-49% din supr. 20 1-20% din supr. 15 Nu se practică 0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor123
Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu lupTab. nr. 40
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI – 200 de puncte
1Forma de relief predominantă
. Relief accidentat cu stâncării pe >20%
din suprafaţă.
2000
. Relief accidentat cu stâncării pe 10-20%
din suprafaţă.
150. Relief accidentat cu
stâncării pe1-10% din suprafaţă.
100 Relief plan 50
B. FACTORI BIOTICI – 400 de puncte
1Procentul de împădurire
Pădurea acoperă >70% din suprafaţă
100Pădurea acoperă 60-70% din suprafaţă
75Pădurea acoperă 50-60% din suprafaţă
50Pădurea acoperă
<50% din suprafaţă
25
2 TratamentulPreponderent tăieri rase, pe suprafeţe
mici 20
Preponderent tăieri progresive
15Preponderent tăieri
succesive10
Preponderent tratamentul
tăierilor grădinărite
5
3.Densitatea
cerbului la 1000 ha, de pădure
> 15 de cerbi pe 1000 ha.
100Între 15-11 cerbi pe
1000 ha. 80
Între 10 -5 cerbi pe 1000 ha.
60<5 de cerbi pe
1000 ha.40
4.
Abundenţa prăzii alternative
(caprior, mistret, capră neagră, etc.)
Efective abundente 80Efective relativ
abundente60 Efective reduse 40
Efective foarte reduse
20
5
Mărimea trupurilor de
pădure. Existenţa poienilor
Trupuri de pădure > 10 000 ha.. Poieni
pe >10% din suprafaţă
50
Trupuri de pădure între 5000 – 10000 ha.
Poieni pe 5-10% din suprafaţă
30Trupuri de pădure < 5000 ha. Poieni pe >5% din suprafaţă
10
Trupuri de pădure < 5000 ha. Poieni
pe < 5% din suprafaţă
5
6Ponderea claselor
de varstă
>50% din suprafaţă în clasele superioare de vârstă ( V, VI+) şi >20% în clasa I-a
de vârsta
50
40-50% din suprafaţă în clasele superioare de
vârstă ( V, VI+) şi >20% în clasa I-a de
vârsta
35
30-40% din suprafaţă în clasele superioare de vârstă ( V, VI+) şi 15-20% în clasa I-a de vârsta
20
<30% din suprafaţă în
clasele superioare de vârstă ( V, VI+) şi <10% în clasa I-
a de vârsta
5
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor124
Tab. nr. 40 - continuare
Nrcrt
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI –400 de puncte
1Pasunatul
Nu se practică 60Se practică pe <20%
din suprafaţa F.V.45
Se practică pe 20-30% din suprafaţa
F.V.30
Se practică pe >30% din suprafaţa
F.V.15
2Braconajul
Nu se braconează 100 1 caz anual 60 2 cazuri anual 20 >2 cazuri anual 0
3Numar de caini
la stana 3 buc/turmă, lipsa porcilor la stână
1003-5 buc/turmă, lipsa
porcilor la stână75
5-7 buc/turmă, lipsa porcilor la stână
50 >7 bucăţi 0
4 Folosirea otravii Nu se foloseste 100 1 caz anual 60 2 cazuri anual 20 >2 cazuri anual 0
5 Turism Nu se practică 40 Sezonier şi organizat 25Permanent şi
organizat10
Permanent şi neorganizat
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor125
Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu râs
Tab. nr. 41
Nr.crt.
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. FACTORI ABIOTICI – 200 de puncte
1Forma de relief predominantă
Culmi abrupte şi scurte.
Relief accidentat cu stâncării pe >20%
din suprafaţă.
150
Culmi abrupte şi scurte.
Relief accidentat cu stâncării pe 10-20%
din suprafaţă.
100
Culmi abrupte. Relief accidentat cu stâncării pe1-10%
din suprafaţă.
50Culmi fără stâncării.
0
2
Grosimea stratului de zăpadă.
Perioada medie cu strat de zăpadă
Strat de zăpadă < 20 cm. Perioada medie cu strat de zăpadă
<60 de zile
50
Strat de zăpadă >20cm. Perioada medie cu strat de
zăpadă între 60-75 de zile
40
Strat de zăpadă >20cm. Perioada medie cu strat de
zăpadă 75 -90 de zile
30
Strat de zăpadă >20cm. Perioada medie cu strat de
zăpadă >90 de zile
10
B. FACTORI BIOTICI – 510 de puncte
1Procentul de împădurire
Pădurea acoperă >70% din suprafaţă
110Pădurea acoperă 60-70% din suprafaţă
85Pădurea acoperă
50-60% din suprafaţă
50Pădurea acoperă
<50% din suprafaţă
25
2 TratamentulPreponderent tăieri rase, pe suprafeţe
mici 20
Preponderent tăieri progresive
15Preponderent tăieri
succesive10
Preponderent tratamentul
tăierilor grădinărite
5
3.
Densitatea căpriorului la 1000 ha, de
pădure
> 50 de căpriori pe 1000 ha.
200Între 30-49 de căpriori
pe 1000 ha. 150
Între 10 –29 de căpriori pe 1000 ha.
90<10 de căpriori pe
1000 ha.40
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor126
Tab. nr. 41 ( continuare)
Nr.crt.
Factorul de mediu
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
Specificstaţional
Pu
nctaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
4.Abundenţa prăzii alternative (cerb,
capră neagră, etc.)Efective abundente 130
Efective relativ abundente
90 Efective reduse 50Efective foarte
reduse 20
5
Mărimea trupurilor de
pădure. Existenţa poienilor
Trupuri de pădure > 10 000 ha..
Poieni pe >10% din suprafaţă
50
Trupuri de pădure între 5000 – 10000 ha.
Poieni pe 5-10% din suprafaţă
30
Trupuri de pădure < 5000 ha. Poieni
pe >5% din suprafaţă
10
Trupuri de pădure < 5000 ha. Poieni
pe < 5% din suprafaţă
5
6Ponderea claselor
de varstă
>50% din suprafaţă în clasele
superioare de vârstă ( V, VI+) şi >20%
în clasa I-a de vârsta
15
40-50% din suprafaţă în clasele superioare de vârstă ( V, VI+) şi >20% în clasa I-a de
vârsta
10
30-40% din suprafaţă în clasele superioare de vârstă
( V, VI+) şi 15-20% în clasa I-a de
vârsta
5
<30% din suprafaţă în
clasele superioare de vârstă ( V,
VI+) şi <10% în clasa I-a de vârsta
0
C. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI – 290 de puncte
1Pasunatul
Nu se practică 60Se practică pe <20%
din suprafaţa F.V.45
Se practică pe 20-30% din suprafaţa
F.V.30
Se practică pe >30% din suprafaţa
F.V.15
2Braconajul
Nu se braconează 150 1 caz anual 100 2 cazuri anual 50 >2 cazuri anual 0
3Numar de caini
la stana 3 buc/turmă, lipsa porcilor la stână
403-5 buc/turmă, lipsa
porcilor la stână25
5-7 buc/turmă, lipsa porcilor la stână
10 >7 bucăţi 0
4 Turism Nu se practică 40 Sezonier şi organizat 25Permanent şi
organizat10
Permanent şi neorganizat
0
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor127
Categoriile de factori utilizaţi în stabilirea bonităţii fondurilor de vânătoarepentru principalele specii de vâmnat sedentar
Tab. nr. 42
Nr.crt.
Specia de vânat- punctaj maxim -
Factori abiotici- punctaj maxim -
Factori biotici- punctaj maxim
-
Factori de cultură
cinegetică- punctaj maxim
-
Factori antropici negativi
- punctaj maxim -
Total- puncte -
0 1 2 3 4 5 6
1 Potârniche 300 200 250 250 1000
2 Lopătar 150 350 250 250 1000
3 Mistreţ 200 250 300 250 1000
4 Cerb comun 150 350 250 250 1000
5 Căprior 250 250 250 250 1000
6 Capră neagră 250 200 250 300 1000
7 Urs 200 300 200 300 1000
8 Iepure 300 250 250 200 1000
9 Fazan 400 200 250 150 1000
10 Cocoş de munte 400 300 100 200 1000
11 Ieruncă 350 300 150 200 1000
12 Lup 200 400 - 400 1000
13 Râs 200 510 - 290 1000
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor128
Limite de punctaj şi efective pe categorii de bonitate(date provizorii)
Tab. nr. 43Nr. crt.
Specia EfectivSuprafaţaAptă (ha)
Punctaj Densitatea la 1 000 ha habitat corespunzător*I II III IV I II III IV
1 Mistreţ 35 0006 000 000
(1 ex. la 172 ha)801-1 000 551-800 251-500 100-250 16-20 11-15 6-10 1-5
2 Cerb comun 35 0004 300 000
(1 ex. la 123 ha)801-1 000 551-800 301-550 50-300 16-20 11-15 6-10 1-5
3 Căprior 144 0006 500 000
(1 ex. la 45 ha)760-1 000 510-759 260-500 50-259 76-100 51-75 26-30 5-25
4 Urs** 5 6003 700 000
(1 ex. la 20 660 ha)840-1 000 640-839 440-639 50-439 21-25 16-20 11-15 2-10
5Capră neagră***
7 500500 000
(1 ex. la 67 ha)720-1 000 420-719 220-419 50-219 36-50 21-35 11-20 5-10
6 Iepure 1 040 00015 000 000
(1 ex. la 14,5 ha)501-1 000 380-500 251-379 50-250 201-400 151-200 101-150 25-100
7 Cerb lopătar 5 4002 000 000
(1 ex. la 370 ha)801-1 000 620-800 420-619 50-419 40-50 31-39 21-30 2-20
8 Fazan 282 000770 000
(1 ex. la 2,7 ha)751-1 000 501-750 251-500 50-250 751-1 000 501-750 251-500 50-250
9 Potârniche 132 0002 000 000
(1 ex. la 15 ha)755-1 000 501-734 251-500 25-250 151-200 101-150 51-100 5-50
10Cocoş de munte
8 300700 000
(1 ex. la 84 ha)620-1 000 420-619 220-419 50-219 31-50 21-30 11-20 2-10
11 Ieruncă 20 0001 300 000
(1 ex. la 65 ha)680-1 000 431-679 181-430 50-180 41-60 26-40 11-25 5-10
12 Lup** 3 9004 000 000
(1 ex. la 1 025 ha)600-1 000 301-599 200-300 50-200 6-10 3-5 2-3 1-2
13 Râs** 1 8003 000 000
(1 ex. la 2 000 ha)600-1 000 301-599 201-800 50-200 6-7 3-5 2-3 1-2
* Prin habitate corespunzătoare se înţeleg cele care satisfac nevoile de hrană, linişte şi adăpost pentru fiecare specie în parte. Aici se va avea în vedere pentru fiecare fond de vânătoare suprafaţa productivă pentru toate speciile ce habitează acolo.** La speciile URS, LUP şi RÂS densitatea este dată pentru 10 000 ha habitat corespunzător***Suprafaţa productivă este dată de suprafaţa golului alpin şi a pădurii considerată a fi propice existenţei caprei negre
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor129
Amenajarea unui fond de vânătoare trebuie să aibă în vedere efectivul fiecărei specii care o
populează. Desigur că efectivele optime determinate cu ajutorul cheilor ecologice se iau în considerare
în echiparea fondului cu amenajări şi instalaţii, iar efectivele reale pentru stabilirea hranei
complementare. Situaţia furajelor se modifică o dată cu normalizarea efectivelor.
Un proiect de amenajare va avea o temă care este de regulă formulată după cum urmează: Să
se întocmească proiectul de amenajare a fondului de vânătoare …………………. din judeţul
……………….
Această lucrare va avea următorul cuprins:
Cap. I. Descrierea generală a fondului de vânătoare- Situarea geografică
- Încadrarea în organizarea administrativă
- Limite şi vecinătăţi
- Căi de acces (drumuri, poteci)
- Condiţii staţionale
- condiţii geologice, geomorfologice
- condiţii climatice (temperaturi medii lunare, anuale şi temperaturi extreme), mai ales în perioadele de fătare
şi creştere a puilor
- condiţii edafice (principalele tipuri de sol) şi felul în care influenţează calităţile hranei vânatului şi săparea
vizuinilor
- condiţii hidrologice (ape curgătoare şi stătătoare); cum satisfac nevoile faunei sălbatice
- Sinteză climatică
- Condiţii de vegetaţie
- vegetaţia agricolă (culturi)
- vegetaţia de păşuni / fâneţe (tip asoc.)
- vegetaţia forestieră
- specii forestiere
- principalele tipuri de păduri cu descrierea lor
- Influenţe ale zootehniei şi industriei
Cap. II Studiul faunei- Principalele specii de vânat, efectivele lor pe ultimii 5-10 ani
- Ecologia şi biologia principalelor specii (particularităţi locale)
- Studiul bonitării pentru principalele specii
- Efective reale – efective normale
- Normalizarea efectivelor
- Stabilirea recoltei
Cap. III Modul actual de gospodărire- Paza
- Asigurarea hranei (naturală şi complementară)
- Zone de refugiu
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor130
- Situaţia braconajului
- Trofee obţinute în ultimii 5 ani
Cap. IV Măsuri privind utilizarea cât mai completă a potenţialului cinegetic- Creşterea potenţialului nutritiv
- Îmbunătăţire amenajărilor faţă de cele existente (pentru pază, observaţii, administrarea şi depozitarea hranei);
locuri de împerechere (rotit, boncănit)
- Calculul necesarului de hrană
- Ogoare de hrană pentru vânat (plantaţii speciale)
Cap. V Studiu economic- Cheltuieli
- cu hrana
- cu instalaţiile
- cu personalul
- diverse
- Venituri
comparaţie – bilanţ
Concluzii
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor131
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor132
Cap. VI. Amenajarea parcurilor şi rezervaţiilor cinegetice
În anumite condiţii vânatul poate fi crescut şi ocrotit în locuri speciale. Există în acest sens
două situaţii, cu excepţia crescătoriilor şi a ţarcurilor de creştere, care nu fac obiectul lucrării de faţă.
Prima situaţie pe care o avem aici în vedere este parcul de vânătoare. Acesta este un teren
întins, împrejmuit, în care este crescută în semilibertate o specie ce prezintă interes pentru vânătoare
(exemplu: Parcul Valea Lungă – pentru cerb lopătar).
În al doilea rând, ne vom referi la rezervaţia cinegetică, un teritoriu de regulă mult mai întins,
delimitat prin forme geografie (văi, ape, culmi). Este de dorit ca exemplarele speciei (speciilor ocrotite)
să nu depăşească decât în situaţii excepţionale limitele rezervaţiei, la aceasta contribuind destul de mult
şi măsurile de fixare a speciilor (hrană, apă, locuri propice împerecherii şi creşterii puilor etc.)
Parcul de vânătoare este o unitate de creştere şi înmulţire, de regulă a unei specii de vânat în
condiţii de semilibertate. Terenul împrejmuit corespunzător presupune o izolare totală. Un parc de
vânătoare presupune locuri de adăpost, hrană naturală şi în special locuri de adăpat şi scăldat. Hrana
servită complementar va însemna în raport cu nevoile animalelor un procent de 90 – 95%. Având în
vedere această pondere, va fi necesar ca hrana complementară să se constituie dintr-un număr mare de
sortimente, prin care să se asigure atât aportul de proteine, cât şi cel de minerale, mergând până la acele
microelemente strict necesare unei evoluţii cât mai bune a animalelor, atât în plan reproductiv, cât şi în
cel al realizării trofeelor. O particularitate o constituie existenta instalaţiilor, care înlesnesc recoltarea,
aceasta producându-se în interiorul parcului. Întreaga gamă de amenajări şi instalaţii depinde de specia
pe care o avem în parc.
Într-o oarecare măsură, acest tip de parc este pe cale să fie înlocuit de ţarcurile de creştere a
vânatului care, de regulă, presupun o înmulţire controlată până la un anumit nivel.
Rezervaţia cinegetică reprezintă o suprafaţă întinsă de teren care oferă condiţii bune şi foarte
bune pentru o anumită specie. Delimitarea se realizează pe limite naturale şi are ca obiectiv protejarea
speciei respective sub aspect numeric, dar mai ales sub aspectul valorii, motiv pentru care în legislaţia
la zi a căpătat denumirea de rezervaţie de genofond. Acestea ocupă astăzi o pondere de circa 2% din
fondul cinegetic al ţării şi are în vedere carnivorele mari, urşii, zimbri şi chiar cervidele. Amenajările şi
instalaţiile cu care sunt echipate aceste rezervaţii sunt mai numeroase decât într-un fond de vânătoare
obişnuit. Desigur că au în vedere în primul rând specia ocrotită, dar nu le ignoră nici pe celelalte.
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor82
PARTEA A II – A AMENAJAREA FONDURILOR DE PESCUIT
DIN APELE DE MUNTE
Creşterea păstrăvilor în apele de munte ca şi producerea peştelui de consum în păstrăvării a
constituit în permanenţă un obiectiv important al sectorului silvic, care a mobilizat atât specialiştii din
producţie şi cercetare, cât şi din învăţământ. Creşterea producţiei în general, cât şi creşterea producţiei
la unitatea de luciu de apă presupune aplicarea unor metode noi, cum ar fi producţia în viviere,
modernizarea procesului de producţie în păstrăvării, utilizarea unor furaje concentrate cu o mare
valoare nutritivă, selecţionarea de linii noi de păstrăvi ş.a.m.d. Aceasta presupune însă şi pregătirea
unui număr corespunzător de cadre specializate care, direct sau indirect vor avea sarcini în legătură cu
programele complexe de dezvoltare a salmoniculturii.
Zona propice dezvoltării salmonidelor adăposteşte un număr relativ mic de specii din această familie, a căror
recunoaştere se poate face şi cu cheia pe care o dăm în continuare:
Cheie de determinare pentru salmonide1a Gura mică, deschiderea nu ajunge în dreptul ochilor, dinţi
mici, căzători sau absenţi 2
1b Gura mare, deschiderea ei ajunge până în dreptul ochilor, se remarcă numeroşi dinţi ascuţiţi 3
2a Înotătoarea dorsală mare Lipanul
2b Înotătoarea dorsală normală, maxilarul inferior evident mai lung decât cel superior Coregonul mare
2c Înotătoarea dorsală normală, gura terminată într-un bot mic sau maxilarul superior mai lung decât cel inferior Coregonul mic
3aO bandă purpurie mai mult sau mai puţin evidentă în lungul liniei laterale, coada acoperite de numeroase pete întunecate
Păstrăvul curcubeu
3b Aceste caractere sunt absente 4
4aMarginea anterioară a înotătoarelor pectorale, ventrale şi anale albe strălucitoare; gura mică, solzii mici, în lungul liniei laterale în număr de 160-240
5
4b Marginea anterioară a înotătoarelor pectorale, ventrale şi anale nu sunt albe, solzii pot fi mici 6
5a Înotătoarele anale şi ventrale portocalii cu o dublă bandă neagră şi albă pe marginea lor anterioară Păstrăv fântânel
6a Solzi mijlocii (120-130 în lungul liniei laterale), 11-19 dispuşi între linia laterală şi înotătoarea adipoasă 7
6b Solzi foarte mici (180-220 în lungul liniei laterale), corp cilindric Lostriţă
7a Corpul colorat destul de variat, pe spate brun-verzui, este presărat cu pete roşii şi negre care apar şi pe înotătoare Păstrăv indigen
7b
Corp argintiu cu spatele gri-verzui, deasupra liniei laterale pete negre rotunde, rectangulare sau în formă de x; rar până la 6-8 ani pot apărea pete portocalii, roşii sau ruginii în lungul liniei laterale
Păstrăv de lac
Amenajarea fondurilor de pescuit
Aceste fonduri de pescuit se constituie ţinând cont de calităţile apelor:
- temperaturi medii: între 0 – 200C
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor83
- oxigen dizolvat în apă: 6-9 cm3/l
- pH: 7 – 8
Delimitarea lor se face pe cât este posibil pe limite naturale. Apele sau porţiunile de ape
poluate vor fi constituite în fonduri separate. Numărătoarea fondurilor se face pe judeţe. Pentru fiecare
fond piscicol se va întocmi un studiu care va avea următorul conţinut:
Cap. I. Descrierea generală a fondului de pescuit
- situarea geografică
- încadrarea în organizarea administrativă
- limite şi vecinătăţi
- căi de acces
- condiţii staţionale
- condiţii geologice, geomorfologice
- condiţii climatice (temperaturi medii lunare, anuale şi temperaturi extreme)
- condiţii edafice
- condiţii hidrologice (debit, pH, grad de oxigenare)
- sinteză climatică
- condiţii de vegetaţie (în apropierea apei)
- vegetaţia agricolă
- vegetaţia de păşuni
- vegetaţia forestieră (atât pe maluri cât şi în bazinul hidrografic)
- influenţe ale zootehniei şi industriei
- influente ale aşezărilor umane
Cap. II Studiul faunei
- principalele specii de peşti
- peştii secundari
- microfauna acvatică şi zooplanctonul
- hrana accesibilă
- bonitatea apei
- estimarea populaţiei piscicole (cantitativ şi calitativ)
Cap. III Modul actual de gospodărire
- amenajări existente
- paza fondului
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor84
- măsuri de îmbunătăţire a troficităţii apei
- măsuri de combatere a braconajului
- zone de refugiu
- producţia piscicolă
Cap. IV Măsuri pentru utilizarea cât mai completă a potenţialului salmonicol
- creşterea potenţialului nutritiv
- corectarea gradului de oxigenare
- diminuarea gradului de torenţialitate
- amenajări pentru promovarea puietului (topliţe etc.)
- creşterea capacităţii de adăpost a apei
Cap. V Studiu economic
Cheltuieli
- cu amenajările şi instalaţiile
- cu hrana
- cu personalul
- diverse
Venituri
- din pescuit
- din alte surse
Bilanţ
Cap. VI Concluzii
Bibliografie
În anexă se vor prezenta hărţi şi schiţe ale fondului de pescuit:
- o hartă a bazinului hidrografic la scara ≥1 : 20 000
- o schiţă a cursului apei pe care se menţionează instalaţiile, utilizând legenda cu semnele
convenţionale următoare:
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor85
În zonele în care intervin modificări importante în fondul de pescuit, prin captarea apei şi prin
amplasarea unor bazine de acumulare, se departajează ape neinfluenţate de acumulare şi ape influenţate
de acumulare, aceasta determinând şi rearondarea fondurilor de pescuit. Constituirea barajelor
prejudiciază în mod grav existenta salmonizilor în aval, producând pe perioada lucrărilor poluarea şi
practic distrugerea ecosistemului acvatic. Refacerea lui va fi cu atât mai lungă şi mai anevoioasă, cu cât
măsurile nu vor fi corespunzătoare şi mai ales cu cât va fi diminuat debitul apei. În aceste situaţii se vor
impune lucrări de îngustare şi amenajarea a albiei, deoarece debitul nu mai poate asigura un luciu de
apă de 30 – 40 cm adâncime, absolut necesar existenţei salmonizilor. Pe cât posibil, se va păstra din
motive ecologice şi economice unul din maluri, iar celălalt va fi realizat prin mişcări de sol.
Consolidarea lui se va face cu plantaţii de anin, salcie, plop etc. repopularea cu peşte a acestor porţiuni
se va executa doar după ce prin lucrările de amenajare se va asigura, la un nivel satisfăcător, capacitatea
biogenică a apei.
Acumulările de apă determinate de amplasarea barajelor vor trebui constituite ca fonduri de
pescuit aparte, deoarece comportă o gamă de lucrări diferite, au o productivitate specifică şi o populaţie
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor86
Zona păstrăvului (linie roşie)Zona lipanului (linie albastră)Zona clean-mreană, scobar (linie verde)Zona lostriţei (linie galbenă)Aşezări omeneşti – localităţi
Case şi cabane de vânătoare
Cantoane silvice
Păstrăvărie
Case şi cabane forestierePoteci de vânătoare sau turisticeDrum forestier
Drum naţionalCăi ferate forestiereZone oprite (culoare roşie)
Obstacole în calea urcării peştilor (cascade naturale)
Baraje artificialeTopliţe permanenteIndustrii care poluează apa
piscicolă uneori destul de diferită de cea de pe vechiul curs de apă. De altfel, este evident că fiecare
fond de pescuit se constituie într-un sistem unitar. În această accepţiune, prin unitatea de gospodărire
piscicolă se înţelege un tronson al unui curs de apă, un lac de acumulare, un lac natural etc., în care
condiţiile geografice, fizice, chimice şi biologice formează un ecosistem ce poate fi gospodărit unitar.
Pentru evitarea unor daune, pentru protecţia fondului piscicol, pentru conservarea şi dezvoltarea
normală a faunei piscicole din apele bazinului în care se amplasează barajul se cer respectate
următoarele condiţii, atât în construcţiile executate, cât şi în exploatarea ulterioară a acumulării:
- în aval de baraj se va asigura un debit permanent pentru dezvoltarea normală a faunei
piscicole, debit ce, de regulă, minim 10% din debit dar nu va putea fi mai mic de 100 l/s
pentru fiecare metru lăţime al albiei din aval de captare;
- în albia din aval de baraj se vor executa lucrări de amenajare piscicolă;
- barajul va avea prevăzut prin construcţie o scară pentru peşti, cu scopul de a asigura
trecerea acestora în perioadele de înmulţire;
- la intrarea apei în lacul de acumulare, în canalele de aducţiune, în staţiile de pompare sau
în turbine se va prevedea amplasarea unor dispozitive care să împiedice accesul peştilor;
- înainte de inundare cuveta lacului va fi curăţată de cioate, resturi vegetale, materiale de
construcţii etc., iar apoi aceasta va fi nivelată pe cel puţin o treime din suprafaţă, astfel
încât să se poată pescui cu unelte din reţea; aceste porţiuni vor fi menţionate de constructor
pe harta lacului;
- pentru cazul când în aval de acumulare se vor executa crescătorii de salmonide, se va
asigura gratuit un debit minim de 0,5 mc/s pentru alimentarea acestora;
- golirea lacului de acumulare se va face treptat, astfel încât să se evite antrenarea faunei
piscicole în aval de baraj; data efectuării operaţiunii de golire va fi comunicată în scris
beneficiarului folosinţei piscicole (Direcţia Silvică sau Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi
Pescarilor Sportivi) cu minim 10 zile înainte, pentru a putea lua măsuri în vederea salvării
faunei piscicole;
În general, prin aceste condiţii, precum şi prin alte măsuri şi prevederi se urmăreşte ca prin
lucrările executate să nu se producă dezechilibre ecologice care să afecteze ireversibil starea actuală a
cadrului natural.
Valorificarea piscicolă a apelor de munte este condiţionată de menţinerea capacităţii de
producţie ridicată şi, acolo unde este cazul, refacerea condiţiilor de existenţă prin executarea unor
lucrări şi amenajări corespunzătoare şi popularea sistematică cu alevini. Se apreciază că este necesar să
se asigure următoarele caracteristici dimensionale pentru apă aptă existentei salmonizilor:
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor87
- înălţimea stratului de apă 15 – 30 cm
- lăţimea cursului de apă 2 m
- debitul minim 250 l/s
- viteza apei 0,5 m/s
Deoarece flora acvatică endogenă şi exogenă, ca şi fauna specifică condiţionează existenta
populaţiei piscicole, iar ele sunt dependente de debit şi mai ales de constanta acestuia, acolo unde
variaţiile debitului sunt mari, se apreciază că apele respective nu pot fi luate în considerare pentru
gospodărire salmonicolă intensivă.
Amenajarea apelor curgătoare. Se are în vedere pentru menţinerea sau ameliorarea condiţiilor
de existenţă necesare salmonizilor. Prin lucrările de amenajare se urmăreşte pe de o parte realizarea de
condiţii de adăpost pentru peşte, iar pe de altă parte îmbunătăţirea caracteristicilor apei prin ameliorarea
caracterului torenţial (unde este cazul) şi oxigenare. Principalele lucrări de amenajare sunt pintenii,
cascadele podite, cascadele simple etc. Mijlocul artificial cel mai eficient se apreciază a fi cascada
podită care se execută ţinând cont de panta terenului, torenţialitatea albiei şi nevoile de adăpost ale
peştilor (fig. 29).
O mare atenţie se va acorda malurilor, care trebuie consolidate, vor fi apoi fixate locurile de
adăpat pentru vite, care se vor amenaja corespunzător, vegetaţia arborescentă de pe maluri prin
competiţie şi amplasare influenţează abundenta faunei exogene, temperatura apei şi condiţiile de
pescuit.
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor88
Amenajarea lacurilor de retenţie. Urmăreşte, pe lângă obiectivul lor principal, realizarea unor
condiţii cât mai bune existentei şi valorificării peştilor. Astfel, se va urmări şi aici consolidarea
malurilor prin lucrări de împietruire şi pe mal de plantare cu vegetaţie forestieră, unde este cazul.
Crearea noului ecosistem acvatic este un proces ce durează în linii mari cel puţin 6 – 8 ani. El poate fi
ajutat prin introducerea de plancton şi zooplancton din alte lacuri mai vechi, dar care se găsesc în
condiţii similare cu cel nou înfiinţat. O atenţie mare se va da acţiunii de populare cu peşte, care va avea
în vedere lanţurile trofice naturale, ceea ce implică adoptarea unor formule de populare care să includă
consumatori primari (boiştean, porcuşor, zglăvoc etc.), pe lângă consumatori secundari ce sunt
reprezentaţi în apele reci de păstrăvul indigen, păstrăvul fântânel, lipan şi lostriţă.
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor89
Figura 29. Cascadă podităa. secţiune transversală; b. secţiune longitudinală; c. vedere de sus (după P.
Decei)
Populările şi repopulările cu alevini vor urmări ca la fiecare hectar de luciu de apă curgătoare
să se asigure 10 000 alevini o dată la 3 ani, iar în lacuri 2 000 alevini, tot la acelaşi interval.
Cultura în viviere se organizează în apele lacurilor care îndeplinesc condiţii optime pentru
existenta salmonizilor. Ele se execută din plasă de sârmă sau plastic, cu ochiuri mici de 3 – 4 mm,
montate pe un schelet metalic de rezistenţă de formă dreptunghiulară având adâncimea de 2 – 4 m. Din
2 în 2 ani se introduc în aceste viviere 10 000 alevini la hectar. Regimul de nutriţie este intensiv,
comportând utilizarea de furaje combinate granulate. Se estimează ca posibilă o producţie anuală de 5
000 kg peşte la 1 ha de vivieră.
Mijloace de creştere a producţiei piscicole a apelor de munte
Creşterea efectivelor de salmonide se poate realiza prin măsuri de ocrotire şi de amenajare a
apelor. Măsurile de ocrotire se referă, în primul rând, la protejarea fondurilor piscicole, la care se
asociază crearea unor zone oprite pentru pescuit, ce însumează 20 – 25% din luciul de apă, amplasate în
locurile optime de dezvoltare a speciilor salmonicole. În situaţia că pescuitul se face doar pe bază de
autorizaţii, aceste zone nu îşi mai găsesc justificarea. Acolo unde condiţiile o impun, perioada de
pescuit poate fi mult mai redusă sau se poate interzice pescuitul.
Pentru realizarea unor condiţii cât mai favorabile de creştere şi dezvoltare, pe lângă măsurile
de practicare a exploatărilor numai pe suprafeţe mici, regenerarea rapidă a arboretelor etc., este indicat
să se dea atenţie plantării malurilor pentru asigurarea umbririi apei, deci evitarea încălzirii ei, cât şi
pentru faptul că arborii adăpostesc o entomofaună bogată, ce poate servi ca hrană peştilor.
Un rol însemnat în îmbunătăţirea condiţiilor de existenţă îl joacă şi amenajările ce se execută şi
care vizează restabilirea unor condiţii ce au fost alterate de cauze naturale sau artificiale. Dintre
amenajările cele mai frecvent întâlnite, amintim:
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor90
Cascada podită. Constituită dintr-un buştean gros de 40 – 50 cm, se amplasează perpendicular
pe firul apei şi se încastrează în mal pe o lungime de 1,5 – 2 m, la ambele capete. Peste el se aplică o
podea lată cât albia şi lungă de 2,5 – 3,5 m, în raport cu panta terenului. Partea din aval se fixează de
buştean, având grijă ca marginea să treacă peste acesta cu 40 – 50 cm, iar cea din amonte se fixează cu
o prăjină transversală şi se încastrează în fundul albiei, pentru a se evita dizlocarea cascadei. Lateral se
montează buşteni pentru a se evita erodarea malurilor, dar cel mai bine se construiesc pe margini
“căsoaie”. Apa care trece peste cascade, fiind dirijată de două bile numite “abătătoare”, are o cădere de
circa 50 cm, se oxigenează şi sapă o bulboană în care păstrăvul îşi găseşte adăpost şi hrană. Aceste
cascade creează cele mai bune condiţii de dezvoltare pentru peşti. Obişnuit, ele se construiesc în apele
ce au fundul albiei erodabil şi maluri înalte (fig. 29).
Barajul. Se execută din blocuri de stâncă şi bolovani pe porţiuni ale albiei cu eroziune redusă,
pentru ca apa să nu le
dizloce. Amplasat
transversal, barajul are o
înălţime de 50 cm şi o
lăţime de 80 – 100 cm,
iar lungimea sa nu va depăşi
6 8 m. în aval, el va fi
susţinut de o bilă
încastrată în ambele
maluri. Lateral, dacă este
cazul, malurile se
căptuşesc cu lespezi,
pentru a se evita erodarea. În spatele barajului se formează o porţiune de apă întinsă, adâncă şi mai
liniştită, în care se vor dezvolta o faună şi o floră mai bogate, iar peştii vor găsi mai uşor adăpost (fig.
30).
Cascada simplă. Se execută dintr-un buştean cu diametrul cu 35 – 40 cm, dispus transversal
peste curentul apei, şi se încastrează la ambele capete în mal, pe o lungime de 1 – 2 m. în spatele lui se
aşează fascine, bolovani şi pietriş, pentru ca apa să treacă peste buştean şi să formeze o bulboană în
aval. Aceste cascade sunt indicate pentru apele cu maluri joase şi albia cu o lăţime sun 8 m. construcţia
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor91
Figura 30. Baraj de piatrăa. secţiune transversală; b. secţiune longitudinală
simplă, costul scăzut ca şi posibilitatea de a fi executat de unul sau doi oameni, o fac avantajoasă în
raport cu alte amenajări (fig. 31).
Pintenul. Se execută în apele care au o mare variaţie a debitului şi cu albii late. Amplasarea lui
se face în punctele în care curentul apei loveşte în mal. Sunt cunoscute mai multe tipuri de pinteni, toate
însă se amplasează oblic faţă de mal şi cu unul din capete încastrat în el, fie că pintenul este format
dintr-un perete de bârne, fie că este format dintr-o “căsoaie”. În acest fel se evită erodarea malurilor şi,
totodată, în apa liniştită din spatele lor peştii găsesc adăpost şi hrană. Pintenii sunt indicaţi în apele în
care se practică plutăritul (fig. 32).
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor92
Figura 31. Cascadă simplăa. secţiune transversală; b. secţiune longitudinală
Scobitura în mal. Este, aşa cum sugerează denumirea, o excavaţie în mal executată cu scopul
de a oferi, în apele cu plutărit, un adăpost pentru peşti. Dimensiunile unei astfel de lucrări sunt de 1,5 –
2 m, atât în lungime, cât şi în lăţime. Dezavantajul ei constă în faptul că se colmatează foarte repede.
Arborele ancorat. Este lucrarea cea mai uşor de realizat, recomandabilă în apele cu adâncime
mică şi maluri joase. Arborele, cu vârful înspre aval, necurăţat de crăci, se ancorează cu sârmă de un
punct de pe mal, în locuri în care apa îl erodează. Prezenţa arborelui domoleşte curentul apei şi permite
dezvoltarea unei bogate faune, iar pentru păstrăvi constituie un loc de adăpost şi pândă (fig. 33).
Capra. Este o construcţie mobilă, de formă piramidală, cu baza pătrată sau triunghi echilateral,
cu latura de 1 – 1,5 m. unul sau doi pereţi ai caprei se căptuşesc cu scânduri pe o înălţime de 70 – 100
cm. La jumătatea înălţimii piramidei se execută o platformă pe care se aşează bolovani pentru a asigura
stabilitatea construcţiei. Capra se aşează în albie cu partea căptuşită înspre amonte, pentru ca în spatele
ei să rămână loc de adăpost. Caprele se utilizează acolo unde nu se pot executa alte lucrări cu efect mai
mare (fig. 34).
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor93
Figura 32. Pinten
Figura 33. Arbore ancorat
Figura 34. Capră
Trecătorile sau “scările pentru peşti”. Sunt indicate în cazul obstacolelor naturale sau
artificiale mai înalte de 1 m şi care se găsesc pe cursul apei (figura). Trecătorile sunt nişte canale săpate
în mal, cu o pantă de 1 : 12 până la 1 : 15. Secţiunea canalului este de 100 x 50 cm, iar apa trebuie să
aibă o înălţime de cel puţin 20 cm pentru ca peştele să poată trece. În unele situaţii se poate utiliza un
canal în care se instalează palete de retenţie a apei, de dimensiuni şi forme variabile (fig. 35).
Se utilizează, de asemenea, scări cu despărţituri complete sau scara cu contracurent. Aceasta
din urmă constă dintr-un tub în interiorul căruia se amplasează nişte pinteni aşezaţi în unghi ascuţit faţă
de fundul tubului şi care sunt încovoiaţi cu vârful înăuntru. Această construcţie creează un contracurent
ce frânează curentul principal în clipa în care apa din fundul scobiturii încearcă să treacă peste muchia
pintenului.
Mai recent, în străinătate, la obstacole mai înalte se execută ascensoare electrice automate, care
transportă peştele în amonte.
Pentru împiedicarea braconajului, “scările pentru peşti” aflate în funcţiune trebuie neapărat
păzite, altfel ele devin curse din care peştii pot fi foarte uşor prinşi.
În cazul cursurilor de apă cu un grad de torenţialitate ridicat, se va avea în vedre coroborarea
lucrărilor de ameliorare şi corectare a torenţilor cu lucrările de amenajare piscicolă, ca şi cu lucrările de
interes hidroenergetic. În astfel de situaţii, soluţiile adoptate pentru amenajarea piscicolă vor putea avea
caracter de unicat vizând, în final, menţinerea şi creşterea efectivului piscicol în noile condiţii.
Complexitatea amenajării ecosistemelor acvatice constă în faptul că, de cele mai multe ori,
această lucrare urmăreşte să redea mediului calităţi pe care acesta le-a pierdut, adeseori din cauze
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor94
Figura 35. Trecătoare pentru peştia. vedere generală; b. detaliu
antropogene. Reţeaua hidrografică a apelor de munte a suferit mai puţin decât restul reţelei hidrografice
influenţa unor factori legaţi de industrializare, chimizări, defrişări etc.; este foarte probabil ca, sub
raportul productivităţii piscicole, apele de munte să fi avut de suferit şi din alte cauze, cum ar fi:
braconajul, utilizarea cursului de apă de către zootehnie şi construcţii etc. Ca urmare, pentru o mai bună
valorificare a apelor de munte, vor trebui asigurate, într-o mai mare măsură, lucrări de întreţinere,
protecţie şi creştere a potenţialului lor biologic. În această situaţie, o mai mare atenţie în amenajarea
lacurilor şi mai ales a celor de retenţie va asigura o sensibilă creştere a producţiei piscicole.
În întreţinerea bazinelor acvatice, de mare importanţă este menţinerea şi consolidarea
malurilor. Astfel, locurile de adăpat trebuie amenajate corespunzător, sub forma unei platforme parţial
suspendate deasupra apei şi, bineînţeles, interzicerea adăpatului în restul albiei. Defrişările în lungul
apelor pot cauza efecte nedorite asupra condiţiilor de existenţă a peştilor (temperatură, hrană etc.). Nu
sunt însă de dorit ape complet umbrite, deoarece aceasta se repercutează negativ asupra varietăţii hranei
animale şi asupra dezvoltării vegetaţiei acvatice. Lucrările de corectare a albiei pot distruge locurile de
adăpost, vegetaţia acvatică şi pot produce dezechilibre între categoriile de consumatori, fapt pentru care
se cere păstrarea, pe lungimi cât mai mari, a cursului natural.
Toate intervenţiile făcute prin diferitele lucrări amintite mai sus influenţează direct şi indirect
efectivul piscicol, fapt pentru care trebuie precizat că, alături de ele, se impun de multe ori intervenţii
cu efecte directe asupra componentei piscicole. Astfel, recoltarea într-un anumit regim a efectivului
piscicol poate favoriza o specie sau alte, aşa cum o permite pescuitul cu caracter industrial. Păstrarea
unor anumite raporturi cantitative între specii duce la realizarea unui echilibru artificial. O altă cale o
constituie populările masive cu alevini sau chiar adulţi, care schimbă raporturile cu ceilalţi componenţi
ai ecosistemului, dar permit şi o intensă recoltare. Utilizarea metodelor biologice prezentate, ca şi
folosirea materialului selecţionat la repopulări, stabilirea unor veritabile formule de populare a apelor,
cum ar fi păstrăv – boiştean – porcuşor, amenajarea locurilor de reproducere etc. pot influenţa, în mare
măsură, producţia piscicolă a apelor de munte.
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor95
©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor82