amdec
DESCRIPTION
Amdec exempluTRANSCRIPT
ECHIPA DE LUCRU LA TEMA “STUDIUL AMDEC”: BUJOR B. GABRIELA (născută ZAHARIA) – M&ICANDRONIC M. DANIELA (născută CREŢU) – M&ICIVANCIUC V. CARMEN (născută MIRONOIUC) – MMK
STUDIUL AMDEC
I. CONSIDERAŢII GENERALE
AMDEC este o metodă inductivă care permite studiul sistematic al cauzelor şi efectele defectărilor care afectează componentele unui sistem (produs, maşină sau procedeu). Metoda urmăreşte evaluarea previzională a fiabilităţii sistemului, analizând în mod sistematic diverse defectări pe care acesta le poate avea în cursul utilizării sale. Este deci o medotă calitativă de fiabilitate, care permite prevederea riscurilor de apariţie a defectărilor, evaluarea consecinţelor lor şi stabilirea cauzelor. Metoda are ca obiectiv principal obţinerea calităţii optimale de către un sistem. Pentru aceasta trebuie examinate în mod sistematic defectările potenţiale, evaluată gravitatea consecinţelor lor, asigurată detectarea, declanşate acţiunile corective în funcţie de gradul lor de criticitate.
AMDEC este o tehnică de analiză exhaustivă şi riguroasă de muncă în grup, foarte eficientă datorită punerii în comun a experienţei şi competenţei fiecărui participant. Această metodă identifică acţiunile corective ce trebuiesc aplicate pentru ameliorarea sistemului.
În condiţiile creşterii pretenţiilor de calitate ale clineţilor, de creştere a complexităţii produselor, a scăderii perioadelor de proiectare şi lansare trebuie să existe o planificare sistematică a calităţii. Motivul e extrem de simplu şi de intuitiv: defectele care pot fi evitate iniţial nu trebuie să fie corectate mai târziu.
Principiul de prevenire răspunde unei analize sistematice şi evaluării resurselor potenţiale de erori susceptibile a se produce în toate fazele realizării unui proiect. Noile metode ale proiectării sistematice ale calităţii sunt răspunsuri la noile nevoi, ele trebuie să permită analiza şi eliminarea defectelor potenţiale încă din stadiul de proiectare şi implementare, astfel încât tot mai des se întâlneşte noţiunea de “proiectare a calităţii”.
În practică s-a demonstrat că costurile pentru corectarea unui defect nedetectat într-o etapă anterioară cresc de 10 ori de la un stadiu de implementare la altul.
AMDEC este o metodă de analiză, care încearcă să pună în comun competenţele grupurilor de muncă implicate într-un proces de producţie, în vederea elaborării unui plan de măsuri ce au ca scop creşterea nivelului calitativ al produselor, proceselor de muncă şi a mediilor de producţie.
Derularea AMDEC constă în a inventaria modul de detectare a slăbiciunilor componentelor şi evaluarea efectelor asupra ansamblului de funcţiuni a sistemului şi de ai analiza cauzele.
II. OBIECTIVELE AMDEC
Fiind o metodă de analiză critică, AMDEC are obiective extrem de clare, orientate spre:- determinarea punctelor slabe ale unui sistem tehnic- căutarea cauzelor iniţiatoare ale disfuncţionalităţii componentelor- analiza consecinţelor asupra mediului, siguranţei de funcţionare- prevederea unor acţiuni corective de înlăturare a cauzelor de apariţie a defectelor- prevederea unui plan de ameliorare a calităţii produselor şi mentenanţei- determinarea necesităţilor de tehnologizare şi modernizare a producţiei- creşterea nivelului de comunicare între compartimente de muncă, persoane, nivele ierarhice.
Deci, obiectivul principal al metodei AMDEC este de a obţine calitatea optimă pentru un produs/proces/mediu studiat.
1
III. INIŢIALIZAREA AMDEC
a). Identificarea produsului de studiatSpre studiul şi analiza AMDEC supunem imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA
MP210.b). Stabilirea variantei AMDEC de aplicatPrin metoda AMDEC vom urmări evaluarea previzională a fiabilităţii imprimantei cu jet de cerneală
CANON PIXMA MP210, analizând în mod sistematic diversele defectări pe care aceasta le poate avea în cursul utilizării sale. Deci e o metodă calitativă de fiabilitate, ce permite:
- prevederea riscurilor de apariţie a defectărilor- evaluarea consecinţelor- stabilirea cauzelor
Vom - examina sistematic - detectările potenţiale - evalua gravitatea consecinţelor lor
- asigura detectarea - declanşa acţiuni corective în funcţie de gradul lor de criticitate.
c). Constituirea echipei de analizăAMDEC face apel la experienţă şi asamblează toate informaţiile deţinute de diferitele echipe de muncă
implicate. Deci, AMDEC e o metodă de analiză care încearcă să pună în comun competenţele grupurilor de muncă implicate într-un proces de producţie, în vederea elaborării unui plan de măsuri ce au ca scop creşterea nivelului de producţie. În acest fel se permite evoluţia concluziilor trase de fiecare membru şi se evită ca acestea să rămână la nivel de persoană. E motivul pentru care analiza se face în grup. Metodele de muncă în grup trebuie să fie cunoscute şi practicate, în scopul de a asigura o eficienţă optimală grupului. Este un criteriu esenţial de reuşită.
Ca urmare, e necesară constituirea unei echipe multidisciplinare, care să poată identifica cauzele de fond ale apariţiei defectelor. Din echipă vor face parte, minimal, reprezentanţi ai compartimentelor de: proiectare, de asigurare a calităţii şi mentenanţă, precum şi reprezentanţi ai utilizatorilor. Activitatea grupului va fi condusă de un animator, bun cunoscător al metodei.
Componenţa echipei de analiză, actorii metodei Iniţiatorul este persoana/serviciul care are iniţiativa de a declanşa studiul şi de a alege subiectul
analizei.În această situaţie iniţiatorul este directorul compartimentului de marketing.
Decidentul este persoana cu responsabilitate din întreprindere, care are puterea de a exercita o alegere definitivă. Aceasta va lua deciziile finale referitoare la cost, calitate şi termene.Cel investit cu asemenea competenţe, de a lua decizia finală, este managerul firmei, deci acesta e
decidentul.
Animatorul este garantul metodei, organizatorul activităţii grupului. El precizează ordinea de zi a întâlnirilor, conduce reuniunile, asigură secretariatul şi urmărirea avansului studiului. Animatorul trebuie să fie un bun generalist, un bun cunoscător şi profesionist, să pregătească şi să analizeze corect, să folosească oameni corecţi, punctuali, trebuie să ştie să asculte; să fie capabili să ghideze analiza către obiectivul impus; să nu dramatizeze sau să nu genereze situaţii de conflict. Se recomandă ca animator să fie o persoană din exteriorul firmei, sau cel puţin din exteriorul compartimentului în cauză, pentru ca acesta să poată anima membrii grupului.S-a preferat să se angajeze un consultant de la o altă firmă în vederea animării şi organizării activităţii grupului de analiză.
Grupul de analiză poate fi constituit din 5 până la 8 persoane, responsabile şi competente, cu bune cunoştinţe despre sistemul studiat – imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA MP210 – şi care
2
ar putea aduce informaţii necesare analizei (nu se poate discuta decât despre ceea ce se cunoaşte bine).Persoanele ce vor face parte din grupul ţintă sunt:
- un tehnician de la creaţie – biroul de proiectare- un tehnician de la compartimentul de producţie- un tehnician de la compartimentul de asigurare a calităţii- un reprezentant client (pentru AMDEC produs/client)- un expert în domeniul IT (Information Technology)
Ca urmare, AMDEC este orientată către:- produs – proiect: AMDEC permite urmărirea şi analiza produsului – a imprimantei CANON
cu jet de cerneală – încă din stadiul de proiectare, încercând să evidenţieze care sunt defectele posibile şi implicaţiile acestora asupra utilităţii produsului final
- produs – proces – AMDEC permite validarea tehnologiilor de realizare a produsului - a imprimantei CANON cu jet de cerneală – astfel încât să fie asigurată o fabricaţie eficientă a acesteia.
- Mijloc de muncă – utilaj – AMDEC e focalizat pe analiza mijloacelor de producţie, în scopul diminuării numărului de rebuturi, a ratei de detectare şi creşterii fiabilităţii şi disponibilităţii.
Planificarea reuniunilor
E destul de dificil de a reuni minim 5 persoane de un anumit nivel ierarhic (adeseori sunt puţin disponibile). Acesta e motivul pentru care trebuie planificate toate fazele, începând cu “iniţializarea” până la “acţiuni propuse” , respectând în general o frecvenţă de o jumătate de zi la fiecare 15 zile.
Fişa de animaţieAceasta va acompania studiul pe toată durata lui; se va regăsi în toate fazele, începând cu iniţializarea.
1. PRODUSUL UTILIZAT FRECVENT: Imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA MP210
Trăim într-o lume informatizată cu organizaţii bine structurate şi dotate cu apartură hi-tech pentru a fi eficienţi, a fi productivi şi a mări calitatea produselor finite ale muncii noastre.
Chiar dacă se tinde spre o lume în care să existe “biroul hârtie”, un calculator fără imprimantă e ca trupul fără membre. Rezultatul muncii pe calculator e vizibil, concret pe foaia de hârtie mai ales atunci când lucrezi cu documente virtuale de tip *.jpg (poze, imagini), *.txt sau *.doc (text), *. xls (calcul tabelar), *.cdr (grafică). Imprimarea rezultatelor prelucrării computerizate a datelor e o operaţiune pe care o executăm zilnic la serviciu. Totul pare uşor şi frumos la început când aparatura e nouă, dar pe măsură ce uzezi de ea, apar tot mai multe probleme, adică chiar şi acele defecţiuni minore pot îngreuna munca, slăbeşte ritmul, cresc cheltuielile pentru achiziţionarea resurselor necesare, scade eficienţa, diminuează buna dispoziţie şi finalizarea lucrărilor de bună calitate devine un moment necunoscut sau îndepărtat faţă de termenul stabilit pe lucrare, căci suntem dependenţi de nişte dispozitive tehnice perfectibile.
În timp, ajungem să cunoaştem metehnele şi capriciile imprimantei pe care o folosim la birou şi să descoperim noi şi noi motive care-i încetinesc funcţionarea. De multe ori, intervenţiile pentru service le facem personal sau sub îndrumarea administratorului de sistem atunci când cunoştinţele noastre despre întreţinere şi reparaţie depăşesc limita competenţelor noastre. De cele mai multe ori efectele disfuncţiilor sunt uşor reparabile şi cauzele defectării reuşim să le îndepărtăm pentru o lungă perioadă de timp.
În concluzie, toată aparatura e reparabilă, înlocuibilă dar provoacă fluctuaţii de productivitate când începe să dea semne de uzură fizică.
Disfuncţionalităţi apărute la imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA MP210:a. umplere cu praf şi înfundarea orificiilor capului de imprimareb. terminare cerneală din cartuşc. uscare cerneală în cartuş
3
d. rupere ax motor pentru mişcarea ansamblului capului de imprimaree. rupere curea folosită pentru a mişca ansamblul capului de imprimare de-a lungul paginiif. descentralizarea stabilizatorului ce asigură mişcarea precisă şi controlată a ansamblului capului de
imprimareg. poziţionare incorectă a tăviţei după încărcarea cu hârtieh. oprire rolere ce trag hârtia din tăviţă prin ghidaji. imposibilitatea alimentării automate cu hârtie – disfuncţii electronice la rola de tragere a hârtieij. scurtcircuitul spirelor motorului pentru încărcarea hârtieik. scurtcircuit componente electronice din circuitul de control care activează motorul de tragere al
hârtieil. conectare incorectă a porturilor de legătură între imprimantă şi computerm. uscarea incompleta a cernelii depuse pe stratul de hârtien. configurare incorectă a imprimanteio. instalare incorectă a driver-ului imprimanteip. blocarea hârtiei în interiorul imprimantei q. scoaterea şifonată (tip armonică) a hârtiei imprimate r. imprimanta emană un miros ciudat în timpul operării – uleiul utilizat pentru protejarea cuptorului se
evaporă
2. CORELARE TRIPLETA CAUZĂ – MOD – EFECT
În analizarea disfuncţiilor unui sistem/produs/proces/servicii există mai multe puncte de vedere, mai multe moduri de percepere a problemei respective şi de interpretare a ei:
- orice sistem se poate descompune în subsisteme- modul devine efect pe un nivel de descompunere superior- modul se poate confunda uşor cu o cauză sau cu un efect
Să analizăm tripleta CAUZĂ – MOD – EFECT pentru disfuncţia: imposibilitatea tragerii hârtiei din tăviţa de alimentare.
Sistem (utilizator + imprimantă) tipăresc documente date de manager.
4
Ansamblu Alimentator
Imprimantă Ansamblu
Oprire ansamblu de încărcare a
hârtiei
Scurtcircuit alimentator
Ardere componentă electronică (tranzistor)
Fluctuaţie alimentare
reţea
Oprire ansamblu de încărcare a
hârtiei
Oprire ansamblu de încărcare a
hârtiei
Scurtcircuit alimentator
Scurtcircuit alimentator
Ardere componentă electronică (tranzistor)
Ardere componentă electronică (tranzistor)
Fluctuaţie alimentare
reţea
Defecţiune post/staţie de transformare
electrică
Utilizator şi imprimantă
stau
Misiune neîndeplinită
Cauză Mod Efect
Mod
Efect
Cauză
Cauză
Utilizator şi imprimantă
stau
Efect
Efect
Efect
Cauză
Cauză
Mod
Mod
Mod
Tripleta
Tripleta
Tripleta
Manager Utilizator + Imprimantă
Utilizator ImprimantăNivel înţeles de utilizatorul imprimantei
Nivel înţeles de operatorul
service
Nivel înţeles de administratorul
de reţea
Nivel înţeles de manager
Nivel înţeles de proiectant
3. ANALIZA FUNCŢIONALĂ EXTERNĂ
Pentru analiza defecţiunilor imprimantei, e necesar să se identifice corect mai întâi la ce foloseşte aceasta: adică de a vedea care sunt funcţiile pe care o imprimantă trebuie să le îndeplinească pe toată durata vieţii sale. Noi vom trata mai pe larg aspectul tehnic: AMDEC. Analiza va permite să obţinem o sinteză care să conducă la o situaţie fiabilă în plan tehnic, dar şi în plan economic. Analiza funcţională e strict necesară pentru a construi riguros un sistem. Toate informaţiile despre evoluţia unui bun folosit sunt menţionate în Caietul de Sarcini, care prin demersul său original şi riguros, constituie un mijloc metodologic indispensabil obţinerii calităţii în concepţie şi va interveni în diferitele etape ale unei acţiuni de Analiza Valorii într-un mod mai mult sau mai puţin interactiv.
a. Schema Imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA MP 210
FP = pune în valoare elementele înscrise pe hârtie utilizând imprimanta
grup verbal ME1 ME2
FP (funcţia principală) = tipărire (copiere, scanare) pe hârtieFR1 - funcţii restrictive, rezistă la mediul exteriorFR2 - respectă reglementările
1. tensiune de alimentare 100-240V, 50/60Hz2. compatibilitate computer cu program de instalare Windows 2000, XP3. cablul de alimentare(USB) să nu fie dezizolat, tras forţat din priză şi să nu fie înnădit cu alte
prelungitoare4. înainte de instalare driver imprimantă se utilizează program antivirus5. hârtia se alege de calitate corespunzătoare imprimării (de ex. hârtie pentru invitaţii, diplome,
poze)6. la comanda pentru imprimare, trebuie ales formatul paginii, culorii, orientare şi alţi
parametri (calitate, nr. de coli de hârtie), la comanda pentru copiere documentul original se plasează în loc special
5
Roza funcţiilor
INCLUDEPICTURE "http://tbn3.google.com/images?q=tbn:Eie_Amn4kk1XkM:http://www.tonermarket.ro/admin/termekkepek/1782imprimanta.jpg" \* MERGEFORMATINET FP
FR1 FR2
Imprimanta
Mâna Hârtie
Mediu exterior
Reglementări
7. pentru realizare poze trebuie aleasă hârtie corespunzătoare, format, rezoluţie, conectare
corectă a cablului USB de la aparatul foto, cameră, telefon (PickBridge).8. în caz de înlocuire, manipularea cu precauţie a cartuşului de cerneală şi introducerea corectă
în locul corespunzător (pentru color şi respectiv negru)9. din punct de vedere legal non-toxic
FR1 rezistă la mediul exterior1. imprimă la temperatura 5-350C2. umiditate 10-90 umiditate relativă (fără condens)3. greutate 5,9kg
Se negociază fiecare funcţie, se stabileşte importanţa funcţiilor. Unele funcţii sunt fixe altele variază între anumite limite. Toate funcţiile restrictive conduc la caietul de sarcini.
4. ANALIZA INTERNĂ (reprezintă faza din ciclul de viaţă a produsului în care acesta este analizat funcţional)
Se detaliază diferitele elemente analizate pentru AMDEC.
Bloc diagramă funcţională
Analiza disfuncţiunilorCriterii de analiză:
gravitatea detectabilitatea securitatea
Gravitatea (G) – evaluează efectul disfuncţiunii, este resimţită de utilizator, se poate exprima în funcţie de timpul de remediere.
6
Flux principal
Flux buclat
Limitele studiului
Mână
Hârtie
Buton pornireCarcasă
Ansamblu cap de imprimare
Ansamblu încărcare hârtie
Rolere, motor
Cartuş
Cap imprimare, motor, curea
Alimentator
Port de conectare la
reţea
Tava, ghidajul hârtiei
Descrierea criteriului G
1hTimp de remediere4h 2
Detectabilitatea(D) – este dată de posibilitatea ca o disfuncţiune să poată fi identificată când cauza de apariţie a acesteia există.
Descrierea criteriului DExistă un risc scăzut ca detecţia să nu fie eficientă
2
Securitatea(S) – se exprimă relativ la efectele disfuncţiunii
Descrierea criteriului SFără influenţă, nu afectează bunurile şi mediul înconjurător
1
5. FIŞĂ AMDECObiectiv: obţinerea rapidă de ameliorării, prin acţiuni asupra punctelor „critice”.
FIŞA AMDEC NR. 1Firma: SC ELROM BACĂUProces/Produs/Utilaj/Acţiune: Reparare produse electrice şi electroniceObiectivele studiului: Defecţiune imprimantă CANON PIXMA MP 210Data declanşării studiului: 17.11.2008
Funcţie/ subansamblu
produs
Mod de disfuncţiune
Cauză Efect F G D C Acţiuni corective
Tipărire/ansamblu încărcare hârtie
Scurtcircuit alimentator
Ardere componentă electronică
Oprire ansamblu de încărcare a hârtiei
1 2 2 4 Înlocuire alimentator
Tipărire/ansamblu cap de imprimare
Rupere ax motor pentru mişcarea ansamblului capului de imprimare
Defect de material
Oprire ansamblu cap de imprimare
2 2 2 8 Înlocuire motor ansamblu cap de imprimare
Tipărire/ansamblu cap de imprimare
Rupere curea folosită pentru a mişca ansamblul capului de imprimare de-a lungul paginii
Îmbătrânire Oprire ansamblu cap de imprimare
3 2 2 12 Înlocuire curea
Tipărire/ansamblu încărcare hârtie
Oprire rolere ce trag hârtia din tăviţă prin ghidaj
Defecţiune motor
Oprire ansamblu de încărcare a hârtiei
1 2 2 4 Înlocuire motor ansamblu încărcare hârtie
Tipărire/ansamblu încărcare hârtie
Scurtcircuitul spirelor motorului pentru încărcarea hârtiei
Supracurent alimentare reţea
Oprire ansamblu de încărcare a hârtiei
3 2 2 12 Înlocuire motor ansamblu încărcare hârtie
Tipărire/ansamblu încărcare hârtie
Scurtcircuit componente electronice din
Arderea componentelor electronice
Oprire ansamblu de încărcare a
1 2 2 4 Înlocuire componentă electronică
7
circuitul de control care activează motorul de tragere al hârtiei
hârtiei
Tipărire/ansamblu cap de imprimare
Umplere de praf şi înfundarea orificiilor capului de imprimare
Mediu poluat Oprire ansamblu cap de imprimare
2 2 2 8 Curăţare cap imprimare
Tipărire/ansamblu cap de imprimare
Descentralizarea stabilizatorului ce asigură mişcarea precisă şi controlată a ansamblului capului de imprimare
Poziţie neadecvată
Oprire ansamblu cap de imprimare
1 2 2 4 Reglarea stabilizatorului
Tipărire/ porturi de legătură între imprimantă şi computer
Conectare incorectă a porturilor de legătură între imprimantă şi computer
Îndoire terminal Nepornire 3 2 2 12 Verificare şi conectarea corectă a legăturilor
Tipărire/ansamblu cap de imprimare
Scurtcircuitul spirelor motorului pentru pentru imprimare
Supracurent alimentare reţea
Oprire ansamblu cap de imprimare
4 2 2 16 Înlocuire motor ansamblu cap de imprimare
Formulă de calcul a criticităţii: C = F x G x D
Moduri generice de disfuncţiune:Pierderea funcţiei:
8
Funcţionare prevăzută
Funcţionare reală
Exemple de cauze:
Tip de produs Electronice/electromecanice
Cauze interne materiale Îmbătrânire, ardere componente electronice
Cauze legate de mediu şi de exploatare PrafParaziţi
Cauze legate de om şi de mijloacele de producţie
Montaj, reglareSupracurent alimentare cu energie
6. HISTOGRAMA CRITICITĂŢII
9
Tipuri de disfuncţiun
Scurtcircuit alimentator
oprire rolere, scurtcircuit, componente,
descentralizarea
stabilizatorului
Rupere ax motor,
umplere de praf
Rupere curea, scurtcircuitul
spirelor, conectare incorectă
Scurtcircuitul spirelor
motorului pentru pentru imprimare
4 4 4 4
2 2
3 3 3
1
PRAG DE CRITICITATE TOLERABILĂ
Criticitate
7. PLANUL DE AMELIORARE
Urmăreşte tratarea prioritară a disfuncţiunilor critice referitoare la zgomot, praf, vibraţii De exemplu, la defecţiuni precum conectarea incorectă a porturilor, plasarea incorectă (când
apare zgomot), umplerea de praf a capului de imprimare se remediază pe loc, dar la înlocuire de elemente componente se face apel la firma specializată.
Dacă defectul este mai grav şi reparaţiile presupun costuri mari, se preferă cumpărarea unei noi imprimante.
Dacă se determină că hârtia este cauza disfuncţiunilor imprimantei, se schimbă topul de hârtie cu unul recomandat în specificaţiile ei de funcţionare
Dacă după toate încercările de remediere tot nu funcţionează corect imprimanta, se verifică dacă a fost facută revizia tehnică la numărul de imprimări recomandat în cartea tehnică a imprimantei şi se apelează la operatorul service specializat
La un număr mare de imprimante se preferă crearea unui service propriu, cu speciliaşti în domeniu.
10
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 Criticitate