ambreiajul -tofan

7/31/2019 AMBREIAJUL -TOFAN

1/25

Cuprins

Argument

CAPITOLUL I Ambreiajele mecanice

1.1 Principiul de functionare si clasificareaambreiajelor mecanice

1.2 Constructia instalatiei ambreiajului

1.3 Materialul utilizat

CAPITOLUL II Procesul tehnologic de intetinere2.1 Intretinerea ambreiajului

2.2 Defecte si remedieri

2.3 Repararea ambreiajuluiCAPITOLUL III Norme de tehnica securitatii sisanatatii muncii

Bibliografie


2/25

ARGUMENT

Ambreiajul ndeplineste urmatoarele functii :

Cuplarea progresiva a motorului, care se afla n functiune, cu restultransmisiei, permitnd automobilului pornirea pornirea dupa loc ;

Decuplarea transmisiei de motor, la oprire ;

Decuplarea si cuplarea transmisiei n timpul deplasarii automobiluluipentru efectuarea schimbarii treptelor de viteza ;

Protejarea celorlalte organe ale transmisiei la suprasarcini (prin

patinare).

Pentru a realiza aceste functii, ambreiajul trebuie sa ndeplineasca anumiteconditii, si anume :

Sa permita o cuplare lina, fara socuri, ntre motor si transmisie, evitndpornirea brusca de pe loc a automobilului si socurile n organeletransmisiei ;

n stare cuplata, sa asigure transmiterea momentului motor, fara

patinare ;

Sa asigure evacuarea caldurii ce se produce ntre suprafetele lui defrecare, n timpul cuplarii ;

Sa permita decuplarea rapida si completa a motorului de restultransmisiei, pentru ca schimbarea treptelor cutiei de viteza sa se facafara socuri ;

Sa nu necesite eforturi mari pentru decuplare, din partea conducatoruluiauto (maxim 150 N la autoturisme si 250 N la autocamioane siautobuze) ;

Sa aiba greutatea ct mai mica ;

Sa fie echilibrat dinamic ;


3/25

Sa ofere siguranta n exploatare ;

Sa fie ct mai usor de ntretinut si reglat.

Clasificarea ambreiajelor se poate face dupa principiul de functionare si dupa

tipul mecanismului de actionare .

Dupa principiul de functionare, ambreiajele pot fi : cu frictiune (mecanice),hidraulice (hidrodinamice), electromagnetice si combinate.

Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreiajele pot fi cu actionaremecanica, hidraulica, vacuumatica, electrica.


4/25

CAPITOLUL I

AMBREIAJELE MECANICE

n constructia de automobile, cele mai utilizate sunt ambreiajele mecanice (cufrictiune), deoarece ele satisfac n buna masura cerintele principale (simplitateconstructiva, siguranta n exploatare, manevre usoara, greutate mica).

1.1Principiul de functionare si clasificarea ambreiajelor mecanice

Functionarea ambreiajelor mecanice se bazeaza pe folosirea fortelor de frecarecare apar ntre doua sau mai multe suprafete sub actiunea unei forte de apasare. Oparte din suprafetele de frecare sunt solidare la miscare cu volantul motorului, iar oalta parte cu arborele de intrare n cutia de viteze.

Schema de principiu a ambreiajului mecanic este reprezentata n figura 1.1. Pevolantul 1, solidar la miscare cu arborele cotit al motorului, este montata carcasa 5.Discul conducator (de presiune) 4 este solidar la rotatie cu volantul prinintermediul carcasei, care+i da si posibilitatea sa se deplaseze axial. Discul condus2, asezat ntre volant si discul de presiune, este solidarizat la rotatie cu arboreleprimar 8, al cutiei de viteze si are posibilitatea de deplasare axiala, fiind fixat princaneluri. Arcurile periferice 6, care realizeaza forta de apasare a discului de

presiune pe discul condus, sunt montate ntre carcasa ambreiajului si discul depresiune. Garniturile de frictiune2, cu care este prevazut discul condus, au rolul dea mari coeficientul de frecare al suprafetelor acestuia.


5/25

Fig.1

n mod normal, ambreiajul este cuplat, adica arcurile de presiune, actionndasupra discului de presiune, mentin discul condus apasat pe volant. Datoritafrecarii ce se produce, pe de o parte ntre volant si discul condus, iar pe de altaparte ntre discul condus si discul de presiune, momentul motor se transmite de laarborele cotit la arborele primar al cutiei de viteze si de aici, prin celelalte organeale transmisiei, la rotile motoare.

Decuplarea ambreiajului se realizeaza prin actionare de la pedala 9 a prghiei7, care ndeparteaza discul de presiune 4 de discul condus 2, comprimnd arcurile

6. Astfel este anulata forta de frecare dintre suprafetele discurilor si volantului, iarmomentul motor nu se mai transmite la rotile motoare : acesta este pozitia ambreiajdecuplat.

Cuplarea ambreiajului se face printr-o eliberare lina a pedalei, ceea ce permitearcurilor de presiune sa restabileasca legatura dintre suprafetele de frecare aleambreiajului prin apasarea discului de presiune pe discul condus.


6/25

Daca forta de apasare nu este suficient de mare, ambreiajul patineaza(suprafetele de frecare aluneca una fata de cealalta ), iar prin ele se transmite numaio parte din energia mecanica, cealalta parte transformndu-se n energie calorica ce

ncalzeste amvreiajul si uzeaza garniturile de frictiune ale discului condus.

Ambreaiajele mecanice se clasifica :

Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare, n ambreiaje cudicuri, cu saboti, cu conuri ;

Dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor, nambreiaje cu mai multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arccentral ;

Dupa numarul discurilor conduse, n ambreiaje cu un singur disc(monodisc), co doua discuri (bidisc), cu mai multe discuri (polidisc) ;

Dupa modul de obtinere a fortei de apasare, n ambreiaje simple (cuarcuri), semicentrifuge, centrifuge ;

Dupa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare, n ambreiaje :uscate si umede (n ulei) ;

Dupa tipul mecanismului de actionare, n ambreiaje : cu actionare

mecanica si hidraulica ; Dupa modul de realizare a debraierii, n ambreiaje : cu decuplare

manuala, semiautomata (cu servomecanism), automata.

1.2 Constructia Instalatiei Ambreiajului

Ambreiajul monodisc este tipul de ambreiaj cel mai utilizat la automobile. nfigura .1.2 se reprezinta un ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice. Partilecomponente ale ambreiajului pot fi grupate n : organe conducatoare, organeconduse si mecanismul de actionare.

Organele conducatoare sunt : volantul 1, carcasa 8, discul de presiune 3,arcurile de presiune 15, prghiile de debraiere 4. Discul de presiune este solidar larotatie cu volantul prin intermediulcarcasei si se poate deplasa axial. ntre discul


7/25

de presiune si carcasa ambreiajului sunt montate arcurile 15, care realizeaza fortade apasare pe suprafetele de frecare ale ambreiajului.

Pentru a realiza decuplarea (debraierea), prghiile 4 sunt articulate n douapuncte : unul 5 la discul de presiune si altul 6 la carcasa.

Fig.2

Organele conduse ale ambreiajului sunt discul condus 3 si arboreleambreiajului 14. Discul prevazut este condus cu doua garnituri de frictiune 9,

fixate prin nituri, de o parte si de alta. El se monteaza ntre volant si discul depresiune si are posibilitatea sa se deplaseze axial pe canelurile arborelui 14,datorita canelurilor practicate la interiorul butucului discului condus.

Mecanismul de actionare se compune din : rulmentul de presiune 12,mansonul 13, furca ambreiajului, cilindrul receptor, cilindrul principal si pedalaambreiajului.


8/25

Automobilele Roman sunt echipate cu ambreiaje monodisc simple cu arcuriperiferice(fig.1.3). Avnd de transmis un moment motor mare, aceste ambreiaje cuarcuri periferice dispuse pe doua rnduri, ceea ce permite obtinerea unei forte deapasare mai mari si implicit a unei forte de apasare mai mari si implicit a unei fortede frecare corespunzatoare

Fig1.3

Pentru debraiere (decuplare), se actioneaza pedala ambreiajului si pistonulcilindrului receptor de plaseaza spre dreapta tija 23, iar furca de debraiere 20

mpinge rulmentul de presiune 10 spre stnga.

Acesta, prin intermediul inelului 9 (montat pe capetele interioare aleprghiilor de debraiere 5), actioneaza asupra prghiilor de debraiere, care rotindu-se n jurul punctului de articulatie la carcasa, deplaseaza discul de presiune 3 spredreapta (comprimnd arcurile de presiune 24). Anulndu-se forta de frecare dintre


9/25

suprafetele discurilor si volantului este ntrerupta transmiterea momentului de lamotor la cutia de viteze.

La eliberarea pedalei ambreiajului, furca de debraiere este readusa n pozitiainitiala de catre un arc de rapel (readucere) si o data cu ea este readus si rulmentulde presiune iar arcurile periferice, destinzndu-se restabilesc legatura prin frecaredintre discul de presiune, discul condus si volant.

n pozitia ambreiaj cuplat, ntre rulmentul de presiune si inelul de debraiere,este necesar sa existe un joc de 3 mm, care permite o cuplare sigura a ambreiajuluisi n cazul cnd garniturile de frecare sunt uzate n limitele.

1.3 MATRIALUL UTILIZAT

Placa de presiune: se executa din fonta cenusie Fc 25 cu duritatea de 180-241 HB.

Discul de frectiune: se executa din C 120, fosfatat, =90 daN/ .

Inelul butucului se executa din otel de calitate OLC 35. Cu tratament termic:imbunatatire urmata de calire prin curenti de inalta frecventa; duritatea 50-60HRC.

Parghiile de debraere se executa din otel 15 CO8 aplicandu-se un tratament

termic de cementare, calire; duritatea obtinuta trebuie sa fie de 60-65 HRC.

Furca de debraere se executa din otel de calitate OLC 60, care se supuneunui tratament termic de calire, obtinandu-se o duritate de 58-63 HRC.


10/25

CAPITOLUL II

PROCESUL TEHNOLOGIC DE INTRETINERE

2.1 Intretinerea Ambreiajului

Intretinerea ambreajului cuprinde lucrari de ungeri control-verificare sireglare. Operatiile si periodicitatea lor sunt prezentate in tabel:

Operatia Peridiocitatea, km echivalentiControlul si restabilirea niveluluilichidului de frana din rezervorulcomenzii hidraulice

Zilnic; nivelul trebuie sa fie la dinvolumul rezervorului.

Verificarea daca orificiul de aerisire

din capacul rezervorului este astupat

Zilnic

Ungerea axului pedalei de ambreaj 6.000Verificarea tensiunii arcurilor detragere de la pedala de ambreaj sicilindru receptor

12.000

Reglarea ambreajului (cursa libera apedalei)

12.000 , 24.000

Buna functionare a unui ambreaj este asigurata atunci cand bataia discului,masurata la marginea exterioara a inelului de frictiune, nu depaseste 0,5 mm si

cand ambreajul este bine reglat.

La un ambreaj bine reglat pedala are o cursa libera de 20-30 mm. La aceastacursa libera corespunde un joc de 2-3mm intre capetele interioare ale parghiilor dedebraere si rulmentului de presiune sau intre inelul de debraere si rulmentul depresiune. Pe masura subtierii discului ambreajului, ca urmare a uzurii garniturii deferodou, cursa libera a pedalei se micsoreaza, concomitent micsorandu-secorespunzator si jocul la rulmentul de presiune. Pentru evitarea contactuluipermanent intre parghiile de debraere si inelul de presiune sau rulmentul depresiune, fapt ce conduce la degradarea ambreajului, este necesar sa serestabileasca jocul respectiv la valoarea indicata dupa fiecare 10.000 kmechivalenti parcursi.

Reglarea cursei libere a pedalei si deci si a jocului la rulmentul de presiunese face prin micsorarea distantei dintre cilindru receptor si capu exterior a furcii dedebraere. Pentru aceasta se stabileste contrapiulita surubului inpingator al furcii, si


11/25

se roteste surubul impingator pana cand la pedala se obtine o cursa libera demarimea celei indicate.

Efectuarea reglarii cursei libere a pedalei trebuie precedata obligatoriu deaerisirea instalatiei de comanda hidraulica a ambreajului.Operatia esteasemanatoare cu cea a aerisirii instalatiei de franare cu actiune hidraulica. In acestscop se va actiona asupra surubului de aerisire.

2.2 DEFECTE SI REMEDIERI

Defectele in exploatare ale ambreajului se pot manifesta sub forma:ambreajul nu cupleza sau patineaza; ambreajul nu cupleaza; ambreajul cupleaza cusmucituri sau face zgomot.

Ambreajul patineaza sau nu cupleaza. Defectul se constata mai ales ladeplasarea autovehiculului in treapta de priza directa cu viteza redusa, candmotorul este accelerat iar tuartia sa creste brusc fara ca viteza automobilului sa semareasca sensibil.

Defectul are mai multe cause:

-lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreajului sa apese in permanentape rulmentul de presiune ceea ce provoaca uzura mai rapida a lui si reduce prinapasarea discului de presiune asupra discului condus deoarece ambreajul cupleazaincomplet;


12/25

Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreajuluila valoarea prescrisa de fabrica constructoare.

-existenta uleiului pe suprafetei discului de franare se datoreaza patrunderiiacestuia in ambreaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierulprincipal, a ungerii preabundente a rulmentului de presiune sau depasirii niveluluiuleiului in carterul cutiei de viteze.

Inlaturarea defectului consta in spalarea garniturilor de frecare cu benzinasau daca au fost imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp va trebui eliminatacauza patrunderii uleiului in ambreaj.

-slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosiriiindelungate si a supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demontarea

ambreajului vreificarea rigiditatii arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite.-uzura accentuate a garniturilor de fracare se datoreaza utilizarii

necorespunzatoare sau indelungate a ambreajului. Garnituri uzate peste limitaadmisa se inlocuiesc.

Ambreajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor deviteze cand arborele cotit nu se decupleaza de transmisie fiind insotit de un zgomotputernic mai ales la incercarea de decuplare a treptei I. Cauzele pot fi: existentaunei curse libere prea mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau ruperea

pirghilor de decuplare, arcul ti diafragma deformat sau decalit, neetanseitatea lamecanismul de actionare hidraulic.

-cursa libera a pedalei ambreajului, este prea mare datorita unui reglajincorrect si a uzurilor mari a articulatiilor mecanismelor de comanda. Inlaturareadefectiunii consta in reglarea cursei libere a pedalei conform prescriptiilorconstructorului.

-deformarea discului de franare se produce mai ales ca urmare asupraincalzirii a reconditionarii defectuase. La decuplare ambreajul suprafetele

deformate vor atinge atat suprafata discului de presiune cat sip e cea a volantuluifacand inposibila decuparea completa. Daca deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm acesta se indreapta in caz cotrar se inlocuieste.

-degradarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata adiscului de presiune fata de pozitia initiala iar decuplarea nu va fi completa.Defectiunea este insotita mai ales la inceputul decuplarii de o trepidatie usoara si


13/25

de un zgomot metalic neritmic. Defectiunea se inlatura prin reglarea parghiilor dedecuplare.

-ruperea parghiilor de decuplare duce la o situatie similara degradarii lornumai ca zgomotul produs este permanent datorita lovirii continua a parghiilorrupte de discurile in rotatie.

-defectiunile mecanismului de actionare hidraulic conduc la imposibilitateadecuplarii complete. Existenta arcului in instalatie provoaca o situatie similara.

Ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul sedatoreaza urmatoarele cause principale: spargerea discului de presiune, slabirea sauruperea arcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor defrecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare.

-spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespunzatoaresupraincalzirii si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea disculuide presiune.

-slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionareindelungata sau manevra brutala a ambreajului. Remedierea consta in inlocuireadiscului condus sau a arcurilor defecte.

-ruperea niturilor de fixare a niturilor de fixare a garniturilor de frecare se

datoreaza slabirii lor ca urmare a functionarii cu socuri a ambreajului sau montarigresite. Remedierea consta in inlocuirea discului de frictiune.

2.3 REPARAREA AMBREAJULUI

Demontarea ambreajului. Pentru a putea fi reparat, ambreajul trebuiedemontat de pe motor. Acest lucru se poate face decat prin demontareaschimbatorului de viteze. Dupa demontarea de pe automobile, pentru a putea fidemontat in piese componente in vederea repararii, carcasa ambreajului sedemonteaza, pentru usurinta operatiei, cu ajutorul unui dispozitiv special care

serveste atat pentru demontare cat si pentru montare. Dupa demontare si spalare, secontroleaza toate piesele componente. Evident, piesele care nu se pot repara seinlocuiesc.

Repararea placii de presiune. Material :se executa din fonta cenusie Fc 25cu duritatea de 180-241 HB.


14/25

Conditii tehnice de reformare. Placa de presiune se reformeaza atunci candprezinta rizuri sau crapaturi ale suprafetei de lucru ce nu dispar prin strunjire lacota de minimum 320,5 mm sau cand grosimea sa este sub cota de 320,5 mm.

Defecte. Defectele posibile pentru placa de presiune sunt : rizuri si uzuri pesuprafata de lucru, uzura sau deteriorarea locasului pentru parghia de debraere,uzura pentru boltul suportului, uzura supafetelor laterale de ghidare in carcasa,sparturi, rupture ale urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a resoartelor.

Tehnologia de reparare.

-rizurile se pot stabilii visual iar uzura prin masurarea cu sublerul. Acestedefecte se remediaza prin rectificare la o masina de rectificat plan sau prin strunjirefina la un strung parallel intr-un dispozitiv de prindere pana la disparitia lor

respective cota minima 320,5 mm .-uzura sau deteriorarea locasului parghiei se reconditioneaza prin frezarea

locasurilor la cota de maxim 10,30mm si folosirea a doua saibe compresatoare cugrosimea 0,75-0,80 mm; saibele se vor asigura prin puncte de sudura.

-uzura gaurilor pentru boltul suportului se recomanda prin alezarea

locasului la cote de mm respective cota 123 0,05 mm, si folosirea unuibolt majorat coresounzator.

-uzura suprafetelor laterale de ghidare in carcasa se elimina prin incarcareacu sudura oxiacetilenica urmata de ajustarea prin frezare la cota nominala.

-sparturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare aarcurilor se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica urmata de ajustarea lanivelul de baza .

Repararea discului de frictiune.(Fig2.1)

Materiale : inelul butucului se executa din otel de calitate OLC 35 tratament termic

prin imbunatatita urmata de calire cu curenti de inalta frecventa; duritatea : 50-60HBC.

Conditii tehnice de reformare. Inelul butucului se reformeaza cand przintafisuri sau rupture. Acest reper nu se reconditioneaza ci se inlocuieste.

Repararea parghiilor de debraere.


15/25

Materiale :se executa din otel 15 CO8 aplicandu-se un tratament termic decementare, calire; duritatea obtinuta trebuie sa fie de 60-63 HBC.

Conditii tehnice de reformare: fisuri, sparturi ale corpului parghiei,indifferent de marime si de pozitie; ruperea parghiei.

Defecte: uzura suprafetei de actionare; uzura locaselor pentru bolturile deghidare; uzura suprafetelor laterale in zona de contact;


-uzura suprafetei de actionare se elimina prin materiale cu pulberi urmata derectificare la cota nominala 11mm respectand cota de R 8 la 72mm si 11mm.

-uzura locaselor pentru boltul de ghidare se reconditioneaza prin alezare la

cota mm si folosirea de bolturi majorate la cota mm. Dupa alezare,locasele se vor prelucra prin calibrare; se va respecta cota 16,5 0,05 mm intre ax.Evident se va aleza corespunzator si carcasa.

-uzura suprafetelor laterale in zona de contact se reconditioneaza prinrectificarea ambelor suprafete respectand cota de minim 8,50 mm si folosind adoua saiba corespunzatoare cu grosimea 0,500-0,525 mm sau prin incarcarea cusudura electrica urmta de rectificare la cota nominala

.

FIG.2.1


16/25

Repararea furcii de debraere.(Fig.2.2)

Material: furca de debraere a ambreajului GFX 310 KZ se executa din otel decalitate OLC 60, care se supune unui tratament de calire, obtinandu-se o duritate de58-63 HRC.

Conditii tehnice de reformare rupturi ale bratelor furcii; fisuri sau rupture alecorpului furcii;

Defecte furcile de debraere: uzura locasului sferic pentru articulatii; uzura locasuluisferic cu fisa de comanda;.

Fig.2.2


-uzura locasului sferic pentru articulatie se repara prin metalizarea cu pulberiurmata de rectificare la cota nominala sau prin rectificarea sferica a locasului la

cota de reparatie si folosirea unui con sferic la cota majorata.

-uzura locasului sferic pentru tija de comanda se inlatura prin metalizarea cupulbere urmata de rectificare la cota nominala respectand cota de 1650,2 mm sauprin rectificare sferica a locasului la cota de reparatie si folosirea unei tije decomanda la cota majorata in mod corespunzator.


17/25

-uzura suprafetei de fixare a mansonului de cuplare se reconditioneaza prinmetalizarea cu pulbere urmata de rectificare la cota nominala sau prin rectificareaplana a ambelor suprafete si folosirea a doua saibe compensatoare de 0,5mm .

-deteriorarea filetului gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului decuplare se reconditioneaza prin largire si filetare la cota majorata .-uzura capetelor de actionare a mansonului de cuplare se repara prin metalizarea cupulbere urmata de rectificare la cota nominala.

Verificarea, asamblarea si reglarea ambreajului

Verificarea ambreajului.(Fig 2.3) Verificarile necesare se fac ori de cate orise demonteaza complet ambreajulu sau numai in cazul in care se remediaza sau seinlocuieste o piesa defecta.

Fig.2.3

La ambreaj se verifica in special urmatoarele: modul de montare agarniturilor de frecare pe discul condus, bataie frontala a discului condus la oanumita raza si rigiditatea arcurilor de presiune.


18/25

Fig.2.4

Asamblarea ambreajului. (Fig.2.4)Se asambleaza separat parghiile dedebraere cu furcile, dupa care se monteaza pe placa de presiune. Apoi se trece laasamblarea ambreajului, asezand placa de presiune in dispozitivul care a servit la

demontare. Urmeaza reglarea parghiilor de debraere; toate parghiile treuie sa intrein contact cu rulmentul de presiune in acelasi timp. Reglarea parghiilor de debraerese pot executa fie in dispozitivul de montare-demontare, fie in stare montata pevolantul motorului.Discul condus se monteaza cu partea prelungita a butucului spreschimbatorul de viteze. Se monteaza ambreajul pe volanta tinanad seama demarcajul facut la demontare. Se centreaza discul cu un dorn canelat se insurubeazaprogresiv apoi se strang suruburile de fixare a ambreajului. Se greseaza usordiafragma ambreajului cu unsoare.

Reglarea ambreajului aceasta operatiune se executa in scopul asigurarii

ambreieri si debraerii totale. Reglarea corecta a comenzii ambreajului evita uzuraprematuar a rulmentului de presiune. Reglarea ambreajului consta din reglarea

jocului rulmentului de presiune si din reglarea cursei libere a pedalei ambreajului.


19/25

CAPITOLULIII

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionale avnd

ca scop asigurarea celor mai bune conditii n desfasurarea procesului de munca,apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoaneparticipante la procesul de munca.

Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta unsistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul demunca.

Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomicepentru mbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic,precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor.

Preveerile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice lacare activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de contract individual demunca sau n alte conditii prevazute de lege.

n sensul prezentei legi, prin persoane juridice si fizice se ntelege: agentiieconomici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, caredesfasoara activitati pe teritoriul Romniei; autoritatile si institutiile publice,

precum si agentii economici romni care efectueaza lucrari cu personal romn peteritoriul altor tari n baza unor conventii internationale sau contractebilaterale;asociatiile, fundatiile si organizatiile non-profit, respectiv membrii asociatiilorfamiliale constituite cu respectarea prevederilor legale, persoanele fizice autorizatesa desfasoare activitati independente si persoanele fizice care angajeaza personalprin ncheierea unui contract individual de munca sau prin ncheirea unei conventiicivile de prestari de servicii, potrivit legii.

Normele de protectie a muncii se aplica salariatiilor , membrilorcooperatori, persoanelor angajate cu conventii civile, cu exceptia celor care au

drept obiect activitati casnice, precum si uceniciile, elevilor si studentilor nperioada efectuarii practicii profesionale.

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministrul Sanatatii prin organelelor de specialitate centrale si teritoriale, organizeaza, coordoneaza si cotroleazaactivitatea de protectie a muncii.


20/25

Ministrul Apararii Nationale, Ministrul de Interne si Ministrul Justitiei -Directia generala a penitenciarelor, Ministrul finantelor - Garda financiara precumsi serviciul Romn de Informatii, Serviciul de Informatii externe, Serviciul detelecomunicatii speciale si Serviciul de protectie si paza organizeaza, coordoneazasi controleaza activitatea de protectie a muncii din unitatile proprii, prin organeleacestor ministere si servicii, pe baza prevederilor prezentei legi.

Cercetarea, si nregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilorprofesionale, precum si autorizarea, din punct de vedere al protectiei muncii, aunitatilor din subordinea ministerelor si serviciilor mentionate mai sus seefectueaza de catre organele proprii.

Ministerul Muncii si Protectiei sociale emite norme generale, normative sialte reglementari de interes national privind securitatea muncii si alte domenii ale

protectiei muncii, potrivit legii, pentru toate unitatile, coordoneaza programul deelaborare a normelor specifice pe activitati si avizeaza normele, standardele si oricealte reglementari, initiate de alte organe, care contin prevederi sau au efect n acestdomeniu, n scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor preofesionale.

Normele generale de protectia muncii cuprind regulii si masuri aplicabilen ntreaga economie nationala.

Domeniile pentru care se elaboreaza normele generale de protectie amuncii sunt cuprinse n anexa nr. 1 la prezenta lege.

Comisia nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare elaboreazanorme specifice activitatilor nucleare si exercita controlul cu privire la respectareaacestora.

Activitatile din economia nationala pentru care se elaboreaza normespecifice de securitate a muncii sunt cuprinse n anexa nr. 2 la prezenta lege.

Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa elaboreze instructiuni propriide aplicare a normelor de protectie a muncii, n functie de particularitatile

proceselor de munca.

Ministrul sanatatii emite norme obligatorii privind igiena muncii siavizeaza standarde si acte normative, elaborate de alte organe, care privescsanatatea salariatilor la locul de munca.


21/25

Domeniile pentru care se elaboreaza normele de igiena a muncii suntcurinse n anexa nr. 1 la prezenta lege.

Contractele colective de munca ce se ncheie la nivelul unitatilor,grupurilor de unitati, ramurilor de activitati, precum si la nivel national vorcuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protectia muncii, n conformitate cuprevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor demunca si bolilor profesionale.n contractele individuale de munca, n conventiilecivile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si ncontractele de scolarizare vor fi stipulate clauze privind protectia muncii,stabilindu-se si raspunderea partilor.

Conventiile internationale si contractele bilatetrale ncheiate de persoanejuridice romne cu parteneri staini n vederea efectuarii de lucrari cu personal

romn pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protectia muncii.

n fuinctie de natura, complexitatea si riscurile specifice activitatiidesfasurate, precum si de numarul salariatilor, persoanele juridice vor stabilipersonalul cu atributii n domeniul protectiei muncii sau dupa caz, vor organizacompartimente de protectia muncii.

Desfasurarea activitatilor de productie sau a prestatiilor de servicii esteconditionata de obtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere alprotectiei muncii, emisa de catre inspectoratele teritoriale de munca, cu exceptia

activitatilor desfasurate de unitatile din subordinea organelor si a serviciilorprevazute la art.4.Persoanele juridice si persoanele fizice au obligatia sa confirmeanual la Inspectoratul Teritorial de Munca faptul ca se pastreaza conditiile initialepentru care s-a eliberat autorizatia de functionare din punct de vedere al protectieimuncii.

Cheltuielile aferente realizari masurilor de protectia muncii vor fi suportatede la capitolul alte cheltuieli de exploatare ale persoanelor juridice si persoanelorfizice precum si din sumele prevazute cu aceasta destinatie n bugetele institutiilorpublice sau, dupa caz, din fondurile de investitii.Activitatile de interes national ndomeniul protectiei muncii si surselor de acoperire a cheltuielilor necesare nvederea realizarii acestora se aproba de catre guvern, la propunerea MinistruluiMuncii si Protectiei Sociale.Activitatile de cercetare stiintifica n domeniulprotectiei muncii, de interes national, se finanteaza din fondurile prevazute pentruacestea, potrivit legii.


22/25

BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Fratila - Automobile, cunoastere ntretinere si reparare

2. A. Baranescu - Motoare cu ardere interna

3. Manualul de reparatii al autoturismelor Dacia, Ed Uzinei deautoturisme Pitesti

4.Legea SSM 319/2006.


23/25

TEMA:AMBREIAJUL


24/25

GRUP COLAR ,, OVID DENSUIANU CLAN

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 3

Specialzarea:Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

Coordonator:

Prof.Ing. FULEA ANGELICA Elev:

TOFAN DANIEL,

Clasa a XIV-a B

2012


25/25

ambreiajul -tofan

Documents