alimentatia nn bolnav_dr paduraru l

60
Alimentaţia nou- nascutului bolnav

Upload: andreeaholoc

Post on 23-Jan-2016

24 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

a

TRANSCRIPT

Page 1: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Alimentaţia nou-nascutului bolnav

Page 2: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Maturarea gastro-intestinală

• 10 săptămâni de gestaţie intestinul este complet format şi îşi incheie rotaţia în cavitatea abdominală

• 16 săptămâni nou-născutul poate înghite lichid amniotic

• Peristaltica intestinală este prezentă la 24 săptămâni, dar nu este complet stabilită până la 29-30 săptămâni

• 32-34 săptămâni de gestaţie apare coordonarea supt-deglutiţie

• 40 de săptămâni - fătul înghite aproximativ 150ml/kgc/zi de lichid amniotic, cu o osmolaritate de 275 mOsm/L, şi un conţinut de carbohidraţi, proteine, lipide, electroliţi, Ig, factori de crestere cu rol important în dezvoltarea şi maturarea gastro-intestinală.

Page 3: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Maturarea gastro-intestinală

• Este întreruptă de naşterea prematură iar absenţa aportului enteral determină:

1. reducerea circulaţiei peptidelor intestinale,

2. încetinirea turn-overul enterocitelor şi transportul nutrienţilor,

3. reducerea secreţiei acizilor biliari;

4. creşterea susceptibilităţii la infecţii din cauza deteriorării funcţiei de barieră a epiteliului intestinal şi absenţei colonizării normale cu floră comensală.

Page 4: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Motilitatea tractului GI influenţată de maturarea neurologică

progresie legate de VG, în ceea ce priveşte:

• amplitudinea

• durata undelor peristaltice;

peristaltica esofagiană - discordantă la 24 săptămâni, complet sincronizată la 30 săptămâni.

Page 5: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Motilitatea tractului GI influenţată de maturarea neurologică

tonus diminuat al sfincterului esofagian inferior, (cu atât mai diminuat cu cât VG este mai mică) barieră insuficientă în calea refluxului gastro-esofagian (care la prematur se asociază cu apnee, bradicardie, sindrom de aspiraţie, intoleranţă digestivă)

perioada de golire a stomacului mai îndelungată, în ciuda volumului gastric mai mic,

funcţionalitatea diferită a pilorului,

periodicitate de două ore a peristalticii prematurului VLBW.

Page 6: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Digestia proteinelor

• Începe în stomac, sub acţiunea pepsinei care este rezultată prin hidroliză acidă din precursorul său, pepsinogen.

• Mediul acid se produce în stomacul nou-născutului după prima săptămână de viaţă pepsina rămâne inactivată şi în digestie intervin enzimele pancreatice: tripsina, chemotripsina, carboxipeptidaza A şi B şi elastaza.

• Prematurul posedă concentraţii reduse ale acestor enzime realizează numai 80% din digestia proteică

Page 7: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Digestia lipidelor

• Lipidele reprezintă macronutrientul cel mai puţin digerabil de către prematur: 50% faţă de 85-90% la nou-născut la termen

• Digestia grăsimilor se face sub acţiunea lipazei (linguale şi gastrice) iar copiii alimentaţi cu lapte de mamă beneficiază în plus de lipaza prezentă în laptele matern

• Formulele de lapte destinate prematurilor sunt semnificativ modificate, în vederea îmbunătaţirii absorbţiei lipidelor, prin adăugarea în compoziţie a trigliceridelor cu lanţ mediu, care pot fi direct absorbite, nefiind nevoie de săruri biliare pentru emulsionarea lor.

Page 8: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Digestia carbohidraţilor • Prematurul posedă o cantitate relativ mică de amilază

pancreatică

capacitate limitată de a digera carbohidraţii.

• Carbohidratul primar prezent în laptele mamiferelor lactoza (dizaharid)

• Transformarea în monozaharid − în vederea digestiei − necesită prezenţa lactazei, care apare începând cu 24 săptămâni vârstă gestaţională şi creşte foarte lent către termen

Page 9: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Digestia carbohidraţilor

• Astfel prematurul este iniţial „intolerant” la lactoză şi va prezenta semne de intoleranţă în momentul administrării în doze mari (este şi motivul pentru care formulele destinate prematurului au un conţinut mai redus în lactoză).

Page 10: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L
Page 11: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Stabilirea necesarului energetic

• Trebuie să ţină cont de:

rata metabolismului bazal,

cheltuielile energetice necesare pentru creştere,

cheltuielile energetice necesare pentru metabolizarea alimentelor,

valoarea energetică a soluţiilor ingerate,,

calea de administrare (enterală versus parenterală): necesarul energetic este mai mic la nou-născutul alimentat parenteral,

pierderile prin urină şi materii fecale: prematurul pierde mai multă energie prin fecale (capacitate de absorbţie diminuată).

cheltuieli energetice determinate de stresul hipotermiei,

cheltuieli energetice determinate de manevrare

Page 12: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Influenţa patologiei asupra necesarului energetic

A. patologie supraadăugată care creşte nevoile energetice:

• malformaţii congenitale de cord,

• boala cronica pulmonară,

• sepsis;

B. patologie supraadăugată care scade nevoile energetice:

• encefalopatia

• boli neurologice degenerative.

Page 13: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Necesar energetic Tip energie kcal/kg/zi

Necesar energetic total (estimat) 90-120

Energie în repaus 40–60

Energie în activitate 0–5

Energie pentru termoreglare 0–5

Energie necesară pentru creştere 15

Energie depozitată 20–30

Energie excretată 15

Nutrition and Metabolism in the High-Risk Neonate Fanaroff and Martin's Neonatal-Perinatal Medicine, 8th ed.2006, Committee on Nutrition of the preterm infant, ESPGHAN, 2005

Page 14: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NP – terminologie

• Nutriţie parenterală - suport nutriţional intravenos;

• Nutriţie parenterală totală - suport nutriţional ce asigură administrarea tuturor principiilor nutritive, pe cale exclusiv intravenoasă;

• Nutriţie parenterală parţială - suport nutriţional intravenos alături de suport nutriţional administrat enteral.

Page 15: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – compoziţie • Macronutrienţi:

• Carbohidraţi sub formă de glucoză; • Proteine, sub forma soluţiilor de aminoacizi; • Grăsimi, sub forma soluţiilor de lipide.

• Micronutrienţi: • Vitamine, atât hidro- cât şi liposolubile; • Macrominerale – Ca, P, Mg; • Electroliţi – Na, K, Cl; • Metale –cel mai frecvent Zn, Cu, Cr, mai rar Se şi Fe;

• Alte substanţe: • Heparină –pentru protecţia linei venoase – 1 unitate/ml

• Carnitină – pentru suportul metabolismului grăsimilor – 10 mg/kg. • Inhibitori ai receptorilor H2 (famotidină/ranitidină) – pentru protecţia

mucoasei gastrice

Page 16: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – indicaţii

Vârstă gestaţie (VG) sub 30 săptămâni şi/sau GN sub 1000g;

VG peste 30 săptămâni, cu posibilitate redusă de a atinge necesarul optim nutriţional, din cauza patologiei supraadăugate;

Restricţia severă de creştere intrauterină;

Afecţiuni care solicită exagerat metabolismul nou-născutului: insuficienţa cardiacă, insuficienţa renală.

Anomalii congenitale/chirurgicale gastro-intestinale sau cu alte localizări

Afecţiuni inflamatorii ale tubului digestiv – EUN.

Page 17: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – primul pas

I. Stabilirea necesarului caloric (nu există recomandări standard, mai ales în primele zile de viaţă, în ciuda a numeroase studii).

• între săptămânile 24-40 de gestaţie 24 kcal/kgc/zi,

25 kcal/kgc/zi

asigură imediat postnatal un echilibru energetic între aport şi consum

• Într-un mediu termic neutru, necesarul caloric pentru MB este de 40kcal/kg/zi când prematurul primeşte alimentaţie parenterală.

• O creştere zilnică de 15g/kg necesită un consum caloric între 45-67

kcal/kgc/zi, în plus faţă de 40-50 kcal/kgc/zi, pentru MB .

Page 18: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Recomandări necesar energetic

Comitet Recomandare pentru aportul

energetic (kcal/kgc/zi)

Academia Americană de Pediatrie 105-130

Societatea Canadiană de Pediatrie 105-135

Societatea Europeană de

Gastroenterologie şi Nutriţie

98-128

Centrul de Cercetare ”Life Science” 110-135

Page 19: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – distribuţie calorii Ideal:

• 60-65% - carbohidraţi,

• 10-15% - proteine,

• 30-35% - lipide.

dacă energia de natură non-proteică nu este în cantitate suficientă aminoacizii sunt catabolizaţi pentru producerea de energie.

pentru creştere balanţă adecvată între sursele proteice şi non-proteice de energie (proteine/energie: 3-4 g/100 kcal).

balanţa dintre carbohidraţi şi grăsimi este necesară:

• pentru a prevenii depunerea excesivă de grăsimi

• pentru a prevenii producerea exagerată de CO2.

Page 20: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – lichide

• cantitatea de lichide administrată porneşte de la 60-80 ml/kgc/zi

• creşterea este progresivă, funcţie de:

1. patologie,

2. starea de hidratare,

3. valorile electroliţilor,

4. debitul urinar

La sfârşitul primei săptămâni de viaţă se ajunge la 160

ml/kgc/zi.

Page 21: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – lichide

• Terapia lichidiană este monitorizată şi reglată funcţie de:

1. starea de hidratare a copilului: greutate, câştig/pierdere ponderală

2. sodiu seric,

3. diureză,

4. osmolalitatea urinară şi plasmatică,

5. pierderile insensibile de apă.

Page 22: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Factori care modifică pierderile lichidiene

Factori care cresc pierderile de lichide

Factori care scad pierderile de lichide

Vârsta de gestaţie – invers proporţional Radiant deschis

Incubator cu umidificator Incubator cu pereţii dubli

Fototerapie Folie de aluminiu

Tahipneea Supraîncălzirea

Căciuliţă pentru extremitatea cefalică

Afecţiuni congenitale (omfalocel/gastroschizis)

Intubaţie endotraheală cu umidificator

Page 23: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – Proteine

• Infuzia cu aminoacizi poate începe oricând în primele 36 ore de viaţă.

• Pentru a evita o balanţă proteică negativă, se recomandă iniţierea cu 1-1,5 g/kgc/zi creştere ulterioară cu 1 g/kgc/zi, până la un maxim de 3,5 g/kgc/zi.

0,3 g/kgc/zi pentru a „mima” modificările din compoziţia corpului

2,2-2,5 g/kgc/zi pentru creşterea normală 1 g/kgc/zi, pierderile prin urină şi cutanate necesarul de aminoacizi =3-3,5 g/kgc/zi

Page 24: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – Carbohidraţi

• Glucoza = principalul substrat energetic pentru nou-nascutul care primeşte NPT;

• rol esenţial în metabolismul cerebral;

• administrarea glucozei imediat după naştere (prematurii foarte mici, de obicei cu detresă respiratorie şi supuşi stresului hipotermiei, au un necesar crescut de glucoză).

• Rata iniţială de infuzie a glucozei administrate trebuie să coincidă cu rata de producţie a glucozei endogene:

• 4-6 mg/kgc/min. la NN la termen si prematurul LBW • 6-8 mg/kgc/min. la prematurul VLBW • 8-10 mg/kgc/min. la prematurul ELBW

40-50 kcal/kgc/zi

Page 25: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – Lipide

• sursă de: acizi graşi esenţiali acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung (LC-PUFA)

• lipaza hepatică determina hidroliza trigliceridelor, cu

formarea acizilor graşi liberi, care pot urma două căi metabolice:

1. eliberaţi în circulaţie, pot fi utilizaţi ca sursă de energie

2. intră în compoziţia ţesutului adipos, unde sunt reesterificaţi pentru a forma din nou trigliceride.

cu rol în dezv. retinei şi SNC.

Page 26: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – Lipide

• administrarea soluţiilor de lipide: 0,5-1 g/kgc/zi

• Ideal, se începe administrarea lipidelor în primele 36 ore de viață.

• O întârziere mai mare de 3 zile în administrarea lipidelor deficienţe ale acizilor graşi esenţiali, deficienţe care cresc susceptibilitatea prematurilor la procesele oxidative celulare.

Page 27: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – Lipide

• o raţie de 3,5-4 g/kgc/zi (pentru a beneficia de energia optimă de creştere şi economisire a rezervelor proteice) poate fi necesară la:

prematurii cu restricţie de lichide,

prematurii cu creşterea ponderală compromisă,

prematurii la care abordul venos este limitat doar la o singură linie venoasă

Page 28: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – Lipide

• Administrarea de rutină a soluţiilor de intralipid nu este universal acceptată la prematurii VLBW cu stare generală gravă şi susţinuţi ventilator, din cauza potenţialelor complicaţii:

a. Intoleranţă la lipide;

b. efecte adverse asupra schimburilor gazoase, cu afectarea funcţiei pulmonare şi potenţial risc crescut de BPC;

c. Interferarea legăturii bilirubină-albumină: acumularea acizilor graşi poate duce la dislocarea bilirubinei de albumină creşterea concentraţiei plasmatice a bilirubinei;

d. Interferarea cu funcţia imunitară şi cea a plachetelor sangvine;

Page 29: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – Necesarul de minerale

Minerale Necesar estimat

Sodiu

0-3 mEq/kgc/zi (prima săpt. de viaţă)

3-6 mEq/kgc/zi (după prima săpt.de viaţă)

Potasiu

0-2 mEq/kgc/zi (prima săpt. de viaţă)

1-3 mEq/kgc/zi (după prima săpt.de viaţă)

Clor 2-3 mEq/kgc/zi

Calciu 150-200 mg/kgc/zi

Magneziu 15-25 mg/kgc/zi

Fosfor 20-25 mg/kgc/zi

Page 30: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Vitamine – necesar zilnic Vitamina Doza /kgc/zi

Vitamina A (UI) 1640

Vitamina D (UI) 160

Vitamina E (UI) 2,8

Vitamina K (µg) 80

Vitamina B6 (µg) 180

Vitamina B12 (µg) 0,3

Vitamina C (mg) 25

Biotina (µg) 6

Acid folic(µg) 56

Niacina (mg) 6,8

Acid pantotenic (mg) 2

Riboflavină (µg) 150

Tiamina (µg) 350

Page 31: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – Oligoelemente

• zincul este recomandat din prima zi de viaţă.

• celelalte oligoelemente pot fi introduse după 2 săptămâni

• cuprul, seleniu, molibden şi fierul pot fi administrate separat.

• Prematurii care primesc EPO necesită terapie marţială 2-4 mg/kgc/zi Fe elemental, maximum 15 mg/zi.

Oligoelement μg/kgc/zi

Zinc 400

Cupru 20

Seleniu 2

Crom 0,2

Mangan 1

Molibden 0,25

Iod 1

Page 32: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Recomandări bazate pe dovezi pentru nutriţia parenterală totală

Component Recomandare

Lichide Ziua I: 60-80 ml/kg/zi (LBW), 90-100 ml/kgc/zi (ELBW).

creştere progresivă până la 160-200 ml/kg/zi până la sfârşitul primei

săptămâni de viaţă

o scădere ponderală postnatală de 5%-15% pe zi este aceptabilă.

Energie Ideal 120 kcal/kg/zi (mai mare la nn cu boala pulmonară cronica)

Proteine în prima zi de viaţă 1 g/kgc/zi ajungând treptat 2,5 g/kgc/zi la nn la

termen, 3,5 g/kgc/zi – VLBW, 4 g/kgc/zi – ELBW.

Carbohidraţi Din ziua I – 4-6 mg/kg/min, cu o rată de creştere cu 2 mg/kg/min până

la 12-14 mg/kgc/min, cu ajustarea aportului în vederea menţinerii

statusului euglicemic.

Insulina este recomandată la prematurii care continuă să aibă

hiperglicemie asociată cu glicozurie şi diureză osmotică, în ciuda

reducerii aportului de glucoză la 6 mg/kgc/min.

Insulina se administrează prin infuzie continuă, începând cu 0,05

U/kgc/h, crescându-se în funcţie de valorile glicemiei.

Page 33: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Recomandări bazate pe dovezi pentru nutriţia parenterală totală

Lipide Pot fi administrate din prima zi, 1 g/kgc/zi, odată cu introducerea

aminoacizilor;

Pe parcursul următoarelor două zile se creşte la 2 g/kgc/zi, respectiv

3 g/kgc/zi.

Se administrează pe linie venoasă separată, cu protecţia soluţiei faţă

de lumină (naturală)

Minerale,

oligoelemente

Mineralele incluse în NPT sunt: sodiu, clor, potasiu, calciu, fosfor,

magneziu.

Oligoelementele sunt: zinc, cupru, seleniu, mangan, iod, crom şi

molibden.

Vitamine Vitaminele trebuie adăugate în soluţia de lipide pentru a minimaliza

pierderile din cauza aderenţei de racorduri şi fotodegradării.

Component Recomandare

Page 34: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT – Modalitatea de administrare

Pe venă centrală sau periferică, în funcţie de:

1. osmolaritatea soluţiei glucoză-aminoacizi.

• osmolaritatea depinde de concentraţia soluţiei de glucoză;

• în accesul periferic trebuie evitate concentraţii mai mari de 900-1000 mOsm/L,

• accesul central permite administrarea soluţiilor peste 1000 mOsm/L

2. durata de administrare a soluţiilor.

• o linie periferică este eficientă în vederea asigurării necesităţilor energetice pentru o perioadă de 1-2 săptămâni;

• linia centrală este indicată nou-nascutilor care estimativ nu vor putea fi alimentaţi enteral mai devreme de 2 săptămâni.

3. abord periferic precar

Page 35: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Monitorizare Parametru Frecvenţă monitorizare

Glicemia La 8-12 ore/zi, pe măsură ce rata de infuzie a

glucozei se modifică;

O dată pe zi, odată ce rata de infuzie a glucozei nu

se mai modifică.

Glicozuria Ori de câte ori se recoltează o probă de urină

Electroliţii serici Iniţial bisăptămânal, ulterior, săptămânal

Hematocrit Iniţial bisăptămânal, ulterior, săptămânal

Ureea serică Iniţial bisăptămânal, ulterior, săptămânal

Calciu, magneziu, fosfor săptămânal

Trombocite săptămânal

Trigliceride săptămânal

Teste hepatice săptămânal

Albumina serică săptămânal

Diureză zilnic

Greutate Zilnic, la acelaşi timp

Lungime săptămânal

Perimetru cranian săptămânal

Inserţia cateterului/locul de abord venos zilnic

Page 36: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT - Complicaţii

A. legate de cateter: • obstruarea cateterului, • extravazarea soluţiilor de infuzat, • tromboză, • septicemie – bacteriană sau fungică

B. legate de sustanţele administrate: • glucoza: hiperglicemie/hipoglicemie; • proteine: acidoză metabolică, azotemie; • lipide: hipertrigliceridemie, colestază; • tulburări hidro-electrolitice; • disfuncţie hepatică,

C. deficienţe nutriţionale: osteopenie, carenţe de vitamine şi oligoelemente

Page 37: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

NPT - infecţiile de cateter

• complicaţie majoră a NPT

• pot fi evitate prin:

• respectarea condiţiilor de asepsie la prepararea soluţilor;

• prepararea soluţiilor sub flux laminar;

• verificarea integrităţii cateterelor, racordurilor,etc

• intruirea personalului în prepararea şi administrarea NPT;

• nefolosirea soluţiilor rămase;

• folosirea filtrelor antibacteriene.

Page 38: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Alimentaţia enterală minimă/ priming/nutriţie trofică

• Definiţie: alimentarea enterală în primele zile de viaţă în cantităţi subnutriţionale, cu condiţia ca restul necesităţilor nutriţionale ale nou-născutului să fie substituite prin nutriţie parenterală.

• administrarea unor cantităţi mici de lapte determina creşterea semnificativă a nivelurilor hormonale: enteroglucagon, gastrină, peptidul gastric inhibitor, motilina şi neurotensina (Lucas, 1993)

• la prematurii la care s-a iniţiat precoce nutriţia enterală s-au determinat niveluri crescute ale lactazei intestinale şi reducerea permeabilităţii intestinale la 10 zile de viaţă, comparativ cu lotul martor.

Page 39: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Avantaje

• Nu creşte incidenţa EUN

• Scade incidenţa sepsisului

• Scade permeabilitatea mucoasei la antigenele străine

• Creşte cantitatea de peptide şi hormoni intestinali

• Creşte grosimea mucoasei şi stimulează dezvoltarea vilozităţilor intestinale

• Determină maturarea activităţii

motorii intestinale

Page 40: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Avantaje

• Creşte toleranţa digestivă

• Îmbunătăţeşte mineralizarea osoasă

• Scade intervalul de timp până la alimentaţia enterală completă

• Reduce durata fototerapiei

• Îmbunătăţeşte creşterea ponderală

• Scurtează durata de spitalizare

• Reduce necesarul de oxigen suplimentar.

Page 41: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Reziduul gastric

• Normal în cursul primei săptămâni de viaţă; • Reprezintă un semn al imaturităţii gastrointestinale • Poate apărea ca secreţii galbene/verzui • Cantitatea reziduului gastric influenţată de poziţia corpului

prematurului (supinaţie > stânga > dreapta > pronaţie) • Cu cât eliminarea meconiului apare mai tardiv, cu atât

prematurul va avea risc de reziduu gastric • Dispare odată cu maturarea gastrointestinală, dar şi cu

continuarea alimentaţiei • Nu constituie o contraindicaţie de alimentaţie enterală • Nu este corelat cu incidenţa EUN Zeigler 2007

Page 42: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Alimentaţia enterală minimă/priming/nutriţie trofică

• Fiecare unitate de terapie intensivă neonatală îşi are propriul protocol de iniţiere a alimentaţiei enterale, obiectivul fiind atingerea completă a raţiei necesare, după primele 2-3 săptămâni de viaţă.

• Cantitatea recomandată pentru iniţierea alimentaţiei variază între 1-2 ml/kgc, cu o creştere funcţie de toleranţa digestivă.

Page 43: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Sugestii pentru alimentarea nou-născutului prematur

Greutate sub 1000 grame

Ziua de

viaţă

Tip de lapte Volum Frecvenţă

(ore)

Creştere

3-9

10-16

17-19

20-21

22-23

Lapte matern/formulă

Lapte matern/formulă

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

1-2 ml/kgc

2 ml/kgc

8-9 ml/kgc

12-13

ml/kgc

12-13

ml/kgc

6-12 ore

2 ore

2 ore

2 ore

2 ore

-

15 ml/kgc/zi

20 ml/kgc/zi

Pt. creştere

ponderală

Pt. creştere

ponderală

Page 44: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Greutate 1001-1200 grame

Ziua de

viaţă

Tip de lapte Volum Frecvenţă Creştere

2-6

7-11

12-14

15

17

Lapte matern/formulă

Lapte matern/formulă

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

3-5 ml/kgc

2 ml/kgc

8-9 ml/kgc

12-13

ml/kgc

12-13

ml/kgc

6 ore

2 ore

2 ore

2 ore

2 ore

-

20 ml/kgc/zi

20 ml/kgc/zi

Pt. creştere

ponderală

Pt. creştere

ponderală

Page 45: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Greutate 1201-1500 grame

Ziua de

viaţă

Tip de lapte Volum Frecvenţă Creştere

2-6

7-11

12-14

15

17

Lapte matern/formulă

Lapte matern/formulă

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

3-5 ml/kgc

2 ml/kgc

8-9 ml/kgc

12-13

ml/kgc

12-13

ml/kgc

6 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

-

20 ml/kgc/zi

20 ml/kgc/zi

Pt. creştere

ponderală

Pt. creştere

ponderală

Page 46: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Greutate 1501-2000 grame

Ziua de

viaţă

Tip de lapte Volum Frecvenţă Creştere

1-3

4-5

6-9

10-12

13

Lapte matern/formulă

Lapte matern/formulă

Lapte matern/formulă

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

Lapte matern

fortifiat/formulă pt

prematuri

5 ml/kgc

3 ml/kgc

3 ml/kgc

12-14

ml/kgc

18-20

ml/kgc

6 ore

3 ore

3 ore

3 ore

3 ore

-

-

20 ml/kgc/zi

20 ml/kgc/zi

Pt. creştere

ponderală

Page 47: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Contraindicatiile alimentatiei trofice precoce

• - nou-născuţii sever asfixiaţi ,

• - instabilitate hemodinamică severă (resuscitare volemică, administrare de Dopamină ≥ 5 mcg/kgc/min),

• - status respirator instabil,

• - coagulopatie necesitând tratament - EUN suspectată sau confirmată,

• - obstrucţie sau perforaţie intestinală, respectiv ileus paralitic, reziduu gastric semnificativ, bilios, sangvin,

• - status convulsiv,

• - nou-născuţi cu SGA severă (sub percentila 3 pe curbele de creştere intrauterină).

Page 48: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Formule destinate prematurilor

• Nou-născuţii prematuri alimentaţi cu formule speciale au o dezvoltare neurologică şi cognitivă mai bună comparativ cu prematurii alimentaţi cu formule destinate nou-născuţilor la termen.

Page 49: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Modalitatea de alimentaţie enterală

• în funcţie de vârsta gestaţională, greutatea la naştere, starea clinică a nou-născutului şi experienţa personalului.

• Nou-născutul sanatos cu VG peste 34 săptămâni – alimentaţie la sân, la cerere.

• După vârsta de 34 săptămâni gestaţionale, reflexul de supt este complet dezvoltat şi coordonat cu deglutiţia şi respiraţia.

• Nou-născuţii prematuri alimentaţi la cerere au o creştere ponderală mai bună şi mai puţine zile de spitalizare comparativ cu prematurii alimentaţi după un program fix.

Page 50: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

• Nou-născutul cu VG sub 34 săptămâni – gavaj gastric.

• Discontinuu • Continuu

• Gavajul transpiloric nu este recomandat nou-născutului prematur deoarece şuntează stomacul, unde se absoarbe vitamina K şi se iniţiază digestia lipidelor.

Modalitatea de alimentaţie enterală

Page 51: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Gavajul Gavaj discontinuu Gavaj continuu

Avantaje

- creştere ponderală optimă

- toleranţă digestivă bună

- respectă descărcările enzimatice

şi hormonale fiziologice

- scurtează durata până la

alimentaţia enterală exclusivă

- permite alimentaţia enterală

pentru nou-născuţii care nu

tolerează gavajul gastric discontinuu

Dezavantaje

- interferenţă cu minut-ventilaţia

- scăderea complianţei pulmonare

cu apariţia sau accentuarea

hipoxemiei.

- scăderea absorbţia nutrienţilor,

în mod particular a lipidelor

Page 52: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Gavajul discontinuu Gavajul continuu

Indicaţii

- coordonare inadecvată

supt/deglutiţie,

- sindrom de detresă respiratorie,

manifestată prin tahipnee (60-

80 resp/min)

- detresă respiratorie severă,

- reflux gastro-esofagian,

- persistenţa reziduului gastric

- motilitate distală scăzută

- intoleranţă la gavajul gastric

discontinuu

Contraindicaţii

- dilacerări esofagiene

- EUN

- dilacerări esofagiene

- EUN

Page 53: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Gavaj discontinuu Gavaj continuu

Complicaţii

- motilitate duodenală

modificată

- vărsături, aspiraţie, distensie

abdominală

- apnee/bradicardie/

desaturare

- iritarea/necroza mucoasei

nazale

- perforarea faringelui

posterior/esofagului/

stomacului

- inserţie în căile aeriene

- apnee/bradicardie/

desaturare

- iritarea/necroza mucoasei

nazale

- perforarea faringelui

posterior/esofagului/

stomacului

- inserţie în căile aeriene

Page 54: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Pt. NN la termen cu MCC

• Aport caloric cu 50% mai mare decât la nou-născutul sănătos Administrare prin gavaj/seringa/tetina fct de:

• -cantitatea de lapte

• -gradul detresei respiratorii

• -gradul IC.

• Lapte de mamă fortifiat sau formule hipercalorice

Page 55: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L

Monitorizarea alimentaţiei enterale

• curba ponderală – iniţial scădere fiziologică în greutate (5-15% din greutatea la naştere, apoi creştere ponderală 15-20 g/zi). Sporul ponderal insuficient poate fi semn al unor condiţii patologice: anemie, hipoglicemie, hiponatriemie, hipotermie, răspuns inflamator acut/sepsis.

• lungime – aprox. 1 cm/săptămână

• toleranţă digestivă - distensie abdominală, vărsături, aspectul şi frecvenţa scaunelor, măsurarea reziduului gastric, apariţia crizelor de apnee sau bradicardie.

• diureză – minim 1 ml/kgc/h, cel puţin 6 micţiuni/zi.

Page 56: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L
Page 57: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L
Page 58: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L
Page 59: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L
Page 60: Alimentatia NN Bolnav_Dr Paduraru L