ALIMENTATIA FEMEII INSARCINATE

Autor: Maria SpiridonNutritionist si Dietetician

Obiectivele alimentatiei sanatoase pe timpul sarcinii:

• -sa contina toate substantele nutritive in proportii optime(proteine, lipide, glucide, vitamine si minerale)

• -sa contina toate categoriile de alimente (cereale si derivate din cereale, carne si preparate din carne, lapte si derivate din lapte, oua,legume, fructe, grasimi vegetale)

• -sa nu aduca sare in exces pentru a preveni instalarea edemelor, cresterea tensiunii arteriale, complicatii cardiace

Obiectivele alimentatiei sanatoase pe timpul sarcinii:

• -sa nu depaseasca necesarul nutritional pentru a nu predispune la cresterea nejustificata a greutatii si instalarea obezitatii

• -sa nu contina alimentele care ar dauna dezvoltarii intrauterine a fatului (E-uri, substante chimice toxice)

• -sa influenteze pozitiv evolutia intrauterina a fatului

Obiectivele alimentatiei sanatoase pe timpul sarcinii:

• -sa acopere necesarul energetic din timpul travaliului si recuperarea fizica din perioada de lauzie

• -sa influenteze pozitiv instalarea secretiei lactate si calitatea laptelui matern, stiut fiind faptul ca laptele matern este cel mai complet aliment pentru noul nascut (contine: proteine, acizi grasi esentiali omega3 si omega 6, glucide, vitamine: A, B, C, K, saruri minerale: Na, K, Ca, Mg), cel mai usor digerabil, dar si cel mai ieftin lapte.

Obiectivele alimentatiei sanatoase pe timpul sarcinii:

• Sa mentina greutatea in limitele normoponderalitatii (BMI = 18,5-24,9kg/m²) si sa previna instalarea obezitatii (BMI≥30kg/m²)

• Sa mentina tensiunea arteriala in limite normale (TA sistolica ≤120 mm Hg, TA diastolica<80 mm Hg)

• Sa mentina un nivel normal al glicemiei à jeun sub 100mg/dl

Necesarul caloric si cresterea ponderala

• Cresterea ponderala este absenta sau minima in primele luni – nu se recomanda suplimentare calorica

• Incepand cu trimestrul II de sarcina se recomanda suplimentare cu 340 kcal/zi

• In trimestrul III de sarcina se recomanda 450 kcal/zi in plus

• Rata metabolismului bazal creste progresiv in sarcina, dar nivelul de activitate fizica scade progresiv

Cresterea ponderala optima in sarcina corelata cu BMI anterior

sarciniiBMI INAINTE DE SARCINA

(Kg/m²)CASTIG PONDERAL RECOMANDAT (Kg)

RATA CASTIGULUI PONDERAL TRIMESTRELE II SI III * (valoare medie kg/sapt – limite)

Subponderal <18,5 12,5-18 0,51 (0,44-0,58)

Normoponderal 18,5-24,9 11,5-16 0,42 (0,35-0,50)

Supraponderal 25,2-29,9 7-11,5 0,28 (0,23-0,33)

Obezitate ≥ 30 5-9 0,22 (0,17-0,27)

Proteinele

• Rol in sinteza tesuturilor materne si fetale• In primul trimestru se recomanda 0,66g/kg corp/zi

• In trimestrul II se recomanda 0,88g/kg corp/zi (aproximativ 20 g proteine in plus zilnic)

• in trimestrul III se recomanda 1,1g/kg corp/zi (aproximativ 25 g proteine in plus zilnic)

• Pentru sarcinile gemelare, in a doua parte a sarcinii se suplimenteaza ratia de proteine cu 25g/zi pentru fiecare alt fat

• La mijlocul perioadei de gestatie necesarul proteic poate ajunge la 100g/zi

Proteinele

• Calitativ ½ sau ² ⁄3 proteine de origine animala• Surse de proteine: lapte, branza, oua, carne,

peste• Contin aminoacizi esentiali: izoleucina,

leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina – aminoacizi ce nu pot fi sintetizati de organismul uman

Proteinele

• Aportul insuficient de proteine - efecte:- instalarea tardiva a lactatiei sau lapte de

calitate slaba- mareste riscul de toxicoza gravidica- creste riscul de aparitie a anemiei- creste riscul de denutritie atat al mamei cat si

al fatului (influenteaza greutatea la nastere a fatului) – factor corelat cu mortalitatea perinatala

Lipidele(acizii grasi)

• Se recomanda 70-80g lipide/zi• Calitativ ½ lipide vegetale (contin acizii grasi

esentiali Ѡ3 si Ѡ6) si ½ lipide animale• Surse de lipide vegetale: uleiurile vegetale,

fructele oleaginoase(nucile, semintele de in, maslinele etc.)

• Surse de lipide de origine animala: pestele oceanic(somon, sardine, hering), lapte, branza, unt, oua

Glucidele (carbohidratii)• Pentru mentinerea unui nivel glicemic constant si

pentru a preveni cetogeneza, se recomanda un minim de 135 – 175 g HC

• Dieta trebuie sa contina procentual 45-60%HC din totalul caloric zilnic

• Calitativ glucide complexe care se absorb mai lent pentru a mentine nivelul glicemic constant , dar contin si fibre alimentare (cereale si derivate din cereale, legume cu frunze verzi si fructe)

• Rol in ameliorarea varsaturilor din sarcina• Excesul, dar mai ales consumul de dulciuri

concentrate, conduc la cresterea greutatii, chiar la obezitate

Fierul• Absorbtia Fe favorizata de: prezenta vitaminei C

(1/2 -1/6 din cantitatea ingerata zilnic), de nivelul aciditatii gastrice, de prezenta ionilor de Cobalt si Cupru

• Este necesara suplimentarea aportului de Fe prin suplimente nutritive

• Previne anemia, contribuie la formarea de rezerve hepatosplenice la fat deoarece alimentatia nou nascutului in primele luni de viata este exclusiv lactata.

• Surse alimentare de fier: galbenusul de ou, ficatul, stafidele, spanacul, orezul, caisele, alunele, fisticul, lintea uscata

Sodiul

• Alimentatia obisnuita poate aduce 15g sare zilnic • Excesul de sare (exces de sodiu) din alimentatie

conduce la: retentie hidrica, instalarea edemelor, cresterea tensiunii arteriale si complicatii cardiovasculare, diminueaza forta de contractie din timpul travaliului, aparitia nefropatiilor ceea ce ar necesita supraveghere medicala continua

• Regimul hiposodat sever poate conduce la deshidratare extracelulara si soc postpartum

Sodiul

• Se recomanda ca din ultimul trimestru de sarcina sa se scada consumul de sare la jumatate din cantitatea ingerata in trimestrele I si II

• Regimul moderat hiposodat are efecte benefice pentru sfarsitul sarcinii: dilatarea mai rapida a colului uterin, scurtarea travaliului, diminuarea fenomenelor spasmodice etc.

Iodul• Necesar crescut in timpul sarcinii • Deficitul de iod la mama duce la deficit de iod

la fat cu aparitia hipotiroidiei la nou nascut cu consecinte grave, pana la retard fizic si mental

• In zonele cu gusa endemica se recomanda suplimente cu iodura de potasiu, consumul de peste de mare, utilizarea in tintele dietetice ale sarii iodate -pentru prevenirea cretinismului

Calciul

• Este necesara o suplimentare cu 25-30 g Ca (cantitatea care se regaseste in scheletul fatului la termen)

• Rezervele de calciu ale mamei (tesutul osos) sunt mari, dar si usor mobilizabile

• Aportul suficient usor de realizat din alimentatie (produse lactate) – explica faptul ca dupa nastere nu se descriu modificari ale densitatii osoase la mame

Calciul

• Aportul insuficient produce: calcificare osoasa insuficienta, dezvoltare musculara deficitara, lipsa rezistentei la infectii, mobilizarea Ca din dintii si oasele mamei

• Absorbtie influentata de vitamina D

Fosforul • Un alt costituent al scheletului, dar si al

membranelor celulare si al acizilor fosforici• Raportul Ca/P=1=optim• Nevoile de Ca si P cresc in ultimul trimestru de

sarcina• Surse alimentare de Ca si P: laptele si

derivatele din lapte(raportul Ca/P la lapte=1,4),fructele oleaginoase (nuci, alune, masline), patrunjelul, apa minerala naturala, sfecla, cacao, ciocolata – alimente bogate in acid oxalic, pestele, ouale, cereale, leguminoase uscate

VitaminaA

• Necesar pe timpul sarcinii: 6000ui• La gravidele diabetice sau cu hipotiroidie se

recomanda administrarea de vitamina A ca atare nu in forma de provitamina A(caroten) deoarece aceste persoane nu pot transforma carotenul in vitamina A

• Surse alimentare: lapte, branza, grasimi de origine animala, legume verzi, fructe

Vitamina E

• Necesar zilnic 15mg/zi• Surse: grasimile vegetale• Rol antioxidant• Deficitul este foarte rar intalnit

Vitamina K

• Necesar zilnic 0,5-1mg/zi• Surse: grasimi vegetale, oua, spanac,

broccoli,varza de Bruxelles, mazarea, iaurtul• O parte este sintetizata de anumite bacterii

prezente in intestinul uman

Complexul vitaminic B• Surse alimentare: drojdia de bere, painea

integrala, carne, leguminoase uscate, nucile, alunele, legumele verzi

• Deficitul de vitamine din grupul B produce: oboseala, greturi, crampe care sunt semne de disgavidie

• Vit B6 – necesar crescut in sarcina pentru sinteza aminoacizilor

• Vit B12- este necesara suplimentarea necesarului la femeile strict vegetariene si chiar lacto-ovo-vegetariene

Acidul folic (vit B9)• Este necesar in cantitati crescute pentru

sustinere diviziunii celulare pentru a asigura dezvoltarea tesuturilor atat fetale cat si materne

• Surse alimentare: legumele frunze verzi (stevie, spanac), gulia, cereale, sucul natural de portocale

• Deficitul conduce la aparitia defectelor congenitale ale fatului, anemia megaloblastica (in trimestrul III)

Necesarul de lichide • In sarcina cresc ata volulum circulant sanguin

cat si fluidele tisulare• Recomandari: minim 2 l/zi (atentie la surplusul

caloric si de HC adus de unele lichide)• Hidratarea adecvata reduce riscul de aparitie a

infectiilor urinare, a litiazei renale, a constipatiei (alaturi de fibrele alimentare)

• Hidratarea necorespunzatoare (scazuta) afecteaza evolutia sarcinii in special in a doua jumatate contribuind la aparitia prematura a contractiilor, dar si la o cantitate scazuta de lichid amniotic.

Inainte de incheiere• Pentru a fi o mamica sanatoasa si pentru a aduce

pe lume un copil sanatos va recomand sa mancati sanatos( cereale si derivate din cereale, legume, fructe, fructe oleaginoase, lactate si derivate, carne si derivate in cantitatile necesare aportului caloric)

• Aceste alimente trebuie sa fie impartite astfel: 3 mese principale si doua gustari

• Faceti miscare cel putin 30 minute/zi• Statusul nutritional al copilului este direct

influentat de statusul nutritional al parintilor existent in momentul conceptiei.