LIVIA ARDELEAN1, ROMNIA

Cuvinte cheie: Alexiu Anderco, preot biserica de Sus din Bora, prima monografiea satului Bora, fondarea satului Bora, atacul ttarilor din 1717, cugetri politice desprenobilii romni din Maramure.

Alexiu Anderco-schi de istoria Borei Maramureului

Rezumat

Alexiu Anderco, preot n beneficiul de sus din Bora ncepndcu 1848 sau 1849, a fost unul dintre cei mai titrai preoi din Bora.Preocuprile lui economice, literare, politice, istorice l-au determinatnu doar s adune cea mai valoroas bibliotec a timpului din Plasade Sus, ci i s schieze mici studii despre domeniile de interes. Unuldintre cele mai interesante studii a fost cel legat de monografialocalitii Bora. Autorul a schiat o minimonografie cu datelecunoscute pn la mijlocul secolului al XIX-lea, insistnd peprezentarea geografiei, a locuitorilor, pe ntemeierea localitii, dari pe cel mai nsemnat eveniment la care localitatea a luat parte,ultimul mare atac al ttarilor, oprit cu mare vitejie de locuitorii dinBora, condui de popa Lupu andru. Momentul care a intrat ncontiina maramureenilor i nu numai probabil dup scrierea schieimonografice, a fost nu doar prezentat, ci a deschis i subiectul uneianalize politice adnci i pline de patriotism.

1 Direcia Judeean Cluj a Arhivelor Naionale.

memoria ethnologica nr. 64 - 65 * iulie - decembrie * 2017 (An XVII)

40

Keywords: Alexiu Anderco, the first monograph of Bora village priest of BorsasUpper Church, the founding of the village Bora, the Tartar attack of 1717, political thoughtsabout the Romanian nobles in Maramure.

Alexiu Anderco's Outline of the History of Bora Village, Maramure

Summary

Alexiu Anderco, priest of Borsa's Upper Church from 1848 or1849, was one of the most educated priests in Bora. His economic,literary, political, and historical preoccupations have led him not onlyto gather the most valuable library of time in Upper Circle, but alsoto sketch small studies in his areas of interest. One of the mostinteresting studies was the one related to the monograph of Bora.

The author outlined a mini monograph with the data knownuntil the middle of the nineteenth century, insisting on thepresentation of the geography, the inhabitants, the founding of thevillage and including the most important events in which the villagetook part. Among these events was the last important Tatar attack,stopped with great bravery by the inhabitants of Bora, led by thepriest Lupu andru. This moment that has entered in theconsciousness of the inhabitants of Maramure probably after thewriting of the monographic sketch was not only presented but alsoopened the subject of a deep political and patriotic analysis.

memoria ethnologica nr. 64 - 65 * iulie - decembrie * 2017 (An XVII)

41

Alexiu Anderco-schi de istoria Borei Maramureului

n 27 Iulie 1867 preotul din partea de sus a satului Bora, Alexiu Anderko, schiauna din primele istorii locale, care ar fi fost publicat ceva mai trziu n 18702. Fragmentedin manuscris se afl n fondul familiei3 i ne ofer informaii legate de o personalitate preapuin cunoscut n Maramure. Dei nu a fost de origine din Maramure, venind aici n anul1848 sau 1849, o dat cu numirea lui ca preot n beneficiul de sus din Bora, acesta s-aconfundat cu stenii pentru care a slujit, acetia iubindu-l la rndul lor i druindu-i, conformlegendei, pielea i coarnele ultimului zimbru din Maramure, mpucat n 18524.

Alexiu Anderco s-a nscut n comitatul nvecinat Satu Mare, la Batiz, n 5 octombrie1821, dar ntreaga via adult i-a petrecut-o n Bora, unde a fost preot i apoi protopopal tractului Vieu. Dei nu a fost bogat Anderco a reuit s adune cea mai mare i bine dotatbibliotec din acea zon, unde se puteau citi ziare politice, literare, periodice tiinifice, iarcasa lui era casa omului de tiin, unde impunea dragoste de carte i de studiu copiilor5.

Prin cstoria cu Ana Mihalyi din familia Mihalyi de Apa a intrat n contact cu unadintre cele mai bune familii din Maramure iar studiul de la Tarnavia l-a plasat ntr-o elitinteresat nu doar de slujirea bisericii, ci i de coal, deschiznd colile comunale dinBora i istorie, mai ales istorie local, pentru scrierea creia a folosit documentele publicatedeja, documente aflate n satele din zon i la persoane private. Se poate remarca cinformaiile scrise au suferit n secolul urmtor clarificri i completri, dar intenia iproiectul de monografie rmn salutare.

n cele ce urmeaz se va reproduce cea mai mare parte a schiei monografice, cupstrarea limbajului epocii, fr a se interveni n textul autorului.

Manuscrisul legat de istoria localitii Bora ncepe cu timpurile vechi demultorecandu in tempurile stramosilor, teritoriu acesta unde acuma e comuna Visseu de Mijlocu,Visseu de Susu, candu comuna Borsa si Moiseiu inca nau fostu, acesta teritoriu a facutuunu Chenesiatu, carele au fostu in possesiunea stramosilor lui Petru, Mandra si a lui Naninca din tempurile divorum regem fericitilor regi ai Ungariei. Cum ca tare demultu intempurile stramosilor au debuitu se sa se stea si Borsa se adevereste si de acolo ca in anul1375 Borsa ca comunitatea se aminteste si se donese de regale Lodovicu lui Balk si et pereum Drag, Dragomer et Stephano, fratribus uterinum (informaie luat din Fejer, Codexdiplomaticus).

La introducerea lui Balk in posesiunea Borsei au trebuitu s fie contradicere, pentru2 Viorel Cmpean, n anul 1870 preotul Alexiu Anderco din Botiz a realizat monografia localitii Bora,pe http://astra.iasi.roedu.net/texte/nr52MonografiaLocalitatiiBorsa.html3 Serviciul Judeean Cluj al Arhivelor Naionale, Fond familial Anderko de Homorod, nr. 228.4 Viorel Cmpean, n anul 1870 preotul Alexiu Anderco din Botiz a realizat monografia localitii Bora,pe http://astra.iasi.roedu.net/texte/nr52MonografiaLocalitatiiBorsa.html5 Ibidem.

memoria ethnologica nr. 64 - 65 * iulie - decembrie * 2017 (An XVII)

42

ca cum au pututu gloriosa si de memoria fericitul Ioan Hunyadi, in anulu 1453 in diplomade elu data a dice (urmeaz o parte din diploma n latin, tiat). Aicea nau cugeta orisicineca si contradicere, dare nu, pentru ca candu sa donatu Chinesiatul Visseului in tempu zilestravechie stramosilor Petru, Mandra si lu Nan se dice in diploma sussu numita nec nonquibuslibet rivulus Wasser et Visso vocatis, Borsa e la capetulu riului Visseu si totu nu senumeste ca inca atuncia nau fostu Borsa, nu in tempurile gloriosului Iancu Hunyadi decandu sau donatu demultu Chenesiatulu Visseului in tempurile stramosilor petru mandra sinan nau fostu inca Borsa, fostau una colonia den Visseu sub nume Valea Caselor6, dare incanu ca satu descilinitu, ce numai orece loc cu cateva case a visseuanilor.

Colonia aceasta Valea Caselor, unde si dupa traditiunea se dice ca sa inceputu a seedifice Borsa, si azi e locuita si e una parte a satului si se numeste si adi Valea Caselor.Valea caesata a Caselor e o vale cufundosa, de la beserica de josu la medianopte, de candusa pusu casa cea dentaie acolo, de sigur a se determina nu se pote.

Numele Borsa e staformatu din cuvintulu slav obersia. Cuvantul obersia areintelesu de unde fonteneste riurile si pentru ca Borsa e situate sub fontenile riurilor ce eobaris, din cuvantulu de la Obersia, cu abrevatiunea sa facutu numele satului Borsa.

Borsa e in comitatu Maramarosiu, in Tiara Ungureasca si cate reseritu a satului celumai inceputu tierei Unguresci. Se otereste la reseritu cu Ardealu si Bucovina, la mediadi cuArdealu, la reseritu cu comuna Moisei, la medianopte cu comuna Visseu si aicia adeca cutrei tieri si 2 sate.

Marimea otarului e 845 de falci cadastrale sau 8, de mile.Teritoriu acestuia a fost de noa donate 1446 feciorilor lu Hotiko din Visseu dupa

diploma ce urmiada (urmeaz diploma in latim data de Ladislau).Din susu numitii feciori lui Hotiko se trage familiile sandor, Danciu, Timis, Mihaly

si Steczko, care familii suntu si adi in posesia teritoriului Borsa.Sunt si compossesori pecum e Ilustra familie Mihaly, Szaplonczai i Pop de Sajo

(ieu).Da pentru ca teritoriulu din josu de Visseu de Mijlocu pana la frontieria tieri

Unguresci care e riulu Ciben sau fostu donatu stramosilor lui Petru mandra si Nan de lacursurile riurilor Wasser si Visseu, nepotii lui Petru Mandra si Nan acestu teritoriu lainpertitu in doue feciorilor lui Hotiko sa datu pe apa Visseului catre reseritu adeca unde eBorsa cu teritoriu, celealaltu frater a remasu in Visseu, susu numitilor laolalta nedespartitudanduse teritoriu de la Ciben pina la din josu de Visseu de Mijlocu, in anulu 1450 cu venireauna Comisie regeasca de la Lelesz facanduse cierte intre fratii din Borsa in doue si pentruca in doue sa inpertitu nu a mersu dupe mete naturali, ce au ficsatu una linia, care seinpertiasca teritoriu dreptu in doue si au facutu doue documinte despre umblare metelor,unu e in Borsa, altulu e in visseu de mijlocu.

n tempurile veche nau ecsistatu Visseu de Sus de acuma, ce numai Visseu de Josusi Visseu de Susu, care acuma se numeste de mijlocu. Visseu de Susu de acuma e unacolonie mai tardie si e in hotaru Visseului de mijlocu sau nare hotar propriu.6 Actualmente cartier al oraului Bora.

memoria ethnologica nr. 64 - 65 * iulie - decembrie * 2017 (An XVII)

43

In teritoriu lenga a Borsei suntu si riuri merisori, pecum e Visseu, Cisla, Repede,Fontana, Cierenelu, Neguescu, pe care riuri se pluteste lemnulu procreatu in munti cetre...in tiara Unguresca, iara riuri pe care se pluteste lemnulu catre reseritu pana siConstantinopole, aceste riuri sunt Bistricia, Batsaba, Valeanescu si Ciben si unu curge lamedianopte in Galicia se numeste Ceremusiu.

Pintre munti albi care au 60 mutari suntu mai vestii Pietrosu, 6800 urme, naltudupa Hadfalvi-7000 urme, de la Pietrosu catre medianopte e teritoriu satului Borsa pe siesula spelat, de aicea Visseu si Cisla. Sau la virvu muntelui Pietrosu ieste o balta mar