alexandra
DESCRIPTION
Analiza si elaborarea situatiilor financiareTRANSCRIPT
UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU
UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCUFACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE
LUCRARE DE LICEN
Coordonator tiinific
Lector univ. dr. Mariana GuruStudent
Bucureti
2013
UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNELUCRARE DE LICEN
DISCIPLINACONTABILITATE FINANCIAR
TEMASTUDIU PRIVIND ELABORAREA I ANALIZA SITUAIILOR FINANCIARE
Coordonator tiinific
Lector univ. dr. Mariana GuruStudent
Bucureti
2013
CUPRINSCAPITOLUL 1: Delimitri conceptuale privind elaborarea i analiza situaiilor financiare1.1 Dispozitii generale privind situatiile financiare1.2 Dispoziiile cu caracter general ale directivei a IV-a
CAPITOLUL 2: Lucrri contabile preliminare ntocmirii situaiilor financiare2.1 Aspecte generale privind lucrrile de nchidere a exerciiului2.2 Stabilirea balanei conturilor nainte de inventariere2.3 Inventarierea general a patrimoniului
2.4 Contabilitatea operaiunilor de regularizare
2.5 Stabilirea balanei conturilor dup regularizare
2.6 Determinarea rezultatului fiscal
2.7 Impozitarea profitului
2.8 Completarea bilanului contabil
CAPITOLUL 3: Studiu de caz la SC General Forwording Service SRL
3.1 Prezentarea SC General Forwording service SRL3.2 Monografie
CAPITOLUL 4: Analiza situaiei financiare i a rezultatelor
4.1 Diagnostic operaional
4.2 Diagnostic comercial
4.3 Diagnostic economico - financiar
CONCLUZII I PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CAPITOLUL I
Delimitri conceptuale privind elaborarea i analiza situaiilor financiare
1.1Dispozitii generale privind situatiile financiare
Situaiile financiare anuale au scopul de a oferii utilizatorilor o imagine fidel a poziiei financiare i performanele economice ale societii pentru exerciiul financiar la care se refer.
Situaiile financiare ale unei entiti reprezint cel mai important mijloc, prin care informaia contabil este pus la dispoziia factorilor decizionali.
Exerciiul financiar coincide de obicei anului calendaristic. Acesta poate fi diferit pentru anumite persoane juridice:
Societile nfiinate n cursul anului;
Sucursale cu sediul n Romnia ale unor persoane juridice strine;
Filialele consolidate ale unei societi-mam care are un alt exerciiu financiar;
Societile aflate n lichidare, perioada de lichidare constituie un singur exerciiu
Financiar, indiferent de durata ei. Contabilitatea i raportrile financiare se realizeaz n limb Roman i se exprim n moneda naional RON. Operaiile exprimate n valut se nregistreaz att n moneda naional, ct i n valut.
Situaiile financiare de ntocmit trebuie s cuprind:
Bilanul, document cu rol de a prezenta o imagine fidel a poziiei financiare;
Contul de profit i pierdere cu rol de a prezente performanele financiare;
Situaia modificrilor capitalului propriu
Situaia fluxurilor de trezorerie
Notele explicative cu rolul de a prezenta celelalte informaii referitoare la desfurarea activitii.
Atunci cnd, la data bilanului, o entitate depete sau nceteaz s mai depeasc limitele a dou dintre cele trei criterii de mrime, acest fapt afecteaz aplicarea derogrii prevzute la acel punct, numai dac acest lucru are loc n dou exerciii financiare consecutive. n acest scop se reanalizeaz numrul de componente ale situaiilor financiare anuale, astfel:
A) o entitate care a ntocmit situaii financiare anuale simplificate va ntocmi situaiile financiare anuale numai dac, n dou exerciii financiare consecutive, depete limitele a dou dintre cele trei criterii de mrime;
B) o entitate care a ntocmit situaiile financiare anuale va ntocmi situaii financiare anuale simplificate, numai dac, n dou exerciii financiare consecutive, nu depete limitele dou dintre cele trei criterii de mrime.
Prin dou exerciii financiare consecutive se nelege exerciiul financiar precedent celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale i exerciiul financiar curent, pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale. Ca urmare, pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale, ncadrarea n criteriile de mrime prevzute de prezentele reglementri se efectueaz la sfritul exerciiului financiar, pe baza indicatorilor determinai din situaiile financiare ale exerciiului financiar precedent celui de raportare i a indicatorilor determinai pe baza datelor din contabilitate i a balanei de verificare ncheiate la finele exerciiului financiar curent, utilizndu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil la data ncheierii exerciiului financiar.Formatul bilanului i al contului de profit i pierdere, n special n ceea ce privete forma adoptat pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciiu financiar la altul. n cazuri excepionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menionat n notele explicative, mpreun cu o explicaie a motivelor care au determinat-o.
Pentru fiecare element de bilan, de cont de profit i pierdere i, dup caz, din situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de numerar trebuie prezentat valoarea aferent elementului corespondent pentru exerciiul financiar precedent.
Un element de bilan, din contul de profit i pierdere i, dup caz, din situaia modificrilor capitalului propriu i situaia fluxurilor de numerar pentru care nu exist valoare nu trebuie prezentat, cu excepia cazului n care exist un element corespondent pentru exerciiul financiar precedent.
Oricum ar fi este bine de retinut ca tratamentele contabile eronate sau nepotrivite nu sunt rectificate nici de prezentarea informatiilor privind politicile contabile utilizate, nici prin note sau alte informatii suplimentare deoarece o prezentare reala a informatiilor nu poate indrepta o contabilizare gresita. Mai mult, acolo unde nu exista cerinte specifice privind politica contabila ce trebuie aplicata unui anumit element, conducerea trebuie sa selecteze politicile contabile care sa asigure faptul ca situatiile financiare ofera informatii care sunt: a. relevante pentru nevoile decizionale ale utilizatorilor; si b. credibile, in sensul ca: - reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii; - reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica; - neutre (adica nepartinitoare); - sunt prudente (adica estimarea valorilor incerte se face cu precautie, astfel incat activele sau veniturile nu sunt supraevaluate, iar datoriile sau cheltuielile nu sunt subevaluate); si - sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Este foarte important sa se inteleaga: a. principiile si considerentele ce stau la baza politicilor contabile; b. distinctia curent / imobilizat (pe termen lung) si cum se aplica aceasta distinctie la intocmirea bilantului; c. principalele prevederi in ceea ce priveste intocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere; d. ce informatii trebuie prezentate in bilant si in contul de profit si pierdere si / sau in notele la situatiile financiare. e. valorile ce trebuie incluse sau prezentate in situatiile financiare generale se stabilesc utilizandu-se rationamente profesionale. Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiti factori ca de exemplu, cat de semnificative sunt informatiile si daca acestea trebuie prezentate separat fie in bilant, fie in contul de profit si pierderi, fie in notele la situatiile financiare, precum si cat de interesati sunt utilizatorii situatiilor financiare sa aiba acces la aceste informatii, chiar daca acestea pot sa nu se refere la tranzactii de valoare.f. un activ este o resursa detinuta de o intreprindere ca urmare a unor evenimente anterioare si care urmeaza sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprinderea respectiva - un pasiv este o obligatie curenta a intreprinderii rezultata din evenimente anterioare, a carei stingere va avea ca efect o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice ale intreprinderii.
1.2 Dispoziiile cu caracter general al directivei a IV-a
Situaiile financiare ale unei companii reprezint cel mai important mijloc, prin care informaia contabil este pus la dispoziia factorilor decizionali. De aceea, companiile i public situaiile financiare, ntr-un mod ct mai explicit, pentru a putea fi nelese de ctre cititorul interesat.
Perfecionarea continu a mediului de afaceri reprezint o prioritate esenial a guvernelor n consolidarea funcionrii economiei de pia, iar pe termen scurt, realizarea obiectivelor urmrite n cadrul programului de aderare a Romniei la Uniunea European. n acest context, cadrul general de contabilitate i audit financiar i mbuntete continuu calitatea informaiei contabile prin aplicarea reglementrilor contabile conforme cu Directivele Comunitii Economice Europene (Directiva a-IV-a i a VII-a).
Necesitatea de conformitate este impus de :
globalizarea economiilor naionale;
accesul Romniei pe pieele de capital internaionale;
transparena i simplificarea raportrilor financiare.
Pentru atingerea acestor obiective, n ultima perioad au avut loc o serie de modificri legislative ntre care menionm:
modificarea i completarea Legii contabilitii nr.82/1991;
reglementrile contabile conforme cu Directiva IV-a i a-VII
adoptarea IFRS i IAS, prin Ordin M.F.P.
Contabilitatea i raportrile financiare se realizeaz n limba romn i se exprim valoric n moneda naional (RON). Operaiunile exprimate n valut se nregistreaz n contabilitate, att n moned naional, ct i n valut.
Pentru necesitile proprii de informare, companiile pot opta pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale i n alt moned. n aceste situaii, cursul utilizat pentru conversia n moneda naional este cel comunicat de BNR, valabil la data ntocmirii bilanului, menionndu-se nivelul acestuia n notele explicative.
Persoanele juridice (denumite n continuare entiti) care au obligaia aplicrii reglementrilor contabile conforme cu directivele europene sunt :
1) societile comerciale (SNC, CCS, CCA, SA i SRL);
2) societile/companiile naionale;
3) regiile autonome;
4) institutele naionale de cercetare-dezvoltare;
5) societile cooperatiste i alte persoane juridice care, n baza legilor speciale de organizare, funcioneaz pe principiul S.C;
6) subuniti fr personalitate juridic, cu sediul n strintate, care aparin entitilor cu sediul sau domiciliul n Romnia;
7) sediile permanente din Romnia care aparin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul n strintate.
Situaiile financiare ofer informaii cu privire la:
poziia financiar a companiei;
performana acesteia;
fluxurile de numerar.
Aceste informaii devin utile pentru diveri utilizatori n fundamentarea deciziilor referitoare la:
achiziionarea sau vinderea participaiilor deinute n compania respectiv;
numirea sau nlocuirea unor persoane din organismele de conducere.
Situaiile financiare conin informaii cu privire la :
Activele
Pasivele
Capitalul propriu
Veniturile, cheltuielile, ctigurile i pierderile
Fluxurile de numerar.
Sinteza cerinelor de ntocmire a situaiilor financiare de ctre entiti
SITUAII FINANCIARE
CONFORME CU DIRECTIVELE CEE INND CONT DE CRITERIILE DE MRIMESIMPLIFICATE
Total active : 3.650.000 Euro
Cifr de afaceri net : 7.300.000 Euro
Nr. mediu de salariai : 50Nu depesc limitele a dou dintre criteriile de mrime
Bilan
Cont de profit i pierdere
Situaia modificrii capitalului propriu
Situaia fluxurilor de numerar
Notele explicative Bilan prescurtat
Cont de profit i pierdere prescurtat
Note explicative
Opional: situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de numerar
Raportul auditorului financiarVerificarea se face conform legii
SITUAIILE FINANCIARE CONSTITUIE UN TOT UNITAR
Responsabilitatea ntocmirii situaiilor financiare anuale n conformitate cu Reglementrile contabile, conforme cu directivele europene (a IV-a i a-VII-a) revine conducerii entitii i este comunicat printr-o declaraie scris ataat acestora.
Caracteristicile calitative ale situaiilor financiare sunt atributele de baz care dau sens utilitii informaiei contabile. Acestea sunt:
CAPITOLUL II
Lucrari de inchidere a exercitiului financiar
2.1 Aspecte generale privind lucrrile de nchidere a exerciiuluiEntitatile necesita o continuitate permanenta in activitate pentru asigurarea unei functionalitati normale. In regulamentul cu privire la aplicarea Legii contabilitatii se specifica astfel: se presupune ca nuitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea, intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.
In contabilitatea romaneasca exercitiul financiar corespunde unui an calendaristic, deci incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. Continutul exercitiului financiar este reglementat prin norme ale Ministerului Finantelor care sunt obligatorii pentru toti agentii economici.
Pe baza lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar se determina situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut. Situatia patrimoniului este evaluata ca diferenta intre activul patrimoniului si datorii, situatia financiara sau trezoreria reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, iar rezultatul se obtine ca diferenta intre venituri si cheltuieli sau dupa formula: capital propriu la inchiderea exercitiului financiar aportul proprietarului in cursul exercitiului, daca se are in vedere variatia capitalului.
Legea contabilitatii prevede ca documentul oficial de gestiune il constituie bilantul contabil, care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Bilantul contabil trebuie intocmit anual, precum si in caz de lichidare, fuziune sau dizolvare a societatilor comerciale.
Exercitiul financiar este limitat de doua tipuri de bilant contabil: bilantul de deschidere, de la care se porneste exercitiul financiar si bilantul de inchidere care reprezinta baza deschiderii conturilor din exercitiul financiar urmator.
Bilantul contabil in structura sa actuala din Romania cuprinde: bilantul propriu-zis, contul de profit si pierdere, anexa si raportul de gestiune, noul sistem de contabilitate propunand doua modele de bilant: un sistem de baza care sa fie intocmit de intreprinderile mari si un sistem simplificat pentru intreprinderile mici si mijlocii. Aceste lucrari contabile sunt reglementate de legea nr. 82/1991 care precizeaza ca acele unitati care detin capital de stat partial sau integral trebuie sa intocmeasca raportari trimestriale si deasemenea, ca toti agentii economici au obligatia sa intocmeasca lunar balante de verificare pentru stabilirea corectitudinii inregistrarilor operatiilor patrimoniale in contabilitate. Trimestrial, agentii economici au obligatia sa intocmeasca si sa prezinte rapoarte care sa cuprinda: rezultatele financiare, situatia patrimoniala, date informative, impozite, taxe si alte obligatii datorate si varsate.
Situatia patrimoniului precum si rezultatele obtinute in cursul exercitiului financiar se determina printr-o serie de documente de sinteza care se elaboreaza la sfarsitul exercitiului financiar. Acestea din urma poarta denumirea de lucrari de inchidere a exercitiului financiar si pot fi grupate in doua categorii:
- lucrari premergatoare intocmirii documentelor de sinteza
- lucrari de intocmire propriu-zisa sau de elaborare a documentelor contabile de sinteza (completarea formularelor)
Lucrarile preliminare intocmirii bilantului contabil trebuie sa pregateasca informatiile contabile care vor asigura intocmirea corecta a conturilor anuale. Acestea sunt:
- inregistrarea in conturi a tuturor documentelor care cuprind ultimele operatii economice aferente activitatii din perioada respectiva
- stabilirea balantei de verificare inainte de inventariere care are scopul de a verifica exactitatea rulajelor si soldurilor din conturi. Astfel se pot descoperi eventualele erori si se verifica concordanta intre inregistrarile din conturile sintetice si cele din conturile analitice.
- inventarierea generala a patrimoniului prin care se verifica mijloacele materiale si banesti apartinand patrimoniului, sursele de provenienta ale bunurilor, drepturile de creanta si obligatiile si se inregistreaza diferentele dintre situatia contabila si realitatea constatata la inventar
- contabilitatea operatiilor de regularizare cu privire la: diferente de inventar, amortizari, provizioane pentru deprecieri, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, diferente de conversie si diferente de curs valutar, delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor
- stabilirea balantei conturilor dupa inventariere pentru verificarea exactitatii inregistrarilor in conturi a operatiilor economice din cursul exercitiului financiar, precum si a celor efectuate pentru regularizari
- stabilirea rezultatului exercitiului prin determinarea profitului brut si net, caz in care se realizeaza distribuirea acestuia, sau pierderea, stabilindu-se modalitati de finantare. In aceasta etapa se deconteaza veniturile si cheltuielile, se determina profitul impozabil, se regularizeaza impozitele, inclusiv cel pe profit.
Dupa ce toate aceste etape au fost realizate se trece la redactarea bilantului contabil pe baza datelor cuprinse in ultima balanta de verificare, precum si a conturilor , evidentei extracontabile si operative.
In decursul exercitiului financiar se realizeaza o serie de operatii economice si financiare care privesc bunurile mobile si imobile, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, veniturile si cheltuielile, precum si rezultatele obtinute, operatii care se reflecta in inregistrarile din documentele justificative si din care rezulta indicatori completi ce vor fi utilizati in decizii privind activitatea viitoare.
Zilnic se intocmesc balante de verificare analitice, precum si balanta generala a conturilor pentru verificarea exactitatii inregistrarilor conform metodei partidei duble, asigurandu-se astfel respectarea egalitatilor: Total debit = Total credit, respectiv Cont sintetic = Conturi anuale.
In cadrul balantei de verificare conturile sunt grupate in ordinea existenta in planul de conturi. Pentru fiecare cont, balanta de verificare precizeaza totalul debitor, totalul creditor si soldul. Exista insa riscul unor conturi inexacte, fapt pentru care este necesara inventarierea, inaintea careia se intocmeste balanta de verificare.
2.2 Stabilirea balanei conturilor nainte de inventariere
Pentru centralizarea i controlul exactitii datelor nregistrate n conturi se ntocmete balana de verificare nainte de inventarierea patrimoniului. Discutat din acest punct de vedere, balana pregtete datele de referin necesare comparrii soldurilor din inventarul contabil i inventarul faptic. Balana conturilor nainte de inventariere poate fi abordat ca un inventar contabil.Relaiile de control proprii balanei sunt cele dintre debitul i creditul conturilor, nregistrarea sintetic i analitic. Dintre acestea, cea care ofer informaii de control privind nregistrarea n conturi a tuturor documentelor justificative este aceea c totalul rulajului debitor sau creditor din balan trebuie s fie egal cu totalul rulajului calculat n Registrul - jurnal.
Situaia de referin a inventarului faptic o reprezint soldurile finale calculate n balan. De aceea, balana poate fi interpretat i ca un inventar contabil.Balana conturilor poate fi discutat i prezentat i ca instrument de verificare a coninutului soldurilor conturilor contabile, n sensul ca acestea s reflecte operaii economice i financiare reale consemnate n documentele justificative i nregistrate n concordan cu normele metodologice de utilizare a conturilor. 2.3 Inventarierea general a patrimoniuluiPrin intermediul inventarierii se urmareste stabilirea situatiei reale a elementelor ce compun patrimoniul. In Legea contabilitatii sunt prevazute situatiile in care agentii economici sunt obligati sa realizeze inventarieri generale ale patrimoniului, si anume: la inceputul activitatii unitatii; in timpul functionarii unitatii, cel putin o data pe an; in cazul fuzionarii unitatii sau a incetarii activitatii acesteia; in alte situatii prevazute de lege.
Elementele supuse inventarierii sunt: mijloacele economice (materii prime si materiale, produse, marfuri, mijloace fixe, obiecte de inventar, mijloace banesti, valori din casierie); mijloace aflate in decontare (sume de incasat de la clienti, debitori, decontari in cadrul grupului) a caror verificare se face pe baza documentelor existente in contabilitate; mijloace aflate in miscare sau transformare (productie neterminata, productie in curs de executie, investitii in curs, cheltuieli anticipate) a caror verificare se face pe baza documentelor sau prin constatare efectiva; obligatii la bugetul statului, furnizori, creditori, banci, a caror verificare se realizeaza pe baza documentelor; mijloace care la data inventarierii se gasesc in unitate dar nu apartin acesteia (materiale primite spre prelucrare, mijloace fixe luate in chirie, marfuri primite in custodie sau consignatie).
Exista si elemente care nu constituie obiectul inventarierii, cum ar fi: capitalurile proprii care se calculeaza ca diferenta intre activul inventariat si datoriile inventariate, precum si rezultatul exercitiului a carui marime rezulta din diferenta intre activ si pasiv.
Inventarierea patrimoniului este structurata pe mai multe etape. Prima etapa o constituie pregatirea inventarierii care consta intr-o serie de masuri organizatorice, si anume: stabilirea obiectivelor, intocmirea graficului cu privire la esalonarea lucrarilor de inventariere, stabilirea comisiei ce urmeaza sa efectueze inventarierea, pregatirea aparatelor de masurare si control ce vor fi utilizate in procesul de inventariere, sortarea, gruparea si ordonarea bunurilor ce vor fi supuse inventarierii. In urmatoarea etapa are loc constatarea si descrierea elementelor care sunt inventariate, stabilindu-se astfel valoarea de inventar. In acest caz se are in vedere pretul pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea in care se afla bunul respectiv si amplasarea acestuia.
Valoarea de inventar poate fi stabilita prin mai multe metode: metoda valorii actualizate, a valorii de realizare, a valorii de intreprindere, a valorii curente si a valorii de inlocuire.
Metoda valorii de realizare nete sau de iesire prin care bunului respectiv i se da valoarea care ar rezulta din vanzarea acestuia. Aceasta valoare este stabilita pornind de la pretul pietei care va fi corectat in functie de starea bunului si de locul in care se afla acesta.
Metoda valorii de inlocuire este echivalenta cu valoarea unui bun similar pe care intreprinderea ar trebui sa o dea pentru achizitionarea lui.
Metoda valorii de intreprindere sau de privare reprezinta o combinatie a celorlalte trei metode anterior prezentate. Valoarea reprezinta in aceasta situatie pretul pe care intreprinderea ar fi dispusa sa-l plateasca pentru bunul respectiv sau pierderea maxima pe care unitatea patrimoniale ar suferi-o in cazul lipsei acestui bun. Valoarea obtinuta este, de regula echivalenta cu valoarea de inlocuire. Daca valorile obtinute prin primele doua metode sunt inferioare valorii de inlocuire, se retine cea mai mica dintre cele doua valori, deoarece costul de inlocuire ar fi mai mare decat pierderea pe care intreprinderea ar suferi-o prin lipsa bunului.
Metoda valorii curente. Valoarea bunului se obtine prin aplicarea indicelui de preturi la valoarea contabila sau este echivalent cu pretul actual de vanzare.
Valoarea de inventar poate capata mai multe semnificatii in functie de natura si caracteristicile elementelor patrimoniale. In cazul imobilizarilor necorporale si financiare reevaluate, valoarea de inventar reprezinta valoarea ramasa actualizata in cursul exercitiului financiar sau la inchiderea acestuia. Daca nu au fost reevaluate, valoarea imobilizarilor corporale si necorporale este egala cu valoarea contabila de intrare, iar daca imobilizarile corporale s-au degradat, valoarea de inventar va fi calculata tinandu-se cont de gradul de uzura calculat dupa formula:
u = DC/DE 100 = DC / (DC + DR) 100, unde: DC reprezinta durata de functionare normala de la inceputul functionarii si pana la 31 decembrie a anului curent (ani), DE este durata estimata de functionare, iar DR durata de functionare ramasa a mijlocului fix.
Dupa obtinerea gradului de uzura se poate calcula valoarea de inventar:
Valoarea de inventar = Valoarea contabila de intrare (1 u).
In cazul imobilizarilor necorporale, valoarea de inventar se obtine luandu-se in calcul eventualele brevete, marci, procedee si modele de referinta, precum si clientela. Daca intreprinderea detine brevete ce apartin altui fabricant si plateste redevente, formula de calcul:
Valoarea de inventar = Valoarea ramasa a brevetului (ani) + Redeventa generata de cifra de afaceri rezultata, daca brevetul a fost cumparat pentru o suma forfetara, valoarea de inventar se obtine dupa formula:
Valoarea de inventar = Suma platita Amortizarea cumulata a brevetului, iar daca intreprinderea este titulara si exploatatoare a brevetului, formula de calcul ce se aplica este:
Valoarea de inventar = Cifra de afaceri Redeventa intre 3% si 7%.
Procedeele si metodele de referinta se calculeaza la fel ca brevetele, mai putin cele din fondul de cercetare care nu se iau in calcul. Marcile pot fi evaluate prin doua metode si anume:
- Nivelul durabil al cifrei de afaceri % Actiuni publicitare (reprezentand profitul actualizat cumulat pe 1,5 + 3 ani prevazut in planul cifrei de afaceri)
- Profitul suplimentar Cheltuieli de mentinere a imaginii + Scutirile de impozite
In cazul titlurilor financiare si a celor de plasament, evaluarea se realizeaza la valoarea de cotare din 31 decembrie, daca acestea figureaza la bursa, sau la valoarea cu care acestea ar putea fi vandute, daca nu sunt cotate la bursa. Evaluarea se face la fel si in cazul emiterii unor instrumente de plata negociate la bursa care au fost emise pentru estimarea obligatiilor intreprinderii. Pentru evaluarea titlurilor de participare si a celorlalte titluri imobilizate, se poate utiliza si metoda punerii in echivalenta prin care valoarea contabila de intrare este inlocuita cu valoarea matematica contabila. Aceasta se obtine ca raport intre activul contabil si numarul de titluri pe care unitatea le detine.
Valoarea matematic stabilita = Activ contabil / Numar de titluri de participare sau imobilizate, iar valoarea de inventar se obtine ca medie aritmetica simpla intre valoarea matematic stabilita si valoarea de piata.
Pentru materiile prime si materialele cumparate, valoarea de inventar se calculeaza pe baza ultimului pret de achizitie, iar in cazul stocurilor fabricate in scopul desfacerii, valoarea de intrare este echivalenta cu acel cost de productie corespunzator perioadei de calculatie, sau cu pretul pietei din care se scade rezultatul potential sau rezultatul mediu, rezultate care se calculeaza in mod analitic, respectiv in functie de rata rentabilitatii.
Stocurile de productie neterminata, semifabricate si produse destinate consumului intern sunt estimate pe baza costurilor de productie. Pentru marfuri valoarea de inventar este egala cu pretul de achizitie. Stocurile degradate sau deteriorate partial se evalueaza raportat la gradul de depreciere, iar valoarea de inventar este egala cu valoarea de intrebuintare din cadrul intreprinderii sau cu pretul la care acestea pot fi valorificate.
Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala a acestora, iar in cazul celor incerte si a litigiilor valoarea de inventar se evalueaza in functie de probabilitatea ca acestea sa fie incasate, respectiv platite. Se mai pot calcula si ca diferenta dintre valoarea nominala si depreciere (stabilita prin analiza ultimilor cinci ani), sau prin clasarea creantelor dupa vechimea acestora, caz in care formula de calcul este:
Valoarea de inventar = valoarea nominala ( 1 / Durata de vechime a creantei ); durata de vechime a creantei se poate exprima in ani sau zile.
Valuta, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul BNR din 31 decembrie anul curent, iar lingourile, monedele de aur sau argint se evalueaza la pretul metalului pe piata prin intermediul bursei.
Nu se inventariaza disponibilitatile in lei.
Pentru stabilirea valorii de inventar trebuie respectat principiul prudentei potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea activelor si a veniturilor sau subevaluarea pasivelor si a cheltuielilor. Conform acestui principiu, bunurile se trec in listele de inventariere la valoarea contabila, daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila si la valoarea de inventar, daca aceasta este mai mica decat valoarea evidentiata in contabilitate.
Bunurile sunt inventariate faptic la locurile de existenta, de depozitare sau pastrare a acestora, iar rezultatele inventarierii sunt trecute in liste de inventariere care sunt semnate de catre persoanele imputernicite sa efectueze inventarierea.
Legea contabilitatii in capitolul IV aduce precizari cu privire la inventariere. Conform acestor reglementari, bunurile apartinand altor persoane fizice sau juridice (aflate in custodie, consignatie, prelucrare, inchiriere), bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, bunurile fara desfacere sau greu vandabile, comenzile in curs, abandonate sau sistate, precum si creantele si datoriile incerte sau in litigii se vor trece pe liste de inventariere separate.
Rezultatele inventarierii se vor consemna intr-un proces verbal de inventariere cuprinzand perioada si gestiunile inventariate, persoanele care au efectuat inventarierea, plusurile si minusurile constatate, compensarile efectuate, bunurile depreciate, creantele si datoriile incerte sau in litigiu, valorificarea rezultatelor inventarierii, constituirea si regularizarea provizioanelor, alte elemente privind concluziile si propunerile referitoare la inventarierea patrimoniului unitatii.
Datorita obligativitatii inscrierii unor bunuri pe liste separate s-au diferentiat urmatoarele tipuri de liste de inventariere:
- lista de inventariere cod 14-3-12 care se intocmeste pentru stocurile de valori materiale la care s-au constatat minusuri sau plusuri la inventar si pentru bunurile depreciate;
- lista de inventariere cod 14-3-12/b, o varianta simplificata a primei care cuprinde separat in structura sa valori materiale fara lipsuri si plusuri, valori materiale cu lipsuri si plusuri, valori materiale cu deprecieri;
- lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice cod 14-3-12/c
- situatii analitice distincte care se intocmesc pentru valori care nu sunt materiale si la care nu s-au constatat deprecieri, deci nu se constituie provizioane.
Pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere precum si a celor din procesul verbal de inventariere se trece la intocmirea Registrului-inventar. Acesta va cuprinde datele de inventar structurate dupa natura si modul de evaluare a elementelor supuse inventarierii. Conform legislatiei din tara noastra, Registrul-inventar trebuie sa cuprinda numai date valorice si contine toate elementele patrimoniale inventariate pe conturi si grupe de conturi conform structurilor de activ si pasiv din bilantul contabil.
In Registrul-inventar se vor trece: valoarea contabila a conturilor supuse inventarierii, valoarea de inventar care a fost stabilita de catre comisia de inventariere si diferentele din evaluare care pot fi deprecieri de valoare, atunci cand valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila, sau diferente din conversia creantelor, datoriilor si lichiditatilor in devize, la inchiderea exercitiului financiar.
Unii economisti au avansat ipoteza ca listele de inventariere si Registrul-inventar sa formeze un singur document care sa aiba functionalitati multiple, fapt care ar apropia sistemul contabil romanesc de cel apartinand conceptiei franceze.
2.4. Contabilitatea operaiilor de regularizare
Operaii privind regularizarea plusurilor i minusurilor de inventar
Odat stabilite rezultatele inventarierii, plusurile i minusurile de inventar, se procedeaz la nregistrarea i decontarea lor gestionar. A efectua aceast operaie nseamn a regulariza rezultatul inventarierii.
n principiu, plusurile se nregistreaz ca intrri n patrimoniul ntreprinderii, iar minusurile se imput. Dac lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva se deconteaz, dup caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor ntreprinderii. De asemenea, se pot admite compensri cantitative ale lipsurilor cu plusurile, n cazurile n care exist riscul de confuzie ntre sorturile aceluiai produs, fr a se diminua patrimoniul unitii. Compensarea se admite, de regul, numai pentru aceeai perioad de gestiune i la acelai gestionar.
Pentru bunurile materiale acceptate cu pierderi se acord sczminte fr a depi valoarea constatat n minus. De asemenea, pentru aceste valori, n cazul compensrii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere,sczmintele se calculeaz numai n situaia cnd cantitile lips sunt mai mari dect cantitile n plus. Calculul se efectueaz n primul rnd pentru valorile materiale la care s-au constatat lipsurile, iar dac mai rmn diferene cantitative n minus cotele de sczminte se pot aplica i pentru celelalte valori materiale admise n compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferene. Diferena stabilit n minus n urma compensrii i aplicrii tuturor cotelor de sczminte, reprezentnd un prejudiciu pentru patrimoniu, se recupereaz de la persoanele vinovate n conformitate cu dispoziiile legale.
Lipsurile imputabile se evalueaz la valoarea de nlocuire. Aceasta reprezint costul de achiziie al bunului respectiv la data constatrii pagubei, format astfel:
preul de cumprare practicat pe pia
( + ) taxele nerecuperabile
( + ) cheltuielile de transport aprovizionare
(+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n gestiune
Dac bunurile lips imputabile nu pot fi cumprate pe pia, valoarea de imputare se stabilete de specialiti n domeniul respectiv.
Cu ocazia stabilirii diferenelor de inventar se nregistreaz i stocurile finale sau variaia stocurilor n cazul metodei inventarului intermitent. Mrimea stocurilor se determin prin inventarul fizic al acestora, iar ieirile prin calcul pe baza relaiei:Ieirile de stocuri = Stocul iniial + Intrrile de stocuri - Stocul final
Tipurile de nregistrri au fost prezentate la contabilitatea operaiilor privind stocurile. Aa cum prevdNormele privind organizarea i efectuarea inventarierii patrimoniului, n cazul inventarului intermitent, valorile materiale se evalueaz la preul de nregistrare a ultimei intrri n gestiune (o asemenea soluie este contrar metodelor de evaluare a stocurilor).Calitatea inventarului ca metod de eviden i calcul se extinde i la determinarea unor indicatori economico - financiari sau asigurarea unor date primare de intrare n contabilitate. De exemplu, calculul costului produciei neterminate, determinarea sczmintelor i pierderilor pentru bunurile prevzute cu un asemenea regim,predarea - primirea de gestiuni, lichidarea i fuzionarea ntreprinderilor etc.
Rezultatele inventarierii se consemneaz n Procesul - verbal de inventariere, n care se nscriu, n principal, perioada de gestiune inventariat; persoanele care au efectuat inventarierea; plusurile i minusurile constatate; compensrile efectuate; bunurile depreciate; creanele i datoriile incerte i n litigii; datoriile i lichiditile n devize; constituirea i regularizarea provizioanelor; regularizarea amortizrilor; alte elemente specifice inventarierii.
Operaii privind calculul amortizrilor
n principiu, amortizarea activelor imobilizate se calculeaz i nregistreaz pe baza planului de amortizare sau a fielor mijloacelor fixe. La nchiderea exerciiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar s fie egal cu valoarea rmas de amortizat. Dac valoarea de inventar este mai mic dect cea rmas de amortizat, diferena se regularizeaz astfel:
a) nregistrarea unei amortizri, n cazul n care se constat o depreciere ireversibil (exemplu mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru casare);
b) constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, n cazul cnd se constat o depreciere reversibil sau relativ ca urmare a unor cauze cum sunt:
apariia unei deprecieri de care nu s-a inut seama cu ocazia amortizrii;
supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevalurii anterioare;
lipsa de utilitate n momentul inventarierii (trecute n conservare, inutilizabile temporar);
alte cauze care determin ca valoarea actual s fie mai mic dect valoarea rmas de amortizat.
Operaii privind provizioanele pentru deprecieri
Provizioanele pentru deprecieri vizeaz acele elemente de activ neamortizabile a cror valoare de inventar la data nchiderii exerciiului este mai mic dect valoarea contabil de intrare. Aceste micorri de valoare au un caracter reversibil, n consecin sunt regularizate la nchiderea conturilor.
Metoda de nregistrare prezentat mai sus este denumit metoda general sau relurii provizioanelor, alturi de ea fiind cunoscut i metoda anulrii provizioanelor.
Pentru deprecierea stocurilor o importan deosebit cu implicaii asupra mrimii provizioanelor are structura luat n calcul ca unitate de observare. n acest sens pot fi reinute pentru studiu prevederile Standardului de Contabilitate Internaional nr. 2 :
a) costul istoric al stocurilor poate s nu fie recuperabil dac preurile de vnzare ale acestora s-au redus,sau dac stocurile s-au deteriorat sau dac au devenit n totalitate sau parial nvechite (desuete);
b) deprecierile sunt calculate separat pentru fiecare articol, pentru o grup de articole similare, pentru o categorie ntreag de articole n stoc (exemplu produsele finite) sau pentru produsele aferente unui sector de activitate sau dac acestea sunt calculate global pentru totalitatea stocurilor ntreprinderii;
c) practica calculrii deprecierii stocurilor pe grupe, sector de activitate sau global are ca rezultat compensarea pierderilor generate, prin profituri nerealizate;
d) n situaiile financiare stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic dintre costul istoric i valoarea realizabil net conform principiului prudenei adoptat de contabilitate;
e) practica stabilirii deprecierii stocurilor sub costul istoric, n funcie de valoarea realizabil net,corespunde n principiu cu activele pe termen scurt ce nu trebuie evaluate la nivelul superior sumelor ce pot fi obinute;
f) stocurile normale de materii prime i materiale consumabile deinute pentru a fi ncorporate n producia de bunuri nu trebuie s fie evaluate sub costul istoric dat, dac produsele finite n care ele vor fi ncorporate apar c ar trebui s fie vndute la costul istoric sau deasupra lui. Totui, o scdere a preului materiilor prime indic faptul c
mrimea costului istoric al produselor finite care vor fi fabricate va depi valoarea realizabil net. n aceste condiii este necesar o reducere a preului stocurilor, costul de nlocuire fiind n acest caz baza de evaluare a valorii realizabile nete.
Exemplificativ evaluarea provizioanelor privind deprecierea stocurilor se prezint n tabelul de mai jos
31.12.2010 31.12.2009
Denumire
ContCost storicVal inventarDepreciere
Cos istoricValoare inventarDepreciere
Mat.prima A
Mat.prima B
Mat.prima C1000
1100
1200
1200
900
1350
-
200
-1300
1400
9801400
1450
965-
-
15
TOTAL330034502003680381515
Deprecierea n exerciiul 2010 200lei fiind mai mare dect deprecierea de 15lei din exerciiul 2009 se va efectua nregistrarea:
185 lei 6814 = 391 185 lei
Cheltuieli de exploatare privind Provizioane pentru
provizioanele pentru deprecierea materiilor
deprecierea active circ prime
Operaii privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli
Aa cum s-a artat, provizioanele pentru riscuri i cheltuieli se constituie pentru finanarea acelor cheltuieli i pierderi a cror realizare sau plat este incert ori pentru cheltuieli care devin exigibile n perioadele urmtoare.
La nchiderea exerciiului, provizioanele constituite efectiv se nregistreaz n debitul conturilor de cheltuieli i creditul conturilor de provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Diferenele de curs valutar
O ntreprindere poate desfura activiti n strintate n dou moduri: (1) ea poate realiza tranzacii n valut i; (2) poate avea operaiuni n strintate.
Tranzacia n valut este o tranzacie care este exprimat sau care necesit decontarea n valut, inclusive tranzaciile rezultate atunci cnd o ntreprindere: cumpr sau vinde bunuri sau servicii al cror pre este exprimat n valut; mprumut sau ofer spre mprumut fonduri, sumele ce urmeaz a fi ncasate sau pltite fiind exprimate n valut; achiziioneaz sau nstrineaz active; contracteaz sau achit datorii exprimate n valut; devine parte a unui contract de schimb valutar nerealizat.
Diferena de curs valutar este diferena ce rezult din raportarea aceluiai numr de uniti ale unei valute n moneda de raportare, la cursuri de schimb diferite.
Tratamentul contabil de baz. Diferenele de curs valutar ce apar cu ocazia decontrii elementelor monetare sau a raportrii elementelor monetare ale unei ntreprinderi la cursuri diferite fa de cele la care au fost nregistrate iniial pe parcursul perioadei ori fa de cele la care au fost raportate n situaiile financiare anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli n perioada n care apar, cu excepia diferenelor de curs valutar tratate ca fiind capital propriu.
Avnd n vedere posibilitile de decontare ale tranzaciei i anume n cursul aceluiai exerciiu sau ntr-un exerciiu financiar ulterior, diferenele de curs valutar vor fi recunoscute astfel: cnd tranzacia este decontat n cursul aceluiai exerciiu financiar n care ea a survenit, ntreaga diferen de curs valutar este recunoscut n cel exerciiu; cnd tranzacia este decontat ntr-un exerciiu financiar ulterior, diferena de curs valutar recunoscut n fiecare exerciiu ce intervine pn n momentul decontrii.
Tratamentul contabil alternativ permis. Diferenele de curs valutar pot rezulta dintr-o devalorizare sau depreciere monetar accentuat, mpotriva creia nu se pot lua nici un fel de msuri de acoperire a riscului i care afecteaz datoriile ce nu pot fi decontate i ce apar din achiziia recent a unui activ facturat n valut. Asemenea diferene de curs trebuie incluse n valoarea contabil a activului respectiv, cu condiia ca valoarea contabil ajustat s nu depeasc minimul dintre costul de nlocuire i valoarea recuperabil prin vnzarea sau utilizarea activului.
EXEMPLU .O societate prezint la 31.12.2008 urmtoarele date n bilan:
a) Rezerve create n anii anteriori pentru diferenele de curs nregistrate la reevaluarea disponibilului n valut n sum egal cu capitalul social vrsat n valut 80.000 lei.
b) Provizioane pentru pierderi din diferene de curs valutar (1514) conform PCG aprobat H.G. 704/1993 n valoare de 2.000 lei.
Diferene de conversie activ (476) 2.000lei.
Diferene de conversie pasiv 700 lei.
NOT. Vom lua n calcul urmtoarele variante:
A. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderilor din diferene de conversie (476);
B. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderii nete din diferene de curs valutar;
C. Cazul n care nu au fost create provizioane.
c) n anul 2009 se efectueaz urmtoarele operaii: facturare mrfuri 1000 USD, curs de schimb la dat facturrii 32.000 lei/USD; achiziie materii prime 2000 USD, curs de schimb la data achiziiei 33.000 lei/USD
.Cursul de schimb la nchiderea exerciiului financiar 2009 este de 34.000 lei/USD.
d) n anul 2010 au loc decontarea tranzaciilor la cursul de 35.000 lei/USD.
ETAPA 1. REGULARIZRI LA 31.12.2008:
a) rezerva creat n anii anteriori conform IAS 21 se transfer la rezultatul reportat:
80 000 lei 1068 = 1172 80 000 lei
Alte rezerve Rezultatul reportat
b) eliminarea conform IAS 21 a soldurilor conturilor 1514,476 i 477:
A. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderilor din diferene de conversie (476)
1514 = 476 2 000 lei
477 = 1172 2000 lei
B. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderii nete din diferene de curs valutar
% = 476 2 000 lei
1514 1 300 lei
1172 700 lei
477 = 1172 700 lei
C. Cazul n care nu au fost create provizioane
477 = 1172 700 lei
1172 = 476 700 lei
ETAPA 2 .RECUNOATEREA N CURSUL EXERCIIULUI FINANCIAR 2009 A DIFERENELOR DE CURS VALUTAR DIN MOMENTUL FACTURRII:
a) recunoaterea creanelor:
320 000 lei 4111 = 707 320000 lei
Clienti Venituri din vanz
b) recunoaterea datoriilor:
660 000 lei 301 = 401 660 000 lei
Materii prime Furnizori
ETAPA 3. NREGISTRRI CONTABILE CONFORM IAS AFERENTE PRIMULUI AN DE APLICARE EFECTIV:a) nregistrarea diferenelor de curs valutar rezultate din evaluarea creanelor la sfritul exerciiului
2009:
20 000 lei 4111 = 765 20 000 lei
Clieni Venituri din diferene
de curs valutar
b) nregistrarea diferenelor de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor la sfritul exerciiului 2009:
20 000lei 665 = 401 20 000 lei
Cheltuieli din diferene de Furnizori
curs valutar
ETAPA 4. NREGISTRAREA DECONTRILOR N ANUL 2010:
a) ncasarea clienilor:
350 000 lei 5124 = 4111 350 000 lei
Conturi la bnci n valut Clieni
10 000 lei 4111 = 765 10 000 lei
Clieni Venituri din diferene
de curs valutar
b) plata furnizorilor:
700 000 lei 401 = 5124 700 000 lei
Furnizori Conturi la bnci n valut
20 000 lei 665 = 401 20 000 lei
Cheltuieli din diferene de Furnizori
curs valutar
Operaii privind delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor
Pentru a stabili corect rezultatul exerciiului este necesar separarea n timp a cheltuielilor i veniturilor nregistrate n cursul exerciiului sau preluate ca sold din exerciiul precedent. n sfera regularizrii cheltuielilor i veniturilor se cuprind: operaiile privind nregistrarea cheltuielilor de plat (facturi neprimite, documente de plat nentocmite) i veniturilor de realizat (facturi nentocmite pentru bunuri materiale i prestaii furnizate); operaii privind regularizarea cheltuielilor determinate de facturi primite fr bunuri materiale i prestaii (la cumprtor) i veniturilor pentru facturile ntocmite fr expedierea bunurilor materiale sau recepia prestaiilor (la vnztor); operaiile privind regularizarea cheltuielilor i veniturilor nregistrate n avans (prestaii care afecteaz dou
exerciii);operaii privind etalarea (repartizarea) cheltuielilor pe mai multe exerciii.
Operaiile privind cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciii sunt rezolvate n contabilitatea din ara noastr n aceeai categorie cu cele privind cheltuielile nregistrare n avans. Pentru a nuana problema se va face recurs la contabilitatea francez. Aa cum se prevede n Planul contabil general, cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciii cuprind cheltuielile ce se raporteaz la produciile viitoare, implicit i la vnzrile viitoare, de exemplu: cheltuieli de ncercare a unor preexploatri, testarea mainilor, formarea personalului, studii tehnice ale procesului de producie, cheltuieli de reorganizare a uzinei, cheltuieli privind reparaiile capitale etc.
2.5 Stabilirea balanei conturilor dup inventariereBalanta conturilor dupa inventariere se intocmeste dupa efectuarea operatiilor de regularizare si mai poarta denumirea de balanta de verificare finala. Aceasta cuprinde si conturile de cheltuieli si venituri, respectand astfel principiul transparentei informatiei. Balanta de verificare va servi pe viitor ca suport informational pentru determinarea rezultatului exercitiului si pentru redactarea bilantului contabil. De asemenea, reprezinta un instrument de control al exactitatii datelor inregistrate in contabilitate si va folosi la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli, furnizand informatiile necesare.
2.6. Determinarea rezultatului fiscal
Principiala, formula general de calcul a rezultatului contabil nainte de impozitare este:
Rezultat venituri din livrarea bunurilor mobile ,a cheltuieli angajate
contabil=bunurilor imobiliare pt care s-a transferat - pentru realizarea
dreptul de proprietate , servicii prestate veniturilor
si lucrari executate , inclusive castiguri de orice nat
Procedura general prezentat mai sus se nuaneaz n contabilitatea din Romnia, avnd n vedere prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991 i Legii pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Astfel, n prima lege se prevede c n contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete lunar. Cea de a doua lege stabilete c profitul impozabil i impozitul pe profit se calculeaz i evideniaz lunar cumulat de la nceputul anului fiscal. ntruct contabilitatea este conectat la fiscalitate, calculul i evidena nu se pot realiza dect prin contabilitate.
n baza celor artate mai sus, la nchiderea exerciiului, situaia n contul 121 Profit i pierdere fr nregistrarea cheltuielilor i veniturilor pe luna decembrie se prezint astfel:
121 Profit i pierdere
Cheltuielile cumulate pn la 30 noiembrie,
inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit
Veniturile cumulate pn la 30 noiembrie
Soldul creditor - Profit net Sold debitor - Pierdere net
La nchiderea exerciiului financiar contul 121 Profit i pierdere ncorporeaz cheltuielile pe luna decembrie, inclusiv impozitul calculat pe luna decembrie i veniturile realizate pe aceeai lun. Se precizeaz c mrimea impozitului pe profit pe luna decembrie este egal cu impozitul calculat pe luna noiembrie.
Modul specific de calcul i impozitare a profitului n Romnia genereaz la nchiderea exerciiului financiar definirea n plan teoretic a relaiei de calcul a rezultatului contabil. n componena cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ i cheltuielile cu impozitul pe profit calculat i evideniat (pltit) n cursul exerciiului.
De aceea, se poate aprecia c rezultatul contabil nainte de impozitare este caracterizat prin formula:
Cheltuielile corespondente
Rezultatul contabil Venituri cheltuieli corespondente cheltuieli cu imp
inainte de impozitare = realizate - venituri realizate + profit calculate
Folosind datele nregistrate n conturile de cheltuieli i venituri consemnate n balan, nchiderea conturilor n condiiile n care impozitarea profitului se efectueaz la nchiderea exerciiului, se prezint astfel:
a) nchiderea conturilor de cheltuieli
289988.55lei 121 = % Profit si pierdere
6022 10806.83 Cheltuieli privind combustibilul
6024 895.61
Cheltuieli cu piesele de schimb
6028 2299.9
Cheltuieli cu materialele consumabile
603 2695.84
Cheltuieli cu ob. de inventar
604 1510.99
Cheltuieli privind materialele nestocate
605 1107.48
Cheltuieli cu energ. si apa
611 4187
Cheltuieli de ntreinere i reparaii
612 57593.4
Cheltuieli cu redevenele, locaiile de gestiune i chiriile
613 2909.03
Cheltuieli cu prime de asigurare
621 5000
Cheltuieli cu colaboratorii
626 13001.78 Cheltuieli postale si taxe telecom.
627 9265.43
Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate
628 13940.41
Alte chelt. cu serv la terti
635 11177
Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate
641 98316
Cheltuieli cu salariile personalului
642 5406.4
Cheltuieli cu tichete de masa pentru salariati
6451 21440
Cheltuieli privind contribuia unitii la asigurri sociale
6452 741 Cheltuieli privind contribuia unitii pentru ajutorul de omaj
6453 5106
Cheltuieli privind contribuia unitii pentruasig. sociale de sanatate
658 7.64
Alte cheltuieli de exploatare 6811 2580.81 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor
b) nchiderea conturilor de venituri:
% = 121 390925.68 Profit i pierdere 390908.35 704
Venituri din lucrri executate
i servicii prestate
17.33 766
Venituri din dobanzi
n urma nivelrii conturilor de venituri i cheltuieli situaia n contul 121 Profit i pierdere se prezint astfel:
Profit si pierdere
121
D 390925.68C
289988.55
S.D. 100937.13
2.7. Impozitarea profitului
Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea c nu n toate cazurile principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente n totalitate cu principiile impunerii fiscale. De aceea, trebuie fcut distincie ntre rezultatul contabil i rezultatul fiscal.Rezultatul contabil reprezint suma global a profitului sau pierderii exerciiului financiar ce figureaz n contul 121 Profit i pierdere nainte de impozitare.
Rezultatul fiscal reprezint profitul impozabil sau pierderea fiscal a exerciiului, stabilit potrivit regulilor fiscale i n funcie de care se calculeaz volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).
n sistemul de contabilitate din Romnia, potrivit legislaiei i reglementrilor fiscale se utilizeaz numai metoda impozitelor curente. n aceste condiii masa profitului impozabil se determin pe baza relaiei:
Profit impozabil= venituri realizate chelt corespunzatoare veniturilor realizate +
reintegrarile fiscale deducerile fiscale
Dac se face recurs la Legea impozitului pe profit, profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i se adun cheltuielile nedeductibile. Profit impozabil= 390925.68-289988.55
Profit impozabil=100937.13
Impozit pe profit =100937.13*16%
Impozit pe profit =16149.94
Potrivit art. 34 alin. (15) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la stabilirea impozitului pe profit datorat pentru trimestrele al III-lea si al IV-lea, se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul fiecarui trimestru cu impozitul minim anual recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent trimestrului respectiv.
Astfel, pentru trimestrul al III-lea se calculeaza impozitul datorat la sfarsitul acestuia, cumulat de la inceputul anului, respectiv lunile I IX .Impozitul pe profit platit in cursul anului, pentru trimestrele I si II, se scade din profitul calculat pentru lunile I IX, iar diferenta se compara cu impozitul minim calculat pentru trimestrul al III -lea.
Daca la sfarsitul trimestrului al III-lea societatea inregistreaza pierdere fiscala, aceasta datoreaza impozit minim determinat conform art.18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si recalculat corespunzator pentru acest trimestru.
Exemplu
O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul: 6.000 - 1.083 = 4.917 lei.
Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul pe profit.
La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei.
In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul anului respectiv mai putin impozitul minim.
2.8 Completarea (redactarea) bilanului contabil
Lucrrile de completare a bilanului, contului de profit i pierdere i a anexelor la bilan reprezint, prin coninutul lor, n cea mai mare parte operaii de prelucrare i transcriere a datelor din bilanul contabil precedent i din balana sintetic a conturilor.
Completarea formularelor de bilan se face pe documente tipizate, dup o machet unic pentru toate unitile patrimoniale, instituiile publice i de administraie, organizaii teritoriale etc., ceea ce permite Ministerului Finanelor ntocmirea anual a bilanului general pe ansamblul economiei naionale.
CAPITOLUL 3Studiu de caz la SC General Forwording Srl
3.1.PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII
Denumire
S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL
Sediul socialLocalitatea Bucuresti, b-dul Timisoara, nr.117A, sector 6
Forma juridica
Societate cu raspundere limitata
Tipul capitalului
Capital 100% privat, mixt (romano-austriac),
Numar inmatriculareJ40/1962/01.03.2000C.U.I.
RO 12734450
Capitalul social
80.000 Lei
Parti sociale
Numar total parti sociale - 1.000
Valoarea nominala a unei parti sociale - 80 lei
Asociati/cote (%)
Persoane fizice
- S...... H............. 750 parti sociale 75%
- D........... S........... 250 parti sociale 25%
Obiectul de activitateCod CAEN 5229 Alte activitati anexe transporturilor
Administrare Director domnul S H- cetatean austriac cu
resedinta in Bucuresti, str Carol Davila, nr 96,et 4-5,sect 5
Administrator domnul D......... S.......- cetatean roman,
domiciliat in Bucuresti,str Dr Thoma Ionescu, nr 10,sect 5
Actul de constituire si forma juridica
S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL s-a infiintat in anul 2000, Legii 31/1990, modificata si completata prin Legea 441/2006.
Capitalul social la infiintare a fost 80.000 lei si obiect de activitate principal Alte activitati anexe transporturilor, cod CAEN 5229
SC. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL este o societate cu raspundere limitata cu personalitate juridica ce se organizeaza si functioneaza in conformitate cu actul constitutiv al societatii si cu legislatia in vigoare.
S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL este inmatriculata la Camera de Comert si Industrie Bucuresti, Oficiul Registrului Comertului sub nr.J40/1962/01.03.2000, Cod Unic Inregistrare RO 12734450, cu sediul in localitatea Bucuresti, B-dul Timisoara, nr 117A, sector 6
Obiectul de activitate
Conform datelor furnizate de Certificat de inregistrare a societatii, obiectul principal de activitate este Alte activitati anexe transporturilor, cod CAEN 5229 respectiv comisionare in vama.
Capitalul social
- Conform act constitutiv al societatii comerciale General Forwording Service SRL, reactualizat la data de 10.03.2008, capitalul social subscris si varsat este de 80.000 lei, divizat in 1 000 parti sociale in valoare nominala de 80 lei fiecare, detinut de asociati astfel: S..... H......750 parti sociale in valoare de 80 lei fiecare,valoare totala 60.000 lei
-D...... S......250 parti sociale in valoare de 80 lei fiecare, valoare totala 20.000 lei
Dreptul de proprietate Societatea detine dreptul de proprietate:
a) asupra unui apartament situat in Bucuresti, Calea Plevnei, nr 141, bl1, sc 1, et 6, ap 20, sect 6
b) asupra echipamentelor tehnologice, mijloacelor de transport, a instalatiilor de masurat, obiecte birotica si si asupra mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar, asa cum reiese din evidenta contabila a societatii , in soldul contulurilor sintetice 212, 213, 214.
Asupra bunului imobil nu sunt cunoscute revendicari ale unor fosti proprietari.
Inchirieri si asocieri
S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL are incheiat contract de inchiriere pentru spatiul pe care il foloseste in Bucuresti, B-dul Timisoara, nr 117A., in suprafata de 1000 mp. Suprafata inchiriata are destinatia de birouri si spatiu de depozitare. Conform act aditional nr 1/01.02.2005, durata contractului de inchiriere este nelimitata.
Litigii
S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL nu este implicata in litigii.
Protectia mediului, acorduri si avize
Prin natura si specificul activitatii, S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL nu este un factor poluant pentru zona inconjuratoare.
Conform prevederilor legii 137/1995, privind protectia mediului, republicata, modificata si completata, societatea comerciala este obligata sa se conformeze legislatiei privind protectia mediului, reglementarilor si politicilor de aplicare a acestora.
Certificate autorizatii
Autorizatie de comisionar in vama nr 187/14.03.2002 emis de Ministerul Finatelor Publice , Directia Generala a Vamilor si Anexa 1 la autorizatie, cu termen de valabilitate nelimitat
3.2 Monografie STABILIREA BALANEI CONTURILOR NAINTE DE INVENTARIERE Exemplificativ, o asemenea balan se prezint dup cum urmeaz:
Balanta de verificare la data de 31.12.2010
ContDenumire contSolduri initialeRulajeTotal sumeSolduri finale
DebitCreditDebitCreditDebitCreditDebitCredit
1012Cap susbcris varsat08000000080000080000
105
Rez din reev0505978.4795409095409505978.470410569.47
1061Rez legale01600000016000016000
117Rez reportat0545655.03084787.140630442.170630442.17
121Profit sau pierdere340092.01402558.8627732.7550053.03367824.76452611.89084787.13
129Repartiz profit61686.2161686.2184787.140146473.3561686.2184787.140
205Concesiuni , brevete79.200079.2079.20
208Alte imob1071.940001071.9401071.940
212constructii6919810095409691981954095965720
2131Echip tehnol23998.2400023998.24023998.240
2133Mij transport87706.600087706.6087706.60
214Mobilier ap. birotica18014.3900018014.39018014.39
0
2678Alte creante imob341.07000341.070341.070
2805Amort, concesiuni brevete0162.3983.19083.19162.39079.2
2808Amort alte imob necorp0988.74083.201071.9401071.94
2812Amort.constr084492.0101416.07085908.08085908.08
2813Amort inst , mij transp0143122.910400.510143523.420143523.42
2814Amort altor imob corp019999.8900019999.89019999.89
303Ob.inv2683.752683.7512.0912.092695.842695.8400
401Furnizori12160.17133023.2210905.9111852.13132515.08144875.35012360.27
4092Furnizori deb570.01000570.010570.010
4111clienti938960.68339556.5462063.2444953.071001023.92384509.61616514.310
421Pers salarii931729317251445144983169831600
4311Cas unit201582016011161114212742127400
4312Cas angajat97869787542541103281032800
4313Cass unit483948392672675106510600
4314Cass angajat512251222832835405540500
4315Fd. acc1571579916616600
4371Somaj unit7027023939741
74100
4372Somaj angajat458458252548348300
441Imp profit1288512804.35089221288521726.3608841.35
4423Tva de plata4906358046.0990329719.945809567766.0309671.03
4426Tva deduct19429.4319429.432292.32292.321721.7321721.7300
4427Tva colect71719.7671719.7612012.2412012.24837328373200
444Imp sal131541305865665613810137140-96
446Alte imp si taxe1043610424.95001043610424.950-11.05
447Fd spec 70270340397427420
0
462Creditori diversi58068.9260152.626112.156112.1564181.0766264.7702083.7
5121banca279163.05258862.3938506.9120455.25317669.96279317.6438352.320
5124Ct devize78.1300078.13078.130
5311Casa lei15590.315025.291336.04973.7916926.3415999.08927.260
5328Alte valori5406.45406.4005406.45406.400
542Avansuri trez10224.799914.230835.0510224.7910749.28-524.490
581Viram int158861588610001000168861688600
6022Chelt combust9558.939558.931247.91247.910806.8310806.8300
6024Chelt pies schimb609.3609.3286.31286.31895.61895.6100
6028Chelt alte consum2217.362217.3682.5482.542299.92299.900
603Chelt ob inv2683.752683.7512.09.12.092695.842695.8400
604Chelt mat nestocate1425.91425.985.0985.091510.991510.9900
605Chelt energy si apa1107.481107.48001107.481107.4800
611Chelt intretine405740571301304187418700
612Chelt redev chirii52707.952707.94885.54885.557593.457593.400
613Chelt asig2909.032909.03002909.032909.0300
621Chelt colab50005000005000500000
626Chelt postale11796.8211976.821024.961024.9613001.7813001.7800
627Chelt serv bancare8605.18605.1660.33660.339265.439265.4300
628Alte chelt serv11972.9711972.971967.441967.4413940.4113940.4100
635Chelt cu alte imp11138111383939111771117700
641Chelt salarii931729317251445144983169831600
642 Chelt tichete masa5406.45406.4005406.45406.400
6451Ctb unit cas203172031711231123214402144000
6452Ctb unit somaj702702393974174100
6453Ctb unit cass483948392672675106510600
658Alte chelt expl7.647.64007.647.6400
6811Chelt amort20764.2220764.221816.591816.5922580.8122580.8100
691Chelt imp profit7228722889228922161501615000
706v.lucrari serv340857.35340857.355005150051390908.35390908.3500
758Alte ven din expl.00
766V dob.15.315.32.032.0317.3317.3300
TOTAL3641015.983641015.98437191.74437191.744078207.724078207.721505230.61505230.6
Presupunem ca in urma inventarierii, in patrimonial societatii au loc urmatoarele operatii contabile:
1.constatare ,in urma inventarierii , de plus in casierie :
5311 Casa in lei = 758 Alte venituri din 250 lei
exploatare
2.constatare de plus la inventariere la aparatura birotica
214Aparatura birotica = 131Subventii pentru investitii 150 lei
3. minus constatat la mijloace de transport in stare noua neamortizat , imputabil:
658 Alte cheltuieli de = 2133 Mijloace de transport 2000 lei
Exploatare
4. imputarea minusului la mijloacele de transport la valoarea de 3000 lei
461Debitori diversi = % 3720 lei
758Alt even din expl. 3000 lei
4427 TVA colectata 720 lei
5.constatare de plus la echipamente tehnologice
2131Echip. tehnologice = 131 Subventii pt 700 lei
investitii
6.constatare de minus la obiecte inventar pentru care , pana la data inventarierii ,nu se poate determina faptul generator
473Decontari din operatiuni = 303 Obiecte 50 lei
In curs de calificare de inventar
7.solutionarea ulterioara a cazului , minus generat de calamitati naturale
671Chelt. calamitati =473Decontari din operatii in curs 50 lei
si alte evenim extraord. De calificare
8.inchiderea conturilor de TVA
TVA deductibil =0
TVA colectata = 720 lei
4727 TVA colectata = 4423 TVA de plata 720 lei
9. inchiderea conturilor de cheltuieli
121 Profit si pierdere = % 2050 lei
658 Alte cheltuieli de exploatare 2000 lei
671Cheltuieli privind calamitati
Si alte evenimente extraordinare 50 lei
10. inchiderea conturilor de venituri
758 alte venituri din exploatare =121 Profit si pierdere 3250 lei
STABILIREA BALANEI CONTURILOR DUPA INVENTARIERE
Balanta de verificare la data de 31.12.2010
ContDenumire contSolduri initialeRulajeTotal sumeSolduri finale
DebitCreditDebitCreditDebitCreditDebitCredit
1012Cap susbcris varsat08000000080000080000
105
Rez din reev0505978.4795409095409505978.470410569.47
1061Rez legale01600000016000016000
117Rez reportat0545655.03084787.140630442.170630442.17
121Profit sau pierdere340092.01402558.8629782.7553303.03369874.76455861.89085987.13
129Repartiz profit61686.2161686.2184787.140146473.3561686.2184787.140
131Subv. Pt investitii008500850850
205Concesiuni , brevete79.200079.2079.20
208Alte imob1071.940001071.9401071.940
212constructii6919810095409691981954095965720
2131Echip tehnol23998.240700024698.24024698.240
2133Mij transport87706.600200087706.6200087706.6 2000
214Mobilier ap. birotica18014.390150018164.39018164.39
0
2678Alte creante imob341.07000341.070341.070
2805Amort, concesiuni brevete0162.3983.19083.19162.39079.2
2808Amort alte imob necorp0988.74083.201071.9401071.94
2812Amort.constr084492.0101416.07085908.08085908.08
2813Amort inst , mij transp0143122.910400.510143523.420143523.42
2814Amort altor imob corp019999.8900019999.89019999.89
303Ob.inv2683.752683.7512.0962.092695.842745.84050
401Furnizori12160.17133023.2210905.9111852.13132515.08144875.35012360.27
4092Furnizori deb570.01000570.010570.010
4111clienti938960.68339556.5462063.2444953.071001023.92384509.61616514.310
421Pers salarii931729317251445144983169831600
4311Cas unit201582016011161114212742127400
4312Cas angajat97869787542541103281032800
4313Cass unit483948392672675106510600
4314Cass angajat512251222832835405540500
4315Fd. acc1571579916616600
4371Somaj unit7027023939741
74100
4372Somaj angajat458458252548348300
441Imp profit1288512804.35089221288521726.3608841.35
4423Tva de plata4906358046.09903210439.945809568486.03010391.03
4426Tva deduct19429.4319429.432292.32292.321721.7321721.7300
4427Tva colect71719.7671719.7612732.2412732.24837328373200
444Imp sal131541305865665613810137140-96
446Alte imp si taxe1043610424.95001043610424.950-11.05
447Fd spec 70270340397427420
0
461Debitori diversi00372000000
462Creditori diversi58068.9260152.626112.156112.1564181.0766264.7702083.7
473Decont din op in curs de calif0050500000
5121banca279163.05258862.3938506.9120455.25317669.96279317.6438352.320
5124Ct devize78.1300078.13078.130
5311Casa lei15590.315025.291586.04973.7917176.3415999.081177.260
5328Alte valori5406.45406.4005406.45406.400
542Avansuri trez10224.799914.230835.0510224.7910749.28-524.490
581Viram int158861588610001000168861688600
6022Chelt combust9558.939558.931247.91247.910806.8310806.8300
6024Chelt pies schimb609.3609.3286.31286.31895.61895.6100
6028Chelt alte consum2217.362217.3682.5482.542299.92299.900
603Chelt ob inv2683.752683.7512.09.12.092695.842695.8400
604Chelt mat nestocate1425.91425.985.0985.091510.991510.9900
605Chelt energy si apa1107.481107.48001107.481107.4800
611Chelt intretine405740571301304187418700
612Chelt redev chirii52707.952707.94885.54885.557593.457593.400
613Chelt asig2909.032909.03002909.032909.0300
621Chelt colab50005000005000500000
626Chelt postale11796.8211976.821024.961024.9613001.7813001.7800
627Chelt serv bancare8605.18605.1660.33660.339265.439265.4300
628Alte chelt serv11972.9711972.971967.441967.4413940.4113940.4100
635Chelt cu alte imp11138111383939111771117700
641Chelt salarii931729317251445144983169831600
642 Chelt tichete masa5406.45406.4005406.45406.400
6451Ctb unit cas203172031711231123214402144000
6452Ctb unit somaj702702393974174100
6453Ctb unit cass483948392672675106510600
658Alte chelt expl7.647.64200020002007.642007.6400
671Chelt calam si alte even extra0050500000
6811Chelt amort20764.2220764.221816.591816.5922580.8122580.8100
691Chelt imp profit7228722889228922161501615000
706v.lucrari serv340857.35340857.355005150051390908.35390908.3500
758Alte ven din expl.0032503250
766V dob.15.315.32.032.0317.3317.3300
TOTAL3641015.983641015.98450131.74450131.744091147.724091147.721505230.61505230.6
Capitolul 4Analiza situatiei financiare si a rezultatelor la SC General Forwording Srl4.1 DIAGNOSTIC OPERATIONALAnaliza imobilizarilor
Imobilizari corporale
a) cladiri
Cladire rezidentiala in bloc de locuinte amplasata in Bucuresti, Calea Plevnei, nr 141, bl 1, sc 1, et 6, ap 20, sector 6. Suprafata apartamentului este de 145,53 mp. Numarul cadastrala al corpului de proprietate este 3230/1/20
b) bunuri mobile
Sunt reprezentate de masini, instalatii, echipamente, mijloace de transport precum si mijloacele fixe de natura obiectelor de inventar conform actelor contabile
Imobilizari necorporale
Sunt active necorporale care se manifesta prin proprietatile lor economice. Ele nu au substanta fizica, acorda drepturi si privilegii proprietarului acestora si in mod uzual produc venituri pentru proprietarul lor.
La data intocmirii raportului de evaluare, societatea nu detinea active necorporale.
Capacitati de productie
Capacitatile de productie ale societatii sunt conforme cu cerintele cuprinse in Regulamentul de aplicare a Codul vamalal al Romaniei aprobat prin HG 1114/2001.
- Societatea isi desfasoara activitatea in spatiul situat in Bucuresti, b-dul Timisoara, nr 117, sector 6
- Societatea are incluse in obiectul de activitate operatiunile prevazute la art. 80 din Regulamentul de aplicare a Codul vamal al Romaniei;
- Societatea are inchiriat un spatiu de depozitare de 1000 m2, situat in zona de supraveghere a biroului vamal de interior, pentru care a solicitat autorizarea;
- Societatea detine echipamente necesare descarcarii, incarcarii, manipularii, ambalarii, dezambalarii si prezentarii marfurilor in vederea vamuirii, precum si personal specializat pentru efectuarea acestor operatiuni;
- Societatea are asigurat spatiul de birou si birotica necesara, situat in zona de supraveghere a biroului vamal de interior sau de frontiera,
- Societatea este dotata cu echipamente necesare utilizarii sistemului informatic vamal, care este conectata la acesta;
Date de personal
La 31 decembrie 2010 societatea avea nu numar mediu de 4 (patru) angajati. Calificarea personalului este in conformitate cu locul de munca pe care il ocupa. Avand in vedere specializarea activitatii societatii, s-a constatat ca personalul angajat detine toate autorizarile necesare efectuarii lucrarilor de specialitate. Societatea a manifestat permanent interes in ridicarea calificarii angajatilor, aceasta a dus la obtinerea de autorizari pentru lucrari cu un grad de specializare foarte ridicat. De regula, acest aspect este inclus in good-will ul societatii.
4.2 DIAGNOSTIC COMERCIAL
Diagnosticul comercial al societatii are ca obiectiv principal stabilirea pietei in care isi desfasoara activitatea si locul societatii in cadrul pietei. Pentru realizarea acestui diagnostic este necesar sa se urmareasca:
- produse si servicii
- piata si concurenta
- contractele
- marketingul si publicitatea
- concurenta
Produse si servicii
Din informatiile furnizate de conducerea societatii, activitatea in acest moment este in conformitate cu obiectul de activitate, aceasta putand sa isi exercite atributiile in baza autorizatiei de comisionar in vama emisa de Directia Generala a Vamilor.
Societatea in calitatea de comisionar in vama stabileste raporturi juridice directe cu autoritatea vamala pentru ansamblul operatiunilor pe care le efectueaza potrivit art. 80 si raspunde de respectarea reglementarilor vamale
Societatea, constituita potrivit legii, indeplineste, in numele si pentru terte persoane, urmatoarele servicii
- declararea in detaliu a marfurilor pentru importul, exportul, tranzitul,
- depozitarea si alte operatiuni vamale,
- prezentarea marfurilor declarate la controlul vamal
- achitarea la vama a drepturilor de import si de export.
- are dreptul de a face operatiuni de import sau de export in nume propriu.
- intocmeste declaratii vamale pentru import, export si tranzit
- Redacteaza documentele de transport (CMR, Carnet TIR / ATA)
- Garanteaza taxele vamale si plata taxelor vamale.- asigura operatiuni de plata in contul clientului.
- asigura consultanta in probleme de export si import.
Societatea ofera clientilor sai servicii de cea mai buna calitate prin profesionalismul echipei manageriale si al angajatilor foarte bine pregatiti in desfasurarea activitatii de comisionar vamal.Piata
Piata specifica este cea a serviciilor vamale care se exercita pe baza autorizatiilor emise de Ministerul Finantelor Publice, Directia Generala a Vamilor.
Societatile autorizate sa execute astfel de servicii sunt publicate pe site-ul Ministerului de Finante Publice.
La nivel national sunt inregistrate peste 160 societatii, iar in Bucuresti 24 societati. Dintre societatile din Bucuresti amintim: Exquisite Euro Eval SRL, Romspedition Logistik SRL, Air-Sol Import Export SRL, Aldo Security SRL, Antrepozite SRL, ATR Services SRL, Cargolog Weiss SRL, Conftrans SRL, Gebruder Weiss SRL etc.
Piata in acest domeniu este influentata de volumul importurilor si exporturilor la nivel national si nr. Autorizatiilor eliberate de ministerul de resort.
Se constata ca cifra de afaceri a societatilor in domeniu a fost in scadere in anii 2009 si 2010, datorita reducerii volumului importurilor si exporturilor, ceea ce denota o piata in scadere si concurenta in crestere pentru mentinerea segmentului de piata detinut de jucatorii din aceasta piata. Furnizori
Conform documentelor puse la dispozitia de conducerea societatii, principalul furnizor al este SC AUTOITALIA IMPEX SRL cu care este in relatii comerciale stabile inca de la infiintare. Fata de acest furnizor, SC General Forwording Service SRL are o datorie de 12.996 lei
Clienti
Beneficiarul principal al serviciilor societatii General Forwording Service SRL este AUTO ITALIA IMPEX
Valoarea creantei pe care societatea o are de incasat de la acest client este de 611.062 lei
4.3 DIAGNOSTIC ECONOMICO-FINANCIAR
Diagnosticul economico financiar se desfoar in doua etape:
-Analiza financiar patrimoniala
-Analiza contului de profit si pierderi
Principalul instrument de analiza il constituie indicatorii de echilibru si de evolutie.
Analiza financiar patrimoniala
Metodologia de analiza a situaiei financiare cu ajutorul datelor de bilan se bazeaza pe corelarile interne existente intre elementele patrimoniale aflate in activul bilanului sub forma activelor (mijloacelor economice) si in pasivul bilanului sub forma surselor de formare a mijloacelor economice
Mijloacele economice
Activul bilanului cuprinde in evolutia sa, mijloacele economice in ordinea inversa a lichiditatii si in funcie de modul in care participa la circuitul economic.
IMOBILIZAREA SI UTILIZAREA CAPITALULUI
SPECIFICATIEANII
31,12,2008%31,12,2009%31,12,2010 %
I Active imobilizate (AI)655.75750,6631.59254,0513.94343,7
II Active circulante (AC)640.05349,4538.76146,0662.02956,3
Stocuri3540,100,000,0
Creante591.03292,3527.29597,9627.29694,8
Investitii financiare00,000,0
Disponibilitati48.6677,611.4662,134.7335,2
III Cheltuieli in avans00,000,000,0
Active totale (AT)1.295.8101.170.3531.175.972100
Cifra de afaceri (CA)1.201.300413.129390.908
Capital social (CS)80.00080.00080.000
rata de imobilizare 0,510,540,44
nr de rotatii ale AT0,930,350,33
gradul de utilizare a capitalului social 16,2014,6314,70
- reprezentare grafic -
Activul total al S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL a inregistrat o scadere de 10% in anul 2009 fata de 2008 si o crestere de 1% in anul 2010 fata de anul 2009. Evolutia activului total a fost determinata de modificarea activelor imobilizate datorita amortizarii si a activelor circulante datorita reducerii cu 5% a creantelor.
Rata de imobilizare reliefeaza ponderea activelor imobilizate in total active. Aceasta rata este influentata de profilul ntreprinderii, de inzestrarea cu tehnica si tehnologii moderne
Nr de rotatii a activului total reflecta viteza cu care se roteste intreg capitalul investit si pune in evidenta eficieta cu care societatea isi valorifica toate activele pe care le detine, respectiv eficienta cu care utilizeaza intregul capital. Conform uzantelor internationale, se considera normal un numar de 2-3 rotatii pe an. In cadrul societii analizate acest indicator a inregistrat o scade pe perioada analizata, de la 0,93 in 2008 ajungand in 2010 la 0,33, ceea ce inseamna ca societatea nu valorifica in mod eficient toate activele pe care le detine.
Activele imobilizate
Situaia activelor imobilizate la 31.12.2010 conform balantei de verificare, este prezentata in tablul de mai jos:
NrSpecificaiedec.10
crtlei%
1Imobilizari corporale - total din care 513.60299,9
- constructii - ct 212510.66499,3
- instalatii - ct 21329380,5
2Imobilizari financiare3410,1
3Total active imobilizate513.943
4Cifra afaceri390.908
- nr rotatii active imobilizate(CA/Ai)0,76
Activele circulante au fost analizate in moneda constanta pentru a vedea corect evolutia acestora.
Specificatie31,12,200831,12,200931,12,2010
LeiLeiEv.fata dec.08LeiEv fata dec.09
Total active circulante640.053538.7610,84662.0291,23
1. Stocuri3540
2. Creante591.032527.2950,89627.2961,19
3. Disponibilitati48.66711.4660,2434.7333,03
Activele circulante in anul 2008 erau de 640.053 lei, in 2009 scad la 538.761 lei, (mai mici cu 16% fata de 2008) iar in 2010 au crescut la 662.029 lei, respectiv au crescut cu 23% fata de 2009. Aceasta evolutie a activelor circulante este determinata de evolutia oscilanta a creantelor si a disponibilitatilor.
In cadrul activelor circulante, creantele de incasat erau in 2010 de 627.296 lei , in crestere cu 19% fata de decembrie 2009, ceea ce inseamna ca societatea nu a actionat ferm in vederea recuperarii creantelor.
Creantele
Creantele se analizeaza in funcie de:
a) Natura lor calitativa:
creante normale rezultate din desfasurarea normala a circuitului
economic, respectiv sumele inregistrate in contul 411 clienti
- creante nenormale rezultate in afara desfasurarii normale a circuitului economic. In aceasta categorie intra sumele inregistrate in conturile 461- debitori diversi.
b) Gradul de certitudine a incasarii lor, creantele sunt certe si incerte. Pentru ca o creanta sa fie certa, trebuie sa fie confirmata in scris de catre clientii solvabili. Deoarece in cadrul diagnosticului financiar este greu si laborious sa se obtina o asemenea confirmare, in creantele incerte se cuprind cele nenormale.
c) Durata de intarziere si de incasare, creantele se grupeaza in:
- creante realizabile pe termen scurt (30 zile)
- creante realizabile pe termen mediu (60 zile)
- creante realizabile pe termen lung (90 zile)
Din analiza creantelor ( a se vedea tabelul de mai sus IMOBILIZAREA SI UTILIZAREA CAPITALULUI ) rezulta ca acestea au reprezentat un procent de 92,3% din valoarea activelor circulante in 2008, au crescut in 2009 la 97,9%, iar in 2010 au scazut la 94,1% fata de 2009.
Din analiza contului de creante, rezulta ca, in anul 2010 rulajul contului este de 275.880 la sume creditoare si 366.622 la sume creditoare. Soldul initial al contului era la 01.01.2010 520.320 lei, iar la finele anului, 611.