Alex Muchielli, a infuenta inseamna a manipula contextelesituatiei pentru a crea sensul dorit. Pentru castigarea increderii publice se poate recurge la tehnicipersuasive, la propaganda si la manipulare. Astfel tehnicile de infuentare a publicului pot manipula contexte legatede:1. POZITII (locurile ocupate de interlocutori in comunicare- actoriiafati in relatia de comunicare nu pot sa nu se refere lapo!itiile lor relative (apare contextul po!itiilor.- totodata, comunicarea modi"ca po!itionarea actorilor#- pentru a se reali!a o comunicare, singura conditie necesara estefolosirea unui baga$ lingvistic comun pentru ca intelegereareciproca sa se produca % in acelasi timp este necesar ca locurilelor relative sa "e recunoscute#- LOCUL&esteidentitateapecaresi'oasumavorbitorul incontextual comunicarii si fata de interlocutorii sai, aici si acum, infunctie de intentia sa de comunicare si de modul cumisirepre!inta mi!ele schimbului#- nu putem exista fara a " de"niti in raport cu ceilalti, intr'o lumeinterumana (suntem tineri in raport cu cei batrani, suntem copiiin raport cu parintii, suntem negri in raport cu albii % (ean'Paul)artre.Exemplu: elogiul este mecanismul fundamental care'i face peclienti sa "e binevoitori, subliniind nevoia interioara a "ecaruia de a "recunoscut# fatarea da nastere unei identitati valoroase (a celuifatat, la randul sau, acesta conferindu'i celui care l'a complimentat oidentitate de persoana demna de a" ascultata. Astfel mesa$ele sale vor" deci a priori pline de valoare.2. RELATII(raporturile stabilite intre interlocutori in cadrulschimbului comunicational - cand comunicam cu cineva, stabilim cu persoana respectiva unanumit raport, o anumita relatie#- inoricesistemdecomunicare, relatiiledintreactorii implicatecapata o anume calitate (putand merge de la opo!itianeinduplecata pana la solidaritatea afectiva, trecand prinmentalitate#- experienta cotidiana ne arata ca unuldintre primele fenomenece se produc atunci cand * actori sociali se intalnesc este1fenomenul de simpatie sau antipatie, legat "ind de procesul deseductie#- manipulandcalitatearelatiei salecualti actori sociali, "ecareactor modi"ca in fapt elemente alecontextului is!relational", in functie de care comunicarea capata sens. Exemplu: in spiritul conceptiei despre manipulare, atitudini precum:sa !ambesti, sa "i vesel, sa ai umor, isi gasesc $usti"carea prin aceeaca au menirea de a stabili proximitatea relationala (!ambetulcontracarea!ao"guraincruntata, a"veselesteoatitudinecarefacilitea!acreareaunei relatii destinse, decomplicitate, mesa$eleinterlocutorului "indlipsite deviclesuguri si minciuna, dandastfelvaloare# a avea umor inseamna ca nu te iei atat de tare in serios,astfel incat sainstaure!i orelatiescortoasacucelalalt, asemenearelatii intrand in categoria dominat'dominant, precum categoriile elev'profesor, sef'subordonat. relatia po!itiva suscita interesul interlocutorului sideschidereaacestuiafatadeideilepropuse, lapolul opus, relatianegativa provocand suspiciune, refu!, bloca$, atitudine critica anulandun posibil comportament de acceptare a ideilor propuse. Alte exemple ' # teorii implicite de infuetare:+. strategia de explicare rationala (teoria implicita de infuentare seba!ea!a pe increderea in forta argumentelor rationale pre!entateprin cuvant % discursul este principalul instrument alpersuasiunii#*. responsabilitatea(teoria implicita de infuentare este ba!ata peideea ca discursul trebuie sa tre!easca motivatii (acele motoareale actiunii existente in individ#,. anga$amentul(teoria implicita de infuentare se ba!ea!a peideea ca oamenii pot " determinati sa intreprinda actiuni precisedaca se obtine, in prealabil, de la ei un act, chiar si verbal, ce iianga$ea!a fata de actiunile respective.-. mar$etin%ul tri&alprefatea!aolegaturaindividuali!atademasa ("siere de banci de date, reali!area pro"luluiconsumatorului, editarea automata a corespondentei.- foloseste ideea includerii clientilor intr'un club de cumparaturi,participarea presupunand nasterea unei relatii ba!ate pecomuniuneadeinterese(numai existavan!atorul carepoateinsela si cumparatorul care poate " inselat, a unei relatii perene(nu te inscrii intr'un club pentru a te retrage a doua !i, a uneirelatii de camaderie, cvasiegalitare si amicale cu ceilalti membrii(lipsita de minciuna, lucrurile "ins spuse deschis, faraascun!isuri, a caror identitate este de!valuita (nu mai sunt2anonimi, recunoasterea te fatea!a si confera un plus de calitaterelatiei.- relatiileconsumatorilor dintr'unclubdecumparaturinumaisunt efemere (durea!a toata viata, asimetrice (legatura este unamorala, deprietenie si concurentiale(membrii impartasescopasiune comuna.#. 'OR(E (regulile sociale care conditionea!a conduita in public - o norma este o regula sociala inconstienta si general acceptata demembrii unui grup# eadeterminamodul lor deagandi si deaactiona#- exista un soi de atractie a oamenilor fata de consensul cultural,permanentacautareaacordului cugrupul si cunormelesale(inceeaceprivesteexperimentelereali!ateinlegaturacupre!entaunei alte persoane, cu presiunea regulilor, cu procesele deschimbare de atitudine si mentalitate#- normele sociale stabilesc regulile comportamentului social % in oricesituatie de schimb este important sa se faca apel la astfel de normepentru a determina anumite conduite ale interlocutorului#- procedeele utilizate pentru manipularea normelor (tinutavestimentara, atitudinearelationala, formeledelimbaj stereotip)audrept scopsafacasaaparainlumeaactorului manipulateobiecte normative pe care acesta va f obligat sa-si fundamentezerationamentul;- stereotipurile & repre!entari imaginare schematice ale unui grup,cuprivirelamembrii altor grupuri saulaanumitesituatii tipice#sunt obiecteideale in!estratecuoputernicaagentivitate(aureguli "xe de interactiune proprie, provocand in noi insine reactii siatitudini clare#exemplu: stereotipul france!ului care mananca paine proaspata sicarto" pra$iti cu friptura# care bea vin, seduce femei si esteindisciplinat.scopul stereotipurilorutili!ateina"selepublicitareestedeasugera anumite calitati fara a le rosti si de a le asocial prin efectul deproximitate, unor calitati ale produsului promovat.Exemplu: un ansamblu de norme si stereotipuri sociale aleintelepciunii ancestralestabilestemodul incareesteprivitamarfadintr'un mic maga!ine:- daca e ca altadata, e bine#- daca e un mic intreprin!ator, poti avea incredere#- unmicintreprin!ator estemereuapropiat declientii sai, nusepoate sa'i insele#- daca este multa lume, inseamna ca totul merge bine#- ceea ce este obtinut cu efort, are valoare.3.ar atunci candmicapravaliedevineunsupermaga!inmecani!at,toateacestestereotipuri si reguli aleintelepciunii ancestraledispar,facand loc unor reguli negative legate de supramodernismsi deefectele sale daunatoare. Produsele raman aceleasi, dar stereotipurilete determina sa le privesti altfel.). I*E'TITATI(conceptiile despre sine si despre lume alevorbitorilor, exprimate in comunicare- d.p.d.v. al abordarii comprehensive, orice actor este o "inta carese confrunta cu problemele sale lumesti, ceea ce inseamna caeste mereu dominat de o intentionalitate#- intentionalitatea& un anga$ament intr'o situatie, intr'oproblema, careprecedeluareaunei deci!ii pentrusolutionareaproblemei#- sistemul de pertinenta al unui actor social este constituit dinansamblul problemelor speci"ce care'l preocupa, din opiniile pecare le are si care alcatuiesc orientarea sa fundamentala in viata# include conceptiile sale despre locul lui si al celorlalti si conceptiasa despre situatiile de referinta, despre normele generale sirelationale, intentiile si preocuparile sale in cadrul situatiei.- identitatile transformate sau contruite prin comunicarile deinfuenta sunt identitati valori!ante, ideale la care aspira actorulinfuentat sau identitati negative, respinse de acesta.4