aleksandr romanovici beleaev - traficantul de aer

110
Aleksandr Romanovici Beleaev Traficantul de aer Volumul - II(b) - Seria Opere alese, volumul II Traducere: M. Cardaş şi V. Probeanu Editura Tineretului, 1963 Aleksandr Romanovici Beleaev đîä â ö Âîçäó Ď ŕĺ őŕ [EdituraOrig], 1929 Versiune ebook: Club CPŞF I. MELEAGURI BLESTEMATE „Meleaguri blestemate!" a spus scriitorul V. G. Korolenko despre inutul ţ Turuhansk. Acest calificativ se potriveşte cît se poate de bine şi Iaku iei. O ţ vegeta ie s rac , posomorît ; în locurile ferite de vînt, cedrii sl b nogi, plopi şi ţ ă ă ă ăă mesteceni strîmbi; mai departe spre miaz noapte, tufişuri rahitice, mesteceni ă tîrîtori, arini cu ramurile întinse pe p mînt, iarb neagr ; iar mai departe – ă ă ă smîrcuri şi muşchi. Cînd te ui i la aceşti copaci şi arbuşti pirpirii, pr p di i, care ţ ăă ţ se lipsesc nevolnici de p mînt, ai impresia c aceste plante nenorocite ar dori ă ă s se ascund undeva în rîn ca s se pun la ad post de vînturile înghe ate, ă ă ţă ă ă ă ă ţ s nu mai vad aceste „meleaguri blestemate", unde i-a aruncat soarta ă ă vitreg . Şi de-ar fi dup vrerea lor, şi-ar smulge din p mîntul înghe at ă ă ă ţ r d cinile r sucite şi s-ar tîrî departe spre miaz zi, spre inuturile calde, cu ăă ă ă ţ soare binef c tor, unde suflarea vîntului e ca o mîngîiere... Dar copacii sînt ăă condamna i s moar acolo unde se nasc; tot ce pot face este s se plece cît ţ ă ă ă mai mult sub loviturile vîntului aşteptînd s li se împlineasc destinul. ă ă Copacii, dar nu omul. Omul îşi alege singur calea şi soarta: p r seşte ăă inuturile calde, însorite, intimitatea c minului şi, dornic de lupt , porneşte ţ ă ă spre locuri necunoscute, vitrege, ca s biruie natura sau s cad r pus pe ă ă ă ă p mîntul rece, lîng mesteac nul sfrijit, strîmb... ă ă ă Aceste gînduri triste m-au n p dit f r veste, pe cînd înaintam anevoie ăă ăă cu ajutorul şi c l uza mea, iakutul Nikola, de-a lungul fluviului Iana. Baza ăă expedi iei noastre se afla în „capitala" Iaku iei, Verhoiansk, or şel a c rui ţ ţ ă ă

Upload: gabriela-stege

Post on 23-Nov-2015

50 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Literatura

TRANSCRIPT

  • Aleksandr Romanovici Beleaev

    Traficantul de aerVolumul - II(b) -

    Seria Opere alese, volumul II

    Traducere: M. Carda i V. Probeanu

    Editura Tineretului, 1963

    Aleksandr Romanovici Beleaev

    [EdituraOrig], 1929

    Versiune ebook: Club CPF

    I. MELEAGURI BLESTEMATE

    Meleaguri blestemate!" a spus scriitorul V. G. Korolenko despre inutul Turuhansk. Acest calificativ se potrivete ct se poate de bine i Iaku iei. O vegeta ie s rac , posomort ; n locurile ferite de vnt, cedrii sl b nogi, plopi i mesteceni strmbi; mai departe spre miaz noapte, tufiuri rahitice, mesteceni trtori, arini cu ramurile ntinse pe p mnt, iarb neagr ; iar mai departe smrcuri i muchi. Cnd te ui i la aceti copaci i arbuti pirpirii, pr p di i, care se lipsesc nevolnici de p mnt, ai impresia c aceste plante nenorocite ar dori s se ascund undeva n rn ca s se pun la ad post de vnturile nghe ate, s nu mai vad aceste meleaguri blestemate", unde i-a aruncat soarta vitreg . i de-ar fi dup vrerea lor, i-ar smulge din p mntul nghe at r d cinile r sucite i s-ar tr departe spre miaz zi, spre inuturile calde, cu soare binef c tor, unde suflarea vntului e ca o mngiere... Dar copacii snt condamna i s moar acolo unde se nasc; tot ce pot face este s se plece ct mai mult sub loviturile vntului ateptnd s li se mplineasc destinul.

    Copacii, dar nu omul. Omul i alege singur calea i soarta: p r sete inuturile calde, nsorite, intimitatea c minului i, dornic de lupt , pornete

    spre locuri necunoscute, vitrege, ca s biruie natura sau s cad r pus pe p mntul rece, lng mesteac nul sfrijit, strmb...

    Aceste gnduri triste m-au n p dit f r veste, pe cnd naintam anevoie cu ajutorul i c l uza mea, iakutul Nikola, de-a lungul fluviului Iana. Baza expedi iei noastre se afla n capitala" Iaku iei, Verhoiansk, or el a c rui

  • popula ie ar putea nc pea prea bine ntr-o singur cas de m rime mijlocie din Moscova.

    Ca aspect Verhoianskul a r mas acelai cum a fost cu ani i ani n urm : cteva zeci de case de lemn, n cea mai mare parte nenvelite i tot attea iurte

    risipite n dezordine pe ambele maluri ale fluviului Iana, ntr-o depresiune

    ml tinoas , inundabil , pres rat cu b l i ntinse. Aproape n fa a fiec rei case e o balta proprie", dar apa ei e tulbure, nu se poate bea i localnicii snt

    nevoi i s -i fac rezerve de gheat ca s aib ap de b ut peste an. Cnd vii pentru prima oar n acest ora, ai impresia c firmele institu iilor guvernamentale sovietice, ale magazinelor organiza iei comerciale din Iaku ia i ale diferitelor cooperative snt singurele semne ale timpurilor noi.

    Toate instrumentele mele complicate i scumpe barografele Richard,

    microbarografele, anemometrele i barometrele, le-am l sat la Verhoiansk. N-am luat cu mine dect un mic barometru, un termometru i o giruet destul de rudimentar , spre marea bucurie a lui Nikola. Pentru el girueta nu era dect o juc rie amuzant de felul micilor mori de vnt cu care se joac copiii.

    Expedi ia noastr , al c rei conduc tor eram, a primit misiunea de a studia condi iile meteorologice de la Polul frigului care se afla prin mprejurimile Verhoianskului, i n special de a cerceta de ce s-a schimbat

    direc ia vnturilor.De la un timp, meteorologii au observat un fenomen ciudat: alizeele i

    musonii au nceput s -i schimbe direc ia. n zona ecuatorial vnturile care sufl de obicei de la est spre ecuator au nceput s se abat spre miaz noapte, i cu ct naintam spre nord, aceast abatere era mai accentuat . Cu ajutorul h r ilor sinoptice [H r i sinoptice h r i pe care se nseamn de cteva ori n 24 de ore situa ia atmosferic n diferite regiuni i la anumit or . (N. red. ruse.)] s-a constatat c n regiunea Verhoianskului se formase un centru spre care se scurgeau vnturile asemenea unor raze ce se strng ntr-un focar uria.

    Toate acestea au dus la schimbarea ce-i drept nu prea mare a temperaturii

    medii: la ecuator ea a sc zut ntructva, iar la nord dimpotriv , a crescut. Acest fenomen era o urmare fireasc a faptului c vnturile reci care bat dinspre Polul Sud au nceput s se ndrepte spre ecuator, iar vnturile calde, ecuatoriale spre miaz noapte. S-au observat i alte fenomene bizare, care deocamdat au fost nregistrate numai de aparatele de mare precizie i de c iva ingineri care supravegheau func ionarea unor maini pneumatice. Aceste observa ii dovedeau c presiunea atmosferic sc zuse uor. Acelai lucru l ar tau i observa iile din care reieea c a sl bit intensitatea sunetului, n special la

  • mare n l ime (pilo ii se plngeau de rateuri la motor chiar la o n l ime de 2000 de metri.

    Pare-se c deocamdat oamenii i animalele nu sim eau i nu observau nimic primejdios sau v t m tor n aceste tulbur ri. Dar oamenii de tiin care st teau de veghe n fa a aparatelor erau ngrijora i i, nedorind deocamdat s alarmeze opinia public , c utau s l mureasc cauzele acestor fenomene ciudate Mi-a revenit i mie cinstea s particip la aceste lucr ri.

    i n timp ce, la Verhoiansk, intendentul expedi iei noastre f cea ultimele preg tiri i cump ra cai i cini, am hot rt s plec f r nici un bagaj ca s precizez itinerariul expedi iei. La aceast latitudine vntul sufl dinspre vest i est, puternic i uniform, aa nct m puteam orienta destul de bine i cu instrumentele mele mai simple. Ne-am ndreptat spre lan ul mun ilor Verhoiansk.

    Tovar ul meu de drum i c l uza mea, Nikola. era un iakut tipic: bra e sub iri i lungi, picioare scurte i strmbe, mic rile ncete i greoaie. Visa s nu fac nimic, s m nnce mult i s se ngrae. Dar n ciuda acestui ideal" era vrednic i contiincios i putea parcurge kilometri f r s oboseasc . Natura l nzestrase cu un optimism viguros, f r de care Nikola n-ar fi putut rezista pe aceste meleaguri blestemate". De altfel pentru Nikola locu-i natal nu era de

    loc blestemat: dac ai fi stat s -l ascul i, pe tot p mntul nu exista un loc mai bun ca Iaku ia i Nikola n-ar fi schimbat muchii i mestecenii strmbi din acest inut pentru palmierii superbi din sud.

    Nikola sau puf ia din pipa lui de lemn, sau fredona cntece despre soarele care str lucete pe cer zi i noapte, despre fluviu, despre o stnc , despre pas rea ce tocmai trecuse n zbor, ntr-un cuvnt despre tot ce vedea. Iar ochii s i negri, pu in oblici vedeau multe din cele ce-mi sc pau mie, dei, dup cum m-am convins, el nu distingea unele culori: este att de ters coloritul meleagurilor sale natale nct el vedea lumea aproape la fel de cenuie

    cum o vedem uneori la cinematograf.

    Foalte bun vala spuse Nikola scuipnd galben din cauza tutunului. Foalte cald.

    Avea dreptate, pentru Iaku ia era o var neobinuit de cald . Chiar i noaptea (zic noaptea, dei soarele nu apunea) temperatura nu sc dea sub zero grade, iar ziua urca pn la 30 C, cteodat i mai mult.

    L sar m fluviul n urma noastr i ncepur m s urc m povrniul muntelui n p dit de salcie roie, zad i l st ri de mesteceni. Dei era foarte cald, din cnd n cnd. trebuia s trecem pe ghea sau prin tarni" insule

  • ntregi de ghea ce n-au apucat nc s se topeasc . Cr p turi adnci opera gerului n prasnic din timpul iernii br zdau solul ca o re ea deas , asemenea re elei de riduri de pe fa a lui Nikola.'

    Era perioada nop ilor roii": soarele stacojiu se rostogolea ncet la miaz noapte, sc ldnd n purpur vrfurile colnicelor, acoperite cu om t.

    Am trecut cu bine peste un pru de munte i am nceput s privesc n jur ca s aleg un loc unde s poposim pentru noapte. Deodat Nikola s-a oprit, apoi i-a scos pipa din gur , a scuipat i a spus netulburat:

    Stlig . Cine strig ? Un om stlig .Am ciulit urechile, dar nici un sunet n-a ajuns pn la mine. Nu aud nimic am spus eu.

    Depalte stlig ! Nikola f cu cu mna un semn ntr-o parte. I s-a ntmplat eva, totui.

    Dac i s-a ntmplat ceva, s -i s rim n ajutor. O fi poate un vn tor, atacat de vreo fiar .

    Cum viei. S mergem. Dar nu trebuie s te duci la vn toare dac nu tii s tlagi cu puca. Dac nu tii s tlagi te ld i iorile ncheie sf tos Nikola ncepnd s urce repede.

    Abia reueam s m in dup el. Am mers cam un kilometru cnd, n sfrit, auzii i eu un strig t slab.

    Fine ea auzului lui Nikola era ntr-adev r uimitoare! Apoi strig tele ncetar i r sunar una dup alta dou detun turi

    n buite. Plost mai e. Mai nti stlig i apoi tlage. Tlebuie mai nti s tlagi

    bomb nea ntr-una Nikola.Ajunser m n vrful muntelui i z rir m un lumini ml tinos. Smrcul

    n p dit de muchi era m rginit de un perete stncos. La c iva metri mai ncolo desluii un om pe jum tate scufundat n mlatin .

    Probabil c omul ne v zuse i el, fiindc ncepu s -i agite bra ele. S rind din piatr n piatr alergar m n ajutorul lui. i ntinsei eava putii mele i omul se prinse de ea cu mna dreapt . n stnga inea un obiect plin de noroi, care sem na cu un bidon cilindric pentru petrol.

    Alunc ul iorul! i strig Nikola.

  • Se p rea ns c omul nu voia nici n ruptul capului s se despart de bidon. Icnea, i f cea vnt, i ncorda bra ul drept, f r s lase vasul din mna stng .

    Arunc -l pe mal! i strig el. Omul ascult de sfatul meu i, lundu-i avnt, arunc bidonul pe mal,

    apoi se prinse de eava putii cu amndou minile i ncet, ncet iei din smrc. Cu greu am reuit s -l scoatem pe mal. nf iarea necunoscutului m

    surprinse. Fa a lui ras , destul de plin , te f cea s b nuieti c ai de-a face cu un european. Era mbr cat ntr-un costum de alpinist, plin de noroi, dar de bun calitate, iar pe cap purta o caschet cenuie.

    V zndu-se pe mal, nti apuc bidonul la care se vedea c ine foarte mult, apoi, ntinzndu-mi mna spuse ntr-o ruseasc stlcit :

    V mul umesc foarte mult. Nici nu speram s -mi vin cineva n ajutor n aceast pustietate. A i auzit mpuc turile mele?

    Da, am auzit mpuc turile, iar el, Nikola, a auzit chiar strig tele. Necunoscutul d du din cap admirativ n direc ia lui Nikola. Mi-am pierdut revolverul, dar nu face nimic continu el. Bravo,

    iakutule! P re i surprins? Fac parte din expedi ia Societ ii geografice regale engleze organizat pentru studierea inuturilor arctice. Snte i i dumneavoastr om de tiin ?

    Da, snt din partea Academiei de tiin e a U.R.S.S. N-a i dori s v usca i hainele? l ntrebai, continund s -l cercetez cu aten ie.

    Obiectul pe care l inea n min nu era un bidon cum am crezut la nceput, dar nici acum nu-mi puteam da seama ce este. Cilindrul, care avea

    chiar prin stratul de noroi str luciri de mercur, se termina cu un gt ngust i, judecind dup ct de ncordat era bra ul omului, atrna destul de greu.

    S -mi usuc hainele? Nu, mul umesc; N-am nevoie. V mul umesc nc o dat .

    Ne salut dnd din cap, apoi se ntoarse brusc i ncepu s urce cu repeziciune povrniul.

    l urm ream cu privirea foarte nedumerit. Omul pe care acum cteva clipe l salvasem de la moarte ne-ar fi putut ar ta mai mult considera ie. Cum de-o fi nimerit aici? N-am auzit de vreo expedi ie englez prin aceste meleaguri. i apoi, bidonul acela ciudat...

    Plost de tot. A aluncat levolvelul ca s salveze ul iorul i rezum Nikola p rerea despre str in.

  • Apoi, dus pe gnduri, cl tin dojenitor din cap i ncepu s adune vreascuri pentru foc. Str duindu-ne s -l salv m pe englez, ne udasem pn la piele.

    Hei, hei! se auzi deodat glasul necunoscutului.Coco at pe un bloc mare de piatr , n p dit de licheni, ne f cea semne cu

    mna.

    Serviciu contra serviciu strig englezul. S nu v duce i ntr-acolo ar t el ntinznd bra ul n direc ia n care b tea vntul. Acolo e moartea! i salutndu-ne din nou din cap se f cu nev zut.

    Ciudat avertisment! gndii eu. S nu mergem n direc ia vntului?" Dar, tocmai acesta este itinerariul nostru. Am primit misiunea s cercetez focarul" spre care converg vnturile din toate col urile globului p mntesc.

    II. CAICUL MORT"

    Cum ne-am oprit, o puzderie de n ari se n pusti asupra noastr . Se vede ns c asta nu era nimic n compara ie cu mul imea de n ari care roiau de obicei aici n timpul verii.

    Totui, foalte pu in n ali constat Nikola. li alung vntul. Dac i asta e pu in! morm ii eu. Tlebuie mult mai mult. Soaie nu e, nu se vad mun ii. Uite, atta n ali

    tlebuie m asigur Nikola desf cnd larg bra ele. Apoi ag ceainicul deasupra fl c rilor pe un trepied din crengi.

    Ateptnd s fiarb apa, Nikola i aprinse luleaua i se ntinse pe p mnt. l vedeam ngndurat. mpotriva obiceiului nici nu cnta i nici nu vorbea.

    T cerea se prelungi destul de mult. ntr-un trziu, nv luindu-se ntr-un nor de fum, spuse:

    Plost, totui. Tale plost.

    Se vedea c pe Nikola l fr mnta ceva. Ce-i prost, Nikola?

    Cu omul cela... Nu e bine de loc. Mai bine se neca... De tlei oli vala i

    de tlei oli ialna am v zut un om la fel. l cunoti? l ntrebai mirat.

    Nu pe el, dar i seam n . Acolo! ar t Nikola spre miaz noapte. Sim ii c mi pierd r bdarea: Ia mai las ghicitorile, Nikola, i spune odat despre ce e vorba.

  • i Nikola mi povesti n limbajul s u s rac n cuvinte, dar totui sugestiv i bogat n imagini, o aventur extraordinar .

    Se ntmplase acum trei ani. Nikola mpreun cu tat l i fratele s u plecaser la pescuit, n estuarul Sellah [estuar n Oceanul nghe at de Nord. la est de gura fluviului Iana (Iaku ia). Numele l are de la Sellah, unul din numeroasele ruoare din tundr care se vars n acest estuar. Att rul cit i estuarul Sellah snt bogate n pete. (N. red. ruse.)]. Vara era pe sfrite. Vntul

    mai b tea dinspre rm, dar sloiurile de ghea care ncepuser s apar din ce n ce mai multe n Oceanul nghe at de Nord vesteau apropierea iernii. Nikola i-a sf tuit pe ai s i s se ntoarc mai repede acas , dar le mergea n plin i tat l lui Nikola, pescar b trn i priceput, nu se gr bea. El i asigura c atunci cnd va da gerul se va porni un vnt puternic dinspre miaz noapte, care i va duce repede spre rm.

    Dar dei n agonie, vara nici nu se gndea s -i cedeze iernii locul, f r lupt . Vntul sudic b tea tot mai tare i pn la urm se dezl n ui furtuna. Pescarii fur tr i spre insula Makar. Vntul smulse mica lor pnz , iar vsla de crm se frnse lovindu-se de un sloi de ghea . Talazurile nspumate aruncau micul lor caic n toate p r ile ca pe o coaj de nuc . Dar pescarii, deprini cu primejdiile meseriei lor, nu-i pierdur curajul. Ghea a le asigura ap de b ut, iar pete aveau din belug. Sufereau ce-i drept de frig, dar nu degeaba

    crescuser n inutul cel mai friguros de pe glob. Organismul lor lupta cu ndrjire. Rebegi i de frig, pe jum tate nghe a i, glumeau ca s mai prind inim .

    Dar n ziua a treia s-a ntmplat o nenorocire: caicul lor a nimerit ntre

    nite sloiuri de ghea care l-au sf rmat ca pe o coaj de nuc . Pescarii izbutir cu greu s se ca re pe un bloc de ghea i s -i continue n felul acesta drumul.

    Prezicerile tat lui lui Nikola s-au mplinit ntocmai, dei cu ntrziere: vntul ce b tea dinspre uscat se potoli i curnd ncepu s se simt suflarea nghe at i egal a nordului. Blocul de ghea pe care se aflau era mnat spre

    rm, dar distan a pe care trebuiau s o parcurg era nc foarte mare. Naufragia ii au nceput s sufere cumplit de foame. Petele pierise o dat cu caicul, i s prinzi pete cu mna nu era chiar att de uor. Puterile i p r seau. Marea agitat din cauza schimb rii vntului clocotea n jurul lor. Stropi de ghea i mprocau din cap pn -n picioare. Cte un val se rostogolea peste blocul de ghea pe care se ad postiser .

    Ela tale plost, tlebuia mulit rezum Nikola situa ia.

  • ntr-o noapte dei n anotimpul acela soarele ncepe s se ascund la orizont, nop ile snt nc foarte luminoase pescarii v zur un caic foalte male" venind direct spre ei cu toate luminile aprinse.

    Era un vapor uria cum nu mai v zuse pn atunci Nikola. Pescarii ncepur s strige i s dea din mini. Vasul se apropie, dar nu se vedea pe punte nici un om. Deoarece ns vaporul se ndrepta direct spre blocul lor de ghea , pescarii crezur c cei de pe vas i z riser . De e nu ip el?" se ntreb Nikola. Cu ct se apropia, vaporul i ap rea tot mai mare. Tlebuia s m uit, uite aa, la el" spuse Nikola dndu-i capul pe spate.

    Dar bucuria pescarilor fu scurt . Acum, erau ngrozi i: dei prova uriaului vapor era la numai c iva metri de ei, pe punte nu ap ruse nimeni... Peste cteva clipe chila vaporului se mplnt n sloiul lor de ghea , despicndu- l n dou . Se auzi un prit asurzitor i un val nghe at l acoperi pe Nikola. Sim i cum i fuge ghea a de sub picioare. Cnd iei la suprafa nici tat l i nici fratele s u nu se vedeau nic ieri: r m seser pe jum tatea sloiului dinspre babord, iar Nikola era n dreapta vaporului... De atunci Nikola nu i-a mai

    rev zut nici tat l, nici fratele i nu tie ce s-a ntmplat cu ei. Nikola se zb tu ca s se in la suprafa Peretele de metal al corpului

    navei trecea prin dreptul s u. Nu mai nc pea nici o ndoial : echipajul nu-i z rise... Nikola era condamnat la pieire, dac nu va reui s se salveze singur. Presiunea apei l dep rta de vapor, dar, bun not tor, reuea cu un efort supraomenesc s se in prin apropiere. Cnd trecur prin dreptul s u hublourile luminate, Nikola ip , dar nu se ar t nimeni.

    Deodat v zu cap tul unui odgon care atrna de pe punte. Cu riscul ca bra ele s -i fie smulse din umeri, Nikola se n pusti s -l prind , dar un val l zvrli ct colo i cap tul odgonului trecu numai la o jum tate de metru de bra ul s u. Nikola i vedea moartea cu ochii. i totui nu-i fusese dat s moar Z ri deodat o scar , leg nndu-se chiar deasupra apei. Suindu-se pe o bucat de ghea Nikola se s lt , ntinznd minile spre scar . Bucata de ghea se r sturn sub greutatea lui, dar Nikola Izbutise s se apuce de scar . Era salvat. Se ca r ct de repede putu i se urc pe punte ateptndu-se s vad fe ele mirate ale marinarilor.

    Cnd colo el fu cel care se mir : pe punte nici ipenie de om! O nav moart ! Numai de jos se auzea surd duduitul mainilor puternice...

    Nikola n-avea de unde s cunoasc legenda Olandezului zbur tor, dar s rmanul iakut fu cuprins de o groaz tot att de mare ca aceea a unui marinar care ar fi nimerit pe aceast corabie legendar .

  • De spaim , Nikola era ct p-aci s sar napoi n ap . Dar v znd oceanul dezl n uit, se r zgndi.

    Poate oamenii se tem de frig i stau n cabine" i spuse el i plec n recunoatere, furindu-se ca un ho pe sc ri i prin coridoare. Cabinele erau goale, inclusiv cabina c pitanului. De asemenea nu g si pe nimeni n timonerie, n compartimentul echipajului i n cambuz .

    Spaimei i lu locul nedumerirea. Dac a pierit ntregul echipaj, ar trebui s se g seasc m car cadavrele celor care au murit ultimii. Iar dac echipajul ar fi p r sit vasul, el n-ar putea nainta. ntruct ns vaporul merge, mecanicul, fochitii i timonierul trebuie s fie la posturile lor.

    Nikola cobor, dar nu g si pe nimeni nici lng c ld ri i nici n sala mainilor. Avea impresia c vaporul e condus de mna nev zut a unui mort. Sim i cum i se face p rul m ciuc . nnebunit de spaim se urc pe punte i se furi n timonerie. Nimeni! Minat de groaz se repezi n partea cealalt a cor biei i aici n sfrit v zu un om, stnd la prova, cu capul plecat.

    Ei! Eu snt!... Tu cine eti?... strigase Nikola cu glasul r guit.Dar omul nu se mic . Era un spectacol nsp imnt tor, ca totul pe acest

    vas. Nikola sim ea dorin a arz toare s vad m car o fiin vie i, biruindu-i groaza, se apropie de omul de la prova i-l privi n fa . Era mort! Abia acum observ Nikola c trupul nensufle it era legat de parapet cu o saul ...

    Din descrierea lui Nikola reieea c mortul sem na foarte mult cu englezul pe care-l scosesem din smrc: avea i el fa a ras i era mbr cat la fel. Abia acum am n eles de ce p rea Nikola att de ab tut: ntlnirea cu englezul i-a adus aminte de cele mai tragice clipe din via a lui.

    i cnd ai v zut c e mort, ce-ai f cut? Am nceput s ulu ca lupii r spunse Nikola. Apoi i continu povestirea. De cnd e, n-a v zut Nikola nimic mai

    nsp imnt tor dect acest vapor mort". n orice caz, pe vapor era cald i uscat. Foamea birui frica i Nikola porni s caute de-ale gurii. G si cteva butoaie cu ap de b ut, dar cu alimentele situa ia era mai proast . n sfrit dibui un sac cu gale i, c zut dup nite l zi goale, i nepreten iosul iakut fu mul umit.

    Se vede c mor ii se satur cu ap i m nnc foarte pu in" i spuse Nikola i nu f r team duse la gur primul galet. Se atepta ca din spatele s u s se ntind o min desc rnat i o voce cavernoas s -i strige: D -mi napoi gale ii!"

  • Mor ii p reau s fie ns b ie i de treab i nu-l mpiedicar pe Nikola s dea gata vreo zece gale i stropi i cu dou carafe pline cu ap .

    Acum, dup ce se s turase i-i uscase hainele i mai veni inima la loc. i alese cabina ce-i p ru lui mai bun i, adresnd pentru orice eventualitate cteva cuvinte de mul umire mor ilor care s-au ar tat att de buni cu el, se ntinse mbr cat cum era pe cueta moale. Ultimul s u gnd, nainte de a-l prinde somnul, a fost c vreun spirit ocrotitor trimisese anume pentru el acest vas. Moartea fratelui i tat lui s u l durea, dar unuia i e scris s tr iasc i altuia s moar !...

    Nikola c zu ntr-un somn adnc i dormi butean ore n ir. l trezir scrnete i pocnete asurzitoare i leg natul puternic al vasului. La nceput nu n elese unde se afl . Aducndu-i aminte n sfrit ca era pe caicul mort" s ri n picioare. Nu-i mirosea a bine toat aceast h rm laie; avea impresia c mor ii nviaser i acum joac tontoroiul z ng nindu-i oasele. Cuprins de groaz , se urc pe punte.

    Vntul n prasnic i nghe at era ct p-aci s -l doboare. Vasul se leg na puternic. Aruncnd o privire spre prova, nlemni de groaz : sloiuri uriae de ghea d n uiau n jurul vasului izbindu-se i sf rmndu-se cu un zgomot asurzitor. Dar altceva l sperie: prins de un curent puternic, vaporul gonea cu o

    vitez nebun ntr-o strmtoare ngust str juit de dou stnci abrupte, drept spre un zid vertical de piatr . Mor ilor le ardea de pozne i Nikola se ntreb dac vasul i-a fost trimis ntr-adev r de un spirit ocrotitor...

    Nikola se repezi spre mortul legat la prova i apucndu-l de umeri ncepu

    s -l zgl ie att de tare nct ar fi scos i sufletul din el dac altcineva nu i-ar fi luat-o nainte.

    Tu e fa i ai i? Nu vezi? ip Nikola. ntoalce napoi! Mortul se pr bui cu fa a nainte i cascheta i c zu peste bord, dar nu-i

    dete ascultare lui Nikola i vasul continua s goneasc drept spre stnc . Nikola se repezi la crm , dar n elese ndat c orice ar face ar fi zadarnic: strmtoarea era prea ngust . Cu o ultim lic rire de speran , se urc pe puntea de comand i strig n portavoce:

    Mainile napoi! aa cum l auzise strignd pe c pitanul vaporului ce circula pe Lena.

    Se vede ns c spiritul mecanicului nu voia nici el s i se supun i mainile duduiau nainte.

    Snte i nite ploti! se r stise Nikola la imaginarii s i tovar i de drum.

  • Iakutul era deprins s ia hot rri prompte. V znd c nu poate mpiedica catastrofa, lu toate m surile de salvare: cobor ca vntul scara, aduse pe punte sacul cu gale i, l azvrli n barc , apoi se c ra i el, ateptnd s vad ce-o s se ntmple. i nu atept prea mult! Vaporul se izbi de stnc cu atta putere, nct Nikola, cu barc cu tot, fu proiectat pe punte. Zgomotul cumplit al loviturii fu acoperit de vuietul asurzitor al c ld rilor care explodaser i vasul ncepu s se scufunde. Se culc pe dreapta i valurile ncepur s m ture puntea. Nikola profit de acest moment pentru a trage n apa mica lui ambarca iune.

    Barca fu prins ndat de vrtejuri, iar sloiurile l mpiedicau s vsleasc . Trebuia totui s se dep rteze ct mai repede, fiindc , cufundndu-se, vaporul l- ar fi atras i pe el n adncuri. Era un moment extrem de primejdios. Uitndu-se

    mereu spre vapor cu coada ochiului, Nikola reui ncetul cu ncetul s ajung n larg i nimeri un curent care ocolea stnca. Barca lui luneca sprinten de-a lungul stncii verticale i coti dup col nainte de a se isca cumplitul vrtej n locul unde se scufundase vaporul.

    Nikola era salvat. Dup dou zile ajunse cu barca la insula Makar, iar de acolo, pe ghea se f cuse iarn la rm.

    Dup ce-i povesti odiseea, Nikola t cu i, ngndurat, ncepu s ciopleasc un b cu cu itul s u vn toresc, cu pr seaua din os de mamut, nchipuind un cap lunguie de ren cu gtul ntins. Nikola tia s metereasc cu mult art diferite obiecte n os.

    C zui i eu pe gnduri... Povestea cu caicul mort" era att de neobinuit nct p rea o n scocire. Dar eu l cunoteam bine pe Nikola: putea s nfloreasc o ntmplare, dar nu era un mincinos. Deodat mi veni o idee.

    Spune, cum se numea vaporul? l ntrebai pe Nikola.

    Drept r spuns, plesc i ncurcat din buze i cl tin din cap, ar tnd c nu tie.

    Ai v zut ce scria pe colacii de salvare? Poate i aminteti m car de prima liter ? Cu ce sem na...?

    Nikola se gndi pu in i spuse: Cu aceste pirostrii de care e ag at ceainicul i schi pe palma

    ntins , cu vrful cu itului, un desen care nchipuia destul de bine litera A. Oare presupunerea mea s fie adev rat ? mi aduceam aminte c acum trei ani, un mare capitalist pe nume mister

    Bailey echipase o expedi ie care s-a mbarcat pe sp rg torul de ghea Arctic". Expedi ia a fost admirabil nzestrat cu toate cele necesare pentru

  • cercet ri tiin ifice i urma s nainteze de-a lungul rmului siberian, pn n Alaska. Pe bord se aflau c iva savan i ilutri.

    Dar aceast expedi ie avu un sfrit tragic. Ultimele tiri prin radio fur primite de pe sp rg torul de ghea cnd acesta se afla n apropierea capului Borhai. Cteva zile Arctic" nu d du nici un semn de via , iar apoi lans semnale de S.O.S.". De atunci nu s-a mai auzit nimic despre acest vas. Abia

    dup un an nite pescari au dat pe o mic insul pustie peste dou b rci sf rmate care apar inuser sp rg torului de ghea , iar valurile au aruncat pe

    rm, nu departe de gura Lenei, un colac de salvare, purtnd inscrip ia Arctic". Pare-se c aceasta era tot ce mai r m sese din sp rg torul de ghea . Memoria bravilor navigatori a fost cinstit cum se cuvine, numele le-au fost trecute n lungul pomelnic al celor care i-au jertfit via a pentru tiin , iar Arctic" a fost ters de pe lista navelor. Apoi nu s-a mai vorbit de acest

    naufragiu.

    Dar iat c aici, pe aceste meleaguri blestemate" mi-a fost dat s aud din gura iakutului o poveste care arunca pu in lumin asupra soartei sp rg torului de ghea , nv luind totodat destinul s u ntr-un mister de nep truns. Ce s-au f cut pasagerii? Cum s-a putut ca acest vas, f r echipai, s goneasc cu toat viteza pe ntinderile oceanului? i cum putea s nainteze, cum puteau func iona mainile f r s fie conduse de cineva? Era cu neputin s nu explodeze o c ldare sau, i aceast presupunere era mai plauzibil , c ld rile ar fi trebuit s se r ceasc , focul nefiind alimentat, iar vaporul s se opreasc .

    i cine s fie englezul pe care l-am salvat din ncletarea smrcului? A afirmat c face parte dintr-o expedi ie arctic englez . Dar nu arat de loc ca un om care a naufragiat cu c iva ani n urm care a fost nevoit s tr iasc atta timp ntr-unui din cele mai pierdute col uri ale lumii. i, n sfrit, ce semnifica ie are avertismentul s u? De ce m-ar amenin a un pericol de moarte, dac a porni n direc ia vntului? Acest avertisment ascunde i el un mister. Dar nu va reui s m sperie! S mergem n direc ia vntului" iat sarcina pe care i-a propus-o expedi ia noastr .

    n tot cazul, trebuie s fiu prev z tor. Pruden a cea mai elementar mi dicta s m ntorc la Verhoiansk i s continui cercet rile mpreun cu ceilal i membri ai expedi iei noastre. Dac a fi urmat acest gnd n elept, multe lucruri ar fi luat o cu totul alt ntors tur . Dar curiozitatea i firea mea neastmp rat de explorator m ndemna s merg nainte. Am gindu-m

  • singur, mi spuneam c am s mai merg numai c iva kilometri ca s v d ce primejdie m-ar putea amenin a.

    Ceaiul e gata anun a Nikola, lund de pe foc ceainicul n clocot.

    III. NARA LUI AI-TOION

    Osteni i de atta mers, am adormit adnc cu capetele bine nvelite ca s ne ferim de n ari. Cnd Nikola m-a trezit, soarele care nu apunea se afla nspre r s rit. Era diminea a. Vntul se mai potolise pu in n timpul nop ii, dar se nte i din nou. B tea uniform, nu n rafale, din ce n ce mai tare.

    S mergem ntr-acolo spusei eu, ar tnd direc ia n care b tea vntul. n fa a noastr se n l a un lan de mun i. Ial ntl-acolo? ntreb Nikola v dit ngrijorat. Tlebuie napoi. Nu melg

    mai depalte.

    Acest r spuns m uimi. Nenfricatul i vrednicul Nikola refuza s m nso easc ! S -l fi speriat cuvintele englezului!?

    i de ce nu vrei sa vii? l ntrebai.

    Un toval al meu i nc un toval au plecat i nu s-au mai ntols r spunse el posomort. De acolo nimeni nu se mai ntoalce. Acolo este nala lui Ai-Toion.

    tiam c Ai-Toion moneagul sfnt" este divinitatea suprem a iaku ilor. Dar pn acum nu auzisem niciodat despre nara lui Ai-Toion.

    Oare mai crezi n basmele despre toioni i iori? i apoi cum poate s - i fie fric dac eti cu mine?

    Eu tiu c tu om foalte male. Tu bolevic. Dar de acolo nu se ntoalce nimeni.

    Nikola nu ncerca s m lingueasc , spunndu-mi om foalte male" bolevic. (Pentru el oricine venea dintr-un ora mare din Rusia era bolevic.)

    Lauda lui era sincer . Organiza ia comercial din Iaku ia l-a sc pat pe el ca i pe ceilal i iaku i de exploatarea negustorilor care le luau pentru o nimica toat bl nurile i i deprindeau s bea vodc . Copiii lui nv au la coal , iar doctorii i-au lecuit nevasta de o boal pe care o ab tuse asupra ei un spirit r u un ior. Toate acestea erau agita ie prin fapte", pe care Nikola o pricepea ct se poate de bine. Iar cnd omul ncepe s se ndoiasc de puterea zeilor, se clatin i credin a n zei. Mi se p rea c Nikola nu mai crede att de mult n zei, considerndu-i mai curnd o n scocire poetic folosit pentru a ntruchipa

  • diferite fenomene, aa cum spunem i noi uneori Fortuna", sau Nemesis cea

    r zbun toare", f r s ne gndim la originea religioas a acestor cuvinte i p strndu-le doar anumite n elesuri. Zeii lui Nikola, dei pe duc , nu disp ruser nc cu des vrire din contiin a lui. Ba dimpotriv , prindeau via cnd era pus n fa a unui fenomen pe care nu-l n elegea sau cnd l ngrozea ceva. Aa se ntmplase i cnd a nimerit pe vaporul mor ilor i aa era pare-se i acum. Frica n buea glasul ra iunii i trezea credin a primitiv n spiritele rele...

    Ce nseamn asta: nara lui Ai-Toion? O nal ca toate n lile. Ai-Toion l sufl , ial acolo Nikola ar ta n

    direc ia muntelui se afl nala lui. Dar cum se face c el trage numai aerul n piept f r s -l scoat afar ?

    Nu vezi c vntul bate tot timpul n aceeai direc ie? l-am ntrebat eu. Ai-Toion e foalte male. O mie de ani, totui, el tlage aelul n piept i o

    mie de ani l scoate afal ...Asistam pare-se la naterea unei noi legende.

    Prostii! Vino cu mine, Nikola, i ai s te convingi c nu exist nici o nar a lui Toion.

    Dar Nikola nici gnd s se urneasc din loc. Cl tina din cap a refuz. Nu vii?

    Mi-e tale team . Totui, nu te duce nici tu! mi spuse el.ov iam. Era primejdios s m duc singur. Cuvintele englezului nu

    fuseser aruncate aa ntr-o doar . M amenin a poate ntr-adev r un pericol neprev zut. Dar deodat se trezi n mine amorul propriu. Dac renun am, Nikola ar fi putut s -i nchipuie c i eu cred n povestea aceasta stupid , cu nara.

    Dac nu vrei, m duc singur! spusei hot rt i ncepui s urc muntele. Vntul b tea din spate, nlesnindu-mi urcuul. Nu te du! strig Nikola n urma mea Nu te du!Eu ns mi urmai drumul, f r s ntorc capul. Stncile erau tot mai nalte, tot mai pieptie. Am obosit repede i am

    nceput s urc mai ncet. M-am oprit n fa a unui repezi s -mi trag sufletul. Deodat am auzit pe cineva gfind n spatele meu. Am ntors capul: era Nikola. Iakutul zmbea eu gura pn la urechi, ar tndu-i din ii strmbi.

    Totui te-ai dus i m-am dus i eu m l muri el, v zndu-m mirat. Bravo, Nikola! exclamai bucuros.

  • Eram nevoit s strig. Vntul vuia i uiera att de tare nct aproape c nu ne auzeam unul pe altul.

    Spune, Nikola, nu i-e fric ? Mi-e tale flic , totui. S melgem! ncepur m s ne c r m pe stnci. n curnd vntul smulse girueta de

    campanie ce-mi atrna pe spate. Nikola d du s se repead dup ea, dar l-am oprit. Vntul b tea att de constant, nct m puteam lipsi foarte bine de giruet , iar Nikola ar fi putut s cad n pr pastie, mpins de acest vnt turbat.

    Vino ncoace! ine-te de mine! S mergem mpreun ! i-am strigat. Ne-am ag at unul de altul i n felul acesta ajutndu-ne am putut s ne

    continu m drumul. Mergeam puternic nclina i pe spate i totui nu reueam ntotdeauna s ne inem pe picioare. Am c zut de multe ori i ne ridicam cu greu. Vntul era att de puternic nct aveam impresia c ducem saci plini cu nisip n spinare. Eram leoarc de sudoare i ajuni la cap tul puterilor. Dei regretam hot rrea mea pripit , nici nu m gndeam s m ntorc. Dar cnd am ajuns aproape de vrful muntelui mi-am dat cuvntul c ndat ce voi fi v zut ce se petrece de partea cealalt a lan ului stncos, vom face cale ntoars ca s nu ispitim mai mult soarta.

    Mica distan pn la creasta muntelui a trebuit s-o str batem tr. Vntul, compact i ap s tor, p rea c ne va strivi ca pe nite viermi n orice clip . Parc ne aflam n ocean, la mare adncime i sute de tone de ap ne ap sau cu greutatea lor. Ne astupam gura i nasul ca s oprim n vala sufocant a aerului; expiram cu mult greutate ca bolnavii de astm .

    tiam c pe creast vntul o s bat cu mai mult furie. Ca s nu fim tr i n pr pastie, am luat unele m suri de precau ie. Am ochit o cr p tur ntre dou stnci i ne-am ndreptat ntr-acolo ca s putem nainta la ad postul pere ilor de granit.

    Am str b tui tr aceast cr p tur ngust care n mijloc cotete n unghi drept i, n sfrit, iat -ne ajuni sus pe creast . M-am aplecat, m-am uitat n jos i am r mas mut de uimire.

    Am v zut un crater uria, cu pere ii uor nclina i asemenea craterelor de pe suprafa a lunii. Dar ceea ce m surprinse ndeosebi era povrniul acestui crater. Nic ieri o piatr sau o proeminen , parc fusese lefuit. Avea forma unei plnii complet netede, slab nclinate, iar la mare adncime, n mijlocul ei se

    c sca o gaur rotund , enorm . Oare aceast plnie cu pere ii lefui i i gaura de pe fundul craterului, avnd forma unui cerc regulat, s fie o oper a naturii? Era greu de crezut.

  • inndu-se bine de un col ascu it al stncii, Nikola mi f cu un semn cu mna i strig ceva. Nu-i puteam deslui cuvintele i m uitai n direc ia ar tat de el. Am v zut un copac care zbura de-a lungul circumferin ei craterului, descriind un cerc uria, ca prins de vltoare. Am urm rit copacul cu privirile. El continua s descrie cercuri regulate sau mai precis s zboare n spiral : fiecare cerc era mai mic i trecea sub cel anterior, viteza cu care zbura copacul

    crescnd mereu. Un fel de Malstrm [un vijelios curent lng insulele Lofoten, n apropierea coastelor nord-vestice ale Norvegiei] aerian!... Copacul mai

    descrise cteva cercuri i disp ru n gaura neagr din fundul craterului. Iat deci o nou enigm . mi era clar c puternicul curent de aer se

    scurge spre adncul p mntului. Toate acestea erau de nen eles i p reau la fel de absurde ca i povestea cu nara lui Ai-Toion.

    Dar unde s fie cealalt nar din care trebuie s ias aerul?" Dar firul gndurilor mi-l curm un alt fenomen. Un uria bloc de piatr ,

    cnt rind cel pu in o ton , se smulse dintr-o dat de pe vrful unei stnci, dar nu c zu n jos cum ar fi fost normal, ci parcurse, zburnd n spiral , aproape dou treimi din circumferin a craterului nainte de a atinge fundul i de a dispare n gaura rotund .

    Ct de puternic e vntul aici!" gndii eu i m cutremurai f r voie, nchipuindu-m n locul blocului de piatr .

    Ne aflam n fa a unui fenomen extraordinar i misterios al naturii i dei nu credeam n existen a n rii divine, totui nu-mi mai venea sa rid de legenda n scocit de Nikola: ea p rea s con in un gr unte de adev r. Noi am descoperit, c scndu-se n scoar a p mntului, o nar uria , care aspir aerul de pe suprafa a planetei.

    Aceast tire va face senza ie n lumea tiin ific !" mi spusei eu, vanitos. Dar acum nu e momentul i nici locul pentru asemenea gnduri. S vedem cum am putea sc pa de aceast viitoare aerian . Desprinznd cu cea mai mare pruden un bra , l-am atins uor pe Nikola pe um r i i-am f cut semn cu capul c trebuie s ne ntoarcem.

    Dar cum se face c aceast gaur nu se astup ?" m ntrebai intrigat... Dar ceea ce se petrecu n clipa urm toare mi alung toate gndurile.

    Nikola i desprinse prea repede i imprudent amndou minile de pe stnc i deodat , sub presiunea maselor compacte de aer, corpul s u ncepu s lunece repede de pe platforma pe care eram ntini. Abia de avui timpul s -l apuc pe Nikola de picioare, dar sim ii cu groaz c i corpul meu lunec spre marginea pr pastiei. ncercai s m ag cu vrfurile cizmelor de orice

  • proeminen ca s ne oprim, dar n zadar: lunecam ncet, dar implacabil spre marginea pr pastiei. Trupul lui Nikola atrna pe jum tate n gol. Vntul i smulse sacul pe care-l avea n spinare. Sacul se mai inea de curele i atrna orizontal, pe acelai plan cu capul lui Nikola. nc o clip i tot corpul lui Nikola va fi fost suspendat deasupra h ului. Sim ii deodat c iakutul se smucete ca i cnd ar dori s -i elibereze picioarele. La nceput n-am n eles de ce o face. Nikola ntoarse cu un mare efort capul i mi strig :

    Las !Un tovar credincios i un adev rat b rbat. Dndu-i seama c e pierdut

    vroia ca cei pu in eu s scap cu via . Nu puteam accepta acest sacrificiu i-l ineam mai departe cu putere de picioare. Trupul lui Nikola se ntinse ca o

    coard . Sacul cu merinde, de care erau legate ceainicul i instrumentele, se desprinse i zbur spre sting de-a lungul marginii giganticei plnii. n aceeai clip Nikola se smuci att de tare, nct picioarele sale mi sc par din mini. Nikola zbur cu o vitez nebun n urma sacului, ca i cnd l-ar fi urm rit, vrnd s -l prind . n clipa urm toare fui trt i eu dup Nikola...

    Clipe groaznice, care mi s-au ntip rit pentru totdeauna n minte! Prima mea impresie a fost c vntul s-a potolit. Aceasta se datora faptului c acum goneam o dat cu puternicul curent de aer. n acelai timp am sim it c mediul n care ne aflam devine neobinuit de compact ca i cnd ne-am fi g sit n adncul oceanului. Mi-am ntins cu un efort supraomenesc bra ul, ncercnd s m apuc de marginea craterului. Zburam cam la un metru de peretele stncos. Acum respiram parc mai uor.

    ntorcnd capul, m-am uitat la Nikola care zbura naintea mea. P rea c i el ncerca s se prind de peretele craterului. Dei greoi i nendemnatic, se r sucea ca un vierme ntinzndu-i bra ele lungi i innd picioarele dep rtate. Izbuti la un moment dat s ating cu piciorul pentru o frac iune de secund peretele stncos, dar prin aceasta nu f cu dect s -i ncetineasc pu in zborul. Corpul s u descrise o tumb n aer i se apropie pu in de mine. i relu pozi ia orizontal . ntinsei minile, s -l prind. Dar chiar de n-ar fi fost dect un centimetru dep rtare, tot n-a fi putut s -l apuc deoarece distan a dintre noi r mnea invariabil . Nu eram n stare s ntreprindem nimic.

    ntre timp sacul descrisese un cerc complet i acum zbura pu in mai jos de locul de unde c zusem. n urma sacului, trecu prin acest loc Nikola. iar apoi, eu. De aproape, peretele craterului nu p rea att de neted. Pe alocuri se vedeam cr p turi, adncituri i proeminen e, dar nu era chip s ne ag m de ele i chiar dac am fi reuit puternicul curent de aer ne-ar fi smuls bra ul de

  • parc ar fi. fost un picior de musc . Nu ne r mnea deci dect s ne l s m n voia soartei.

    Nikola se uit probabil i el, o dat cu mine, n jos s vad ce ne ateapt . Gaura rotund , neagr , ce se c sca n fundul craterului, p rea tot mai mare, pe m sur ce ne apropiam de ea, zburnd n spiral , din ce n ce mai repede, mai repede...

    Sim eam c -mi pierd cunotin a. Cercurile deveneau tot mai mici. Coboram din. ce n ce mai n adnc... Parc sosise clipa mor ii. Eram sigur c snt pierdut: m i voi. pr bui n abis i m voi zdrobi de fundul de piatr . Zburnd chiar deasupra g urii, izbutii printr-un efort s m mai uit o dat n jos i poate era o halucina ie mie se p ru c v d un grilaj i lumina unor becuri enorme. Deodat , grilajul ncepu s se nvrteasc ,. lumina se stinse. Am leinat...

    IV. NTLNIRE NEATEPTAT

    Cnd am nceput s -mi revin, mi-am sim it n primul rnd corpul: m durea i m njunghia peste tot. nc nainte de a deschide ochii, ara sim it cum m atinge cineva. Ridicnd cu greu pleoapele l-am v zut pe credinciosul meu tovar de drum i prieten, Nikola. La nceput ns nu l-am recunoscut. n locul hainelor din blan de ren pe care le purta de obicei, avea acum un halat cenuiu de spital.

    Eram culcat pe un pat proasp t nf at i acoperit cu o p tur pufoas , cenuie. M aflam ntr-o camer mic f r ferestre, luminat de un bec ce atrna n tavan de un fir lung.

    Am sosit! spuse Nikola, salutndu-m cu venicul s u zmbet. Unde, n nara lui Ai-Toion? ncercai eu s fac haz de necaz. Ai v zut,

    Nikola, c nu exist nici un fel de nar ? De unde tii? Poate tocmai asta o fi r spunse Nikola, ar tnd camera

    cu un gest circular.

    Cu lumin electric ?! Aici convorbirea noastr fu ntrerupt . Ua se deschise i n camer intr

    o fat tn r , mbr cat ntr-un halat alb. Sora de caritate" gndii. Eram convins c m g sesc ntr-un spital. Nu-mi puteam explica ns ct timp am z cut n nesim ire, cum de am sc pat cu via i cum am nimerit aici.

  • Sora m ntreb ceva ntr-o limb pe care n-o cunoteam. I-am ar tat prin gesturi c nu n eleg ce spune i n acelai timp o cercetam cu aten ie. Era tn r , rumen la fa i respira s n tate. Un zuluf auriu i ieea de sub boneta alb . Fata zmbi, ar tndu-i din ii regula i, str lucitori i repet ntrebarea n englezete. n elegeam pu in aceast limb , o citeam chiar, dar n-o puteam vorbi. I-am dat a n elege prin gesturi c snt dezolat. Atunci mi-a pus a treia oar ntrebarea, de data aceasta n limba german .

    Cum v sim i i? Mul umesc, bine r spunsei, dei, ca s fiu sincer, nu m sim eam

    bine de loc.

    V doare ceva? M doare peste tot! M simt ca i cum m-ar fi m cinat nite pietre de

    moar am r spuns eu. Putea s fie i mai r u spuse fata, zmbind cu blnde e. Vre i s fi i att de bun i s -mi spune i i mie unde m aflu? am

    ntrebat.

    O s afla i n curnd. V sim i i n putere s cobor i din pat? Am ncercat sa m ridic, dar mi-am mucat buzele de durere. Sta i linitit, am s v aduc acum ceva de mncare. i iei c lcnd f r

    zgomot, n papucii ei moi.

    Nikola se sim ea mai bine ca mine. E adev rat c ba i freca coastele, ba spinarea, dar n tot cazul era pe picioare. Plimbndu-se ncolo i ncoace prin

    c m ru , ofta, inndu-se de genunchiul drept. Lulea s-a dus, tutun s-a dus i tare a fuma se plnse el.

    Ua se deschise din nou i intr sora. Era nso it de un b rbat cam de vreo treizeci de ani, cu fa a ras , mbr cat ntr-un tricou de ln i nc l at cu sar cizme din piele de cal. mbr c mintea lui m-a f cut s -mi amintesc c m aflu ntr-o regiune din apropierea polului. Omul aduse pentru mine i Nikola haine la fel ca ale lui, iar sora o tav cu gustarea de diminea : omlet , tartine i ceti cu cacao, aburinde.

    Acum mnca i spuse ea pe un ton prietenos iar cnd v ve i putea ridica, mbr ca i aceste haine i suna i la butonul acesta.

    F cu semn omului n tricou i ieir amndoi din camer . Am ntins mna dup farfuria cu omleta de pe noptier i am nceput s nfulec de zor. n ciuda emo iilor prin care trecusem, Nikola i cu mine am mncat cu mult poft . Nikola savura cu voluptate ceaca de cacao. Pn atunci nu mai b use aa

  • ceva. nchise ochii de pl cere i plesc ind din limb , sorbea cu nghi ituri mari b utura fierbinte.

    Se vede ns c la acest spital nu se obinuia ca bolnavii s zac prea mult timp n pat. Dup ce am fost gata cu dejunul, m-am ridicat cu chiu, cu vai i mi-am cercetat corpul. Cineva avusese grij s m spele i s -mi puie lenjerie curat . Eram plin de vn t i, dar n-aveam nici o fractur . Um rul drept se inflamase i m durea cumplit. Probabil c -mi scrntisem osul de la um r, dar fusese pus la loc. Da, a avut dreptate sora, putea s fie i mai r u...

    Nikola i cu mine ne-am mbr cat, ajutndu-ne unul pe cel lalt i apoi am ap sat pe butonul soneriei de lng u . Peste cteva minute a venit omul n tricou i ne-a f cut semn s -l urm m.

    Am ieit din camer i am luat-o pe un coridor lung, circular, luminat de becuri. Pe ambele p r i erau ui, cu numere vizibile pe o parte: 32, 33, 34... iar pe cealalt 12, 13, 14... ca la un hotel sau ntr-un minister.

    Am mers destul de mult cotind mereu. De undeva se auzea un huruit

    egal, nentrerupt. Se vede c zgomotul venea de la nite maini uriae. Acum nclinam s cred c ne afl m ntr-o uzin !

    n sfrit, ciceronele nostru se opri i b tu la ua cu num rul 1. Am intrat ntr-un cabinet spa ios, superb mobilat, cu covoare pe jos. Nici aceast camer nu avea ferestre. Pere ii disp reau nd r tul dulapurilor cu c r i i numeroaselor planuri. ntr-un col , o cas de fier, iar lng un birou masiv, o etajer pivotant , plin cu dosare. La biroul luminat de o lamp cu abajur verde edea un b rbat cu fa a ras ei scria ceva. Deodat sun telefonul. Omul ntinse mna i ridic receptorul.

    Hallo! r spunse el la apel i d du un ordin scurt ntr-o limb pe care n-o cunoteam.

    Apoi rezemndu-se de speteaza fotoliului turnant, se ntoarse cu fa a spre noi. Purta o hain gri, iar n loc de vest un tricou de ln cu un decolteu triunghiular din care se vedea gulerul r sfrnt al c m ii i o cravat n p tr ele. Aveam impresia ca m aflu n cabinetul unui director de fabric . Dup ce i-am examinat hainele m-am uitat la fa a omului i nu mi-am putut st pni o exclama ie de uimire; era englezul pe care-l scosesem din mlatin .

    Se vede c i el era surprins. Aha, cunotin e vechi! exclam el. Lua i loc. Ne-am aezat lng birou. Englezul ne privi un minut gnditor, apoi

    cl tinnd dojenitor din cap i lovind uor cu echerul n mas spuse: V d c nu mi-a i ascultat sfatul.

  • i totui, deocamdat , mai sntem n via i-am r spuns str duindu- m s par ct mai degajat.

    Deocamdat ! mi ntoarse englezul vorba pe un ton plin de subn elesuri. Numai din ntmplare nu v-a i zdrobit, n c dere, ca o coaj de ou...

    B tu cteva clipe darabana cu degetele n mas i deodat ntorcndu-se repede cu fotoliu cu tot se cufund n hrtii, ca i cnd ar fi uitat de prezen a noastr . Se aternu o t cere destul de ap s toare. Apoi, tot att de brusc se ntoarse din nou spre noi.

    Acei care pornesc n direc ia vntului nu se mai ntorc! rosti el r spicat, repetnd ceea ce-mi spusese Nikola. Sau mor nainte de a ajunge aici, sau...

    acum... Voi ns mi-a i salvat via a. M simt ndatorat, i nu v doresc moartea. Dar... aici englezul ridic un deget. Se ntoarse din nou pe jum tate, aternu n grab cteva rnduri pe o foaie de hrtie i ntreb : Cum v cheam i cine snte i.?

    Numele meu e Klimenko, Gheorghi Petrovici. Iar pe el l cheam Nikola.Englezul nota cu grij r spunsurile mele, de parc ar fi fost un judec tor

    de instruc ie. Apoi m ntreb c i ani am, ce func ie de in, ce am studiat, precum i despre scopul c l toriei (aceast chestiune p rea s -l intereseze cel mai mult). Am socotit c n-are nici un rost s -i ascund adev rul.

    A putea s tiu cu cine am onoarea? am ntrebat la rndul meu, ca s echilibrez ntructva situa ia.

    Englezul pufni i-mi arunc drept r spuns: De ce nu. Ave i onoarea s vorbi i cu mister Bailey... Mister Bailey! am exclamat eu surprins. Acela care a echipat expedi ia

    de pe Arctic"? Aadar, n-a i pierit? Pentru to i cei de colo de unde bate vntul, snt mort. Pentru

    dumneavoastr ns , dup cum vede i... Iat ce vreau s v spun, mister... Kalimenko...

    Klimenko l-am ndreptat eu.

    Dar mister Bailey nu izbutea s -mi pronun e corect numele i-l repet n felul s u:

    Dumneavoastr , mister Kalimenko, nu ve i mai pleca de aici. Ca i mine snte i mort pentru cei de acolo, de unde bate vntul. M bucur c snte i meteorolog. mi ve i fi de folos. Dar trebuie s aranj m n aa fel lucrurile nct... tovar ii dumneavoastr s nu v mai caute.

  • Asta e cu neputin . ndat ce se va afla c am disp rut f r veste, va fi trimis o expedi ie n c utarea mea.

    O, tiu c v place foarte mult s c uta i oamenii disp ru i! spuse ironic Bailey. i pe ai votri i pe str ini: Nobile, Kulik, Gorski...

    Eram surprins. Se pare c acest Bailey tia tot ce se petrece acolo de unde bate vntul", adic n lumea ntreag . Avea probabil o sta ie de radio.

    Da, noi nu obinuim s p r sim pe cei care au nevoie de ajutorul nostru r spunsei eu pe un ton, f r voia mea, nfl c rat.

    Asta e foarte frumos! accept Bailey ironic. Vom potrivi ns n aa fel totul, nct nu ve i avea nevoie de ajutorul nim nui. Nu v alarma i. Am spus doar c am s v cru via a. Dar hainele cu care a i c l torit le vom sfia, le vom mnji cu snge i le vom arunca n drumul celor care vor porni s v caute. A i fost sfia i de fiare. F r nici o ndoial ! Expedi ia va face cale ntoars . Nu vreau s vin nimeni aici... Tu po i pleca spuse deodat Bailey lui Nikola.

    Dup ce iakutul iei din camer , mister Bailey se ridic , f cu c iva pai prin cabinet i zise:

    A mai avea ceva de discutat cu dumneavoastr . i eu i-am ntors vorba tot mai ncercnd s echilibrez situa ia", dac

    este posibil aa ceva ntre un prizonier cum eram eu i omul care inea n mn via a mea.

    i ca s nu-i dau timp s deschid gura, am continuat repede: A i spus c nu vre i ca cineva s afle de existen a voastr i s vin

    aici. Dar asta-i cu neputin ! S admitem c datorit nscen rii pe care o pune i la cale se va crede c eu am murit. Dar cercet rile tiin ifice nu se vor opri. Nu tiu nc cu ce v ndeletnici i aici, dar snt de pe acum convins c din vina voastr vnturile i-au schimbat direc ia, ceea ce a provocat i schimbarea climei. Deocamdat , popula ia nu este nc alarmat , dar savan ii din lumea ntreag urm resc de mult, cu ngrijorare, fenomenele ciudate din atmosfer . Mai curnd sau mai trziu toat lumea i va da seama c presiunea atmosferic a sc zut. n locul expedi iei noastre, alte expedi ii vor porni n direc ia vntului, i vntul le va conduce n mod inevitabil, pn atunci.

    tiu asta mi r spunse Bailey, dnd semne de ner bdare. Mai curnd sau mai trziu, trebuie s se ntmple acest lucru. Ei vor veni aici i... cu att mai r u pentru ei. Iar dumneavoastr ... v-am avertizat o dat , dar nu m-a i ascultat. Acum ns , in s v previn s nu cumva s ncerca i s fugi i de aici. Ar putea s v coste via a. A doua oar n-am s v cru . S-o spune i i iakutului. A i n eles, nu? V ve i bucura de o oarecare libertate, dac mi ve i

  • da cuvntul... De altfel n-are nici un rost: v ve i convinge singur c de aici nu se poate fugi. Ve i avea mult de lucru. Acum pute i pleca, mister Kalimenko. William o s v arate camera unde ve i locui.

    Bailey sun . Intr servitorul. William, condu-l pe mister Kalimenko n camera num rul 66. La

    revedere.

    Da i-i voie lui Nikola s stea mpreun cu mine. Fie ncuviin englezul, dup o scurt gndire. Dar ine i minte: nici un

    fel de complot. La revedere.

    L-am urmat pe William de-a lungul coridorului semicircular, apoi am

    cobort cu un etaj i ne-am cufundat ntr-un adev rat labirint. M mira faptul c nu ntlnim pe nimeni. L-am ntrebat pe ghidul meu dac nu mai exist i al i oameni pe aici, dar omul nu mi-a r spuns nimic. Poate nu n elegea nici rusete, nici nem ete. Cred ns mai curnd c pur i simplu n-a vrut s -mi r spund .

    V. C ZUT DIN CER, DIRECT LA O PRELEGERE

    Iat -m ajuns n celula mea". O camer de cel mult treizeci de metri p tra i i nalt cam de vreo patru metri. Pere ii erau acoperi i cu placaj. O lamp ardea n tavan, iar alta pe birou. La perete dou paturi nguste. Cteva scaune simple completau mobilierul.

    Dup cabinetul luxos al lui mister Bailey, aceast camer mi s-a p rut mai mult dect modest . Dar... .putea s fie i mai r u" mi-au r sunat n urechi cuvintele infirmierei i situa ia mi s-a p rut mai pu in jalnic . William plec . Continund s examinez camera, un plan mare care acoperea o jum tate de perete mi-a atras aten ia.

    Pe o coal de ozalit era nf iat n sec iune vertical or elul subteran al lui mister Bailey i, separat, planul fiec rui etaj. Dei desenul nu era nso it de un text explicativ, mi-am putut face o idee general despre ntreaga construc ie. Prin centrul or elului trecea conducta uria , n care c zusem. n jurul conductei erau aezate n cerc nc peri numerotate. Or elul avea cinci etaje sub nivelul p mntului i trei etaje chiar n pere ii craterului. Dedesubtul etajului opt se vedeau dou grote dup toate aparen ele naturale.

    De la conducta central pornea, spre dreapta, de-a lungul celui de al cincilea etaj (socotind de sus n jos), o conduct lateral care se termina

  • departe, dincolo de perimetrul locuin elor ieind n afar . Aceast conduct m intriga n cea mai mare m sur . La nceput mi-am nchipuit c servete la evacuarea aerului care vine de sus. Dar daca ntr-adev r prin aceast conduct lateral ar fi ieit o cantitate de aer egal cu cea absorbit , ar fi trebuit s existe la suprafa un al doilea curent contrar i nu s-ar fi nregistrat nici o pierdere de aer. Or, h r ile sinoptice pe care le ntocmisem cu mult grij au ar tat c din toate col urile p mntului curen ii de aer converg spre un singur centru, f r s ntlneasc nic ieri un contracurent.

    Admi nd c aerul este absorbit n oraul subteran i nu mai iese de acolo, atunci la naiba! din cauza presiunii ntreaga aezare ar fi trebuit sa

    sar de mult n aer asemenea unui cazan supranc rcat cu vapori... Deodat , se deschise ua i m pomenii cu Nikola. Dup ce nchise ua

    cu grij , iakutul oft , sc rpinndu-se n cap. M ateptam s m dojeneasc pentru c nu-i ascultasem sfatul, dar el nici n-a adus vorba despre asta. Mi-a povestit ct de surprins a fost ntlnind pe un coridor pe cei doi Ivani" iaku ii care disp ruser acum un an n nara lui Ai-Toion".

    Tot mai crezi n povestea cu nara? l-am ntrebat.

    Ela mai bine dac nimeleam n nala lui Ai-Toion dect a iolului sta r spunse Nikola ngrijorat.

    Reuise s schimbe cteva vorbe cu cei doi iaku i i aflase c ei lucreaz ntr-o eav mare la strngerea i transportarea gunoiului adus de vnt n conducta central . Privii planul. Acesta era deci rostul conductei laterale!..

    Cei doi Ivani" s-au plns iui Nikola c snt trata i aici ca nite sclavi, nu snt l sa i s plece nic ieri, dar hr ni i bine".

    Deodat , auzir m o b taie n u . Intr William i vorbindu-ne n limba lui necunoscut , i cu gesturi, ne pofti s -l urm m.

    Ne-am supus invita iei lui. n coridor, chiar lng u st tea unul dintre iaku i zis Ivan cel mare". William i l-a dat pe Nikola n grij , iar noi am pornit mai departe. Am traversat coridorul, am intrat n cabina ascensorului nr. 50,

    am urcat un etaj i ne-am oprit n fa a uii nr. 13. William deschisese ua f r s bat i intrar m ntr-o nc pere vast . Dup toate aparen ele era un laborator. Pe mas , ntr-o ordine des vrit se aflau tot felul de aparate complicate, cu compresoare, evi de aram , serpentine i r citoare. Tot aici erau aezate iruri ntregi de pahare, cupe i alte recipiente. Suprafa a lor argintat str lucea la lumina puternic a dou l mpi cu arc.

    Privind aceste vase care te orbeau prin str lucirea lor, aveai impresia c un motenitor bogat scosese din cufere argint ria familiei, ca s -i admire

  • comorile. tiam ns c asemenea vase (cu pere ii arginta i pentru a reflecta c ldura) se folosesc pentru experien e cu aer lichid.

    Aer lichid!... Densitatea lui este de opt sute de ori mai mare dect a celui

    atmosferic. Or elul lui Bailey nu e oare o ntreprindere, unde aerul din atmosfer este transformat n aer lichid?

    Cufundat n aceste gnduri nici n-am observat o femeie n halat alb care

    edea cu capul aplecai la una din aceste mese. Cnd i-a ridicat privirea, am

    recunoscut-o pe sora de caritate. i ea m-a recunoscut. A zmbit, citindu-mi

    nedumerirea pe fa . Trece i, v rog, n cabinet. Tata v ateapt mi spuse sora, ar tndu-

    mi o alt u . Am intrat, dup ce am b tut la u , n camera al turat . Era aproape tot

    att de mare ca prima, dar aici nu se vedeau nici un fel de instrumente. Rafturi

    pline de c r i acopereau pere ii, iar pe biroul mare se g seau vrafuri de foi pline cu formule chimice.

    De la birou se ridic n ntmpinarea mea un b rbat blond, cu ochi cenuii i obrajii rumeni, foarte nalt. Dei n vrst , avea un aer tineresc. Zmbetul s u blajin mi amintea foarte mult de cel al fetei din laborator. El mi strnse mna

    cu putere, spunnd:

    Mister Bailey i Eleonora mi-au vorbit de dumneavoastr . Avem nevoie de asemenea oameni. P cat c nu snte i chimist, dar nu face nimic. Specialitatea dumneavoastr se nrudete destul de mult cu a mea... Ca i mine v hr ni i cu aer", glumi el.

    Vorbea att de firesc de parc a fi venit aici din proprie ini iativ ca s le pun la dispozi ie cunotin ele i puterea mea de munc .

    Numele meu e Engelbrecht se recomand el. Lua i loc, v rog. Engelbrecht! exclamai eu uimit, r mnnd n picioare. Snte i Svante

    Engelbrecht? ntreaga lume civilizat a deplns pieirea dumneavoastr pe sp rg torul de ghea Arctic".

    Zvonurile despre moartea mea au fost mult exagerate repet celebrul savant suedez butada lui Mark Twain. Da, snt Svante Engelbrecht n carne i

    oase.

    Dar de ce... Ce v-a f cut s v ascunde i? Engelbrecht se ncrunt . Sta i jos, v rog m pofti el din nou. Snt inginer ef la ntreprinderea

    lui mister Bailey. Noi producem aici aer lichid, hidrogen i heliu, ob inem din aer azot, oxigen...

  • i ce face i cu ele? l ntrebai mpins de curiozitate. Asta l privete pe patron, pe mister Bailey. Cred c le vinde... Dar cum? N-am auzit despre nici o concesiune...

    Aspectul financiar al chestiunii m intereseaz prea pu in se gr bi s m ntrerup Engelbrecht. N-ave i dect s -l ntreba i pe mister Bailey. Am cu el un contract i n afar de laboratoarele mele, nu m amestec n nimic. Mister Bailey e un om cu ini iative excep ional de vaste i lucreaz numai n stil mare. Nu precupe ete nimic cnd e vorba s -mi creeze condi ii pentru activitatea tiin ific . Cnd ve i cunoate mai bine munca noastr , o s vede i c am f cut aici descoperiri tiin ifice extrem de pre ioase, necunoscute nc de nimeni. Dac mister Bailey le comercializeaz i trage profituri de pe urma lor, asta l privete. Eu nu m amestec n afacerile sale mai repet o dat savantul, ner bd tor s ajung Ia informa iile strict necesare. Nu duc lips dect de laboran i. Nici nu am timp s fac singur experien ele. nsemn aici toate datele, i atta tot spuse Engelbrecht, ar tndu-mi foile de hrtie pline de formule. M ajut fiica mea, Eleonora.

    Sora de caritate?

    Engelbrecht zmbi.

    Aici e i sor de caritate i laborant . Ea are grij i de mica mea gospod rie spuse el cu o nuan de duioie n glas. Priceput la toate! Sper c o s -i ajuta i n laborator. Ea v va pune la curent cu lucr rile noastre. Dac nu v ve i descurca ntr-o problem , veni i la mine; am s v ajut ori de cte ori va fi nevoie... i acum, la lucru! ncheie Engelbrecht, ntinzndu-mi mna.

    Timpul e pre ios.L-am salutat din cap i m-am ntors n laborator.

    V-a i n eles? ntreb Eleonora. Mi-am desf cut bra ele a resemnare. Sta i jos i s ne apuc m de lucru mi spuse ea simplu, tr gnd mai

    aproape un taburet.

    M-am aezat cu aerul unui colar srguincios. Am fost supus unui

    adev rat examen. Cum se ob ine aerul lichid?... Hm... hm... Se procedeaz n felul

    urm tor... ncepui eu, privind p rul Eleonorei care sc pa de sub boneta alb . Sc derea de temperatur ob inut n urma dilata iei aerului este folosit pentru propria lui r cire. Aerul este comprimat treptat pn la dou sule de atmosfere, iar apoi presiunea este redus brusc la dou zeci. Din cauza dilata iei temperatura scade la treizeci de grade sub zero Procedeul se repet

  • de cteva ori pn ce se ajunge la o sut optzeci de grade sub zero. Atunci la o presiune de dou zeci de atmosfere aerul trece n stare lichid ...

    ,,Ce p r frumos are..." aceast constatare am f cut-o n gnd, firete. Eleonora mi surprinse privirea i nainte de a-mi fi cobort ochii, i

    ndrept bucla ce-i sc pase de sub bonet . Zmbind aproape imperceptibil mi spuse cu o gravitate care nu i se potrivea de loc:

    A i r spuns superficial i nu tocmai exact, dar pentru nceput, merge. Cunoate i aparatul acesta?

    E maina Linde pentru lichefierea aerului r spunsei, bucurndu-m ca un colar de cte tiu.

    Eleonora aprob din cap. Aa e, dar nu e dect o juc rie pe lng mainile complicate pe care le-a

    construit tat l meu...Apoi, examenul continu . Va trebui totui s v mbog i i mult cunotin ele teoretice. Aerul

    lichid se ob ine...i f r s -i ntrerup munca ncepu prima prelegere. Am c utat s -mi

    concentrez toat aten ia, dar gndurile mi fugeau mereu n alt parte. n clipa de fa m interesa mai mult cum de-au nimerit ea i tat l ei n acest or el subteran; de ce a naufragiat Arctic"; cine era mortul pe care-l v zuse Nikola la prova vasului; ce ntrebuin are d Bailey aerului lichid, care snt raporturile ntre el i cei doi Engelbrecht... ntreb rile se mbulzeau cu duiumul n capul meu, dar nu ndr zneam s le pun profesoarei mele.

    ...Aerul lichefiat e un lichid str veziu, de culoare azurie, foarte mobil i cu o temperatur de minus o sut dou zeci i trei de grade Celsius, la presiune atmosferic normal continu Eleonora. Uneori la ieirea din acest aparat aerul e tulbure din cauza bioxidului de carbon nghe at care se g sete n el ntr-o cantitate nensemnat . Dar dup ce este trecut printr-un filtru de hrtie, aerul devine transparent...

    S rmana fat ! Nu duce o via a prea vesel n hruba asta. Oare ea i tat l ei au acceptat de bun voie acest surghiun?" m ntrebai eu.

    ...Cnd aerul lichid se evapor , azotul se degaj primul n stare de fierbere, punctul s u de fierbere este de minus o sut nou zeci i patru de grade Celsius, al doilea se degaj argonul... Ce se degaj la evaporarea aerului lichid? m ntreb ea deodat , surprinzndu-mi privirea distrat .

    Argonul am r spuns mainal. mi suna nc n urechi ultimul cuvnt pe care-l rostise cu vocea ei profund .

  • Eleonora se ncrunt . Nu snte i atent m dojeni ea. Nu v sup ra i, dar am picat din cer abia acum cteva ore. Cred c e

    normal ca dup aceast c l torie neobinuit pe calea aerului s fiu buim cit, pomenindu-m deodat la o prelegere despre aerul lichid...

    Pe fa a severei mele profesoare nflori un zmbet. i, neputndu-se st pni, ncepu s rd cu poft , zglobie ca un copil.

    Aa e, ave i dreptate, trebuie s v odihni i i s v mai reveni i. M-a bucurat foarte mult aceast recrea ie" i m-am gr bit s-o ntreb: Spune i-mi, v rog, cum de am r mas n via ? V-au observat din ntmplare n timpul zborului. Ventilatoarele au fost

    oprite i a i aterizat destul de lin pe primul grilaj. Conducta este prev zut cu o serie ntreag de site pentru re inerea gunoiului. Ve i n elege toate acestea cnd o s vizita i instala ia. Mine e duminic i am s v-o ar t chiar eu.

    i nc o ntrebare...Dar EleOnora se adncise din nou n munca ei.

    Duce i-v s va odihni i mi porunci ea blnd. Pe fa a mea se citea probabil mult p rere de r u, pentru c tn r fat

    se gr bi s adauge cu obinuitul ei surs plin de bun tate: O s ne mai vedem ast zi, la bibliotec , dup ora ase. E la etajul doi,

    camera patruzeci i unu. Apoi m salut din cap i i relu , concentrat , lucrul. M-am ntors n camera mea...

    VI. OR ELUL SUBTERAN

    n ziua a doua a captivit ii mele, am cercetat destul de am nun it or elul. Eleonora mi d du cu drag inim toate explica iile necesare.

    La primul etaj (etajele se num rau aici ncepnd de sus), se aflau camerele personalului administrativ. Aici locuiau inginerii, personalul tehnic

    superior, mister Bailey, cei doi Engelbrecht i... ofi erii. Ofi erii? ntrebai surprins.Eleonora t cu, ncurcat . Se vede c -mi spusese mai mult dect se c dea

    i acum nu tia cum s -i repare greeala. Un or el att de mare ca al nostru nu poate r mne tar paz mi

    r spunse n cele din urm . Avem aici un fel de mili ie sau dac vre i un corp de paz . Pe cei care-l conduc, noi i numim ofi eri... Dar v rog s nu afle nimeni

  • c v-am spus-o. Mister Bailey m-a rugat s nu v vorbesc despre paza noastr , dar m-a luat gura pe dinainte... Bine zis: limb de muiere! spuse ea nciudat .

    Am promis c voi fi mut ca petele. i e mare corpul sta de paz ? am ntrebat. Dar Eleonora m asigur c nu mai tie nimic altceva despre for ele

    armate ale or elului. Etajele le num r m de sus n jos continu ea s -mi explice structura

    ciudatului or el. La etajul al doilea, n cele dou cercuri exterioare, locuiete personalul de calificare medie.

    ntruct i camera mea se afl la acest etaj, am ntrebat-o f cnd pe sup ratul:

    Ca mine, de pild ? Da, numai c ceilal i snt ceva mai bine preg ti i. De-a lungul cercului

    interior se afl bibliotecile i laboratoarele. Etajul al treilea este rezervat muncitorilor. Tot acolo se afl depozitele cu alimente, buc t riile, cantinele, b ile, cluburile, cinematograful...

    Cum, ave i i cinematograf? i cinematograf i teatru. De ce v mira i? Dac n-am avea distrac ii,

    mul i ar muri aici de plictiseal . Dac se plictisesc n-ar fi mai simplu s fug ? Eleonora se pref cu c n-aude ntrebarea mea. Al patrulea etaj, sau primul sub nivelul solului. e ocupat de mainile

    care prelucreaz aerul lichid n azot sub form de amoniac, acid azotic i ceanamid substan foarte pre ioas pentru industrie i agricultur .

    Vorbea f r s se opreasc , temndu-se parc sa n-o ntrerup din nou. La noi se fabric anual peste un milion de tone de acid azotic i m rim

    mereu produc ia. Pe lng aceasta ob inem i oxigen. ntr-unul din sectoarele de la etajul patru se triaz materialul care vine dinafar prin conducta principal . La nivelul etajului patru, conducta este prev zut cu un sistem ntreg de site ncepnd cu cele mari prin ochiurile c rora poate trece un om i terminnd cu altele att de dese nct prin ele nu trece nici praful.

    Care va s zic Nikola i cu mine am fost i noi tria i"? Binen eles. Cteodat nimeresc n conduct cele mai neateptate

    obiecte i tot felul de viet i. Conducta absoarbe n mare cantitate copaci ntregi. Uneori, vntul aduce cedri uriai smuli cu r d cin cu tot, brazi, pini, brazi albi, zad . Tot acest material este folosit ca lemn de foc. Prim vara i toamna, n timpul migra iunilor, nimeresc n conduct o sumedenie de p s ri.

  • O parte din ele le congel m, preg tind rezerve pentru un an, iar alt parte este transformat prin r cire, cu ajutorul aerului lichid, ntr-o piatr sf rmicioas care apoi se macin pn se transform n praf i se p streaz n depozite, sau se export , poate. Adeseori nimeresc n conduct mici s lb ticiuni patrupede i chiar animale mai mari cum ar fi vulpile polare. De cteva ori au poftit pe la noi

    venind pe calea aerului uri albi, ba chiar i un tigru! Pe la etajul cinci trece

    conducta prin care snt aruncate afar , pneumatic, resturile inutilizabile ce vin aici de la etajul patru. n toate etajele subterane de la al patrulea pn la al optulea aerul din atmosfer , absorbit prin conducta central , este transformat n aer lichid. i la fiecare din aceste etaje se g sesc nc peri pentru depozitarea aerului lichefiat. Ele snt deosebit de numeroase la etajul al

    aselea. Cele mai interesante snt ns etajele apte i opt. La etajul apte ob inem, cu ajutorul aerului lichefiat, hidrogen lichid a c rui temperatur dep ete cu numai dou zeci de grade zero absolut [Zero absolut temperatur la care presiunea gazelor este egal cu zero, ceea ce corespunde cu minus 273; temperatura cea mai joas posibil . (N. red. ruse.]. Iar cu ajutorul hidrogenului lichid, lichefiem heliul. Este procesul cel mai dificil i cel

    mai complicat. Al optulea etaj este rezervat n ntregime heliului lichid, un

    produs foarte pre ios. Pn acum am strns sute de mii de litri. Dar ce face i cu aceste cantit i colosale? Pe noi nu ne intereseaz opera iile comerciale ale lui mister Bailey

    repet Eleonora cuvintele pe care le auzisem i din gura tat lui ei. Doream s i mai pun cteva ntreb ri: unde snt instalate mainile, ce se

    g sete n grotele subterane. Dar deodat se auzi soneria care ne chema la mas i nu am mai putut afla nimic n ziua aceea.

    Era duminic . M plimbam cu Eleonora pe bulevardul" de la primul etaj un coridor lung de o form circular . i se ura s mergi mereu n cerc. Uile numerotate de pe ambele laturi f ceau s te crezi ntr-o nchisoare uria . Impresia era accentuat i de faptul c nu vedeai nic ieri ipenie de om. Ca i cnd li s-ar fi interzis de inu ilor" s se plimbe.

    Abia mai trziu am aflat c locuitorii or elului, n special privilegia ii de la primul etaj aveau voie s se plimbe prin mun ii i p durile din mprejurimi. Se n elege c printre acetia nu se afla nici unul care s prefere excursiilor n aer liber interminabilele plimb ri n cerc, pe coridorul nchisorii".

    Cnd se auzi soneria, uile camerelor se deschiser una dup alta i coridorul se umplu de oameni. M uitam curios la locuitorii or elului. Printre ei nu se vedea nici o femeie. Era un ora al b rba ilor i Eleonora p rea s fie o

  • excep ie, ca pe vremuri fiica c pitanului pe o corabie de corsari. M-a frapat de asemenea c erau cu to ii tineri. Cel mai n vrst nu p rea s aib mai mult de treizeci i cinci de ani.

    Zadarnic c utam printre ei oameni n uniforme militare. Nu se vedea nici un ofi er". Cu to ii erau mbr ca i civil. Dar inuta lor, precizia mic rilor v dea educa ia militar . n orice caz era nendoios c trecuser cu to ii prin coala de ofi eri.

    Eu, nou venit, eram un str in pentru ei. Dar, oameni maniera i, nici unul nu m fixa cu insisten . O salutau politicos pe nso itoarea mea, mi aruncau o privire fugitiv i-i vedeau de drum discutnd cu voioie ntr-o limb pe care, din p cate, n-o cunoteam.

    Locuitorii primului etaj aveau cantina lor. A fi dat mult s pot p trunde acolo ca s studiez mai ndeaproape aristocra ia" local . Dar mister Bailey luase toate m surile ca s nu vin n contact cu locuitorii or elului. Astfel, eram obligat s r mn n laborator dup terminarea lucrului, pin ce to i muncitorii ajungeau n camerele lor. n schimb, ncepeam lucrul, abia dup ce to i muncitorii erau la locurile lor. Pe lng aceasta n-aveam acces la nici una din cantine. Masa mi se servea n camer , iar micul dejun l luam n laborator mpreun cu Eleonora. Duminicile, micul dejun mi se aducea n camer .. Mi-am luat deci r mas bun de la Eleonora i am cobort cu ascensorul la etajul doi.

    Eram att de curios s -i v d pe muncitori, nct am ndr znit s calc ntructva instruc iunile primite: n loc s intru n camer , am mai cobort cu ascensorul un etaj i am luat-o pe coridor n ntmpinarea oamenilor care se

    ndreptau spre cantin . Mul imea aceasta de oameni m-a surprins. tiam c am n fa a mea pe muncitorii adev ra i ai or elului i totui nu vedeam ntre ei nici un reprezentant tipic al rasei" omeneti, creat de mp r irea societ ii pe clase.

    Ca aspect exterior muncitorii nu se deosebeau cu nimic de locuitorii

    etajului superior. Aceleai costume a zice chiar prea fine, de o croial impecabil , aceleai maniere elegante. Erau cu to ii bine f cu i, cu alur de sportivi, bine antrena i. Mai mult supli dect voinici, i p reau, dup nf iare, oameni instrui i. Numai dac i examinai cu mult aten ie surprindeai o oarecare deosebire ntre locuitorii primului i celui de al treilea etaj, o

    deosebire de nuan , care se observ , de pild , i n snul aceleiai clase sociale, ntre cercuri conexe, cum ar fi de pild cercurile burgheziei mijlocii i cele ale marei finan e, sau ntre mica nobilime i cercurile ei superioare marea aristocra ie.

  • Ca i la primul etaj n-am ntlnit aici nici femei i nici b trni. Mul imea era alc tuit exclusiv din b rba i tineri.

    Toate acestea m-au uimit i m-au intrigat n cel mai nalt grad. Dar n-am

    putut r mne mai mult aici ca s -mi continui observa iile. M-am gr bit s m ntorc la etajul doi. n camera mea l-am g sit pe William. M-a privit b nuitor. I- am spus c din neb gare de seam am cobort mai jos cu un etaj.

    Am nceput s m nnc, iscodindu-l pe William pe sub sprncene. Nu m ndoiam c era pus s m spioneze. Dar acum nu asta m interesa. i examinam chipul i l comparam cu al oamenilor pe care i-am ntlnit n

    coridoare. P rea pu in mai n vrst dect ceilal i, dar i el avea fa a unui om care nu s-a lovit de greut i n via . I-ar fi stat foarte bine ca director al unei mari ntreprinderi comerciale. i iat c acest director" m servete la mas ca un lacheu oarecare!

    Ciudat era acest or el, ciudat fabrica lui mister Bailey...

    VII. O NCERCARE DE EVADARE, RATAT

    Munca n laborator i urma cursul ei obinuit. Peste cteva zile Eleonora

    mi-a adresat chiar cuvinte de laud : O s ajunge i s lucra i bine observ ea. n alte mprejur ri i cu alt ocazie aceste cuvinte mi-ar fi f cut mult

    pl cere. Dar nu m gndeam de fel s fac aici carier i s -mi termin via a ca un prea smerit slujba al lui mister Bailey. Gndul la evadare nu m p r sea nici o clip . l ateptam n chilia mea spartan pe Nikola care venea pu in mai trziu i ne ineam n oapt conciliabule.

    Nikola fusese trimis s lucreze cu ceilal i iaku i n conducta prin care, cu ajutorul presiunii aerului, gunoiul i toate resturile ce se adunau n or el erau zvrlite ntr-o pr pastie foarte adnc ce se afla n afara craterului. Nikola, care ntre timp se mprietenise cu buc tarii chinezi i izbutise chiar s se n eleag cu ei ntr-un fel oarecare, mi-a vorbit despre unele particularit i ale gospod riei or elului.

    Aici, totul i g sea o ntrebuin are. Aflasem mai nainte de a-mi spune el de rezervele de hran ce se f ceau din animalele ce nimereau n conduct . Carnea proasp t se procura prin vn toare. La vn toare locuitorii or elului foloseau arme ce func ionau cu ajutorul aerului comprimat. Aici se mai practica

  • i un alt gen de vn toare foarte interesant: fiarele mari erau ucise cu bombe nc rcate cu aer lichid, nchis ntr-un nveli termoizolant.

    Era destul s r suceti "focosul", pentru ca n interiorul bombei temperatura s creasc intens. Aerul lichid se dilata, gazificndu-se i bomba aruncat exploda cu atta for de parc ar fi fost nc rcat cu dinamit , i rupea fiara n buc i.

    Nikola nu mi-a descris dect efectul produs de aceste arme, dar nu mi-a

    fost greu s n eleg mecanismul lor. Aerul lichid nu era singura surs de energie folosit n or el. Pentru s parea pu urilor noi se folosea un alt exploziv. O surs necunoscut de energie punea n micare mainile de mare putere ale acestei ntreprinderi neobinuite. Cnd am cerut explica ii Eleonorei, mi-a r spuns:

    Asta nu intr n domeniul meu.La aceast ntreprindere snt prea multe secrete de fabrica ie, mi-am

    spus. Acest Bailey, pe lng faptul c mi-a r pit libertatea i a f cut din mine un sclav, poate m pune s muncesc n interesul capitalitilor englezi... Mai tii!? Poate c ntreaga cantitate de aer lichid va deveni la un moment dat n minile lor o arm teribil pe care o vor folosi mpotriva noastr ? Nu, trebuie s fug ct mai repede; trebuie s previn guvernul de aceast primejdie prin cel mai apropiat Soviet sau celul ."

    L-am pus pe Nikola s -mi descrie de cteva ori i am nun it conducta de evacuare, pentru c planul era prea schematic. Conducta avea cel pu in doi kilometri. Se vede ca la nceput ajungea pn la marginea pr pastiei dinafara craterului, dar gunoiul strns aici cu timpul a prelungit ncetul cu inertul

    platforma din fa a conductei i acum ea dep ea cu vreo cinci sute de metri peretele abisului. Pe aceast platform fuseser instalate ine pentru vagonetele cu care se transporta gunoiul pn la marginea pr pastiei. n locul unde se arunca gunoiul se formase o pant destul de abrupt . De partea cealalt peretele pr pastiei era aproape vertical, dar dup p rerea lui Nikola ne puteam totui c ra pe el. n orice caz, numai pe aici puteam fugi.

    Am examinat nc o dat cu aten ie planul conductei. Deodat , am observat nite semne: acolo unde se termina conducta erau cteva linii, abia

    vizibile, f cute cu unghia sau poate cu chibrit, nf ind nite s ge i ndreptate spre gura conductei, iar deasupra s ge ilor erau mai multe semne de exclama ie.

    Ce nseamn toate acestea? Cine le-o fi f cut? Poate predecesorul meu care locuise n aceast camer un prizonier ca i mine m avertiza astfel c

  • dac m voi aventura pe acest drum m amenin o primejdie... Se putea de asemenea ca s ge ile s indice direc ia vntului. tiam ns c vntul b tea dinspre conduct , aruncnd afar gunoiul. Aerul dinafar nu era aspirat dect prin conducta principal . Iar dup cte m informase Nikola, n timp ce se strngea gunoiul, i noaptea cnd oamenii dormeau, n aceast conduct lateral , de evacuare, nu sufla vntul. n orice caz, nu era alt alegere i ntruct trebuia s avertizez autorit ile de aceast primejdie n-aveam nici un motiv s mai z bovesc.

    Nikola i cu mine hot rr m s nu mai amintim realizarea planului nostru i s pornim la drum chiar n acea noapte, ndat ce or elul va adormi.

    M ntrebam dac or elul e p zit noaptea. Ne-ar fi destul de greu s trecem neobserva i, deoarece, dup cum aflasem, lumina ardea n coridor f r ntrerupere. Pe lng aceasta era primejdios s plec m n costumele noastre de cas , destul de sub iri. Eram n pragul toamnei i, dei clima se ndulcise, peste noapte putea totui s dea un nghe . Prin p r ile acelea iarna vine foarte repede. Ct despre provizii, le purtam mai pu in grij . Dei n-aveam arme, Nikola tia s metereasc arcuri i s ge i i chiar s mpleteasc un soi de plas din propriul s u p r. El cunotea o mie de metode de prindere a p s rilor, animalelor i petilor, i cu el n-aveam s mor de foame.

    Am stat t cu i n camera noastr , ciulind urechile la zgomotele ndep rtate. Undeva, adnc sub p mnt, huruiau motoarele, iar deasupra noastr se auzea vntul vuind n conduct . Iat ins c a ncetat i acest vuiet; noaptea laboratoarele nu lucrau...

    Miezul nop ii. I-am f cut semn din cap lui Nikola i am pornit la drum. Nikola mergea nainte. Am parcurs cu bine coridorul f r s ntlnim pe nimeni, am cobort la etajul cinci, aici am urcat o mic scar i ne-am pomenit ntr-o c m ru , ct cabina unui ascensor, din care r spundea o u n interiorul conductei laterale, n cabin mo ia un paznic. M-am tras napoi. Nikola ns a nceput s -i vorbeasc omului, repede i n oapt , n limba iakut ; l recunoscuse: era iakutul "Ivan cel mare". Am n eles dup ton c Nikola insist s -l conving de ceva pe Ivan. Acesta ns d dea din cap i refuza, oftnd i sc rpinndu-i b rbu a rar .

    Nu vlea s ne lase m l muri Nikola. Se teme tale i ne sf tuiete s ne ntoalcem. I-e fiic s nu-l u id .

    Apoi se ntoarse spre Ivan i ncerc din nou s -l conving . Se pare c Ivan ncepuse s ov ie. Apoi, cu un gest de resemnare deschise ua ce da n conduct i trecu primul pragul.

  • Conducta era larg ct un tunel de cale ferat . Cnd ua se nchise n urma noastr , ntunericul deveni de nep truns. Dei ne str duiam s nu facem nici un zgomot, paii notri strneau un ecou puternic intre pere ii c ptui i cu tabl . Aproape de cap t conducta cotea lin i ndat ce trecur m de cotitur ne ap ru lumina palid a lunii noi... Aceast lumin m-a emo ionat ca un simbol al libert ii. nc c iva pai i vom sc pa din nchisoare! Chiar de aici sim eam mirosul frunzelor putrede i al muchiului.

    Gura conductei p rea tot mai larg . Razele lunii luminau pere ii. La cap t am dat de nite benzi de metal ntinse de-a curmeziul ca o podic . Nikola sta s urce pe aceast podic , dar l-am apucat ce bra i s-a oprit. M gndeam c poate aveam n fa o instala ie automat de semnalizare. Dei podic nu era prea larg , nu puteam s ri peste ea. M gndeam cum s ocolim acest obstacol. Nikola nu n elegea de ce m-am oprit i m zorea s ne continu m drumul. Atunci i-am mp rt it temerile melc.

    Am stat s ne sf tuim. Nikola a propus urm torul plan: el i cu mine o s - l ridic m pe Ivan, care era mai mic de statur i mai uor dect noi, i o s -i facem vnt peste podic . Apoi Ivan va aduce scnduri sau crengi din care vom dura "punte peste punte" n aa fel nct s putem trece f r s atingem benzile metalice. Dar Ivan nu voia n ruptul capului s ntreprind aceast c l torie aerian : i era fric s nu se r neasc n c dere.

    Am s tlec i asa ne asigur el. Piezi, piezi... i, f r s ne dea timp s -i r spundem, Ivan s-a dat c iva pai napoi, i-

    a luat avnt i s-a repezit nainte pe peretele nclinat al conductei, creznd c va putea trece f r s ating podic ... Reui s fac c iva pai, dar chiar la margine lunec pe panta neted i umed i c zu cu zgomot ct era de lung, peste benzi... dac ele erau ntr-adev r legate de sistemul do semnalizare, apoi ine-te!

    Nu ne r mnea altceva de f cut dect, f r s ne mai sinchisim de podic . s fugim dup Ivan. Din dou s rituri am ajuns afar , urmat de Nikola. Am luat-o la goan pe traverse, ocolind vagonetele ce st teau pe ine. n dou sau trei minute am parcurs cel pu in jum tate din distan a care ne desp r ea de pr pastie. C derea pe stratul moale de gunoi nu m speria de loc.

    Alergam ct puteam de repede; Nikola, dei avea picioare strmbe, fugea

    al turi de mine. Ivan ins , care nu mai fugise de mult, r mase n urm . M-am oprit ca s -l atept, dar Nikola, dep indu-m , mi-a strigat:

    Las' c vine el! Fugi!... i-a continuat s alerge.

  • M-am luat i eu dup Nikola. Eram la doi pai de cap tul platformei. Din partea cealalt a pr pastiei se n l au stnci posomorte, luminate de lun .

    Deodat im auzit n spatele meu un zgomot ciudat, care cretea mereu, transformndu-se ntr-un huruit puternic, uniform. n acelai timp se strnise i

    un curent care-mi b tea n fa i nu se datora repeziciunii cu care alergam, fiindc p strasem tot timpul aceeai vitez . Poate au pus n func iune ventilatorul central..." dar am respins imediat aceast ipotez , fiindc era prea devreme. Lucrul ncepea la ora ase diminea a, or, acum putea s fie cel mult ora unu dup miezul nop ii.

    Zgomotul crescu n intensitate, iar curentul de aer deveni att de

    puternic nct am fost nevoit s m plec nainte ca s nu cad. Alergam din ce n ce mai greu. Sim eam c m n bu. Aerul se f cea tot mai dens. Am n eles totul: n spatele nostru fusese pus n func iune ventilatorul. Nu tiusem pn atunci c i conducta de evacuare putea s absoarb aer...

    Deci iat ce nsemnau s ge ile i semnele de exclama ie de pe schi !" mi-a str fulgerat prin minte, n clipa aceea curentul strnit de ventilator ncepu s vuiasc asemenea unui monstru nfuriat c -i scap prada din gheare.

    Vntul s-a transformat n furtun . Cu capul aplecat c utam s r zbat prin aceast perdea invizibil de aer gata s ne striveasc . Dar nu mai eram n stare s naintez nici un pas. Nikola se pr bui la p mnt i ncepu s se trasc de-a builea. I-am urmat exemplul, dar nici asta nu ne-a salvat. F ceam eforturi supraomeneti, ne ag am de p mnt cu minile i picioarele, dar curentul era mai tare ca noi i ne tr gea mereu nd r t.

    Pl mnii notri erau plini de aer ca nite baloane gata s plesneasc . Capul ne vjia, tmplele ne zvcneau. Dei la cap tul puterilor, nu voiam s ne pred m. Minile i picioarele ne sngerau. Numai s ajungem la cap tul platformei... dar nu-l mai vedeam. La un moment dat vntul mi r suci capul napoi i printr-un nor de praf l-am v zut pe Ivan. Corpul s u s lta i descria tumbe n aer, ntr-o ciudat rostogolire, i zbura spre gura conductei.

    La un moment dat m-a lovit ceva moale, dar n-am fost n stare s ntorc capul s v d ce este. Am ghicit c era trupul lui Nikola. Eram aproape sufocat. Sim eam c -mi pierd cunotin a. Era zadarnic s mai lupt. Muchii nu m ajutau de loc, corpul neputincios s-a l sat n voia curentului de aer. Am zburat napoi spre conduct i am c zut n nesim ire.

  • VIII. MISTER FATUM"

    M-