alegerea publica

8/12/2019 Alegerea Publica

1/20

Alegerea public


2/20

legerean general, fie c semanifest n sectorul privat sau

public, apare ca o necesitate alimitrii resurselor, oricare ar finatura acestora. Economia urmresteadministrarea ct mai bun aresurselor economice n vedereasatisfacerii ct mai multor nevoi.Utilizarea resurselor n activitatea

economic este supus procesuluidecizional care se concretizeaz ntr-o alegere.Decizia economic izvorste dinnssi contradictia nevoi-resurse, si

nseamn alegereaunei variante devalorificare a resurselor considerata fi cea mai bun potrivitobiectivelor propuse si criteriilor

folosite..


3/20

Prin urmare caracteristicile unei alegerisunt:

contradictia dintre necesitti si posibilitti; procesul decizional care presupune un

decident, un executant si un mediu ambiant.


4/20

Alegerea public prezint ctevacaracteristici n plus fat de cea privat:a)are caracter colectiv, ceea ce nseamn c

decizia public este adoptat de guvernesau grupuri cu autoritate decizional nsectorul public. n aceste conditii, alegereapublic devine o alegere social,princaracterul su colectiv.b)se caracterizeaz prin ceea ce se numesteoptimul Pareto. Acesta se manifest atuncicnd alocarea resurselor se face n asa fel

nct schimbarea alocrii resurselor n

sensul cresterii efectelor valorificrii lorasupra unui individ se face fr diminuareasatisfactiei altuia


5/20

Se spune c alegerea public este rezonabil atuncicnd sunt ndeplinite urmtoarele criterii: rationalitate colectiv _ n functie de care are localegerea ntre alternative, fr a se neglija preferintele

individuale;

principiul Pareto _ care arat c dac fiecare individprefer situatia A fat de B, atunci varianta A esteevaluat superior fat de B si la scar social;

independenta alternativelor nesemnificative _ princare alegerea social din mai multe alternative depindenumai de preferintele indivizilor cu privire la acelealternative. Astfel, dac alternativele supuse analizeisunt A, B si C, conteaz preferintele indivizilor fat deacestea, reactiile lor privind alte situatii fiindnesemnificative;

non-dominatia_ care arat c nu exist nici unindivid ale crui preferinte s domine si s dicteze

automat preferintele altuia.


6/20

Optimul Pareto este generat de regula triplelor rate

marginale:

rata marginal a substitutiei n consum, ce exprimraportul n care un consumator poate schimba un bun cu

altul fr a nregistra o modificare a satisfactiei,

respectiv a utilittii

rata marginal de substitutie tehnic, ce exprim

raportul n care se poate nlocui un factor de productie

cu altul, fr a se modifica nivelul productiei;

rata marginal de transformare, ce exprim raportuln care se renunt ntr-o economie la productia unui bun

n schimbul cresterii productiei altuia. Aceast rat

trebuie s fie egal cu rata marginal de substitutie n

consum a celor dou bunuri.


7/20

Analiza cost-beneficiu

si alegerea public


8/20

Elementele de baz ale analizei cost-beneficiu la nivelul sectorului public seconcretizeaz n urmtoarele aspecte:a) resursele economice. Orice proiect public presupune costuri n afaracheltuielilor publice, si din partea societtii. Desigur, beneficiile se rsfrng

asupra comunittii.b) caracteristicile programului public: durat, important si natur politic.Cu ct o interventie public este mai important, cu att se compar mai multealternative practice si se ncearc obtinerea de economii prin valorificareavariantei mai putin costisitoare.

c) dubl analiz cost-beneficiu anti si post factum. Orice proiect publicgenereaz costuri si beneficii. Dar decizia de amnare sau renuntare la unproiect public presupune de asemenea costuri si beneficii. Ori, trebuie evaluatenu numai costurile cu beneficii n situatia n care nu se intervine public si nsituatia aplicrii proiectului, dar si costurile pe care le nregistreaz societatea

dac nu se actioneaz, cu costurile proiectului, si beneficiile societtii, cu celepotentiale care ar aprea generate de proiect


9/20

d) analiza n contextul factorului timp. Costurile sibeneficiile trebuie identificate att pe termen scurt ctsi lung.

e) analiza comparat a mai multor actiuni similare.Orice analiz cost-beneficiu se realizeaz mai eficientdac se compar proiectele similare, adic proiectulvizat cu unul similar care a fost deja aplicat;

f) consideratiile etice. Nu exist programe publicecare s afecteze pozitiv sau negativ toti membrii uneicomunitti n mod egal. De aceea, multe proiecte sunt

respinse din considerente etice, chiar dac beneficiiletotale depsesc costurile agregate


10/20

n concluzie, analiza cost-beneficiu aplicat la

problematica sectoruluipublic nu conduce la osolutie unic, clar, ca n

deciziile pe aspecteprivate. Dar ea este utilpentru c sprijin

procesul decizional si esteun punct de pornire nalegerea public.


11/20

Alegerea colectiv

prin votul majorittii


12/20

ntr-un sistem democratic al economiei de piat,decizia public se bazeaz pe votul majorittii.

n zona politicului, votul majorittii functioneazcel mai bine.Exist dou teoriiprincipale cu privire lacomportamentul politic si interesele urmrite n

mod colectiv: teoria economic a politicii; teoria maximizrii avutiei sociale.


13/20

nteoria economic a politiciise expliccomportamentul politic pe baza cruia cei cevoteaz suntmaximizatori de utilitate, iar

partidele politice maximizatori de voturi.Indivizii care voteaz opteaz pentru unpartid politic despre care crede c estecapabil s i asigure prin activitateaguvernamental cea mai mare utilitate. Larndul lor, partidele urmresc s oferepolitici care s le atrag ct mai multe voturi.n teoria maximizrii avutiei sociale,

politicienii urmresc ocuparea unui loc nsfera politic cu scopul de a urgentapoliticile destinate mbunttirii vietiisociale. n plus, politicile promovate reflect

preferintele mediei voturilor.


14/20

Alegerea colectiv prin votul majorittiiare la baz regula unanimittiiprin carese adopt o decizie numai dac este

aprobat de toti membrii comunittiiasupra creia se rsfrnge aplicarea npractic a deciziei.Sistemul bazat pe majoritatea simplnueste ntotdeauna eficient. El poateconduce la un conflict de consecinte carenu mai permite adoptarea unei decizii.

Acest conflict de consecinte n sistemulmajorittii simple se numeste paradoxulvotrii


15/20

Alternative ale votului majoritar votul de aprobare. Acesta este o form a procesului decizional ncare fiecare individ voteaz pentru fiecare set de alternative

pentru care si exprim acordul. votul total. Acesta este o form de decizie colectiv n carefiecare individ indic varianta cel mai putin preferat. nconsecint, se va elimina alternativa evaluat cel mai slab de ceimai multi votanti. Procesul se repet pn cnd rmne o singuralternativ, considerat cea mai bun; votul prin puncte. Acesta este o form de decizie colectiv ncare fiecare individ particip la alegere cu acelasi numr depuncte pe care este liber s le repartizeze n orice fel consider c

reprezint mai bine evaluarea alegerilor alternative;


16/20

. evaluarea Borda. Aceasta reprezint o form a alegeriicolective n care fiecare votant acord un numr depuncte mai multor alternative, astfel c cea mai bunprimeste maximul de puncte, iar cea mai putin preferat

este apreciat cu nota 1.

criteriul Condorcet. metod de alegere colectiv n carevarianta aleas este cea care n sistemul comparatiilorperechi (una cu alta) este cea preferat de fiecare dat;

regula pluralismului. metod de alegere colectiv ncare se opteaz pentru varianta apreciat ca primapreferint de cei mai multi dintre votanti.

votul schimbat. n practic, paradoxul votrii se elimincel mai adesea prin schimbarea voturilor prin care unindivid accept decizia sau preferinta altui individ cuconditia ca si acesta s sprijine propria alegere ntr-osituatie similar ulterioar, concomitent, viznd altproblem.


17/20

Factori de influent asupra

alegerii publicePolitica public influenteaz alegerea public.Alternativele nsele se modific fie pentru c se

schimb frontiera posibilittilor de productie fiepentru c se modific preferintele decidentilor.


18/20

n primul rnd, prin politica public, coordonatele alegeriipublice se modific dac se transfer decizia unui decidentprivat. Acesta poate avea libertate deplin n cheltuirea resurselorfinanciare alocate de la buget, sau poate fi monitorizat sicontrolat. n practic, se recunosc trei modalitti de sprijinfinanciar al unei organizatii din fonduri publice:

a.Prin subventii, se poate acoperi o anumit cot din cheltuielilepentru un proiect, ceea ce are acelasi efect asupra alegerii publiceca o reducere a pretului activittii subventionate, deci,

modificarea restrictiei bugetare.b.Prin finantare, nu se impun restrictii n ceea ce privestecheltuirea fondurilor, ci se modific numai restrictia bugetar,care este astfel, mai generoas.

c.Prin alocare partial, bugetul acord o sum cu destinatieprecis pe care investitorul trebuie s o foloseasc n scopulspecific. Dup folosirea acestei sume, restul investitiei, dacrmne dup ndeplinirea scopului, capt aceleasi implicatii ca ofinantare simpl, banii putnd fi destinati oricrei activitti.


19/20

n al doilea rnd, alegerea public esteinfluentat de factorul timp, ea devenind oalegere intertemporal. n toate aspectele vietiieconomice resursele prezentului se coreleaz cunevoile viitorului si se stabilesc multiple directiide actiune posibil. n contextul alegeriipublice, amnarea lansrii unui proiect,

transfer costurile acestuia n viitor. Oriceaspect al vietii sociale, cum ar fi repararea unuipod, constructia de sosele sau baraje, etcimplic decizii ale cror consecinte se extind nviitor. Si atunci, se ridic din nou necesitateacorelrii costurilor si beneficiilor prezente cucele viitoare


20/20

Prin urmare, alegerea public esteinfluentat de politica public si

caracteristicile sale pe de o parte siperioada de timp, respectiv costurile sibeneficiile curente si viitoare si corelatiile

dintre acestea.

alegerea publica

Documents