DAO

Alan Watts (1915-1973), orientalist, filozof, eseist, s-a născut în MareaBritanie, dar a trăit mai ales în Statele Unite. Teolog ca pregătire (maste -rat şi doctorat în teologie), a fost foarte devreme atras de Orient, cu pre - că dere de budismul Zen (chan, în variantă chineză), relevant în acestsens fiind faptul că prima sa carte, The Spirit of Zen, a fost scrisă lavârsta de douăzeci de ani. După ce a ajuns în Statele Unite, în 1938,a lucrat ca editor, consilier pe probleme de religie şi pro fesor uni ver -sitar, ţinând nenumărate conferinţe şi cursuri pe diverse teme din sferareligiei şi filo zofiei comparate. A ocupat diverse funcţii oficiale, printrealtele şi pe cea de decan al Academiei Americane de Studii Asiatice dinSan Francisco.

Printre cele peste 20 de cărţi scrise de Alan Watts se numără: TheSpirit of Zen, The Legacy of Asia and Western Man, The Theologia Mys -tica of Saint Dionysius, Zen, Easter – its Story and Meaning, The SupremeIdentity, Myth and Ritual in Christianity, The Way of Liberation in ZenBuddhism, The Way of Zen, Nature, Man and Woman, Psycho therapyEast and West, The Two Hands of God, Beyond Theology: The Art ofGodmanship, The Art of Contemplation.

Caligrafie suplimentară deLEE CHIH-CHANG

Traducere din engleză deDINU LUCA

Redactor: Hortenzia PopescuCoperta: Angela RotaruTehnoredactor: Manuela MăxineanuCorector: Cristina JelescuDTP: Emilia Ionaşcu, Dan Dulgheru

Tipărit la Proeditură şi Tipografie

Alan WattsTao: The Watercourse WayCopyright © 1975 by Mary Jane Yates Watts,Literary Executrix of the Will of Alan W. Watts, deceasedForeword, Afterword, Bibliography, and illustrationsCopyright © 1975 by Al Chung-liang HuangAll rights reserved.

© HUMANITAS, 2014, pentru prezenta versiune românească

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiWatts, AlanDAO: calea ca o curgere de apă / Alan Watts;colab.: Al Chung-liang Huang; trad.: Dinu Luca; caligrafie: Lee Chin-Chang. – Bucureşti: Humanitas, 2014ISBN 978-973-50-4291-2I. Al Chung-liang Huang (colab.)II. Luca, Dinu (trad.)III. Lee Chin-Chang294.3 Zen

EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.roComenzi telefonice: 0372 743 382, 0723 684 194

Notă asupra pronunţiei

În varianta românească a cărţii lui Alan Watts ampre fe rat să utilizăm, pentru transliterarea termenilor chinezimen ţionaţi în text, alfabetul fonetic standard pinyin, înlocul alfabetului Wade-Giles folosit de autor. Pentru afacilita rostirea corectă a acestor termeni, dăm mai josechivalentele aproximative ale acelor litere care presupuno altă pronunţie decât cea din limba română:

Consoane:b, d, g se citesc p, t, kp, t, k se citesc ph, th, kh (aspirat)zh, ch, sh se citesc dj (ca în „geam“),

ch (ca în „ceai“), şz, c se citesc dz, ţh (aspirat)j(i), q(i), x(i) se citesc ţi, ci, sir se citeşte j

Semiconsoane:w se citeşte u scurty se citeşte i scurt

Vocale:a se citeşte e în grupurile -ian precum

şi în yan, yuan, juan, quanşi xuan

e se citeşte ă în poziţie finală după con -soană sau când este urmatde -n(g)

i se citeşte î când este precedat de z(h),c(h) sau s(h)

o se citeşte u în faţa grupului -ngu se citeşte ü după j, q, x şi y.

D.L.

6 NOTĂ ASUPRA PRONUNŢIEI

Prefaţă

Diverşi filozofi chinezi, scriind probabil în secolele –5şi –4, au expus o sumă de idei şi un mod de viaţă care auajuns să fie cunoscute sub numele de daoism, caleacoope rării dintre om şi tendinţa sau cursul lumii naturale;prin cipiile acestei tendinţe pot fi descoperite în ritmurileregulate ale apei, gazelor şi focului, ritmuri care sunt ul -terior înti părite sau reproduse în cele din piatră şi lemnşi, mai târziu, în multe dintre formele artei. Ceea ce auavut de spus aceşti filozofi este de maximă importanţăpentru vremurile noastre în care, în secolul +20, înţelegemcă eforturile de a stăpâni natura prin forţa tehnicii şi dea o „îndrepta“ pot să aibă cel mai dezastruos efect.1

Mă îndoiesc că noi am mai putea face astăzi o relatareobiectivă şi exactă din punct de vedere ştiinţific cu pri -vire la ce se afla în minţile acelor filozofi, întrucât ei suntcu mult prea îndepărtaţi în timp, iar istoria dispare în -cetul cu încetul, precum reverberaţiile sunetelor şi aleurmelor în apă. Sensurile precise ale limbii chineze din

1. Remarcaţi că urmez simplificarea datelor propusă de JosephNeedham, substituind prin simbolurile – şi + notaţiile B.C. şi A.D.,care sunt inconsecvente într-un mod neelegant şi nici nu sunt uni -versal cunoscute, din moment ce prima reprezintă englezescul „înaintede Cristos“, iar a doua expresia latinească Anno Domini, „în anulDom nului nostru“. În mod curios, nici B.C., nici A.D. nu apar înlista de abrevieri şi sigle din Oxford University Dictionary (1955).

acele timpuri sunt greu de stabilit şi, deşi apreciez şi în -cerc să urmez meto dele cercetării exacte, de fapt mă in -teresează cu adevărat mai ales ce anume înseamnăaceste ecouri târzii ale filozo fiei pentru mine şi pentrusituaţia noastră isto rică. Cu alte cuvinte, efortul de aafla ce s-a întâmplat de fapt în acele vremuri îndepărtateşi de a stăpâni deta liile filologiei îşi are valoarea sa.Dar apoi? Făcând tot ce ne-a stat în pu tinţă ca să înre -gistrăm tre cutul, trebuie să con tinuăm şi să-l folosim încontextul nostru prezent, şi acest lucru m-a inte resat celmai mult în scrierea cărţii de faţă. Doresc deci săinterpretez şi să clarific principiile unor scrieri precumLao zi, Zhuang zi şi Lie zi în termenii şi prin ideilezilelor noastre, redând totodată textele ori ginale în cea mailimpede tra du cere posibilă – adică fără parafraze inutile şifără elabo rare poetică, urmând prin cipiile lui Arthur Wa -ley, acel maes tru al traducerilor, cu unele rezerve minore.

Va fi evident faptul că sunt mult îndatorat muncii şimetodelor lui Joseph Needham şi ale colaboratorilor săide la Universitatea din Cambridge; chiar dacă nusocotesc lucrarea lor în mai multe volume, Science andCivilization in China, a fi însăşi vocea Domnului, earămâne pentru mine cea mai minunată întreprindere is -torică din acest secol. Needham are iscusinţa de a publicao carte de o eru diţie perfect documentată, care se citeştecu aceeaşi uşu rinţă ca un roman, iar prin lectura opereisale, precum şi prin conversaţii personale înţelegereamea asupra lui Dao a de venit cu mult mai clară. Needhamîşi dă totodată seama că a scrie istorie şi filozofie este, lafel ca şi cercetarea în ştiinţă, o acţiune socială, astfel încâtopera sa este întru câtva mai aproape de un cor bine di -rijat decât de un solo. Mi se pare regretabil că, mai alesîn America, sinologii au tendinţa să fie cârcotaşi şi hiper -critici la adresa muncii celuilalt. Needham, pe de altă

16 prefaţă

parte, este în mod invariabil plin de generozitate, fără arenunţa însă la integritatea proprie, iar eu am să în cerc,în cele ce urmează, să arăt cum principiul lui Dao re -conciliază sociabilitatea cu individualitatea, ordinea cuspontaneitatea şi unitatea cu diversitatea.

Pe scurt, nu doresc să realizez un sondaj de opinie,care să fie la nivel de mase şi corect din punct de vederesta tistic, cu privire la ce a făcut sau ce face acum poporulchinez, din perspectiva felului de viaţă daoist. Asemeneaexplorări meticuloase ale antropologiei culturale îşi arevirtuţile lor, însă eu sunt cu mult mai interesat de felulîn care aceste scrieri vechi reverberează pe harpa minţiimele, care a fost acordată, desigur, în cheia culturii occi -dentale. Deşi nu voi dispreţui în nici un caz informaţiadescriptivă precisă – Litera –, eu sunt în mod evident maiinteresat de Spirit – experimentarea şi trăirea concretă aacelei atitudini faţă de viaţă care este urmarea lui Dao.

A.W.

prefaţă 17

DAOCalea ca o curgere de apă

1. Limba chineză scrisă

Un proverb chinezesc, deseori citat, spune că un desenface cât o mie de cuvinte, fiind adesea mult mai uşor săarăţi ceva decât să spui ceva. După cum bine se ştie, scriereachine ză este unică prin faptul că ea nu foloseşte un alfabet,ci caractere (ideograme), care, la origine, au fost desene sausemne convenţionale. De-a lungul secolelor, pictogramelezgâriate pe oase sau pe bambus au devenit figuri făcute cupensula pe mătase sau hârtie, iar dintre acestea puţine maipăstrează vreo asemănare uşor de recunoscut cu forma pri -mitivă sau cu lucrul pe care îl indică, ele crescând de ase -menea enorm ca număr şi ca grad de abstractizare.

Cea mai mare parte a occidentalilor – în fapt cea mai mareparte a celor care utilizează un alfabet – şi chiar unii chi neziau impresia că această formă de scriere este mult prea com -plexă şi ineficientă. În ultimii ani au existat multe dis cuţii cuprivire la „raţionalizarea“ scrierii chineze prin intro du ce reaunui alfabet asemănător, poate, cu hiragana şi kata kana 1

ja poneze. Cred însă că acest lucru ar fi un dezastru.

1. Acestea sunt alcătuite din caractere mult simplificate, pri -mele cursive, celelalte precum scrierea de mână, folosite pentru anota sila bele japonezei vorbite. Japoneza scrisă combină aceste alfa -bete cu ideo gramele chinezeşti (kanji), astfel încât, printre altele,verbele se pot conjuga, iar substantivele se pot declina. Dar cred cătoată lu mea este de acord că cei mai mulţi occidentali considerămult mai dificilă citirea în japoneză decât în chineză. Trebuie săvorbeşti japoneza înainte de a putea să o citeşti.

Noi nu ne dăm seama, poate, cât de mult se folosescastăzi popoarele alfabetice de ideograme. Ele se găsesc dinabundenţă în aeroporturile şi pe şoselele internaţionalede oa rece sensul lor este limpede pentru oricine, indiferentde limba maternă. Tabelul 1 prezintă o listă parţială deast fel de simboluri, iar Tabelul 2 sugerează cum ar puteafi ele utilizate pentru a construi propoziţii. Daţi frâu liberima ginaţiei şi va deveni evident faptul că un bogat limbajvizual poate fi dezvoltat pornind de la aceste imagini care,fără nici o greutate, ar putea fi inteligibile pentru aproapeoricine, fără a mai fi necesară învăţarea unei noi limbivorbite. Fie care l-ar putea pronunţa ca în propria salimbă, însă ar tre bui mult timp pentru ca acest limbaj sădea naştere unei literaturi şi să se dezvolte până la punc -tul în care să poată exprima nuanţe subtile ale gândirii şisimţirii. Oricum, cal culatoarele l-ar stăpâni cu uşurinţăşi, aşa cum se demon strează în Tabelul 2, asemenea ideo -grame ar putea transmite relaţii sau configuraţii (Gestalten)complexe mult mai repede decât lungile înşiruiri depropoziţii alfabetice. Căci ideo grama oferă mai multeinformaţii de la prima privire şi în tr-un spaţiu mai micdecât forma lineară alfabetică de scri ere, care trebuie să fieşi pronunţată pentru a fi înţe leasă. Să nu existe oare nicio legătură între cât de mult timp este astăzi necesar pen -tru a-ţi „completa“ o educaţie şi kilometrii întregi decuvinte tipărite pe care ochii trebuie să-i parcurgă?

Universul natural nu este un sistem linear. El presu -pune o infinitate de variabile interacţionând simultan,ast fel încât ar fi necesar un număr incalculabil de eonipentru a tra duce măcar un moment din operaţiile sale înlimbaj linear alfabetic. Să lăsăm însă universul! Să luămnumai pla neta Pământ sau doar ceea ce se întâmplă în -tr-un mic iaz sau chiar, la rigoare, în structura atomu -lui. Aici este punctul în care problemele limbajului se

32 dao – calea ca o curgere de apă

limba chineză scrisă 33

Tabelul 1. SELECŢIE DE IDEOGRAME OCCIDENTALE

Astronomice, astrologice şi meteorologice:

Matematice şi electronice:

Direcţionale, cartografice şi de atenţionare:

Chimice (arhaice):

Religioase şi politice:

Diverse (cu sens evident):

înrudesc cu filozofia daoistă, întrucât cartea Lao zi în -cepe prin a spune că Dao care poate fi rostit nu este eter -nul Dao (sau Dao obişnuit). Şi totuşi, car tea continuăarătând că există şi o altă cale pentru a se încadra înprocesul naturii şi a-l înţelege, în afară de a-l tra duce încuvinte. În fond şi la urma urmei, creierul, însuşi or ga -nul inteligenţei, sfidează orice descriere lingvis tică,chiar una făcută de cei mai mari neurologi. Astfel seface că o limbă ideografică este ceva mai apropiată denatură decât una care este strict lineară şi alfabetică. În

34 dao – calea ca o curgere de apă

Tabelul 2. Ideograme occidentale folosite ca limbajAceastă poveste simplă nu e nevoie să fie tradusă

Exemple de combinaţii

Matriarhat Egalitateasexelor

UnisexPatriarhat

Bucurie Teamă demoarte Dragoste

veşnică Cruciadă

Oamenipaşnici Confuz Fertil Pilot de

aviaţie

Zi senină, vânt din sud-vest Ploi torenţiale, vânt din vest, pericol de inundaţii

orice moment, natura este o simultaneitate de regula -rităţi. O limbă ideo grafică este o serie de regularităţi şi,ca atare, încă lineară – dar nu atât de laborios linearăprecum o limbă alfabetică.

Această problemă extrem de importantă – faptul căorga nismele noastre dispun de căi de înţelegere inteligentădin colo de cuvinte şi de atenţia conştientă, căi care potsă opereze în acelaşi timp cu un număr necunoscut devaria bile – va fi discutată mai târziu. Acum este de ajunssă spun că organizarea şi reglarea, prin sistemul nervos, amiilor de procese ce au loc în corp ar fi în totalitatedincolo de ca pacitatea noastră de gândire şi planificaredeliberată – şi asta fără să mai menţionez şi relaţiileacestor procese cu lumea „exterioară“.

Astfel, aşa cum am spus, ar lua ani şi ani de zile pen -tru ca o nouă limbă ideografică artificială să dezvolte olite ra tură. Dar ce rost are să ne dăm osteneala din mo mentce există deja chineza? Ea este citită de 800 000 000 deoa meni care o vorbesc în cel puţin şapte feluri sau dia -lecte diferite, fără a mai include aici şi japonezaa, dialectecare diferă unul de altul mult mai radical decât englezaliterară de cockney sau de argoul jazzului din New Or -leans. În plus, chineza şi-a păstrat în mod substanţial for -ma pe parcursul a cel puţin 2 500 de ani, astfel încâtoricărui vorbitor de engleză de astăzi îi este mult maigreu să-l înţeleagă pe Chaucer decât îi este unui chinezdin zilele noastre să-l desluşească pe Confucius. Într-ooarecare măsură engleza – o limbă extrem de complexă şiidiomatică – a ajuns prin cipala limbă internaţională, deşispaniola ar fi fost mai sim plă. Nu este oare posibil ca o adoua limbă a lumii, în forma sa scrisă, să fie chineza?

limba chineză scrisă 35

a. Pentru caracterele chinezeşti utilizate în scrierea japonezăexistă şi o pronunţie derivată din cea chineză originală, ceea ce ex -plică afirmaţia lui A. Watts. (N. tr.)

Cuprins

Notă asupra pronunţiei (Dinu Luca) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Cuvânt înainte,

de Al Chung-liang Huang . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Prolegomene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Pronunţia cuvintelor chinezeşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

1. LIMBA CHINEZĂ SCRISĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312. POLARITATEA YIN-YANG. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 463. DAO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 664. WUWEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1065. DE – VIRTUALITATEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

Încă o dată: un nou început,de Al Chung-liang Huang . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

Notă asupra caligrafiei mele,de Al Chung-liang Huang . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167