AL. SUCEVEANU

CONTRIBUTII LA TlPOLOG/A JURID/CA A EXPLOATARILOR AGRICOLE DIN ORA$ELE VEST-PONTICE

(seca/ele II-III e_n.)

D ificultalile intimpinate de cercetatarul darnic so aprafundeze rela­liile agrare din diferite pravindi ale Imperiului Roman sint ev,idente. in pafida numarului mare de dacumente literare sou epigrafice. Cauzele aces­tar dificultali sint multiple. Materialul epigralic este mai adesea lacunar iar atunci dnd 0 inscriptie este intreaga, eo nu are darul sa ne informeze decit des-Plie 0 sit-uatie locala pe aare GU greu am ,pwtea sa 0 transpunem 10 reallitalile aoltei prov.incii decit ce'a in care a fast gosito.

Sursele IHerare - in spelo eele juridke sou gramatice - sint 10 rindul lor prea generale ~i odes,ea aonacronice. Nu este mai pulin adevorat co exegelii <Jcestar texts - buni cunoscotar·i ai dreptului roman - neglijeazo nu a rareor' dacumentele epigr.alice ~i in aceste condili i prolitul utilizorii a'cestor dacumente rami,ne disoutabil.

ua aceste di'iaulto\i de ordin teoretic se cuvin adougate ~ i cele izvo­rind din situ'alio palrticul'a'ra a am~elor grece~ti di·n Dobrogea - 10 care ne vom restringe investiga\i'O - all ate 10 zona de interferen\o intre zona orientalo ~i ceo ocoidentala a Imperiului Roman,

oCon~tien\i de ,aceste obsta cole, pornim Ita cercetarea de mai jas, incre­din\a\i co formularea unor puncte de vedere clare va compensa dubiile pe oare Ie mai pat suscita 0 afi.rma\ie sou alta. Altlel spus considerom pre­zentul 'a,nt;oool co 0 bozo de disouyie privi.nd uno din cele moi .importante camponente ,ale econamiei rama'ne de 1'0 gurile Dunonii.

De 10 incepu.t trebuie so preoizam co ne vom int·emeja expunereo pe situa\ia acestor ora~e 10 inceputul secolului II e.n., de cind statutele lor juridi.ce se f·jxeazQ definit·iv ~j de dnd incepem sa avem primele _ dovezi despre a via\a in teritoriile ,respective. 0 data preoimt statutul lor jurid ic ~i. in ·funclie de a,cesta. 01 teritariilor lor, vom anal·iza rind penind d'ife­ritele tipuni de proprieto\i incheindu -ne. pentru liecare om~. expurieroo cu discu\ia asupra mii,nii de lucru lalasite in cadrul ocestor exploatoni agricole ,

* In legatura cu HISTRIA cel mai 'important document este Horothesia guvennatorului Manius uaberius Maximus din 25 octombrie a anului 100

98 AL. SUCEVEANU

e,n , 1, Ponnind de 1'0 formula rile din scriso rile guve rnrnoril o r d intre anii 47-68 e,n , - men~iono,te in horothesie - s-.a tras oondutio co inca de 10 ince­putul cuceri'rii ,romane a Dobrogei deci din 72- 71 i.e,n, Histria - deopo­t.iva cu oelelalte veeine de I,a sud - va fi bene"i'dat de un ,regim preferen­lial care va fi fost ·exprima~ pri," tiol,",1 de civitas foederata s'au libera et immunis 2. Nu intentiornam so relUOiffi oki cl'liVi'oa ce s-or cuve ni fOcuta unui astfel de punct de vedere, care presupune 0 rigiditate de statut ju­ridic, cu totul ,improbabila pentru u,n ora~ allot 10 margi,nea lumii greco­romone ~i (] cerui imponolntcJ, in plus, nu or justifiea 0 as'emenea atitudhne a romanilor Iota de e1 3, Vom menliona doa'r ca anul 100 e" n, M.' uaber,ius Maximus, guvernatorul Moes,iei Inferior, fixeaza gJiolnitele teritol1iui,ui rura l 01 Hjlst riei 4, O'C\"j·une de neconcepu't daco eo or fj fost extl'1oit'e'l'IibOirioila a~'a cum ~t:hm co ef10U inca 10 ooeosta data ora~e'I'e liberoe et immunes sou foederatae 5, In aroora oces100r granile - a camr l'oca'lizare moi comparta

1 Ultimo edilie a importontului document se afla 10 D. M. Pippidi, Contribu!ii 10 istoria veche a Romdniei (= Contr;bufii) Bucure~ti, 1967), 349- 385. Unele observatii utile 10 J. H. O liver, Greek - Roman - Byzantine Studies, 6 (1965), 143-156 ~i J. ~i l. Robert, Bulletin J:pigrophique in Revue des i:tudes grecques (= Bi:, R.E:G). 79 (1966). 403. nr. 276.

2 D. M. Rippidi, op. cit., 378--379. in "'ate documentele citate (Termessus Maior: ClL, 12, 589; Heracleia pe Lotmos : SyJl3, 618; Plarasa ~i Aphrodisia: OGIS, 455) se men1ioneaza in mod expres acordarea liberto!ii, ceea ce nu este cawl in nici 0 scrisoQ.re din hotornicie.

3 Di.n moreo cantitate de documente ce s-or puteo invoco in spriljinul acestei ofirmo1i i ne multumim so citom 0 nota din lucrareo lui Fr. De Martino, Storie della Cos ­tituzione Romana ( = Costituzione), Nopoli (1965), 4/2, 717, n. 6: "Augusto onzi 10 (Iiberto) revoco a Creto, ecceto Cydonia e Leppia ... e forse 0110 Macedonia del Nord, salvo gli Oresti ... ; anche Apollanio fu lascio to libera .. . Pliu restrittivo egl i fu per 10 Grecia. che ridusse in provincia, revocondo 10 liberto, salvo pochi cos>i: Phersolo in Tessag lia, Ozolia di Locri, Thespio , Tonogro " forse Plateo in Beotic, Abae ed Elatea in Focide, Atene. Oelfo, Spmw, Ie dodid comunito degli El eutherolacones, Cordra, Cefalo­nie, Z'ocinto, Egina nonche N i:copoli, fondota do Augusto stesso. Nerone diede to l iberto o tutto 1'0 Grecie, me Vesposiano ,10 (evoco: Altri ,imperatori oggiunsera poche con­cessioni. La lego tessala. cU'i Augusto oveva tolto 10 liberto , I'ebbe restituito do Adriano ... In TrtGOia Augusto non 'restitui la liberto a Gus, ma solo ad Am isus, mentr.e Byzantium fu privata della liberto do Vesposia no. ma 10 riacquisto subito dopo, Caleedonia monte­nne 10 liberta ont;he dopo 10 sopressione del regno pontico nel 64 .. , In Asia molte citta rimosero l ibere, Samo e Couno furono liberote da Augusto, Magnesia e Sipylo, Cyzico, ne furono private. Olaudio e Adlli'ono ,furono libe'ro l,i, varie citto come $lQmo, Rodi e Streton iceia ebbero alterne vicende ... In licia 10 liberta fu revocate definitivamente do Vespasfiano; lin Glio1a, Pompei opolis perse 10 liberta sotto Augusto, mentre Eloeusse Sebaste l'ocquist6 sotto il tardo principato. In Siria. Tyro e Sidone, nonostonte i lora foe­dera, perdettero 10 Hberta 'satta Augusto, ma sembro che 10 l'IiocqU'istass'ero piu to rdi... "

4 D. M. P.ip·pi'di, op. cit .• 353, r. 2 : Fines Histrianorum hos esse con[stitui ... 5 Co ora~ele liberae sou 'oederatae erau considerate inca 10 aceasta data extra­

teritor.ale, ded in aforo ter~torjului provinc iei. ne-o demonstreo ~o trimiterea lu i S. Quin­cti lius Volerius Maximus in Acha ia, sub TlI"Oion, ad ordinondum statum Jiberarum civita­tium (Plifl ., Ep., 8, 24, 2), misiune pe core D. Magie, Roman Rule in Asia Minor (= Asia Minor), Princeton - New Jersey (1950), 596, 0 <ompare cu 'Oceea contemporoOno a lui C. Av,idius Nigninus, XPL'T"'I;; in tr-o del,imitare de tellitoniu in legoturo cu oro~ul Delphi (Syll. J, 827), exp'lidndu-le tocmoi prin necesitoteo numirii unor func!ionmi spe­ciali cafe so aiba dreptul so intervinoin chestiuni privind ora~ele l ibere, guvernatorilor Hindu-Ie ,interzisa in mod curent 0 asemenea practico.

CONTRIBUT/I LA TlPOLOGIA JURIDICA A EXPLOATARILOR AGRICOLE 99

inca dis'cut'ii 6 - m'ai ,exista dnci documente 'care fo.c ment iunea une'j regio Histriae, cu mogist.rati .proprii 7 Analogiile cele mai ap,ojJiate Ie ga,sim in teritoriile ora~elor Serdioa 8, Marcialnopdlis 9 sou Augusta Tmi'ana 10

unde, in aforo teritoriilor "ora~ene-?ti" exista regiones ce sint door incorpo­rate ,in fines ole I(]:cestror ol1CI'-?e ~i CQllie poalite nUlme deosebite pTovenlind pda'te de 1'0 vechile strat~gii eleni!:tice 11. Rema;rdnd co nici unul dintre aceste ora~e nu posedau decit titlul de civitates stipendiariae 12 - ceea ce constitu ie un argument 5uplimentar pentru lideea co Histria sa fi avut ace­lo~i regim juridic - urmeaza so ne d~vizam in acest moment expunerea, cercetind separat ter itoriul "or6~enesc" propriu-zis -?i apoi Q-?o numita regio.

In ceea ce pl'1ive~te teritor,i,ul propriu-ziis s,int de av.ut i,n vedere indi'cati~ ile extrem de pretioase aile unei ilns-oritpti'j phHippopoHtane uin'de s,i,nt amin­tite OLaf. CPUA~C; (H?c(x):~'~aoc; ceec ce presupune, i n cazul dot, impartirea teritoriului ora~enesc in phyloi 13, Descoperirea in teritoriu\ histrian a unui altar dedicat Nimlelor de caIre Iribul AiJikoreis 14 co ~i posibilitatea ca un 01 doilea altar dedicat lui Zeus Ombrimos de catre tribul Argadeis sa provina tot din teriloriu 15, lasa deschisa posibilitatea ca ~i 10 Histria teri­toriul propriu -zis sa Ii lost imparlit in phylai. Judecind dupa inscriptiile gre­ce~ti gasite intr-o zona destul de restrinsa in jurul cetotii am delimita acest

6 Cf. D. M, Pippidi, op. cit., 361-371 unde se compara concluziile lui V. PO'rvon, Histria, 4 (1916), 580-588, cu cele dintr·un studiu 01 lui Paul Nicorescu, ,ramos inedit.

7 In ord inea lor cronologica inscrip~iile pomenind aceasto regio sint urmotoarele: st. Constant;ne",u, SCI V, 9 (1958) 2, 349-355 (sec. II e,n.); Cll, 3, 12489 (157 e.n.) ; D. Tudor, SCS, laj;, 2, (1951) 1-2, 502, m. 3 (167 e.n,) ; V. PONan, Dada, 2, (1925), 241, nr. 41 (198--211 e.n.); Gr. Florescu, sCIV, 9(1958) 2, 342- 348 (244-249 e.n.). in primul document apare cuvintul arch(ontes) liar in ultimul otrjcontes t(egionis) His(triae).

8 V. Besevl,iev, Epigtalski prinosi (1952), nr, 55: ",pet fines civitatis Serd(ic)ensium regione Dyptens(i sou fum) 152 e.n.

9 M. Miircev, Izvestia Vorno, 12 (1961), 15, 'nr, 14 : ... per fines civilat[is Mor]cianopoli­fano[tum re]gion[e] Gelegetic(a sou ensium) ; 152 e,n,

10 H. Buiukliev, l. Getov, Arheologia, Sofio, 6 (1964) 1, 29: per fines [civitatis Tra] ianensium regio[ne ... ; 152 e,n.

11 8. Gerov, Akten des VI, internationo/en Kongresses fUr griechische und foteinische Epigra'phik (= VI. Kongress), publk:at in serio Vestigia, 17, MLinchen (1973), 432-494; pentru strategiile elenistice, Idem, Klio, 52 (1970), 123-132.

12 Idem, Untersuchungen tiber die westthrakischen Lander in romischer Zeit, Annu­oire de l'Universite de Sofia, Faculte Philologique, 54, (1959/60), 3 Sofia (1961), 261 (109) ; 62, (1968), 2 Sofia ,(1969), 123 (5).

13 IGRRP, 1, 721, cu comentariul ~i dovezile suplimentore oduse de 8. Gerov. VI. Kongress, 493.

,. AEMO, 17 (1897), 88, nr. 12. Inscripti'a provine de 10 Sarighio1. Pentru toote localjta~ile rurcle ce vor fi mentionate in ocest 'articol vezi portee redactcta de Em, Popesou 10 fosciculul L 35 din Tabula Imperii Romani (Romu/a - Durostorum -TomisJ, BucU're~ti (1969), cu horta .respective.

15 Sc. Lamb~jno, Istros, 1 (1934) 1, 118: inscrip~ia a fost gasita in zidul de incinta tirziu de 10 Histda, unde opar foarte des inscriptii ·din seaolele 11-111 e.n, din teritoriu.

100 AL. SUCEVEANU

te.itoriu intre localita\ile rurale actuale Istria-sat 16, Sarighiol 17, Tariverdi 18,

Sacele 19 ~i Vodu 20 ceee ce or duee 10 concluzio co in aceea~i circurn ­scrip\ie trebuiesc integrate ~i satele Fintinele 21, Cogealac 22 ~i Nunta~i 23,

o rindioaFe ma'i ferma privind 0 eventural"'] posesi'Une (uma,la este con­tin'uta in ilnlscrip\ia de 10 Vadu Ulnde if avem atestat pe T. Ma,n;,us B.assia­nus, buleuta Histriae 24, lIn ceea ce prive~te calitatea juridica a lotului sau el ,nu putea ,fi, in oonco,danla cu eel 0 ,1 cetatii, decit un oger (publicus) stipendioriis dotus adsignatus 25. Fara a relua aici o\ioasa discu\ie privind jnexisten~a unui dominium provinciall26, este !hm'pede, au aNt mai muh GU cit este vO'fiba de 0 civitas stipendiaria, co re,s'Pectivul teritoriu "or.a~enesc" a fost fie confiscat ~i redat ceta\ii in possessio, fie pur ~i simplu lasat a.oeS'te'jlQ dow, ,pentru co-re eo €Ina obH g'cta J.a pilato unui stipendium 27, Ar fi deci vo"ba dupa expresia IU'i Firenti nus de un ager ... mensura compre-hensus. cuius modus universus civitet; est adsignatus ... tribufarium solum per universitoten popu/is est definitum 28, Nu moi co in practical aceasta

16 P('intre <lIte descoperirj vez.i inscriptiile publicate in AEMO, 11 (1887), 66, nr. 40 (= D. M. P;pp;d;, Contribu/ii, 397) ; 69, m. 42 (IGRRP, 1, 599) ; Cll, 3, 7525; C. Mo;s; !, BCMI, 4, (1911), 106 (= J. We;ss, JOAI, 14 (1911) Be;bl., 149-154). Pdma j; ultima inscniplie menyi'on-ote pot proveni de ,]a H ishi-a; in schimb 1nsor;iptio IGRRP, 1, 599, otesto doi ~YtuT.:;a;'t'ot ai unei Xhlf.t7J care poarta nume grece~ti ~i care, in aceste can­di~ii, pot fi cons'iderati virtuali posesori de pamint; adougom co inscriptio poarte imaginea cavalerului trac.

17 Vezi nota 14. 18 Pe lingo a lte ~mportante descoperiri arhelogice - core otestO 0 '(]~ezare rurolo

g reca-,jndigeno inca din 5ecolul VI i.e.n. - vezi Em. Popescu, op. cit., 71, care citeaza desooperirea, 'ined-ita, a unci if'l5criptii grece~ti.

19 Cll, 3, 14461; adauga relieful cavalerulu i troc mentionat de V. Parvan, M , JDAI, 30 (1915), 247.

20 AEMO, 6 (1882), 38, m. 79 ; 8 (1884), 23, nr. 62 (in ambele in sc, ~iptii apor personaje cu nume grece~ti dar ei p'or sa se fi indeletnkit in primu! caz dupa relief ­ct. G. Bordenache. Dacia, NS. 5 (1961). 210, fig, 29 - in '01 doi lea din insu~i continu­tul , insc·rip~iei cu odivitali moritimo-'comerc.iole); ClL, 3, 14449, inscriptie loco lizat6 10 Vadu de E-mili;a Dorut,;u Boj lo. SClV, 15 (1964) 1,133, nr. 8.

21 CIL 16, 145; postul6m totu~i 'inoludereo acestei o$ezori ru role in teritoriul propriu-lis 01 Histriei deoarece aici se aflc 'izvoa rele opeductului care alimenta ceta· tea in epoca romano; adaugo cele douo ,reliefuri ole cavalerului -trac publicate de I. Micu , Analele Dobrogei, 18 (1937), 46, nr. 20 ~ i C. Scorpan, Cava/erul Trac, Con­stanta. 1967, 68, nr. 34.

22 (.Il, 3, 7528 (Ael(ia) Dionysia) , Si eo 0 'ipoteti.cc posesoa're 0 unui lot. 23 Em. P,O'pesc-u, op. cit., 54. " Cll, 3, 14449. 2S J. Marquardt, Organisation de I'Empire Romain (= OERL (traducere franceza de

A, Weiss si P. L. lucas). Paris, 1 (1889), 131-133: Idem, Organisation financiere chez les Remains, (traducere fro ncezo de A. Vigie), Paris (lSSS), 229-231.

26 Stodiul problemei 10 Fr. De Martino, Costituzione, 775-797. 27 S. Acoo me, II domino romano in Grecio dalla guerra ocaica ad Augusto, Roma

(1946), 28-45 ; un exemplu 'interesant de redo're a te'ritoriului 0 avut lac in calu! Abderei pentru care veli G. Baka!a)(lis. Thro kika, 8 (1937), ,26 (non vidi); L. Robert, Etudes epi­graphiques et philo/ogiques, Paris (1938). 192, n. 3; Em. Condurachi. latomus, 20 (1970) 3, 581-594 sou partial in ce l 01 o ra~ului Pharos despre care vezi l. Robert. Hellenica 1 1/12 (1961), 50!>-541 j ; J. Bousquet, BCH, 85 (1961) 2, 589-600.

28 Frontinus, Grom. Vet., (ed. l:o:chmann) " 4.

CONTRIBUTII LA TIPO LOGIA JURIDICA A EXPLOATARlLOR AGRICOLE 101

masuraore per universitatem - tiopica d'UpO unii penlru ceta·\ille peregrine 29

- este ·inloouita ell 0 parcelare asemanatdcrlie centurio,tiei 30, a'!ji'Cl cum 0 aHrma dar Hyginus pent,u dife,ite prov.incili 'printre care ~i Asic 31. A" tfel l'otulrl:ui Bassrion1us trebulje sa fi fast precis inda.dl1ot ilntr-un aado"stru - pen­tru a fi s.upus censului 32 - o~a oum s-(]u pert:recut lu.orur,jle fa Thera sau Astypaloia 33 conform unor v6~ot {mEp T=t]C; xwpC(<; specifice fiecarei cetati 34

~i in care diversele categarii de possess ores vor Ii fast departajate dupa pa­turile sociale pe care Ie reprezentou 35. Co grec romonizat 80sslianus va Ii fast deci posesorul unui lot in calitate de XAWOUXO, care fara sa aiba individualitatea gromatica ~i juridica din punctul de vedere 01 legislaj,iei aficiale romane, nu va fi fast mai putin avut in evidenja de cetatea care era abligata sa achite in tatalitatea ei cuvenitul ,impozi!. Judecind dupa a analogie pe care ne-o ofero oro!jiul Tomis - ~i pe care 0 vom analiza mai jos 37 - Bassianus era obligat 10 plata unui stipendium sou tributum -distinctia intre cele doua categorii este, cum se ~tie anocronica ~i deci neesenjiala - ceea ce nu-I scutea insa de achitarea unor tributa levioro strict citadine, ambele insa incasate de ora~ul in care se 0110 respectivul lot agricol 38.

Trednd ocum 10 discuji·o despre ce<alolta zona a teritoriullui hist,ia'n -regia Histrioe - "ste probobH co eo sa fi lost otribuita door juridic Hi·s­tr.iei 39, in fapt eo fUnd conSiideJ'iart,o ager publicus 40. Judednd dup'a amJil1o -

29 M. Weber. Romische Agrageschichte in ihre Bedeutung lur des Staats - und Privatrecht (1891), 46.

30 F,r. Gre'lIe, Stipendium vel !ribulum. L'impasizione fondior;o nelle doUrine giuri­diche del /I e /II secolo, Nopoli (1963). 26 (n. 9) - 29, 43-48.

31 Hyginus, Gram. Vet., 1, 204-205 : Agrum orcilinum vecfigofem ad mensurom sic redigere debemus uf et recturis et quodam terminatione in perpetuum servetur. Multi huius modi ogrum more c%nico decimanis et kordinibus diviserunt, hoc est per centurias, sicut in Ponnonia ... Nom in Phrygia et toto Asia ex huiusmodi causis tam. frequenter disconvenit quam in Pannonia cu interpretareo lui Fr. De Martino, op. cit., 778.

32 H. Braunet, Historio , 6 (1957) 2, 192-214. 33 IG, 12, 3, nr. 180--182 (Astypoloia) ~i nr. 343- 349 (Ther-a). Editorul, Fr. Hiller von

Gaertringen, mal men~joneaza cadastre asemanatoare 10 lesbos, Tralres ~i Magnesia pe Meandru.

34 Formula reo opere in cunoscuta inscI'lip1ie de la Sandonski (fast $veti.Vroc) din onlioo Macedonia (Oz.; pe teritoriul Buigo riei ) a carei ultima edilie se gase~te 10 G. Mihal· lov, 1GB, 4, Sofia '(1966), 245-250, nr. 2263, r. 1-2 (158 e.n.).

35 Vezi distinctiile dintre proprietaril ~ht'cr;PXLZO( (= cetateni roman'i?L 1toA'i:'''t'cx. (= cetateni gred) $i Orestli din nu moi pu~in cunoscuta inscrip1ie din Orestiis (Macedo· nio) publicota de A. M. Woodward" JHS, 33, 1(1913), 337 sqq. (sec. II. e.n.) .

36 ~ermenul opore in doua ins'oriptii din Eucorpia (Frigia) d in secoleJe II-III e.n. publkote de V. M. C-o lder, IAnotolion Stud ies, 6 (1956), 49- 51.

37 Vezi mo,i jos, p. 108, nota 98. 38 Pentru diferenta intre stipendium $1 tributum vezi iucr.area lui Fr. G~elle citata

in nota 30, pentru tributa leviora Fr. De Martino, op. cit., 679, n. 54, iar pe11tru incasa · reo lor de catre cetate Ulpian, Dig., 50. 15, 42. De cens, 1, 3.

39 Siculus Flaccus, Grom. Vet., 1, 135: regiones." intra quorum fines singufarum coloniarum aut municipiorum ius dicendi coercend;que est libera potestas.

40 UtiM [pentru intelegereo dificultatilor ce Ie .ridica oceasta notiune este contro­versa dintre T, Fro·nk, JRS, 17 (1927), 141-161 $; M. Rostovtev, The Social and Economic History of the Hellenistic World, Oxford (1953 2), 814-816 ~i, de oc,elo~ i , The Social and Economic History of the Roman Empire (= SEHRE), Oxford (1971 2), 652, nr. 1.

102 AL. SUCEVEANU

giHe din Trado, ci1lote mo,i sU's, ooes~e regiones 'o'u fost 10 'rind",1 'I<>r oli­pi:te noilo:r ora,~'e, cee'O ce n€ face sa anedem co teritoriul junidic determi· nat 0,1 Hist,rj,ei prerQ,m:a ~ne nu va fi depa~it teliitoniul "or6~!enesc" pe care am j'ncercat sa-l del:irmitam m~a .i sus 41. j,n ceea ce p.rjve'~te mo.dalitate'o de admlini!stnol'e {l aOe'st,ei regio cQlns'jdero!m co "iipotezo dupa OOIl'e cei 10 arc(h)ontes or f.i de «(fs i!mHat cu acei 3e:xch'rpwTor. este justificata, adaugind in so co in alte zone ei S8 numesc praefecti iure dicundo 42.

P,rima oate-gonie de pormintu ni dhn OIOeOlsta regio pe dare intentionam so 0 anoil'i'zam r,idica u'nele diiicul,ta\i. Este vOlrba de trei posesiun'i de I'a Nistore~tj, Pla:nt~li:mo!n.ul de Sus ~j Mihaii VHe.azu 43 aile cOlror stcl'pi.ni au certe legaturi - o'dminisbrative Sau de famihie - au cetat,elO oopi1Ja 16 His­trilo. A'~IQ .cum '0 laf.ill1ma Hygin'u,s agri vectigaJes - cum indinam sa credem co se vor f.i denumH aice.ste pose 5 h.JJn i din moment ce ies di·n terHoriul pr.opri,u-zi,s - apo'rtin He populi Romani fie coJon;arum out municipiorum out civitotium aliquarum ~i cadastrul de la Arausio constituie 0 buna exem­p.ltifkare a 10 cestui teXit 44. In ma'Slura i1n oare terito'r ilul "oraselnesc" Via fi fost strict ulecuat posesorilor care f.ig'uICOou r,'n tni'bmi'le hi,striene' - oeen ce es.e probobi'l door nu sigur - este posibi:1 ca cebatea so Ii nvut dreptul so aren­deze eo d,in mOirae regio oinu:mliti a'1)tJ.ocr(o~ 't"67tO~45, in conditi1j foar'ce precise ~i care urmau sa fie inregistrate intr-un ~~~A(OV46.

Dar des'igur rnlu este exohus co respectivii poseso:r:i sa fi ar-Jut dej'O un lot in terito'r:iiUl ora'~'enesc ~i in a'oesoo condi1ii 'lotunHe liar din regio so fi lost oren dote de statu·1 romon ~i so se numeasaa ostiel ogr; vecti­gales populi Romani. Dupo cum ne 'informea,zo a.ceikl,~i HyginlUis modtalHrta ­tea de pllOta 10 vecfigal -ului era dif.erHa dupo pfiovinoi'i 47 oeea ce i'mp'Hco odato in plus necesitatea unu'i corp ~inanciar bine organizat a~o cum vor Ii lost deja aminti\i arc(h)ontes region is Histriae, Ei trebuie so Ii avut

41 0 trecer'e in revista a opiniilor pr.ilejuite de vechimea teritoriuiui his~r,i{]n 10

AI. Suceveanu, Pontica 5 (1972), 98, n. 43. 42 As-imilorea dintre archontes ~i 8EXcbtpWTm a fast formulata de Gr. Florescu,

SOY, 9 (1958) . 2, 342-348; pentru praefecti iure dicundo vezi B, Gerov. VI Kon­gress, 493 ~i, pentru di,stricte'!.e teritoriole carthagineze, C. Pa,inssot, CRAI (1962), 55-76; in fine pentru aEX&Tt" pW'ro ~ ceo mal 'recent(] contributie ['a Fr. Gnelle, Stipendium, 56-65.

43 Nistore?ti : CIL, 3, 12489 (l. Pompeius Volens fost arhonte, ogonanom - in rext edil - ?i preot 10 Histria : 157 e.n.). Pa'ntelimonul de Sus: V. Pa rven , Ulmetum , 1 (1912), 530, nr. 2 (Aelius l. .. , consiller histrian ;inscniptie provine probobil din tenitoniul histrian, de~i a fast gosito 10 Pantel:imonul de Sus = Ulmetum, localitate care focea in mod SigUT parte din teritoriul 'capidovens); Miha'i Viteazu: OL, 3, 14447; V. Pellvan, Histrio, 4 (1916), 633, nIT. 30; I. k Rus'su, SOY, 6 (1955) 1- 2, 75-86 (Mess-i:a Pudentilla - a carei rudenie cu un Messius din Histria a fast postulata de D. M . Pipp'idi , Studii Cla sice, 7, (1965), 304 - aHota intr-un cOllflict ,de hatamkie cu viccoi Buteridavenses ; 198-202 e.n . )~

44 Hyginus, Gram. Vet., 1, 116; pentru cadostrul de ,Ia Arausia vezi A. Piganiol , Gallio, Sup!. 16 (1962), 53--62 ~i Ch . Saumagne, Journal des Savants (1965), 73-116.

45 Termenul apare j,n 'insoriptia de 10 GazoTas (Macedonia) din 158/9 e.n. publi­cata de C1. Vatin, BOH, 86 (1962), 57 sqq ~i reluata de F. p.ap'azoglu, BCH, 87 (1963). 531 ;qq (r. 11),

46 Vezi inscriptia din Thisbe (Grec;a) publicata in Syll.3, 884 (r. 4) cu explicati.i le ~i sugesti'a de datore 00 lui M. Rostov!ev, SEHRE, 652 (no 101); indroznim OOi"e prea mult formul l·nd ipotezoca 'inscrJptia oten-iana IG, 22, 2776 = St. G. Miller, Hesperia, 41 (1972) 1, 50-95 'rep:rezinta taomai centra"[i.rorea acestor ~t~A[~?

47 Grom. Vet., 1, 204'-205 iar in general pentru stadiul prablelT,ei Fr. De Martino, citot in nota 26,

CONTRIBUTII LA TlPOLOG/A JURID/CA A EXPLOAT ARILOR AGRICOLE 103

in vedere nu numai posesiunile amintite ci - foarte probabil ~i ale ceto\enilor roman'i (cives Romani) menriona.li col'ectiv din diver~ii vici din regio (Secundinil, impreuna cu I:ai·j 48, Quintioni,$, ·jmpreuna cu basSlii 49 sou Rim:niou de Jos SO), in masura in care in aeeiste cazuri ,n'U esrte yorba totu~i de ogri adsignat; viritim, sou cei izolati din vicus Celeris 51,

In schimb este sigur co astfel de paminturii vor ~i OiVut veteraln-ii de 10 Sino~ 52 sou Rimnicu de Jos 53 co ~i cei izolali de 10 Oosilmcea 54 ~au Fin­tilnele 55, Remardnd doar co adsign6rile coleetive de 1'0 Si'noe ~i Rimnicu de Jos 56 sint 0 do"a'do in plus co ,in regia ,reolul dominium era al popo­rulu-i .roman, rnai exact 0.1 imparatului - ceea ce confirma statubul infe­rior 01 Histriei lala de vecinele ei de la sud, o~a cum yom vedea indato - socotim co imUrnit'ortea vetefiolnilor din aceste sate eJ10 inca a:Siig.unata prin texte de lege care datau d.in vremea lui Augustus 57,

I,n strinsa lega,tura cu ,a 'cest a·spect or trebui disautata aoici ~i problema annonae mil/foris, contr·ibutie suplimentara in natura institutionalizato sub Septimi'us Severus 58. AH,rmam aoec;sta in mas'urlc j,n care Histria figureaza

48 V. PClfvan, Dada, 2, (1925), 241, nr. 41 (198-211 e.n.); Sc. Lambrina, Melan­ges ... Marouzeau, Poris (1948), 322, nT. 9 (202 e.n.) j Ibidem, 323, nr. 10 (220 e.n.); V. Pervon, Histria, 7 (1923), 96, ,nr. 61 (237 e.n.); Idem. Dodo, 2 (1925), 246, n'f'. 43 (238 e.n.). Sc. L'ambr:ino REL, 11 (1933) 2, 457-463 (246 e.n.). Satul Secundini nu . este locolizat. Unuldin cei doi magistri poarta uneori un nume tracie.

49 V. POlVan, Histria, 4, 617, nr. 24 (139-161 e.n.); Idem, Histria, 7, 55, nr. 46 (149 e.n,) ; 62, nr. 49 (169 em.) ; 67, nr. 50 (175 e,n.) ; 71, nr, 51 (176 e,n.) ; 74, nr, 52 (177 em.). Unul din cei dol magistri poo-rta de .regula un nume trocic. Vious Quintionis a fost loooliz'at I-a Sinoe. Adouga olti membr.i o i ocestui vicus mention'at'i izolat 1'0 V. par~ van, Dada, 2, (1925), 214, nr, 18 (144 e.n.) ; D, T'udor, SCS, IOji, 2 (1951) 1-2, 501, nr. 2 (167 ,e.n.) ; 499, nr. 1 (218-222). P'entru bessi vezi Em. Zoh, AI. Suceveonu, SO V, 22, (1971) 4, 567-578,

50 Cll, 3, 14442, locolizota 10 Rimnicu de Jos de Emilia Doru~iu Bolla. SCIV, 15 (1964) 1,131, nr. 1 (139-160 e.n,).

51 Cll, 3, 7526 ; V. PeIVOn, Histria, 7, 78, nr. 53 (177 e.n.) ; D . Tudo:r, Moteriale, 2 (1956). 594, nr. 71. Wcus Cele r.is este looalizat probobil 10 Vadu, aflat 10 limito dintre tef1itoriul -propr;iu-zls ~i regia (vez-i mol sus naro 24).

52 Vezi .inscr:rpti-ile mentio'note in nota 49 unde alaturi de cives Romani opor vete-rani ~i ell, 3. 7524.

53 Vezi nota 50 {veterani mentianati o,laturi de cives Romani}. " V. H, Baumann, SCIV, 22 (1971) 4, 597, nr, 4. 55 Cll, 16, 145: ~i acest sot, 00 ~ i Vadu, trebuie sa se fi oflat !o lim ite di ntre

ter:ltoriuJ propriu ~i regio (vezi nota 21). Deoltfel in sapaturi'le pe core Ie efectuam aid din 1973 am identificot pina in prezent trei nuclee de o~ezari .rurole romane (sec. II-IV e.n.).

S6 Observatio a fast efectuata inca de R. VUlpe, Histoire ancienne de 10 Dobroudja, Bucurej ti (1938). 182,

51 BGU. 2, 628. 19 (Augustus) ; P. F. Girord, Textes de droit romain, Paris (1923 S) , 191 , nL 6 (88/89 e.~. ) ; Ib;dem, 194, nr. 7 (119 e.n.) : BGU, 1, 190 (170 e,",) ; Hyginus, Grom. Vet. 116; Sic,ulus Flaccus, ibidem, 156, 9. Dintre outori-i moderni vez.i G. Forni, 11 reclutomento delle legioni do Augusto a Diocfeziono, Milono-Romo (1953), 48-50; H. D'Escuroe Doisy, Hommage a Albert Gren ier. Bruxelles (1962), 571-583; G. Alf6ldy, Historio , 13 (1964) 2. 167- 179; R. Thouvenot. Melanges. .. Piganio/, 2, Paris (1966) , p. 843-848.

58 D. von Berchem, Memoires de 110 Societe nationale des Antiqua ires de France, 80 (1937), 117-201; A. M6csy, Studien zu den Militi'irgrenzen Roms (Vortroge des 6. i'nternatio'O'olen limes-kong"r:esses 'in Suddeutschlond), Koln -Gr:az (1967), 211-214. Obiec­t ii 10 genero l izareo oeestui impozit, 10 A. Nicoletti, liobeo, 15 (1969), 177-187.

104 AL. SUCEVEANU

in Itinerarium Antanini - laarte prababil la angane a lista a b iraurilor de peroepere a acestui 'impazit 59 - ~i co, pe de a,lta palrte, in con f lictul de hotarnide dintl:ire Mes'si:a P.u.tendiHIa ~i v,ioani Butenid-avens,es i'ntervine, 10 ardinul guvematorullui provinaiei, prelectul f lotei dunanene M. Vindim Veri,anus 60 . N -'am desprilnde bceosta ilnte.rven\ie - cOire ar Ii putut Ii efec­tuata ~i de alta autonitate 61 - de procesul general de mil·itariZlare al Impe­riu'lui, proces ca re in oaz.ul coastei vest-pontice se va conoJ'letiz{J jin cree· rea unui s:ist,em ulnHar de Q'pCHOire a ace'steia 62,

Dlo-co 10 tipUirile. de proprietati pe core I·e-,am disoutat pine. aoum -~i oare Q'U apolrtinut Q lieoill or. <fomanilor civilti SQ:U mi,lita-ri - mo,j adaugam hotarele unui templu de 10 .}eremet 63 realizam co ne-a ra mas ultima ~i poate ceo mai ,importo1nta categolii-e a pOlrtidpanti·lor 10 procesul agricol ~i ·anume indigenii.

Diln pacate s·ing.ura mentiUlne a acestora pare a f.i eontinuta in deja amintita fOinmuiKJTe de vi!oo.n:i Bute:riid-ovenses ,;;i, lin .ma.s'Uria ~ n caire vicus-ul poate reprezenta ~i 0 fe>nma de C1b~te teritorilall'a, lipotew nu este dee~du5 64. Dar chio:r \ii fora o.ceasta men\iune, ilnd·igen.ii trebuie so f i exi,stat atit CD

poseso:r·j de pami·nt cit ~i c'a milna de lucw pe posesiunile greeo-lro:mOinilo.r. PlE!ntru prima lipomza ovem in vedere eercetawile reee:nte de pe intreg

cuprin$lul Imperhillu:i Roman oore pun tot moi des in evidenta existenta Ll'nor formati·ulni ,i:ndi-g·ene care, chi·alr daeD i1ntegrate unor teritof1ii ora~e­ne~ti, nu-·;;i vor fi pierdut o.rgalniZlO,rea ancestrala 65. Alta este des·jgur pro­blema de'ilnir·ii staluilui lor juridic ~i in funejie de ocesla a tipu l,ui de pose ­siune agrara la cb're vor ~i ov.ut drept·ul. Chi'Of doca opi.nia potriv,it ca re.ia

59 D. van Berchem, op. cit., 166-181. 60 Vezi noto 43; adauga AI. Sucev.eanu, Peuc€, 2 (1971), 155-166. 61 In general se c-onsidera co aceste delimitari de teren emu opera agr.imensoFilor

militari. Vezi in so exemple de asemenea hotornidi efectuate de functionari divili : H. Des­sou. ILS. 2. 1 , 5947 a (Haddan) ; 5951 (69 em.) ; 5946 (136 em.) ; 5958 a, b (104/105 e.n.); 5959 (Troian) : 5960 (Hadruan) ; 5963 (Hadrian) : 5965 (Severus Alexander); 5968, 5982 (Vesposion) ; IG, 9, 1, 61 (118 e.n.) ; ell, 3, 856; IGRRP, 1, 709 {Antaninus Pius) ; E. Do­blhafer. JOAI, 45 (1960) Houptblott, 39- 44; ,Po A. Moe Kay, Hespeiia, 34 (1965), 3. 248-253; P. Ducrey, BCH, 93 (1969) 2,841 - 852 ; Rudorff, Grom. Vet., 2, 322 teo-reti zeazo aceosta .realitate oratind co meseria de agrimensor este Q meserie de s'ine statotoore, core nu poate fi confundota cu aceea, asemanatoare, (] 'lInui militar sau jurist.

62 AI. Suceveonu, RRH, 13 (197-4), 2, 217- 230; adCiugom co hotarnicia histriana (vez; nota 1) este recopi'otO lin v~emea Severilor, peate 'Pentru a corespunde astfel noi'lor reolit61 i.

63 v. Parvan, Oescoperiri ncuo in Scythia Minor, Bucu1"'e~ti (1913), 532-'538: opo~ KlXc:l"Lo:.v.:;)v xo:.t a7t·I)AouXO: ~i 8pm KlXcr~<X.vwv 01t1:P,Ot)XW\I Adaugo ipoteticul sanctuar de 10 Gura Dobrogei ,(0. S. Njcolaescu-Pl op~o r, M o teliiole, 15, (1959), 20.) Pentru comporatie vez; E. Vanderpool. Hesperia, 35 (19M) 3, 274- 275.

64 Pent-rou v.iconi Buteridavenses vez·j Imoi 'sus 'nota 43; in general pent~u no1iu'neo de vicus, ISiidorus, Orig ., 15, 2, 11-12 cu comentar.iile lui J. Marquardt, OER, 8--10; A. W. van Buren, Real Encyclopiidie der klassischen Altertumswissenschoft, 16 (1958) 2, 2090- 2094.

65 M. RostoV1ev. SEHRE. 206, 310. 349, 419, 523, 525-526, 648 (n. 94), 692 (n. 104) ; A. Mocsy, Die Bevdlkerung von Pannonien bis zu den Markomanenkriegen, Budapest (1956), 105-115; E. M. Staerman, KHo, 38 .(1960), 207-224; W. Seston-M. Euzennat, GRAI (1961), 317-324; I. S. Sventdcko io, VOl (1961) 3, 50-64; G. Alfoldy, KHo, 41 (1963), 187- 195; 1. Goge, Les classes sociaJes dans I'Empire Romain, Paris (1964), 178-182; Fr. DE Martino, Costituzione, 671-673, 692-694; ·E. S. Golub!ovo, VDI (1967) 3, 44.

CONTRIBUTII LA TlPOLOGIA JURIDICA A EXPLOATARILOR AGRICOLE 105

ei ar fi fast peregrini este destul de rospindito in zilele noastre 66. socotim co mai vech~ lor detin;"e 00 dediticii este prelerahillo. n-or fi decit pentru co astlel ii putem d<>partaja de loeuitorii ora~elor gr<>ce~ti ca're erau de fapt ad&vara\ii peregrini 67. Sunsele anhoe facaceasto deosebire ~i este greu de crezut co str,uctura sadole a Imperiului Romain, in oa:re concep­tul de ora~ '0 jucat un 'rol atit de ,impollto.nl. va fi p.utut so con\inal a con­fuzie atit de flagra-nta intre cetatenii u.nui ora~ gfeoesc ~i moree masa a ind igenilor ase",i\i 68, AcestoJa din urma Ii se alpllica credem defitni\la co au luptat impotrivo poporului [roman ~i au ,fest invi ln~i, motiv pentru care accesul 10 cetatenia romano Ie era pentru totdeauna interns 69, Se uita odesea - in special de catre sustinatorii ideii co indigenii dobrogeni vor fi fast peregrini 70 - faptul Co Dio Cassius relateaza amplu luptele pro­consulului Macedoniei. M, licinius Crassus. din 29/28 i.e.n, cu regi~orii locali Dapyx sou Zyraxes 7', Descenden\ii aceslora. condu~i de principes loco Ii. vor fi continuat so tra'iasca in oomunita\ile lor ancestralle adtribulae ~i pentru 01 caror ager ex hostibus caplus VOJ Ii platit un impozil co pen­tru arice possesio in ager publicus 72,

66 A. N. Sherwin· White, JRS, 63 (1973), 86-98 uncle outorul f$i mentine - ~i este singuro caUtote pe cme i-o putem </"ecunoa~te - pozitio formulate. in 1939 in lucroreo The Roman Citizenship, Oxford, 216--227. Ve~i ~i diversele pozitii ~n a-ceasto oricum spi­noasa chestiune trecuta in 'revisto de Fil'. De Martino, op. cit., 700, n. 28.

67 Impotrivo ldentificarii peregrini-dediticii vezi ~i (lutorizata pare-re a lui C. Sasse, Die Constitutio Antoniniana, Wlesbaden (1958), 70, ceea ce ne .foce so .revenim 10 po­rerea mai veche a lui Th. Mommsen reluate rind pe rind de M. Rostovtev, SEHR,E, 418-420, 719-720 (n. 38) ; D. Mag'ie . Asia Minar. 1556 (n. 48) I. I. Russu. SCIV. 6 (1955) 1-2, 75-86; Em Condufochi, Daei'o" NS, 2, (1958), 291-292; Ch. Soumogne. Revue historlque de droit fron<;ais et etronger. 40 (1962) 2, 148, dupa core populotii1e fLrrole. neu rbane, o r fi fost c.onsiderate in ansamblu dediticioe.

68 Este odevarot ce lulianus, princeps gentium Zegrensium prime~te in ~nscriptio de I-a Bonoso, civitas Romano (d. W. Seston - M. Euzennot. 1oc. cit.) do" este oare de crezut co to!i membrH tribului ,respect·iv p uteau so 0 fi 'Primit? Galus. 1, 26 (vezi textut in noto ur.metoare), este foarte 0101' in acecsta privi'n1e ~i numoi 0 rnterpreto're ne­dialectice. or puteo nesocoti corocterul de clas6 01 legislotiei Iromane in core distinct io lntre honestiores ~ i humiliores incepe so devino un criter:iu esential.

69 Goius, 1, 14: Vocantur autem peregrini dediticii hi qui quondam adversus po­pulum. Romanum armis susceptis pugnaverunt, deinde vicfi se dediderunt; 1. 26: Pes­sima itoque libertos eorum est qui dediticiorum numero sunt; nec ulla lege aut senotus­consu/to aut constitulione principali aditus iIIis ad civitatem Romanam datur. Daca in primu1 caz quondam ... pugnaverunt poate avec ~i un sens ~terativ - ceeo ce I-or scuti pe Sherwin White so ofirme co dediticius este 0 "posare roro" (JRS, 63 (1973), 97 n. 65) in institutele lui Go.ius, notiunea existlnd ~i in vremeo lui Ammianus Morcellinus, 20, 8, 13 eo nefiind desHintota decit in vremeo lui Justini an (Inst., 1. 5, 3; et dediticios quidem per constitutionem 'expufimus) - 01 d olleo text citot din Goius ne-or do poate dreptu\ - impotrivo pcrerii ooeluia~i Sherwin-White - sa sus!inem co in textul Gons,ti­tutiei Antoniniene elouza Bnola xwplt;: 1"(;)\1 r8e:8J£~'t' x(wv se reterc 10 8(8w!L~ .. ' ('t'1)v) 1t[o).,~'t'l~(<<v 'P<t)~«L<t)\I ~ i nu 10 [flJc\IO\I't'Ot;: chior dace inscfiiptia de 10 Banosa con~ine 0 elauza (salvo iure genUs) ce pore a putea fi os imilato cu ffLItvoVTO<; din Constitu~ie. in ocest ultim caz urmeaza preoizarea cu dediticii care nu mai este men!ioneta in ~nscriptio de 10 Bonase.

10 D. M. Pippidi, VI Kongress, 99-11 4. 71 Coss-ius Dio, 51. 23. 2-26, 6. 12 U. loffi, Adtributio et Contributio. Problemi del sistema politico-administrativo

della stoto Romano, Pise (1966), 73-98.

106 AL. SUCEVEANU

Dar desigur indigenii vor fi fost folosi\i deopotriva ca mina de luoru pe 'posesiunile greco-romo·nilar -?i - in absente celei mai vogi olu.z:ii 10 fo­losi,rea miinii de luoru servile caire, i n eceste cOlndi~ii, nu eSite de admis dedt in po:ses:iu n'ile veteronilor 73 - s'Ocotilm co uvilliz,Olrea lor in si t uatia de semidependenla t rebuie so fi fost precumpanitoa,re, Avem p" de 0 parte in vedere tradilia g,reOOO6Ca a utilizari'i larani,lor semidependenli 74, pe de ,alta parte canstatarea co un astfel de sistem, larg raspindit in Asia Mica, raspundea IUln'ui mad de produc\ie oa,re este daalr pm\ial contemporan cu <cel siOlov:ogist ~i pe car e aI,asian marxismului I-Iolu denu'mit a,slj:ati'c 75. etito­rii vechii colon iii mi;le·siene vor f.j gasit a~"Odar in Dobroge:a 0 mo!So indi­'gena ce prezentau am:rlogii cu oeo d,iin hinterl'aondul Miletul'ui ~i n-o'r fi exolu'5 co exper.ien~a I'o,r ,so ,fi iCo.ntribuit 110 0 institutionaHZlore a a 'cestu; .sistem a5tfel inoit e.l sa se ni tpenpetuot p.ina in epaCtJ romand 76,

Cum s-a observat, diversele tipuri de proprietali analizate pina .acum nu ne-au oferit indicati,i speciale cu privire 10 intinderea aces­toro, ceoo ce a fa out sa Iprevaleze opin'i!O co Dobrogea n-a cuno:scut decit propnietate'a mi'ca ~i mijlo'cie n, Afi,rmalie in gen,erail va'ilabila, daca n-iam ovea in vedere indiloo~i ,i 'le din chiar tenitoniUlI h'ilstrian ca 10 Nistore~ti apare .m maiorarius (~ mom arenda~) 78, ca pentnu defini,nea hotarelor Messie; PudentiHa ilntervilne pre~ectul f,lotei dunarene 79 ~i ca in fine I~ Vadu este mention at un mare everget rural 80 Este oare exclusa utiliza rea muneli co­'Ionilor pe aceste posesiuni ? Personal credem ca nu, din moment ce tot

73 Vez,j onalogHle din teritori'ul tomitan, mal JOs noto 114. fn general pentru sloba ,dezvolta,re a ·sdavajului in ·unele provine,ii ale lmperiulu'i Roman - p~intl'1e care ~i cele dunorene - vezi W. L Westermann, The Slave Systems of Greek and Raman Antiquity, Philadelphia, (1955), 127: ·A. Mocsy, AAASH, 4 (1956) 1-4, 221-250: Slavery in Classi­·ca/ Antiquity. Views and Controversies, Cambridge (1960), 53-7·2 (M. I. Finley), 191-203 (E. A. Thompson) : M. I. Finley, Klio 40 (1962), 51 - 59; V. Velkov, Acta Antiquo Philippo­politano, Studio Historica, Sof,ia (1963), 33-34.

74 D. M. PipP'idi, Contribufii, 122-160, cu explica~ia - nesatisf(u:otoore - co acest sistem a fost folosit ~n Jipso unui oparat de constringere neoesar ,in cowl sclavilor. Histrio de pilda, posed a un corp militor sufident (ibidem. 93-106) ceea ce justifica cr.iticile lui t Stoian, Tomitana. Contributii epigralice 10 istoria cetitfii Tomis, Bucure~ti (1962), 218-235 I-a adresa punctul·ui de vedere 01 lui D. M. P,i'ppidi.

75 K. Marx, Grundrisse der Kritik der pofifischen Okonomie, BeTH", (1953). 10; 'F. Tokei, Az "Azlia; termelesi Mod" kerdesehez, Budapest (1965; mie jnaccesibi l) ; P. Bri­ant, Actes du cofloque sur /'escfavage, Paris (1973),93-133.

76 Pentru situa1ia de pe teritoriul vech'ii Romanii veli M. Constantinescu, Probleme '9conomice, Noiemhr,ie (1972), 1-20 (0 extrosului) ~i H. Daicoviciu, Dacia de fa Bure­bisto 10 Decebol, Oluj (1972), 79-91, In teritoriul hi 's~rian mentiuni despre trod sau ma­nifestor; artistice ole acestoro se intilnesc 10 Istria sat (nota 16), Toriverdi (18). Socele (19), Fintj"nele (21), vic us Secund.ini (48) $i Quintionis (49). Daco 10 Istria sot monumentul <cavalerului trec e ridicot ul"th fLa:y~anci"7J1.; .lor in vici Quintionis ~i Secundini numele trace sint purtote uneori chior de magistri (ca re, in oceste conditii. pot ~i bessi respectiv,i 100, in celelalte situalii nu este excluso 'ipotezo uti1.izOJ1ii lor co mi ne de lucru semi-dependente. '

71 V. Parvan, Histria, 7, 96, m. 91 ; R. Vulpe, SClV, 4 (1953) 3-4, 736 : R. F.lorescu, SClV, 8 (1957) 1- 4, 159; I. Stoion, op. cit., 232; Em. Condu rochi , Istorio Romdniei, 1 (1960), 507-508,

78 Ol, 3. 12489; pentru termenul de maiorarius vezi CIL 9. 1095. 79 ClL, 3, 14447 ; I. I. Russu, SClV, 6 (1955) 1- 2, 75-86, 80 Cll, 3, 7526,

CONTRIBUTII LA TlPOLOG/A JURIDICA A EXPLOAT ARILOR AGRICOLE 107

teritoriull hi·strian ne olera foarte prababil dova'da exi·steillei ulnui saltus 81.

Este vmba despre ounosauta plingere a laranlilor 82 diln a~'a n.um ita Horo Dagei 83 oi co rei x(J)!L~'t',u., XIXt"OI,.XOUTEC;;. aondu,~i de ,un fJ."ylO'-rplX't'Oc;; se piing guvernatarului in anii 158/159-160 e.n. - a~a cum a lacusera in 138/9 e.n . locuitorii unui laikos pyrgos 84 - ca nu mai pot suporta diversele

<X'"1yccpdocL ~i AEvrouPY[1Z1. 85, Pino aici nimic excep,ional, respectivQ plingere putind f i interpretata co un simplu protest din partee unei oarecare x~fJ.·f)86. Dar amenintarea cu fuga de pe ~]aarele satului lor - una dintre primele &v<XX",p~GEL' pe care Ie cunoa~tem 87 - nu credem ca poate Ii altlel interpretata dedt ca un protest tipic din partea unor calani ~i in aceste condilli termenii de '''"fl'l ~i f'<xy[a,p<x,o, trebuiesc ~i pot Ii readapta\i realitalilor unui soltus 88.

* Atunci cind onolizam situalia ora~ului TOMIS este de avut in vedere in pri mul rind 0 inscriptie p rin care Hadrian este onorat cu titlu de 'EAEU&t· PLO,89, epitet core ne arata ca din ocest moment cetateo - indiferent de

81 Pornind de 10 eX'istento termenului de regio, U. Kohrstedt. Beitriige zur Geschichte des thrakischen Chersonessos, Baden-Boden (1954), 61, n. 206 (intemeiot pe autoritoteo un ui O. Hirschhfeld, Die kairserlichen Verwaftungsbesamten bis auf DiocleUan, Berllin (1905 2). 55. 125-126 sou D. Magie. Asia Minor, 1426, 1428) sustine co ~i 10 Histria in aceasta regia trebuie so fi ex~stot un saltus imperial.

82 I. Stoian. Dacia. N.S. 3 (1959). 369-390. 83 Idem. selv. 2 (1951) 2. 137 sqq cons idero co toponimul derivo de 10 tr.ihul dade

nord-d a nubi'on mentionat de Tabula Peutingeriana, 8. 84 Daco toponimur provine intr-adevar de 10 10'i (R. Vulpe, servo 5, (1953) 3- 4,

733--741) - popula~ie 'sud-tradco - vezi atestarile acestora din vi eus Seeundini (mai sus. noto 48) ~ i vic us liurris Muco ... (mai ios. nota 106). p.entru pyrgoi vezi Y. BeqLiignon. Revue Archeologique, 28 (1928), 18S--208: D. W. S. Hunt, JHS, 67 (1947) , 68-75: Se. lambnino. Melanges.. . Marouzeau, 342- 344; J. ~i l. Robert. BE, R!:'G. 62 (1949). 127 ; Hr. Buiukliev, L. Getov. Arheologia Sofia. 6 (1964) 1.29 (eu bibliografie).

85 W. H. C. F,rend. JRS 46 (1956). 46-56 unde ealanii de pe un saltus se piing -de asemenea de obuzuri privind intretinerea a eeeo ce se numea cursus publicus (d. E. J. Holmberg. Zur Geschichte des cursus publicus, Upsala. 1933) . Contributi,j recente privind problema colonatului in general: J. Kolenda. REA. 65 (1963) 1- 2. 80-103: W. Held, Dos Alte,tum, 11 (1964) 4, 22:>--233: R. Gunthe" Klio, 4:>--45 (1965), 249-260 : Fr. De Martino. Costituzione. 791-795.

86 P.entru pl j'ngerj in general. nu obl igotodu din portee colonilor. vezi G. Mihailov. 1GB. 4. 198-2,29, nr. 2236. unde 0 serie de petit ii sint odresate di'rect g'uver,notorilor.

87 Inscrip~ii mentionind amenin10ri cu fuga &."a:X(uLf,ae~) : Gasr Mezuar. Afnica. 181 e.n. (CiL. 8, 14428); Aga bei. Lydia. 198- 211 e.n. (J. Keil. A von Premerst~n. Denkschr. Wiener Akod .• 57 (1914). 55) : Aragua, Phrygia. 244-249, e.n. (OGIS. 519 = M. Rostovtev, SEHRE, 741. n. 26). Singura unitate unde nu este v~rba in mod cert de coloni ~ste ScoptopOf'O' (G. Mihoilov. lac. cit.. 238-244 e.n.) ~ i ·unde se amenin10 totu~i 'Cu parasirea Ilooului. Pine 1o '0 reve'Oiasup~o subiectu lui - co~e ni 'se pore exbrem d e interesant - sugeram co Scoptopara - poate 10 origine un emporion (d. P,izu's. G. Mi ­hoilov, 1GB. 3. 2,1689) - va fi ovut ocelo~i regim cu diversele castella din Africa (Po A. Fe­vrier. Melanges ... Piganio/, 1. Paris, (1966). 217-228). a~o cum a inteles-o moi demult M. Rostovtev. op. cit., 426-427 ~i unde ,relatiile de colonat sint dar atestote.

88 Pentru X~IJ.XL pe saftus ,jmperiale, vezi E. KornefT\onn. RE. 4. Suppl. (1924). '246 ~i Swoboda, ibidem. 967- 9696 liar pentru magister, inscriptio de 10 Henr.ich Mettich. P. F. Girard. Dr, Rom., 875, nr. 1.

89 AEMO. 19 (1896). 97. n,r. 45 :::;: IGRRP, 1. 607; pentru volooreo titlului de E)"eu&i pL~ vezi W. Weber. Untersuchungen zur Geschichte des Kaisers Hadrion us. Le;pzig (1907), 69-70 1i L. Rob.rt, CRAI (1969), 49-51.

108 AL. SUCEVEANU

Iluctua\ii le de statut junidic de plna atunci - a devenit sou redevenit libere 90, situa\ie dealtminteri logice dace ne gindim ce 10 scurte vreme eo i~i va aS1Uima olidal titltUl de Metropole a Pontullui Sting 91, preeminen\e ce se v.a materializ:e mai ti.rz·iu in desemnoreo ei 00 noua oopitoJa a provin­ciei Scythi'a Milnoi, oreate de Diocletian 92,

I,n liipsa o nicer,ui document epigrafic din secolele II-III e"n, pnivind situotia juridica a terito,riului tomita,n - despre care ~ti.m in-s6 co era deja con'stituoit din periO'o'da elenistk6 93 - nu ne famine dedt 56 pos1luilam co - a~a cum era cazul pentru ariee civitas Jibera et immunis - cetatea to ­mit,anilor va ~.i Qvut drept.uni depHne asupl10 propniului ej terHo ri,u, loturi,le acestuia l iind sou agri privati ex jure peregrino - apar\inind deci de drept diver~ilor possessores de origine tomitana - sou agri vect;go/es civitatis 94,

lnai,nte inse de a in'cerca se delimitam a'ceste doua ti'puri de propr,ieta\i s·e cuvi;ne 56 otragem o,tentia co teritoriul oro;~ului nu pOlfe a fi Qunosout, co 10 Histri<J, impa1rtirea intre teri;tor,iu p·ropfli.u,-z-is ~i regie - I'uoflu filresc din mom,ent ce ten~tor.iul opo'f,\:ineo integra',1 cetavil - co nu ovem nioi un indiciu elar de impar\ire a teritariulUli in phy/ai 95 ~i co in line nu cunoa~­tem pino in prezent nici 0 %Wp:ry96, Toate aceste constatari, pe care Ie vom ,relua dealltmrnterri ,i.n conci.uzili, plede-oza pentru a orgtcrniZiolfe mal omo­gena '0 terirtoniului tomitan, fora remiiniscente din perlo'ada g.reaca, urm~re poote 0 unei 'romo'n'izc'ri mrai o'ccentuole ~ i ol1icum integl'iole a acestuio .

Revenind acum 10 categoria acelor ogri privati ex jure peregrino este sigur co deosebirea de lond 10\0 de agri s!ipendariis adsignati de 10 His­tria nu trebuie so Ii lost prea mare, Ele apar\ineau de asemenea unor XAllPOUX0t. ~om\itani, caire .nu OVOOIU O5fulPro 10'r dec·it possessio, erou otent j·nireg.istrote intr-,uin oado.stl1u pentru a fi supuse cens·ului - desigur in func­tie de si,turoti'o sod'ala ,0 poses-oflilar - dar ceo mal im port'onto s:i,m,ilitudine au S'ibua\i" de l!a Hi,s"ri'a este co ele trebuiau so lie s,upuse 10 plata unui tribut. Deoarece nu avem nici 0 dovada co cetatea va Ii posed at ius Ita­licum - singurul care asigura reala imunitate 97 - ~i judecind dupa lap­tul co omnez,j,le pentru ipoteticele viola;r·j de mormilnte trebuiKlu achitate

90 Por.nind de 110 iI.scr.ipVa me-nFonoto in 'flot-a prec,edento ;;i ~inind oont de nume· roasele dovezi de lucre a liberto~ii diferitelor ceto~i de cotre Vesposion (Suet., Vesp" 8 4; Philostrot, Vi to Apoll. 5, 41 ; Pous, Graeciae descr" 7, 17, 3--4; Aur, Viet., Epit., 9 ; Eutrop., 7, 9; Euseb, - Hieronym, Chron. (ed. Helm), 188, 5-8). AI. Sueeveonu, Pon· tico, B (1975), 115-124 susFne co oro~ul i(] traversat 0 per,joado - 1ntre Vesposion ~ i primii ani de domnie oj lui Hadrian - dnd a fost stipendioria.

91 Primo inse'rip~ie unde se mentioneoz6 'orest titlu este orepublicoto de I. Sto ion, Tomitana, 103, nr. 3, lor pe monede el opere tot de 10 Antoninus Pius (K, Regl ing, Die antiken Miinzen von Docien und Moesien, 2, Berlin (1910), nr. 2607).

92 r. Ba~nee, DID, 2, Buoure~ti (1968), 370, 93 Memnon, k 13 (21) ,(= Fr. Gr. Hist., 3, B, 347-348) din jurul lonului 260 i.e:n.

odougo Ovid. Ep" 3, 1, 5 ; 3, B, 2, 94 V:ezi moi sus 110 Histria, n. 24-31. 95 Singu nul !llonument tomiton core men\io'neoza ,un trib oitodin (Aigikoreis) ~i

care a fost gosit dupo V. Parvon, Dooio, 1, (1924), 275 in teritoriu, este republicot de I. Stoion, op, cit., 60, nr, 3-

96 p.e'ntr-u vici tomiton,i, vezi moi jos, notele 106-109, 97 Pentru imunitoreo ~ealo os,igur-oto de Ius ltaJicum vezl Fr, De Martino, Costitu·

zione, 676-688.

CONTRIBUTII LA TIFCLOGIA JURIDICA A EXFLOATAR,LOR AGRICOLE 109

deapatrivii fi.cu,l,u!i imper.i'al ~i ca:sei dta:d·ilne 98 - di.feren~ int re aoeste doua amenzi este de l",eguJa iln f-ovoarea fiscului - este plaullibil 00 pos'esorii to­mitani so fi achilat atit tributum sa/i - oiitre ,fi,sc - oit ~i tributa leviara catre cetate.

Prin tre ace~ti XA1)pOU)(O' am retine pe ,ipatetioi'i lomitani din vicus C/e­mentianensis 99, vicus Sc .. . ia '00, de 10 Cu mpiina '01, Teki rgh iol 102, Volul lui Tra,ian '03, Urluchioi '04, Pa~as '~i Schitu 105.

Mai delicatii dedt 10 Histria Se oratii a N alribuirea celeil'alte cate­garii importante de paminturi ~i anume ogri vectigales civitatis. in masura in care dintre tomitolnii mentionati mal sus IfliU vo.r fi fost unoilj aa're sa posede astfel de ogoare, e5te po.ibil co, spre deosebire de H istr,a, cetii-1enij romani (civil i), mentio,n!ati fie in colectiv 00 1:0 vicU's liunni's MUdQ ... 106

fie individual co in vicus Clementianen's'is 107, vious Sc ... io 108, vicus Narci­ssiani '09, Cum-pana 110 ~i Pamta Alba 111 so fi poseda! agri vectiga/es ci­vitatis, doce n'U cumva Uln'iii dtintre ei - 0'0 de pi,ld6 cei mention'a~i j,n co'Jec­tiv de 10 Turris Muca .. , - vor fi avut agri viritim adsignati, co ~i eventual, cei din teritoriul histrj·an.

Afirma~kl ,or putea so surprindii, din moment ce ne afiii,m in te,ito­riu:l ,unui or:a~ liber sa dispuna in propriul sou te'pitoriu , dace {l-or ex,ista o serie de po~esiuni 'Ole unor vetef'lOn'i pe oare ou greu le-ar putelO deHni altfel dedt agri viritim adsignati "2. Este vorba de mo~iile lui M. Ulpius Lon~inus 113, lui ius Franta ,,4 ~i C. Antonius Franta 115 - toate trei neloca -

9B Amenzi pentru ·ipotetice violari de morminte; AEMO, 6 (1884), 18, lOr. 51 ; 11 (1887), 63, nr. 27 jell, 3, 7552; D. M . Teodorescu. Nonumente inedite din Tomi, Bu­cure~ti (1918), 27, nr. 15; I. Stoian, op. cit .• 61, nr. 4: 128-130, nr. 29-32 ; A. Radulescu, SClV, 14 (1963) 1, 92, nr. 12, Pentru distinctia intre cele doua case, vez-i L. Robert, Istros, 2 (1936). 206. .

99 AEMO, 11 (1887). 63, nr. 126; 14 (1891), 29, nr. 58. 100 AEMO, 11 (1887),63, nr. 127 ; /. Stoio'O, op. cit., 163. 101 AEMO, 8 (1884), 15, nr. 43. 44; 17 (1894), 98, nr. 53; I. Stolon, op. cU., 132.

m. 35: 197. nr. 1. 102 Ibidem. 133, nr. 38. 103 AEMO, 11 (1887). 62, nr. 125; 17 (1894), 97, nr. 33. 104 A. Aricescu, St. G1., 5 (1963), 322, nr. 4: W. Peek. ibidem, 6 .(1964) 135. 105 Th. Sauciuc-Saveonu. An. Dobr .. 16 (1935) 149-154. 158-161 ~i respectiv H. Slo­

bozionu. I. Tlcu. SCIV, 17 (1966) 4, 679- 702. 106 Cil. 3. 7533 = I. I. Russu, SCIV, 10 (1959) " 139, nr. 1 (235-238 e.n.) . 5atul Q

fost localizat 1'0 Anodolkioi , azi ,cuprins in teritoriul munioipiului Constan!a. 107 ell. 3, 7565; V. Parvan, Uimetum, 2, 2. 8ucure~ti. (1913) 368. 'nr. 17 (195 e.n.) ;

A. Radulescu. SCIV. 14 (1963) 1. 79. nr. 2 (195 e.n.) ; I. Sto~an, op. cit., 215. or. 16. Sotul este locolizat Ie M. Kogalniceanu.

108 Cil. 3, 7536 ~i 7569. Sotul este locolizat 1.0 P.olazu More (?). 109 D. Tudor, SClV. 13 (1962) 1. 119, nr. 3. Sat localizat probabil 10 Cece~u. 110 Cll, 3, 12495-12496, 12499- 12501. 111 Cll, 3, 1421427 = I. I. ,Russu, op. cit., 141, .or. 4 (este vorba de un troc romo­

nizot. lib. Glaudius Mucosius). 112 Vezi mol sus 1-0 Histria. notele 52-57. 113 Cll. 3, 770 = L Stoia'n, op. cit. , 132, nr. 37 (M. Ulpius longinus, fest decuden

~i cansHier tomitan. ridica >un monument in praedia suo, sec. II e.n.). 114 IGRRP, 1. 627 = I. Stoian, op. cit., 213, nr. 8 (Iulius Franta, fast centurion pl1imi­

pilor, posed a 0 proprietate ingrijita de un rrplXy~a:t'e;UTT);, sec. 11 -11 1 e.n.). 115 elL 3, 7545 (c. Antonius F,ro·nta. fast benefici'or .01 ,Ieg-iunii a XIII-a Gemina

i~i orneazQ fucum :::;:: (')ov8l:v8pov; sec. II -III e.n.).

110 AL. SUCEVEANU

liwte - opoi de posesiun'ile ,vete,anilor de 110 Lazu 116, Ag.gea 117, Murfa'l lm 118,. Mamaia 119, Sibioara 120, Urluchioi 121 ~i Cumpana 122. Aceasta realitate ne obHga so. 'Odmitem - pen1H1U docU'mente'l!e mali timpunH - co ina­intea lui Hadr,joln cetatea v,a f.i ounoscut 0 perioad6 oind olS'emenea ad­signor.i erau pOSlibile - ded cind e'Q v.a ,~j fiost stipendiario - jlQlr pen1Ji1u cele mo,j tirzii ca, incepind din se'colul III e.ln., da,uza iintOlngibilMaVili terit o­ri,ul;ui unui o'ra~ Hber cozuse in des'uetudine 123,

Ipoteza, caci nu este yorba decit de 0 ipoteza, trebuie, credem, avuta totu~i ,in veclere ditn momen1 oe o'r-a~ul Tomj[S figul1eoza ~i el in itinerorium Antonini 124, 'Ov,ind pe de allta pOinte 0 garni,zd(]lm:i liOmOmJ stahihJ, ceea ce pledeaza pen.1lru idee!a stringerii ~i din teri,torilu'l tomitoln a g.reul.ui impozit annona militaris 125.

Ada,ugind ca cele doua ipote1Jice s,ancluare de I{] Tirgu.or 126 ;;'i Filimon. Sirbu 127 vor fi ovut -?i erie. '00 1'0 Hi:stri.a ~i co de 10 I t,fe I in tOQlta ,hume.a greco­roma,no, propr.ij ,le I'or ogoare. ,nu ne maLi n5milne dedt sa trecem 10 :analliza aportului ind ige,n Ie 'eoo;nomi:a oQlricol6 tomi:tana mai j,ntii in tpostOZQ de posesori de pamintuLri a poi in ceo de mine de I,uoru pe ogoorele greco­romanilor.

Spre deosebire de H iis1:riia territOiri!Uil tomita.n contine, p,enb1u prima ipostazo, doua info:rm'a~H ex'IJrem de importalnte. Este vorha mai jlntii des­pre mentionarea unu'i princeps loci, M . Atiu.s Fi,nmus, 10 Tel<irgh';'o,I128, func­tie tipic6 pentru 0 form:avi,une de .tip tIleromo"n. in oore nu esteexdus sa intrevedem relatii de ob;;te teritoriala ~i 01 carei membrii vor fi fost dedi­tici; chier daco conducatorul lor era deja romanizat 129, situatie pe care sintem te,nt.ati s6 0 tralnspuinem ~i - CU Q'Ce'osila trecem 10 0 a dou'O infor­mo~ie - ~i .10 ace'i $cythae croteres mention'ati de P,I'iniu eel Bi't,trinin sudul teritoriullui tomitaln 130, Astre:1 stind ,liucrur,i·l,e s-ra-r putea trage con'ollUzio co orilunde apar erlemente indigene - mentionate epi:glt'lafiic sou atrheologic -sa fie vmba de a,stiel de ob~ti 131 . Do" prez,Em\ele i'ndigene din vicus Turri5-

116 P. Nicorescu, 80M!, 9 (1916) 34, 73, m. 1 (doi mi'litori ome p ot fi ima ~i activO . 117 IGRRP, 1, 624 := I. Stoian, op. cit., 128, nr. 29 (portdropel 01 legiuni'i a XIII-o

Gemi'no, sec. III e.n.). 118 I. Stoion, op. cit., 212, nr. 6 (sec. II e.n.). 119 M. Davidescu, Revisto Muz,ee'lor, 2 (1965) 1, 88-89 (sarcofagul 'lInui militor Cll

un inventor ~oa,rte bogot ; sec. II e.'n.). 120 G. G. Moteescu, 80M1, 8 (1915), 36-40 ('Poate fi 'insa ~i un militar activ). 121 Cll, 3, 13743 (fo'Stul pretorion Aurelius Dalenus). 122 ell, 3, 7543 (consiHer tomit>an lonorot 'Cu militiile 'equestre), 7544 (epitofu'l unui'

librarius de leg,iune), 12497 (veteran 01 leg'i'unii a XIII .. lea Gemina). 123 Pentnu prima periooda vezi mai sus nota 90, ,jar pentlru decaderea pe toote­

planurile a conceptului de l:ibertote Fr. De Martino, Costituzione, 717. 124 ltin. Ant., 227, 3. 125 Vezi moi sus, p. 104, nota 62, iar pentru garnizoana miJitara tomitana, AI. Suce­

\feanu , op. cit., 230-234. 126 M, J. Vermaseren, Corpus Inscriptionum et Monumentorum Re/igionis Mithriocoe ..

Haga (1960), m. 230:}-2309. 127 IGRRP, 1, 601. 128 CI L, 3, 772. 129 Vezi mai sus Ie Histria, p. 105, nota 72, 130 PHn. Nat. hist., 4, 11 (18),44. 131 Vezi mO'i sus 10 Histria, p. 104-105, notele 64-72.

CONTRfBUTIl LA TfPOLOGfA JURfDfCA A EXPLOATARfLOR AGRfCOLE 11 T

MUdO ... 132, Oement.ia'nensis 133, PoaITa Alba 134, Valul lui Traia·n us, Cum­pana 136, Schitu 137 sau Techirghiol 138 pot fi tat atit de bine inte'rp retate ca dovezi lale folesirii ac-estero co mine de luoru semidependenta pe 0900re1e·· greco- romanilor.

Dar desigur, ca ~ i ,10 Hi,stria, de pe latucile vetera,n'i,lar nu var fi lipsi!: selevii ~j in acest sens mentionam eMistenta unui r.PC<Y~(xTE:U'T"t)C; - actor aparjinind primipilarului C. Antonius Fronto 139. In general insa nici la Tomi5 numa,rul sdavilor nu pare a Ii fost prea mare, ceea ce confirma ' slaba dezval,tare a acestui sistem cel pulin in ora.~ele vest-pontice. lar daca ei vor fi existat to.tu~i, aceasto 5-0 datorat mai cudnd unei mode aduse pe eceste meleeg.uri de veteJ"loini·j ,romani 140,

j,n ceea ce pnive~te intindere:a ogoarelor a'cestoro, eo trebuie sa fi fest in gener,ol mica, c Q,nsrtatore 10 care c.r mai trebui ad6ugata ex.istenta uno r ipatetice vil/ae rusticae la Schitu ~i Costine~ti 141, ceea ce nu impiedica, ca ~i 10 Hi,stria , p.rez,ento ulnar m'otri proprietati j,n caore Inu este exolusa uti"liza­rea munoii IcolonHor 142. Ne refe-rim 10 eventuola proprietote "0 c{]vollerulu r Aurelius butyohi'a;nus, fast arhonte ~i agora nom la Tomis, de la Palam Mare (vicus S-c .. .. ia) 143, apoi la cea a anonimului con&il·ier tomi~an, onorat ~i cu mili\iile eque'stre, de la Cumpana 144 ~i in f i.ne l(l aceea a senatoru­lui tomitan Ael ius Cossan, fiu de procurator, de la Tekirghiol 145. Desigur s-or putea trep.lka co simpi!a mentiune a acestor personaje i.n te'rHoriu Inu' implico ~j exi,ste'nta unor iposes i,uni in ace!e loou r-i, r 'espectivele inscriptii~ putind ·fi depl(lsa~e poate chiDir in Tomi5. Este ·un punct tie vedere care· poate accentua caracterul ipatetic 01 afirma\iilor noastre, dar nu-I poate contrQ~ice ,hnteg.,aL Socotim Q'$odar co j;n stodiul 'a ct'uQ,I 01 documento'rii" sintem obliga\i 50 ·loOOlliziim dacumentele epigra.lice acolo unde a.u fost gasite, deplos'orea 100r, dupe oriterii caire tin de viZ'iulnea unui,a sla·u altui'Q' dintre cercetatori, parindu-ni-se arbitrara ~i deci riscantii.

-)(.

Treci.nd acum 10 si.ua\ia ora~ulu'i CALLATIS, singura cetate de c>r"gme · dori<:lna din Dobrogea, trebu,i·e so inoep~m 'P,in a (l,cate co de.,pre el pose-

132 Vezi moi sus noto 106 i odauga G. Severeonu. Bucureftii, 1 (1935) 2, 173--175 -~i 2 (1936), 55 ~i 83--84 unde se publico marturii orheologice privind prezente indigene ­(doua inele ou ins<:rJp!io Derzo - nume t rodc - ~i dteva opoi1e luerote 10 min6).

133 Cll, 3, 7565 (C]ostus Mu'cop[oJri). 134 Vezi moi sus nota 111 unde este vorba inso de un trac romanizat. 135 AEMO, 11 (1887), 62, n. 125 (e~e~O"&.'t''t'cx. K~&;T't'cx) Cll, 3, 7573 (Dadse'lls), 136 C. Seor.pan, Cav. trac, 62, m. 28. 137 Idem, SCI V, 21 (1790) 1, 90, nr. 37 (eeramiea indige'na). 138 H. Siobozianu, Moteriale, 5 (1959), 740-745 (ceromica indigene) . 139 Veii mai sus nota 114. 140 In general penti1u ,slobo del'loltare (] sclovoju'lui in regiun'ile dunaren.e vez,i rna ;"

sus p. 106, nato 73; de eltfel nici in cetate, cu toata pererea eontrara a lui I. Stoian, Tomitano, 186-235 nu se poate vorbi de un numar exagerat de more de selovi, mentiunil~ despre ei reducindu-se 10 ni~te alumni sou ci\ivQ gladiatori (vez,i in ocest sens observo­tiile lui I. I. Russu St. CL, 8 (1966), 221-225, nr. 1-2),

1t1 R. Vulpe, An. Dobr., 15 (1934), 209 ~i respeetiv 16 1(1935), 186-188. 142 De menlionat inse co te'ritoriu'l tomiton nu of era nici ce'l ma,i vog indiciu de­

saltus imperial. 143 I. Stoian, op. cit" 163 {sec. III e.n.}. 144 Ibidem, 132, nr. 36 (sec. II e.n.). 145 Ibidem, 133, nr. 38

112 AL. SUCEVEANU

dam pe de 0 parte textul foedus-ului cu Roma 146 care, oricind va Ii fost incheiat 147, va Ii cantinuat so-i as,jgure titlul de civitas foederata pino mai tilrziu in pMna epo,co IrOm:a1na - ~i ,n.u avem -nlei un moti!v sa credem co i se va Ii relras aces! ,titl,u oj'a c um jtim cii s-a i'ntimpl'at i n alltii pa'ote 148 - pe de allto parte 0 limitatio a tenitoriu1lui ,dallatil:m, dati'n'd foorte probabil de 10 inceputul secol,ului II em. 149.

P,rezentind frapa'nte analogii cu douii insoripii i meinlion'i nd conflicte de hotiirnicie intre orajele Lamia ji Hypata pe de 0 parte 150, Delphi ji Antikytera pe de a,lta 151, hdliim,ioia ,oallotianii c ontine, in plus, indica rea bornelor limimii desemnate Iprin ,numiirull de o,dine. 0 'recentii (]lncHzo a documentului a penmi,s constatarea cii intre borne di,stanle'le 'sint fie de 1000 paji, fie de 2000 'ji 0 'singurii dia,tii de 2400 paji. Ultima distcm\ii indicate co.indde C'u 'Iiartura diOSidJ a unui centuriri, ceea se duce 110 con­duzia co in t'lritoriul collation s-a procedat 10 0 atri buire a lotur,ilar de po mint cunosQut(j in tot Imrperiu l sub numele de centuriatio 152. T,extul lui Hygin'Us - mentionlat mal ,sus ~i care se referea, cum se re~itne ;;i 10 Asi'O. deci intr-o zona aseman6toore cu ceo d in ora;;ele vest-pontice - capat6 astfel 0 deoisivii confirmare prin hotiirnicia callatianii 1S3.

IFcJIr() a avec Inioi 0 j1ndioatie a impo'rtj'nii teri,to'rl ului pe triburi, ni se pare totu~i co membr,ili acestora - daco tribunHe vor mai fi s'upravietuit in €poca romanii 1S4 -, altfel spus cetiilenii callatieni, erau principalii pose -

146 Th. Sauciuc Saveanu, Dadia, 3/ 4 (1927/32), 456; Sc. lambr·ino, CRAI, (1933) , 278-288; A. Passerini , Athenaeum. 13 (1935), 57-72: A. Degrassi, Inscripfiones laUnae ,Iiberoe reipubficae. 2, Florenta (1963), 37-38, nr. 516.

141 E. lommatzsch, Cll, 12, 2676; Dem. St. Marin, Epigr-aphica, 10 (1948), 103-130 ; G. De 5anctis , Storio de; Romani, FJorenta, 4, 2, 1 (1 953) , 299, n. 785; AI. Suceveanu.

:Pontioo.2 (1969), 269- 274 : D, M. Pippidi. St. (1" 15 (1973). 64-67. 148 Suet, Aug., 47, 2. Este adevarat <:0 existo 0 cezuro intre monedele din vremea

lui Nero - pri me le de altfel din epoco romana (l. Ruzkka, Zeitschnift fur Numisma-tik, 30 (1913), 293, nr. 296 a ; V. Canorache. Buletinul Societatii Numismotice Romone, 38/41 '(1944/47) 92/95, 26; B. Mitrea, Dacia, NS, 11 (1967). 382, nr. 21) ~i ceJe din vremea lui ,Antoninus P,;us (L. R!uzicka, ibidem, nr. 296 b) ,dar ,oceosta laouna nu este oredem sem­nificativo. 1. P. Callu, La po/itique momitoire des empereurs romoins de 238 a 211 , Paris (1969), 25-26 0 demonstrot co dreptul de botere 0 monedei nu este deteTminat de sto­'tutu I jur.id ic 01 respectivei ceta,i.

149 Cll, 3, 14214 33 ; odouga L. Robert, Hellenico, 1, Panis (1940), 77-80. Pentru datare vezi V. POlVan, Gerus;a din (allotis, Bucur.e~ti, (1 920), 59. Alte documente privrnd ·teritoriul collotion ,10 Memnon (c.itot in 'nota 93); IGRRP, 1, 652 (sec. I em.); elL, 3, 7587.

150 H. Dessou, IlS, 2, 1, 5947 a (Hodr~on). 151 ClL 3, 567 (Domitian), 152 Sa. Lambrino, Homm. A. Grenier, 928-939 ; in spriJinul teorie i sale Sc. Lambrino

invoca ~i 'inscrp~ia IGRRP, 1, 656 \lnde opere c,uvintul XEvt"Op(oo:;. Em. Dor.utiu 80ilo, 'Docio, NS, 15 (1971), 325-333, dotind corect ultimul dooument altat in secolul I e.n ., ignoro inso realitati1e agrore continute in insoriptiile citote ,in note-Ie 150-15~ co ~i _text~1

,din Hyginus. oitot in noto 31 ~ i ceo urmatoare, ceeo ce 0 foce sa 'consldere co 'tOO;

XEV't0p(cx<; reprezinta centurrile militore romane Hntr-o civitas foederoto ?J. 153 Hyginus , Grom. Vet.. 1, 204-205 (vezi inceputul citotului in nota 31): P.ropter

<quod huius agr; vectigalis mensurom a certis rigoribus comprehendere oportet oc slngula terminis fundari, So retine m co aceste ,;gore5 apor oUt in hotarnicio collatio no cit ~i

'in cele doua inscdptii oitote in notele 150-151. 154 D. M. Pippidi, DID, 1, Buou~e~ti, (1965), 204 .remarca absente oricaror indic·atii

.desp~e tl'iburile gentilice do~iene 10 Collatis.

CONTRIBUTII LA TlPOLOG/A JURIDICA A EXFLOAT ARILOR AGRICOLE 113

sari oi acestor centuriae peate vech ii X),:qPOL de origine doriana readapta1i acum nciler realitati romane 155, Dar deoarece nu Qvem niei 0' dovada co cetatea or fi posed at ius Italicum ni se pare plauzibil co aceste loturi sa fi 'ovut, 00 10 TlOmis, regrj'mul de agri p rivati ex jure Reregrino. ded impoZ!obile atit de catre cetote cit ~j de catre IstauUlI .roman 156. In aceasta s'itua~ie 'Cl,m · cons,idera co se aHa lotmile lui R'ufus fi,ui ,I,ui Rufus de I~ Arsa lS7 ~i 01 lui Flavius 01 lui Agathenaros de 10 Vilcele 158, fora a omite . indicaliile despre existenla unor villae rusticae de 10 Mo~neni 159 ~i even­tual 2 Mai 160, corona nu Ie putem insa preciza ~i st<ltu~u'l juridic.

Pe acest teritorLiu existc citeva %w[.La~ (K€1. ... 161 , Otk), .. . 162) ~i un vicus (Amlaidina, loca lizat 10 23 August) ai caror locuitori, lie ~i par­lial, pot sa Ii posedat pamintuni mendate de cetate (agri vectigales civi­tatis) 163, Nu av,em in schimb niei 0' dovada de aclsign'o'rii miHwire j'n ter-i­toriul collation - pretorianul Aurelius Dalenus avindu-~i probabi l lotul 10 Urluchioi, in teritori'u,1 tamitan, unde a fost gosito insarip\iKl ca're menjlio­neoza co el era orig,inar din Aml~aitHna 164 - ceeo ce oonstituie un argu~ ment suplimenliar pent"u opini'a Co reritor,,"I C'ClHati~ln a alpartinut din totdeauna de lapt cetalii, chiar daca 10 data respectivului document intan­gibilitoteo tenit"riului u'nei civitas foederata nu ma'i er<l respectata 165.

AHrmam ace'Osta in ma:s'ul1o in caire, deopotll'liva cu vednel'e ei ·de 1'0 nord, CoHaHs ligu"oo.a ~i eo in Itinerarium Antonini 166, fii"d pos'i:b'ilo chicr existenta unor trupe Iromane in ora~ 167, cee'O oe demon,streaZQ co ~i aid in vremea Severtj,l-or annona militaris vo fi fast st.ri'nsa, 'Odaugindu-.se impozitul funcia r 168.

Neavind nici 0 dovoda de existen\a a unui templu, ne "amine sa tre­cern 1'0 di,scutmea situa~iei e'i'E~men'tului indigen. D'in teri,tor,iu,1 'caHation pro­vine extrem deimportanta informalie a exi,sten\ei a doua camunitaii sa.te~ti (Lo:p3<wv, 'A"~aAa~,,v;;;v in grece~te in textul hotarniciei callatiene 169) ~i nu sate (=vici) cum au lost uneori interpretate 170, dovada ceo mai eloc­vento din taate cele trei teritorii analizate pine acum a doinuirii

155 Diodor, 20, 25, 1 cu interpretarec lui D. M. Pippidi, Contributii, 162- 163. 156 Vezi mai sus p. 108-109, notele 94-105, 157 Gh. Poenaru-Bordea. St. el., 5 (1963), 292, n. 3. 156 A. Rerdul escu, Pontico, 1, (1968), 332, nr. 6. 159 Em. Condurachi '~i caleb., SClV, 1, (1950) 1. 90-92; V. Cana:roche, SCI V, 1 (1950)

2, 101l--102. 160 N. Hartuche, Apulum. 6 (1967), 231-257. 161 Sc. lambrino, Homm A. Grenier, 929, exemplarul B, r. 2. 162 Ibidem, r. 6. 163 Scutum Durae-Europi, 11 ~i Cll, 3, 13743. 164 Vezi mO'i sus p. 11 0, nota 121. 165 Vezi mai sus p. 110, nota 123. 166 /tin. Ant., 227, 4. 167 AI. Suceveonu, RRH, 13 (1974) 2, 234-236. 168 Nu este exolus co ~i 10 Collatis, dupa invazia costobocilor d in onul 170 p.n.,

hotarnioi'o locala sa fi fost ·recopj·ota '(]~a oum p'ore so 0 oteste exemplarul .publkot de N. Gestor. St. CL 5 (1963), 299, nr. 1.

169 Sc. Lombrino, op. cit., 929, exemplarul S, r. 12. 170 R. Vulpe, DID, 2, Bueu rejl; (1968), herte 2: M. Raslav\ev, SEHRE, 646 (n. 89)

se intreba dace e verbo de vici sou tj'ic'.ni.

114 AL. SUCEVEANU

in epoca romano a unor forme de ob~te teritoria,Ii'i. Adaugind door ca loou,1 noestor oomunita\i trebulie Sa fi fost ,in a~a numitele subseciva, care ie~eau din oado'stnu'l proprj'u-zis 01 cetati1i 171, nu ne-or rnai ramine de men\io,n'at decit ca celelalte dovezi despre existen~a irndigen:i.lor de 10 A rsa 172 ~i Limanu 173 pot fi tot atit de bilne j,nte,rpretate 00 prelen\e ale acestora i,n ca,l.itate de lamn'i semidependen\i pe mo~i.;lle ceta\eni,lor calla­

. tieni. incheiem 'otragind iOtelnt.ia co din teritorLul calla,bia1n nu cunda~tem nid

un s,clav 174 dor ca, de data oceasto in opo'zitie au Histr,i:a ~i Tami,s, nici 0

proprietate nu pare sa f,j Qvut proportii mai mari care sa permita formula rea ipotezei uN:lize].r,ji mundi CO'lonilor 175, urmlO-re poote ~i' a 'unor oel'icetari inca fO'orte red use.

-}:.

Aratom (10 inceputul 'ocestui arti!col lOa ,onlQ:Jj,za stlruct,u'rjlj jUlridioe a di­verselor poses,ilu'ni agnicole este impo,rtanta pentru cunoa~terea mai ,apro­funclata a unuila din pninClipa'Ie.le aspecte ale economiei romaine din Do­brogaa. AfirmaVi.a ramilne valabHa, in mas,ura in care agricultu~a tliebuie sa fi Qonstituit ~ i ,aici co peste tot in nnHchhtate ceo mai nJspindita metoda de procurare a mijloacelor de trai. Aceosta nu inse'omlna insa co im por­ta~im" pOlre,nile unO'J1O dupe care zOIno dobTogeano v.o fi constitu;it un nde­vorat grinor 0$0 cum vor fi fost de pildo in antichitate zona nord-ponticC! sou Egi!ptuI greco- roman 176. Reduoind ojadar 10 justa ~i reala propo'1ie ponderea lagrkulturii dobrogene sa t recem 1'0 ,eo.ncluziti-le pe oOlre Ie ingo­cluj'e oercetolrea din rinclu'ri.le de mei sus.

A Irezultat o~edem din anoliZio si-tu'atiei juridice a ce,lor trei o.ro~e, ~i. in fU'nctie de loceo1sta, <l teritori,ilor respective ,ca este vorba de trei sjtu'O­Iii diferite. Ora~u-I CaHatis, benefidiind de 'un .regim Ju.ridic preferen\ial, se o'J1eta a fi fost eel mali CQ'nservatoT in senSru! co vechiile )'oturi ale ceta te­niJar lui, lohiior daca reaJustate prin 'octi1unea de centuriatio, v'or fj co~ti-

171 In cadastrul de 10 Orange (Arausio), pentru core vezi nota 44, Tricastinilor ~ndigeni .Ii se redo pomintul in timp ce ,in subseciva colonia putea orenda diversele loturi. Vechimea organizar,ii teritor,i'ole a Callatidei 'ne face inso so oredem ,co aceste trihuri nu vor fi fostin s,ituatio 'sa Ii se redea opominturile ci doa:r sa se mu1t,umeosca cu aoelea ramase dupa 'impa.'1kea Iloturilor ,intre cetateni,i cal1atieni pleno jure.

172 Vezi nota 157. lnscrnptia poorta imagineo covolerului troe (d. C. Scorpan, Cav. trac, 47, nr. 20) fi ind dedicato lui He~es Desoenos.

173 C. Scerp:an, ep. dt., 66, nr. 32 ; lidem, SO V, 21 (1970), 1 90, nr. 39. 174 in cetate opere un singur alumnus (Th. Sauciuc-Soveanu. Dacia. 2. (1925),

128, nc. 9). 175 Nu uitam inso, evident, intindereo mai mare pe co.re pute'au s6 0 fi ovut

vii/ae-Ie de 10 Mo~nenli (nota 159) sou 2 Mal (nota 160). 176 Ideea este ·operate ou celdure de D. M . P,ippidi. Contribufii, p. 309, n. 74 sau

Chr. M. Danov, RE, 9 (1962) Supplbd., 1004-1005, dar ea trebuie echilibrata cu cea a unor invatoli co Ion lonescu de 10 Brad, An. Dabr., 3 (1922), 95-187; J. Weiss. Die Dobrudscho im Altertum, Sarajevo (1911), 20- 21 sa,u V. Po'rvan, Ausenio. 10 (1921), 187 care, i ntemeiati pe au.tenitateo uner outed co Ovid-ius. Trist., 3, 10, 67-79 ; 5. 10. 23-27 ; fp., 1, 3, 49-45; 8. 49- 62; 3, 1, 11-30; 8. 6- 17 dar ~i mai SigUT Polyb ius. 4. 38, 4; Strobe, 7, 4, 5 (c . 311) ; Pomp. -Mela, 2. 2. 16; Maximus din Tyr. 31, 7; Columel la, 7. 2, se indoiesc de fertHitotea integrala '0 zonei dob~ogene. 0 except,je dintre cele trei teri­tori'; studiate 0 constitulie te~itoriul collation pentru core vezl V. Porva n, Getica. Bucu­r.,6 (1926) 132- 140 sau R. Flac.scu, SClV, 7 (1956) 3-4, 390-392.

CONTRIBUTII LA TlPOLOGIA JURIDICA A EXPLOATARILOR AGRICOLE 115

nuat sa existe pe intreaga supra lata teritariului ce-' va Ii apa'rlin.ut. ceea oe nlu exdude existenta 'Ulnar 0900re pe core cetatea Ie puteo a,renda. Tot de 0 posesiune 'integ~a'lO a terirto·"iu'lu'i se poo.te vorbi ~i in co~u,1 ora­~ului Tami'S inumaa co aibi nu avem niei un element pentru a face legatu:ra cu situ'a~i'a din perio'ado 'autonomiei. Astlel procesul de romanizare va fi fost mai pute.rnic in teritoriul tamit·c"n, lucru Hresc daco se a:re iln con-side­"a\ie laptul co Tomis era ceo mai impoortanta oeba,te dobrogeana in epoco romalna. Pi:na so - ~j ff stabillit jtnsa ace'c'sta supremo1ie, O'na~ul v.a fi cunos­out ~i 0 perLioaua mal putin favondbj·16, j,n oare t,imp outmji tc].tNe romO[ne i~i vor fi permis unele adsignari militol'1e hol'ate. Da~6 aceosta perioad6 nu 'a lost dedt loa,rte saurla 10 lomi,s - ,della Vespasion ~i pina 10 T'I'O'ian inoi'u­si,v - in schi1mb la Histria acera,sta situatie av€'o sa devine perma·nent6 ~i est.e motivul pentJru core eo rni se pare ceo m'oi rhnteres'a·nt'6. Am constatat astfel in cadr,ul teritoriul·ui histria·n exi sten~o a doua orgarnisme distincte , vechiul terito-r;i-u pe de 0 parte in oare memblii,i triburilor histriene, deoi cet,a,ten1ii plena jure, i~i vor t.i aVilit in oontitn'U'a,re ·Iotufi.le lor ·agrko:!e ~i ma'roo regio pe de 0'110. ca'"e depindea door nom'inol de celorte ~i in core statui roman avec reclul dominium. procedind 1'0 adsignaTicolective atit pentru militori oit ~i even-tual pentru civil i.

in ceeo ce p·nive~te poses:i.unrile agricoie propril'-zi se am con5tatat co marea lor mojolfitote erou miai sou ImijlooN, ceea ce nu exclude pOiS·ibiH­tatoo existentei uno.ro mai mad. fora a 5e 'Puteo of,i·nmo - pe documentele ce 'Ie avem astazi 110 ,i'n<iemina - daca se constata vreo tendin\a. din punct de vedere cronologic, de acumulari sou dimpotriva de larimi\ari ale pro­prieta\iloor. Insani.p~iile tt1re sa pomeneasca sdavi a,ng,renali in pmcesul agricol sint atit de rare. i'neit au atit mai pu\in se poate vorbi de 0 cre?­tere sou diminuare a rolului sdavilor i n agriaultura . prezenla lor lii'nd eel mult de pres:upus pe posesiunile veteranilor. In schimb util·izareo muncii colonilor - fie pe domenii mali mari, poate imperiale, co in cazul Histriei. fie pe Iposesiuni o,le unor portiou1lari - nu ni se pare ·de exdus ~i aceasta inca din secolul II e,n, Astlel in zona pe care 0 analizam. colonatul nu ne opore co un rezultat al crizei sclova joului, niciodata prea dezvoltat a·ici. Dar nici colonH ~i 'Cu otit mai putin selavii nu vor fi putut inlooui mi·na de lucru indigena. redu~i la situa\ia de semidependen\a inca d,in peri­oada greceasca. Ace!eio?i tradivii i se datoreaza probobil ~i men\i'neroo ob?hlor te'ritoriale indigene in toate cele t,rei t"ritor;'; anaolizate, s·itua\ie pe care sintem inclinati so 0 explicom, o~o cum s-a' procedat ~i pentru a'l,te zone ,die Imperiulluri rrom'an, pr,in flex,ihilitateo s'istemu,jlui admi1n-iskat,iv romaln fala de ,ni?te forma\iu,ni cu un statut jurid ic ionferior ~i a6upra caroro cak:leau, in consecinta, cele ma-j grele impozite, aCe-a,sta pe Ji.nga excelen'tul rezervor pe care-I reprezentau pentru recrutarile militorilor owdliari.

AtlJl.noi cind ne refeream 1:0 impozite ave-am iln vedere in primul rind regul'arizoCrroo anonei mil'itlare sub dina.stia Severilor. fenomen car,e, di'O'cro­nic vorhind, ,ni se pare eel mai important pentnu seh,jmbalniJe ce i:nterviln in acest moment in economio romo,na in general ~i deci ~i in agriculture dobroge'ana, Mdnarhi'a militara a Sever,ilor avea sa-~i co:nstituie astfel 0

116 At SUCEVEANU

solido hazo de percepere a impozitului funciar - prevestitoare a viitarului sistem iugotio/copitotio - infinit mai omo3eno 10\0 de pluralitatea de im­pozite din perioada onterioara ~i care va avec darul sa accentueze ~i sa definitivezediferen\a intre hanestiores ~i humi/iares 177. Alta este problema - pe care intentionam sa tratam seporat - claco aceasta omogenizare nu va Ii contoibuil. pe lingo alte cauze locale. 10 dispa.ri\ia lenomenului evergetismuhui in oro~ele H istri-o 178 ~j Callatis 179, singuru! ora~ cu adeva­rat prosper colre mijlocul secalului III e.n. raminind metropala Pontului Sting. Tomis 180. Avem astfel impresia co nu gre~ im prea mult alirmind co monarhia Severilar a agravat diferentele sociale, egalizind inso in ocela~i timp mesa averilor a~a numitor honestiores.

Dar ou aceste ginduri ne-am depo~it desigur cadrul propus. care nu era decit ocela 01 stuciieri,j structurii juridice a exploatarilor agricole din ol'io~ele vest-pontiee din Dobrogeo ~i in legatura cu care nu putem dedt spero sa fi oferit speci-ali ,~tilor un tablou cit rn a i cQzrent, chicr claco in mare masura inca ipotetic.

RESUME

to version allemande est parue dans lahrbuch fur Wirtschaftsgeschichte (R.D.A.), 1977. II . p. 65-89.

177 M. Rostov\ev. SEH~E. 370. 383. 419. 423. 486. 496. 700 (n. 20). 712-713 (n. 14-(5) . 178 Pentru epoca romano cunoa~tem urmotorii everge~i : Ar~stagoras, fiul lui Apo­

turios (sec. I Le.n.) j Artemid oros (sec. I ·i.e.n) i Anonim (sec. ] i.em.); Papas, fiu] lui Theopompos (sec. I e.n.); M. Ulpius A·rtemidorus (sec. 11 e.n.) i C. lulius Poll io (sec. II e.n.) ; Aba, flul lui Hecataios (sec. II e.n.) ; L Pompeius Val'ens (sec. II e.n.) ; Anonim (sec. II e.n.) ; Ariston]icos, fiul lui Anthesteri[os (sec. II e.n.) ; Anonim (sec. II e.n.).

179 Ariston, fiul lui Ar:iston (sec. I e.n.); Fileinos, fiu] lui f.ileinos (sec. I e.n.) ; Apollonios (sec. ] e.n.) ; liiberius Plautius Silvanus (sec. I e.n.) ; Isagoras, fiul lui latrocles (sec. I-II e.n.) ; Flavius Foros (sec. II- III e.n.).

180 Apoturios, fiul !-u i Euelpistos (sec. ! e.n.); Foidros (sec. II e.n.) ; T. Flavius Posei· donios (sec. II e.n.) ; P. Aelius Galus {sec. II eon.) ; Attalos, fiu! lui Eumenes (sec. II e. n.) ; T. Cominius Glaudionus Hermafilos (sec. II e.n.) ; P. Flavi us, fiu! lui Theodoros (sec. II e.n.) ; Bassos, fiul lui Menecrates (sec. II e.n.); Anonim, fiul lui Alexondros (sec. II e.n.): Monimos, fiul lui HeJlOkleides (sec. 11 e.n.) ; Africonus Quietus (sec. II e.n.) ; Sossi,a Afri ­cona (sec. II e.n.); Aur. Pricius AnnianuSi (sec. 1I/IlIe.n.); Aur. P~iscius Isidorus (sec. II /II I e.n.); Aur. Eutychianus, fiul '1Iu; Diogenes (sec. III e.n.); Hermogenes Cyzi­ci!Onul (sec. III ·e.n.) ; Anonim (sec. III e.n.).