akassia - catinca agache - catinca agache.pdf · pdf file fiului meu, emanuel e afla in...

Click here to load reader

Post on 13-Nov-2020

1 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • I

    ffiSIA (cineroman)

    CatincaAgache

    LIMES 2Or9

  • Fiului meu, Emanuel

    e afla in Aeroportul Koln-Bonn privind pe geam cum ninge, lucru foar[e rar in landul Nord-Wesffalia, chiar dac[ era

    L-f februarie, deci plin5 iarnd. Aqtepta cursa spre Egipt-Marsa Alam de 6,45,1a terminalul z, poarta zA. Se uita in jur, lume mult[, amestecatd, inc[ somnoroas[. Multe cupluri tinere cu doi- trei copii, cupluri de adul[i, pensionari in cdutare de soare Ei c5ldur5. Unii dormitau, altii se inviorau la cafe-barurile din jur ori vizitau magazinele duty free, alergau dup[ copii..., rr du-te vino specific unui aeroport la primele ore ale diminetii. Numai el era singur cu g6ndurile lui. Rucsacul cu acte, bilete, bani se odihnea pe scaunul de lAng[ dAnsul Ei trebuia s6 fie vigilent, cflci din timp in timp li se comunica prin stalia radio s[ fie atenfi la bagaje. Geamantanul plecase deja spre cald. Prima dat[, imediat dupi zorr, il contrariase controlui de securitate excesiv de riguros, durata procesdrii de la terminal, acum, dupl atAtea atentate ici-colo, chiar qi la Kriln, i s-a pdrut un lucru firesc s[-qi scoatd cureaua, pantofii, laptopul din rucsac, cheile de acasi, telefonul, hainele qi s[ le aqeze ftumos in tflvile special destinate pentru echipamentul de scanare, sI treaci prin poarta detectoare de metale, sd se lase mXsurat Ei pipdit de un vameq. Check-in-ui qi-l fr.cuse din timp online, aEa cd uffna doar verificarea c[4ii de imbarcare. Li se spusese de atAtea ori c[ mdsurile de securitate au fost concepute pentru siguranta zborului, incdt aqa le privea qi el acum.

    Ion Ionescu, Rumdnien? intrebd cel care-i verifica paEaportul. Guter weg! (Drumbun!) $i-l lls[ s[ treac5..

    Se gAndi in timp ce-i verifica actele ci mai bine de jumdtate din tarfl purta acest prenume qi foarte multi numele sdu de familie. Mai era de aEteptat aproape o or[ cAnd furd anunta]i s[ se deplaseze la o alt[ poarta de imbarcare, fiindc[ vor cdldtori cu un alt avion. ,,incepe bine'|, gAndi. ,,Sau, mai exact, continul bine." Locul lui se afla chiar in primul rAnd, pl5tise supliment de bilet la firma ce asigura acest serviciu, Jahn Reisen (prin

  • Reisebtiro TUI - cea mai mare companie de turism din lume), aqa ci nu se grdbea cu statul la rAnd. in fine, in avion, locul pentru care pldtise in plus era o catastroffi, foarte ingust qi cu un spaliu in fa![ de abia puteai s5-U tii genunchii gi el, cum era inalt qi cu picioare lungi, chiar nu Etia cum va rezista cele patru ore Ei jumXtate cAt dura zborul pdnl la Marsa Alam. ,,Da, continud bine", repetd gAndind la dilema sa de dinainte cu o zi: si plece sau s[ nu mai plece? Din fericire, o stewardesd drdgull obiervi asta, frcAndu-i un semn discret c[ va incerca si rezolve inconvenientul, gi chiar reuqi s[ fac[ un schimb, mutdndu-l in rdndul trei la geam. Iat[ de ce pl[tise in plus! Oricum, nu putea avea mari preten[ii,. cici avionql era ticsit, nici un loc liber qi multr copii, de toate vArstele. in fine, va zdn poate ceva din peisaje, se consold in timp ce citi pe aripa avionului cum se numeqte acesta. Deci vor zbura cu SunExpress, aga cum scria in bilet, totuqi. Era prima oar[ cAnd mergea cu o aceastd companie Ei se intreba cum va fi. Aproape de momentul decolXrii sunt anuntati cX vor avea de aqteptat, in avion evident, o jum[tate de orfi pentru dejiwarea acestuia. ,,MAi, sd fie, se mai intAmpli Ei la nemfi, care sunt recunoscu]i prin punctualitatea gi rigurozitatea lor!" Apoi, incd o jumdtate gi inci o ord. Deci, dou6 ore de aEteptare in timp ce afar5. era un strat de zflpad6 de abia cdliva centimetri qi 4 grade. in cele din urmi zdri otchipi in uniforme care s-a indreptat spre flugzeug (avion) qi, pufin mai tArziu, cdpitanul de zbor Ie ceru scuze, recunoscdnd cinstit c[ nu existd personal - in parte, qi din cauza Carnavalului de la Kcjln, din Nord Westfalia, a liberelor din acele zrle -, Ei pentru c[ a aqteptat venirea unui echipaj, asigurAndu-i in final de un zbor in srguranld. Se uita pe geam qi se gAndea la ea, de fapt tot timpul acesta cAt a aEteptat sd decoleze avionul s-a gAndit la ea, la Antonia. Nu-i venea sX creadd cd il minlise. Ea a fost cu ideea acestui urlaub (vacant[), chiar la mijloc de februarie zor8, pentru a s[rbXtori ziua lui de naqtere intr-un loc exotic, ea a cumpdrat biletele cadou Ei tot ea a renunlat in ultimul moment la plecare, invocAnd urgen{e la serviciu.

    Tot weekend-ul l-au petrecut impreunh participAnd la Carnaval - Kiielnerkarneual - copil[rindu-se imbrdca]i in linute

    adecvate cumpdrate din magazinele doldora de oferte speciale pentru acest tradilional eveniment, au ascultat muzic[ in piala Alter Markt - qlag[re dupd Elagdre -, au intrat in ritmul Ei-n joaca carnavaliqtilor, rezonAnd cu spiritul acestuia. Chiar au discutat dqspre culorile lui emblematice care sunt de aproape dou[ secole, contrariant, Ei cele de pe steagul RomAniei, dar care in acest caz subliniaz[ veselia, nebunia, umorul zilelor de dinaintea inceperii Postului Paqtelui, ce presupune pregdtire spiritual5 pentru intAmpinarea marii sdrbdtori creqtine. De peste tot se auzeau formulele magice entuziaste ,,K6elle AlaaflAlaafl" in tirnp ce in localit5lile din jur se striga cu frenezie HeIIau! HeIIau!etc. Era o nebunie total6, o nebunie frumoas[, cu cAntece dedicate oraEului, fdrii, acelui acasl - heimat - atAt de prezent in songul gerrnan. Zbonil lui era chiar de marea paradX din Lunea Rozelor Rosenmontag , a$a gdsise biiete direct din I(

  • .&

    ,,Du bist die Stadt, die wir alle lieben" (,,ESti oraqul pe care noi toli il iubim"), intondnd imnul ,,Vivat Colonial" pe care Ei el Ei Antonia l-au fredonat, pe Die Hohner-ii, Rduber-ii etc., sd-i vad[ pe kolnezi cum,,plAng" la arderea, in ziua urmXtoare, a Nubbel- ului (pdpuEii de paie care reprezintX toate p[catele). L-a impresionat plicut dragostea aceasta fali de oraEul in care trliesc, fatX de !ard, exprimat[ in toate versurile cAntecelor trupelor muzicale care-au urcat pe scend, a nelipsitului imn na{ional compus de Franz Joseph Haydn. in RomAnia a$a ceva ar fi fost calificat ca reminiscentd comunist5., pentru ci nu ai voie s[ pronunli cuvinte ca patrie, patriotism,ftrd. si fii taxat drept nafionalist. ii pl6cea Helene Fischer, vedeta muzicii pop germane venil[, de mic copil, din cele Siberii (Krasnoyarsk) unde fuseser[ deportati bunicii ei nemti, ii pllcea songul german care se individualiza, ca qi cel italian ori francez, in weme ce melosul pop romAnesc s-a mondializat, $i-a pierdut amprenta ilare a cucerit atdtea generatii; ii plicea publicul german foarte cald, participativ, cu respect pentru cAntlre{ii in vArst5 care nu erau aruncafi in uitare gi disperare ca in RomAnia. Fusese cu Antonia la un spectacol moderat de Florian Silbereisen, qi el cAnt[re{ foarte indr[git, qi awsese astfel ocazia sd constate ce succes au melodiile de odinioar[ reluate gi cAntate de noii interpreli, remake-urile,.ce generos este acest public cu artigtii de pe scend.

    Cunoqtea biniqor oraEul botezat de romani Colonia (ntrmit in secolul al XII-lea Sancta Colonia Dei Gwtia Romanae Ecclesiae Fidelk Ftlia/ ,,SfAntul oraE Kriln, prin gralia lui Dumnezeu, fiu credincios al Bisericii Romane", asemeni Ierusalimului, Romei, Constantinopolului); fusese cu Antonia mai peste tot, apreciind eforful reconstrucfiei dup[ cumplitele distrugeri din timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, remarcdnd frumuselea acelor por{iuni din cl[dirile medievale - vechiul zid fortificat, Primdria (Rathaus) cu marele ei turn, bisericile in stil romanic $.a. - ce au supraviefuit acelei tragedii. A contemplat, mAn[-n mAnI cu ea, priveliqtea panoramicX de pe podul Deutz (Deutzer Briicke) sau din telegondolX din Rheinpark Cind a piEit prima dat[ in Dom (Flohe Domkirche St Petri und Maria) - solemna catedral5. din secolul al 6-lea

    10

    -

    construitd in stilul gotic medieval dar finalizatd peste Ease secole, cu crenelurile sale ce par ci ating cerul -, au fost pur qi simplu coplegili de grandoarea acesteia, de frumuselea vitraliilor interioare din partea ei nordic5 gi sudicd, a mozaicurilor de pe pardoseli, a capelelor din spatele altarului central. CAnd s-a apropiat insd de racla de aur cu moaEtele celor Trei Magt, Jhon a simtit cum coboar5. lumina prin toate viniqoarele corpului, o senzagie care l-a copleqit prin aerul de sacralitate emanat in jur, emofionAndu-l pAnd la lacrimi. Li s-a prezentat, de chtre ghidul Muzeului (Camerei) Tezaurului din interioml catedralei, un scurt istoric al acesteia, cum a fost indllati la ordinul arhiepiscopului Konrad von Hochstaden etc, etc. Aproape de catedrald, contrastant cu clldirile medievale din jur, gara centrald Qlauptbahnhofl - o construclie modernX din fier qi beton - qi celebrul pod feroviar, monument istoric, Hohenzollernbrilcke, pe gardurile cdruia cuplurile de indr[gostifi aga{d incl lacdte a]e iubirii, K

  • care trei frafi - Rin, Main qi Dunire - leagd fluvial Marea Neagr5 de Marea Nordului!

    Prima datd vizuse acest oraq al muzicii Ei literaturii, al lui Jacques Offenbach qi Heinrich Bcill, inainte de a o cunoaqte pe Antonia; fhcuse o escal[ la Frankfurt in zbor spre Thailanda Ei, pentru ci era timp berechet, a luat trenul spre Kciln, special pentru a admira de aproape Domul Ei Rinul cu celebrele sale poduri. Cumpdrase afunci pentru mama sa emblemattca ,,Eau de Cologne ':, mai mult pentru ambalajul deos-ebit decAt pentru parfumul in sine, care nu era pe gustul lui. $tia c[ la origine fusese nu parfum, ci acea ,,aqua mirabilis", a c[rei relet[ apar[inuse unui cilugdr german.

    Acum, de cAnd Antonia s-a mutat cu serviciul la K

  • cumva ii dddea dreptate Antoniei, care afirma cd acel bine visat in r99o nu va mai veni qi ci, neexistAnd speranfI, ea nu se mai intoarce. ,,Ce tragedie!", gAndi. ,,Pe timp de pace lara sa a pierdut peste 4 milioane qi jumitate dintre locuitori

View more