1

AGRICULTURA ÎN JUDEŢ

Judeţul Galaţi, al patrulea mare centru industrial al României, are ca ramuri economice principale:

• industrie si constructii – 43%;

• servicii – 38%; 

• agricultura, silvicultura, exploatari forestiere – 19%.

n Galati sunt suprafete amenajate cu lucrari de irigatii de 137.433 ha, valoare bruta si 137.020 valoare neta, conform datelor furnizate de reprezentantii Agentiei Nationale filiala Galati de Imbunatatiri Funciare la sedinta Colegiului Prefectural de miercuri dimineata. In anul 2013 au fost contractate 61.602 ha de suprafete si 15.480 ha de suprafete irigate, fata de anul trecut, cand au fost contractate 41.464 ha si 38.928 ha irigate.

CAPITOLU T - PREZENTAREA SOCTETĂTTT----------------------------------------------------------------------------------------------9-----

1.1. DATE DE IDENTIFICARE ALE AGENTULU ECONOMIC

1. Denumirea firmei : AGROFAM HOLDING2. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului: J 21/ 1155/19943. Cod Unic de Înregistrare: 69002814. Forma juridică de constituire: S. R. L. -SOCIETATE CU RĂSPUNDERE

LIMITATĂ5. Adresa, telefon, fax : Mun. FETEŞTI, ALEEA ROZMARIN, VILA Z 29, AP. 1-4, telefon 0243 363368, fax 0243 361880;Punct de lucru : Un sediu administrativ la adresa menţionată mai sus Birouri: - Director, secretariat;

- Economic-contabilitate, casierie;- Comercial-aprovizionări, transporturi, desfaceri;- Oficiu de calcul, organizarea muncii şi salarizarea personalului;- Oficiu juridic.

Conducerea tehnică îşi are birourile în două centre-zone ale sferei directoare de producţie:

5. 1. - cu sediul în FNC Feteşti5. 2. -cu sediul la Grădiştea FeteştiSecţia de producţie: Activitatea de producţie se desfăşoară în cadrul

subunităţilor de producţie organizate în secţii şi ferme cu producţia agricolă vegetală (în număr de 6) şi secţii şi sectoare de deservire privind producerea produselor agricole, de reparaţii şi întreţinerea maşinilor şi utilajelor agricole, transporturi auto, construcţii s. a.

6. Natura capitaluluiCapitalul social este integral privatCapitalul social la data înfiinţării societăţii a fost de 100 lei.Capitalul social, în prezent este de 240.827 lei şi este constituit prin

depuneri de numerar.

2

7. Date financiare :

1.2. SCURT ISTORIC

SC AGROFAM HOLDING SRL a luat fiinţă la 29.12.1994, având un capital social de 100 lei, lipsit de orice alta bază materială.

Activitatea de început a constat în achiziţionarea de produse agricole (cereale) de la deţinătorii de teren persoane fizice şi apoi livrarea se făcea către societăţile de creşterea animalelor.

Preluarea şi depozitarea cerealelor se făcea în spaţiile şi capacităţile rămase disponibile de la fostele CEREAL COM pe care societatea le închiria în sezonul colectării produselor agricole.

Treptat, pe măsura acumulării de resurse financiare proprii-care au fost orientate, către dezvoltare - şi prin resurse atrase - constând din credite bancare, societatea dispune de spaţii şi capacităţi moderne de preluare, depozitare şi procesare a produselor agricole.

Şi în ceea ce priveşte baza tehnico-materială a activităţii domeniului producţiei agricole prin intermediul creditelor bancare s-au asigurat în timp numărul şi gama de maşini agricole necesare acoperirii întregului volum de lucrări mecanice.

SC AGROFAM HOLDING SRL FETEŞTI a desfăşurat o activitate fără întrerupere, rentabilă şi în continuă dezvoltare.

Cifra de afaceri în anul de început a fost de 441.100 lei, s-a aflat într-o

continuă ascensiune, astfel că în anul 2000 a fost de 1.573.000 lei, în anul

2011 să atingă nivelul de 61.849.583 lei iar numărul de angajaţi să fie de 341

persoane la 31. 12. 2011.

- lei -Indicator 2009 2010 2011Cifra de afaceri 23.236.346 38.988.548 61.849.583Rezultatul exploatării 1.252.373 2.513.797 3.254.472

3

Structura organizatorică a S. C. AGROFAM HOLDING SRL. Feteşti

Structura organizatorică a acestei unităţi este de tip funcţional deoarece în cadrul sectoarelor se realizează câte o funcţiune a unităţii agricole. În cadrul unei subdiviziuni organizatorice se cuprind în principal activităţi specifice unei anumite funcţiuni a unităţii agricole. În cadrul fermelor, a atelierelor predomină funcţia de producţie, în timp ce în cadrul departamentului funcţia financiar-contabilă. Pe lângă o funcţie care este predominantă, într-un compartiment sunt înglobate şi activităţi corespunzătoare altor funcţii cum ar fi: de personal, de cercetare-dezvoltare.

Schematic principalii indicatori economici, tehnici şi sociali se prezintă astfel:

Specificaţii U. m. REALIZAT REALIZAT2008 2009 2010 2011

Teren arabil în exploatare Ha 4.700 8.900 17.100 16.280- în arendă Ha 4.700 5.550 6.885 6.485- concesionare Ha - 1.950 5.405 5.405- în participaţiune Ha - 1.400 4.810 4.390

Nr. mediu scriptic total, din care:Pers.

153 196 204 341

- personal angajat permanent, din care:

Pers.146 170 106 341

- ingineri agronomi Pers. 8 11 5 12- ingineri mecanici Pers. 2 4 1 5- economişti, studii

superioarePers.

4 5 1 6

- tehnicieni Pers. 6 8 3 9- mecanici agricoli Pers. 65 78 6 91- conducător auto Pers. 19 25 22 30

MIJLOACELOR FIXE- tractoare U 650 Buc. 31 37 40 45- tractoare peste 190CP Buc. 6 9 15 25- combine recoltat Buc. 18 16 20 26- autocamioane Buc. 19 25 25 30

SPAŢII DEPOZITARE-PROCESARE PRO]

DUSE- Siloz baza FNC Tone 15.000 15.000 15.000 20.000- Siloz demontabil Ovidiu Tone 6.000 16.252 16.252 36.252- magazii-depozite Tone 30.000 30.000 30.000 60.252

TOTAL Tone 51.000 61.252 61.252 71.252Construcţii, clădiri Buc.

- apartamente Buc 14 16 20 20- case de locuit Buc. 3 3 5 5- sedii administrative Buc. 3 4 10 10

TOTAL Buc 20 23 35 35

4

1.2.1. Organigrama structurii organizatorice a S. C. AGROFAM

HOLDING SRL Feteşti

5

În cadrul acestui tip de structură se stabilesc legături de autoritate funcţională între şefii unor compartimente cu specializări diferite şi care au unii asupra altora autoritate limitată la anumite domenii. Aceste compartimente sunt plasate în afara liniei ierarhice directe ce leagă conducerea întreprinderii de compartimente de producţie şi în consecinţă, nu au o autoritate directă asupra acestor compartimente ci numai una funcţională.

Caracteristicile de bază ale acestei structuri:> divizarea autorităţii pe niveluri ierarhice între conducătorii

specializaţi în anumite domenii, fiecare având în domeniul sau de activitate autoritate deplină asupra nivelurilor inferioare;

> un executant primeşte dispoziţii de la mai mulţi conducători, pe specialităţi;

^ punerea în valoare a cadrelor specializate;> asigurarea competenţei sporite în luarea deciziilor.

Legăturile de colaborare manifestate între conducătorii unor compartimente diferite au rolul de a asigura o mai mare operativitate în muncă, lucru hotărâtor în activitatea unităţii.

Asemenea relaţii există între şefii diferitelor ferme, între şefii de fermă şi seful sectorului A. D. T. şi astfel se rezolvă o serie de probleme concrete (întrajutorarea cu maşini, materiale ) evitându-se recurgerea la linia ierarhică.

Asemenea legături asigură eficienţa ridicată în luarea deciziilor, dar şefii superiori ai celor care le realizează le încuviinţează în prealabil şi apoi sunt informaţi de modul în care are loc cooperarea între şefii compartimentelor pe care le coordonează, şi la nevoie ei pot facilita desfăşurarea acestor relaţii.

Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii

Potrivit şi obiectivelor prevăzute în statutul său, societatea îşi desfăşoară activitatea având la baza cele trei principale direcţii:

^ cultivarea - exploatarea terenului arabil preluat în arendă de la

proprietari

persoane fizice, concesionare de la Agenţia Domeniilor Statului şi asociere în

participaţiune cu persoane fizice şi juridice din judeţele limitrofe.

^ Cea de-a doua activitate o constituie comerţul intermediar cu

ridicata de produse

agricole;

^ Export de produse agricole.

În ceea ce priveşte exploatarea terenului arabil preluat în arendă, în

participaţiune şi concesionat pentru realizări de producţie;Societatea asigură aprovizionarea cu materii prime şi materiale

necesare cultivării terenului ( seminţe, îngrăşăminte chimice, pesticide, s. a. )Execută întreaga gamă de lucrări ale solului cu mijloace mecanice aflate

în dotarea unităţii, înfiinţarea, întreţinerea culturilor şi recoltarea produselor

6

obţinute.Din producţia obţinută se distribuie - plăteşte către participanţi, cota

parte ce li se cuvine acestora, conform contractelor încheiate (arendatori, asociaţi şi renta), apoi diferenţa de producţie este valorificată de către societate.

Programul elaborat în ceea ce priveşte producţia vegetală şi structura culturilor din acest an comparat cu anul precedent la principalele culturi este următorul:

1.3. DESCRIEREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE ŞI A

PRODUSELOR

CULTURA U/

m

REALIZAT 2010 R.EALIZAT 2011Supraf.

- ha - Prod. Medie

- kg -

Prod. Totala - to -

Supraf.

-ha- Prod.MedieKg/ha-

Prod.Totala-to-

Grâu Ha 8.565 2.451 20.994 6.600 3.800 25.080Orzoaică Ha 3.345 2.961 9.907 700 3.500 2.450Fl. soarelui Ha 2.345 1.690 3.963 6510 1860 12.109Soia Ha 1.170 2.200 2.574Porumb Ha 2.900 3.500 10.150 4.010 4.000 16.040

Obiectul activităţii principale actuale

7

Activitatea preponderentă începând cu anul 2003 o constituie exploatarea - cultivarea terenului arabil în suprafaţa totala de 17.800 ha, preluat:

> în arendă de la proprietari de teren persoane fizice din judeţele

limitrofe;

> concesionarea cu Agenţia Domeniilor Statului;

> cu contracte în participaţiune cu terţe persoane fizice şi juridice;> executarea de lucrări, servicii şi acordarea de asistenţă tehnică

unităţilor cu activităţi în domeniul agricol.Cea de a doua activitate o constituie comerţul intermediar cu ridicata

de produse agricole.Societatea are în dotare spaţii şi capacităţi de preluare, depozitare şi

procesare- condiţionare a produselor agricole precum şi personal calificat pentru efectuarea acestor operaţiuni.

Pentru alte 2030 ha teren, ce aparţin altor persoane fizice şi juridice, societatea noastră efectuează întreg volumul de lucrări, servicii şi acordă asistenţa tehnică pentru cultivarea terenului.

În condiţiile pedoclimatice destul de vitrege ale anului agricol 2010, rezultatele obţinute în ceea ce priveşte nivelele de producţie sunt satisfăcătoare.

Seceta prelungită pe întreg anul agricol 2009-2010 (de la înfiinţare - toamna an 2009, şi pe întreg ciclul de dezvoltare şi maturare a producţiei, a dus la obţinerea unui nivel de producţii relativ scăzute pe unitatea de suprafaţa şi implicit a celei totale, la care s-a adăugat şi o diminuare a indicatorilor calitativi ai produselor.

La cele de mai sus trebuie arătat ca la influenţa negativă a factorilor naturali societatea se confruntă şi cu greutăţi în valorificarea producţiei. Lipsa unei pieţe organizate a produselor agricole la nivel naţional face ca preţul aferent la livrarea produselor să fie mai mic, departe de a acoperi cheltuielile efectuate, fără a mai vorbi şi de o cotă de rentabilitate. Din aceste considerente producţia s-a aflat în stoc, nevalorificată până la 31. 10. 2010.

Dar, preţul produselor pe piaţa agricolă se va îmbunătăţii, dat fiind faptul că în acest an criza cerealelor s-a ridicat la nivelul economiei naţionale.

Societatea va contrabalansa lipsa de producţie cu nivelul mai scăzut al cheltuielilor realizate şi va obţine acel echilibru financiar necesar continuării şi chiar dezvoltării activităţii de producţie agricolă.

Cu referire la comerţul intermediar cu ridicata, acesta constă în cele trei surse de asigurare a bazei materiale a obiectivului sau de activitate:

În ceea ce priveşte imputurile:

8

^ constă în asigurarea de produse agricole din producţie proprie prin

cultivarea

terenului preluat în exploatare, care de altfel deţine rol preponderent;

^ cea de a doua sursa constă în achiziţionarea directă de produse

agricole de la

producătorii privaţi, persoane fizice, prin intermediul centrelor de achiziţii

organizate de societate într-un număr de peste 24 localităţi rurale, în baza

borderourilor de preluare şi cu plata directă în numerar;

^ cumpărarea de produse agricole de la agenţii economici cu capital de

stat şi privat

în baza contractelor economice încheiate urmate de documentele de

decontare respectare - factura, ordin de plată, ordin de plata prin virament

şi numerar.

Activitatea de valorificare a produselor:Aceasta constă în preluarea, depozitarea, conservarea şi operaţiunile de

procesare prin care produsele se aduc la un anumit stadiu de standardizare potrivit solicitărilor beneficiarilor interni sau externi în vederea obţinerii de preţuri avantajoase.

Volumul total al produselor agricole ce se va derula în acest an comparativ cu cel precedent va fi următorul:

Prin caracteristica să de producţie, activitatea agricolă este sezonieră şi prin urmare asigurarea mijloacelor materiale şi băneşti se face în etape şi anume: la începutul anului agricol toamna -an precedent- în prima etapa şi primăvara -an curent- în a doua etapa.

Activitatea societăţii se află în continuă derulare şi într-o curbă ascendentă de la an la an şi cum potrivit specificului său, cheltuielile se fac pe

Specificare U/M Realizat an 2010 Realizat an 2011

Produse agricole total din care:

Tone 45. 966 66. 400

- GRÂU TONE 24. 660 38. 200

- ORZ TONE 12.490 3. 000

- FL. SOARELUI TONE 4. 570 15.200

- PORUMB TONE 4. 140 7. 000- RAPIŢĂ TONE 106 -

- SOIA - 3. 000

9

tot parcursul anului, iar producţia şi mai cu seamă încasarea acesteia din urmă se face o singura dată, în partea finală a anului, desigur, societatea este nevoită să solicite credite bancare pentru acoperirea temporară a necesarului de mijloace financiare.

Pentru atingerea obiectivului propus şi anume depăşirea cifrei de afaceri şi realizarea unui echilibru financiar optim, societatea a luat unele măsuri asiguratorii printre care:

^ sunt incheiate contracte de aprovizionare cu principalii furnizori de

materii prime,

materiale, carburanţi, piese de schimb care să asigure funcţionarea

întregului parc de maşini şi utilaje;

^ de asemenea acţionează pentru completarea necesarului de seminţe îngrăşămintechimice şi materiale auxiliare în vederea înfiinţării culturilor din acest an, bunurile materiale ce urmează a fi aprovizionate, la care se adaugă stocurile existente care să fie în măsura să satisfacă cerinţele actualelor etape.

În cele de mai sus am făcut referire la activitatea direct productivă dar, nu sunt de neglijat nici măsurile ce trebuiesc luate în ceea ce priveşte întreţinerile şi remedierile necesare spaţiilor de depozitare, capacităţilor de procesare a produselor, avându-se în vedere şi volumul mai mare de activitate.

1.4. ANALIZA PIETEI

Segmentul de piaţă

Aprovizionare-

furnizoriSursele de aprovizionare pentru materiile prime necesare activităţii de

producţie ca şi cele pentru asigurarea volumului de aprovizionare cu produse agricole se regăsesc pe următorii furnizori:

10

Dat fiind faptul că producţia agricolă pe plan naţional se află într-o relativă criză iar produsele acestui domeniu de activitate este vital pentru asigurarea materiilor prime în industria alimentară ca şi cea pentru acoperirea necesarului de furaje pentru hrana animalelor, cererea de cereale, plante tehnice şi oleaginoase pe piaţa internă nu a fost acoperită prin oferta sectorului productiv.

De asemenea, cereri importante sunt şi în ceea ce priveşte livrările de produse la export.

Cât priveşte tendinţa pieţii de produse agricole aceasta va avea o creştere sigură pe plan naţional şi cu atât mai mult în ceea ce priveşte unitatea analizată întrucât au fost luate măsurile agrotehnice necesare care să asigure o creştere a productivităţii pe unitatea de suprafaţă şi obţinerea unei mase mai mari de produse.

Prin specificul şi particularităţile de realizare a produselor agricole, caracterul sezonier dă naştere unor dificultăţi pentru producătorii lipsiţi de posibilitatea depozitării şi conservării produselor obţinute. Societatea are asigurate spaţiile de preluare, depozitare şi procesare ceea ce îi dă posibilitatea livrării eşalonate a producţiei urmărind şi valorificarea avantajoasă a mărfurilor.

În perioada de început, principalii beneficiari ai produselor erau marile

Denumirea categoriilor de Furnizorii - denumire Pondere Forma demărfuri valorică proprietatea. Activitatea de producţie agricolă

100%

Seminţe -Producţie proprie - SC AGROFAM 45%PRIVATĂ

- SEMROM (SUCP) 20%DE STATÎngrăşăminte chimice - AMONIL SA 15%PRIVATĂPesticide - OLTCHIM RM. VÂLCEA 10%PRIVATĂCarburanţi - SC PETROM SA 5%DE STATPiese de schimb - OVIDIU CONSTANTA 5%PRIVATĂb. Activitatea de comerţ - 100%Cereale, plante tehnice şi - Producţie proprie 52%PRIVATĂoleaginoase - Producători agricoli persoane fizice,

achiziţii directe prin centrele locale de colectare 26%PRIVATĂ- SCA Pietroiu SA 10%DE STAT- SCA Stelnica SA 7%DE STAT- SCA Borduşani SA 5%DE STAT

Destinaţia produselor Denumirea clientului PondereaValorică

Forma de proprietate

-LA EXPORT -SC ALFRED C TOEPFER GmbH HAMBURG-Germania

65% PRIVATA

-SC BUNGE ROMANIA SRL 35% PRIVATA-LA INTERN -SC ERMICOM SA BRĂILA 30% PRIVATA

-SC MOPAN SA SUCEAVA 30% PRIVATA-RATCOM FOCŞANI SRL 20% PRIVATA-SC ROMAGRIBUZ SA BUZĂU 10% PRIVATA-RUDNIC SUCEAVA SRL 10% PRIVATA

11

complexe de creştere a animalelor şi păsărilor. De mai bine de 7 ani societatea a stabilit relaţii comerciale de livrare a produselor cu agenţi economici cu potenţial economic şi financiar puternic, cu posibilităţi mari de preluare operativă, asigură plata integrală a mărfurilor şi beneficiază chiar de anumite facilităţi în sensul că i se acordă importante avansuri băneşti, iar personalul ce reprezintă aceste unităţi sunt adevăraţi manageri şi se bucură de credibilitate şi respect.

Relaţia de afaceri în plan extern are ca importanţi beneficiari: SC ALFRED C TOEPFER GmbH HAMBURG şi SC BUNGE ROMANIA SRL BUCUREŞTI, între aceste firme s-au statornicit relaţii reciproc avantajoase şi o colaborare bazată pe încredere şi loialitate.

12

În plan teritorial are ca principali concurenţi în relaţiile de afaceri societăţile cu profil de achiziţii şi desfacere a produselor agricole (COMCEREAL, CARGILL, INTERCEREAL etc. ), societăţi cu capital de stat devenite apoi private.

Având în dotare spaţii şi capacităţi corespunzătoare de preluare, depozitare, procesare, care sunt în exploatare şi amplasate în apropierea producătorilor de cereale, se reuşeşte atragerea către firmă a furnizorilor unor asemenea produse şi prin asigurarea de servicii mai avantajoase decât unităţile tradiţionale de preluare a cerealelor.

Societatea comercializează întreaga gamă de produse agricole specifice zonei de cultură a Bărăganului Ialomiţean între care: grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb.

Pentru stabilirea unor relaţii sigure asupra afacerilor de comercializarea mărfurilor, societatea noastră încheie contracte economice cu clauze şi termene atât cu furnizorii cât şi clienţii.

Din practica ultimilor 7 ani a reieşit ca valorificarea avantajoasă a produselor agricole o constituie livrarea acestora la export.

Ca urmare, începând cu anul precedent când procentul de realizare la export a fost de 58 %, în acest an se previzionează un procent de 70 %, ceea ce va asigura pe lângă o derulare operativa a produselor şi realizarea unei eficienţe economice ridicate.

În evoluţia să, volumul comerţului de aprovizionare şi desfacere cu ridicata a produselor agricole, în expresie fizică se prezintă astfel:

Clienţi potenţiali interni şi/sau externi, pe grupe de produse/serviciiSocietatea rămâne statornică în principiile sale referitoare la tranzacţiile

comerciale în sensul că va continua să-şi păstreze aceeaşi parteneri de afaceri.

Specificaţie U/M 2008 2009 2010 2011

Produse agricole TOTAL din care: Tone 44.057 59.100 59.169 72.349

-grâu Tone 28.276 32.600 24.460 38. 200-orz Tone 6. 480 9. 800 12.490 3. 000

-floarea-soarelui Tone 3. 265 9. 200 6.463 14.938

-porumb Tone 4. 726 3. 100 10.150 16.040-rapiţă Tone 1. 310 4. 400 106 -

- soia Tone - - - 3. 000

DIN CARE LIVRATE LA EXPORT :

Produse agricole TOTAL din care: Tone 5. 000 35.382 26.820 42.850

-grâu Tone - 15.303 10.000 26.650

-orz Tone 5. 000 7.800 10.320 2.400-floarea-soarelui Tone - 7.001 5.000 11.438

-porumb Tone - 1.000 6.500 9.000

-rapiţă Tone - 4.278 - -

-soia Tone - - - 3.000În exprimare relativă, în procente %, livrările la export ra

portate la total producţie marfă livrată reprezintă:

Procent valorificare la export0/% 11

60 | 67 70

13

Clienţii.În relaţiile de desfacere a produselor agricole la export care deţine

pondere şi anume cu: SC. ALFRED C. TOEPFER G.m Hamburg-Germania, SC BUNGE ROMANIA SRL. Beneficiarii interni; societăţi de morărit şi panificaţie.

Principalii concurenţi interni şi/sau externi.pe grupe de produse/servicii.Principalii concurenţi pe plan intern rămân în continuare, societăţile cu

profil de preluare-depozitare a cerealelor: Cargill, Comcereal şi Intercereal.Măsuri întreprinse de societate în vederea îmbunătăţirii poziţiei sale pe

piaţă:

> preluarea în exploatare-cultivare a terenului arabil, unitatea îşi va

asigura cea mai mare parte a fondului de marfa din producţie proprie,

produsele fiind calitativ mai bune şi la costuri reduse.^ cea de a doua direcţie de acţiune consta în amplasarea-construirea

celor doua silozuri demontabile de preluare, depozitare, şi procesare a cerealelor în Lunca-balta Ialomiţei, adusa chiar în locul de cultivare, recoltare a produselor agricole.

Pe lângă faptul că se va înlătura risipa de produse, se vor reduce cheltuielile cu transportul acestora pe drumurile publice, la distanţele mari unde se află actualele locuri de preluare societăţilor mari de colectare-preluare, va creşte implicit şi ritmul de preluare.

1.5. CAPACITATEA DE PRODUCTIE

Descrierea sumară a procesului/fluxului tehnologic actual, al activităţilor necesare realizării produselor/serviciilor.

Pentru activitatea de producţie agricolă, societatea este organizată şi îşi desfăşoară activitatea potrivit specificului acestui domeniu; pentru lucrarea solului are întreaga gamă de maşini şi utilaje în dotare şi forţa de muncă angajată ce acoperă întreg volumul de activitate.

De asemenea, societatea îşi asigură din producţie proprie şi cea mai mare parte a necesarului de seminţe, rămânându-i să completeze celelalte elemente necesare dezvoltării plantelor printre care, îngrăşămintele chimice şi pesticidele.

Pentru cea de a doua activitate ca pondere a societăţii; comerţul intermediar cu ridicata de produse agricole, dispune de baza tehnico-materială şi persoane calificate pentru efectuarea operaţiunilor de depozitare a produselor.

Regimul de lucruProgramul de lucru este stabilit în funcţie de cerinţele specificului şi

particularităţii fiecărui domeniu în parte; program normal de 8 ore, cu program prelungit şi schimburi în cazul campaniilor agricole de însămânţare şi recoltare a producţiei când ne referim la producţia vegetală sau preluarea pentru depozitare şi procesare a produselor.

Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor/serviciilor, aflate în proprietatea agentului economic:

14

Am enumerat mai sus principalele grupe de mijloace fixe, acestea dispun de utilajele şi agregatele adecvate şi se află în buna stare de funcţionare.

MIJLOACE FIXEDATE

TEHNICE

CAPACITATEMAXIMĂ

-to-

GRAD DE ÎNCĂRCARE

_______(%)

GRAD MEDIU DE UZURĂ _______(%)

CLĂDIRI-capacităţi şi spaţii de depozitare cereale

-de producţie Silozuri 41. 504 100 10-depozite/magazii Zid beton aup. 50. 000 55 40-piste betonate Beton 10. 000 20 30-porumbare Const. metalice 15.000 - 45

TOTAL TONE 116. 504MAŞINI SI UTILAJE AGRICOLE

-tractoare total, din care: 75 100 35-tractoare agricole U650 65 CP 45 100 65-tractoare agricole mare cap. 190-300cp 25 100 30COMBINE AUTOPROPULSATE 26 90 10MIJLOACE TRANSPORT- autocamioane

30100 20

Tractoare 400 cp 5 100 10

15

CAPITOLUL TT. ANALIZA ECONOMTCO-FTNANCTARĂ A

PRODUCŢIEI DE FLOAREA-SOARELUT ST VALORIFICAREA

ET LA EXPORT

Orice activitate economică se întemeiază pe utilizarea factorilor de producţie. Cheltuielile cu factorii de producţie utilizaţi şi consumaţi în procesul obţinerii unor bunuri şi servicii trebuie să se regăsească în preţul (tariful) de vânzare al bunurilor, pentru a putea fi recuperate.

Includerea acestor cheltuieli în preţul (tariful) de vânzare al bunului se efectuează prin costul de producţie. Aceasta constituie ceea ce îl costă, de fapt, pe întreprinzător producerea unui bun, până în stadiul în care ajunge ca oferta pe piaţă.

Costul de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de o unitate patrimonială în vederea obţinerii şi vânzării produselor sale. Costul de producţie exprimă, în mod sintetic, calitatea activităţii economice desfăşurată de agenţii economici, atât în sfera producţiei, cât şi în sfera circulaţiei. În cunoaşterea costului e producţie sunt interesaţi toţi conducătorii unităţii, creşterea eficienţei economice însemnând tocmai obţinerea unor efecte superioare, profituri, cu eforturi cât mai mici, cu costuri cât mai mici. Deci între cost şi profit există o relaţie invers proporţională. Scăderea costului are ca efect creşterea profitului şi invers, creşterea costului are ca efect scăderea profitului. În structura costului de producţie se includ: costul de achiziţie a materiilor prime şi a materialelor consumabile pentru producerea bunului, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota de cheltuieli indirecte, determinate raţional, în funcţie de gradul de folosire a activităţii. Cheltuielile generale de administraţie, cheltuielile de desfacere şi cheltuielile financiare, de regulă, nu se includ în costul de producţie, dar pot fi incluse dobânzile aferente perioadei de fabricaţie (dobânzile la creditele pentru producţie). Costul de producţie este influenţat de o serie de factori tehnici, economici şi organizatorici. Tocmai de aceea agenţii economici sunt interesaţi să cunoască costul de producţie pentru ca, ulterior, să cunoască factorii care l-au influenţat, să cuantifice acţiunea lor, să extindă acţiunea factorilor favorabili.

Utilizarea factorilor de producţie, respectiv a resurselor materiale (bunurilor de capital) şi a resurselor umane (munca) este diferită şi diferit este şi modul în care aceştia participă la costurile producţiei respective. Astfel o parte din resursele materiale (bunurile de capital fix), participând la mai multe criterii de exploatare, se consumă treptat, se depreciază (ireversibil) şi treptat se recuperează prin includerea în costuri a amortizării lor.

O altă parte din resursele materiale (bunurile de capital circulant) se consumă, incluzându- se în costul producţiei sub forma cheltuielilor cu materiile prime, alte materiale consumabile, iar altele (resurse umane) trebuie să fie remunerate incluzându-se în costuri sub forma cheltuielilor cu remuneraţiile (salariile), contribuţia privind asigurările sociale şi protecţia socială.

Consumul factorilor de producţie pentru obţinerea bunurilor poate fi considerat la diferite nivele. Astfel se disting:

• consumul global - care generează ceea ce reprezintă

costul global al producţiei.• Consumul sau costul la nivelul purtătorilor de costuri -

16

determinarea acestuia presupunând localizarea cheltuielilor de producţie în timp, spaţiu şi pe obiecte ale producţiei materiale.

Determinarea costurilor de producţie se realizează în vederea aflării beneficiilor obţinute în urma valorificării producţiei. Aceste beneficii au o importanţă deosebită deoarece contribuie în mod direct la realizarea unui profit satisfăcător sau nesatisfăcător în funcţie de rezultatul obţinut în urma diferenţelor dintre costurile totale de producţie şi veniturile realizate în urma valorificării produsului agricol floarea-soarelui. Aceste costuri de producţie sunt în strânsă legătură cu producţia obţinută şi influenţează bineînţeles şi veniturile totale.

Indicatorii de producţie şi economico-financiari ai anilor 2010-2011, s-au realizat pe fondul unor dificultăţi, în condiţiile în care producţia a fost afectată de factorii naturali care a avut drept consecinţă diminuarea cantitativă a producţiei şi în acelaşi timp şi obţinerea unor indici de calitate inferiori. Aceasta a creat dificultăţi în valorificarea producţiei.

Desigur că, vorbind despre dificultăţile activităţii societăţii AGROFAM, trebuie să recunoaştem că acestora trebuie alăturate şi particularităţile specifice, întrucât din păcate, în agricultură nu se poate pune semnul egalităţii între efortul uman şi rezultatul obţinut pentru că adesea poate intervenii riscul - factorul natural care în unele cazuri poate fi decisiv în realizarea obiectului propus.

2. 1. ÎNDEPLINIREA PRINCIPALILOR INDICATORI DE PRODUCŢIE9

ŞI ECONOMICO-FINANCIARII. ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE PRODUCŢIE -FLOAREA SOARELUI

În cele ce urmează vă informăm asupra modului în care au fost îndepliniţi principalii indicatori de producţie în anii 2010-2011 la cultura de floarea-soarelui.

a) La nivel de societate, gradul de îndeplinire a sarcinilor de producţie se prezintă astfel:

*Menţionăm că în anul 2011 au fost programate 3623 ha pentru a se cultiva cu floarea-soarelui, însă datorită calamităţilor naturale care au compromis total suprafeţele întinse cultivate cu grâu, orz, ovăz, a fost nevoie reînfiinţarea terenurilor respective şi astfel s-au cultivat 6510 ha

II. ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARA

La nivel de societate principalii indicatori economico-financiari realizaţi

în activitatea economica a anilor 2010-2011 la cultura de floarea-soarelui sunt

următorii:

Nr.crt.

Specific

are

U/M

PROGRAMAT REALIZATSuprafaţacultivată

Producţiemedie

kg

Producţie totală -TO-

Producţiemedie

-kg-

Producţietotală-TO-

1 2010 Ha 2345 1686 3954 1690 3.9632 2011 Ha *3623 1750 6340 1860 12.109

17

Analizând îndeaproape aceşti indicatori economico-financiari constatam ca cele mai slabe rezultate obţinute au fost în anul 2010, când au fost cultivate 2. 345 ha cu floarea-soarelui şi s-a obţinut o producţie totala de 3.963 to. În anul 2011 producţia totala de floarea-soarelui a avut o curba ascendenta în raport cu suprafaţa cultivata. În acest an s-a cultivat o suprafaţa de aproape trei ori mai mare fata de anii precedenţi şi s-a obţinut o producţie totala de 12.109 tone de floarea-soarelui.

Costurile de producţie au crescut şi ele ascendent de la un an la altul. În consecinţa costul de producţie pe tona de floarea-soarelui a crescut cu 340 lei în anul 2011 fata de anul de referinţa 2010.

O alta cauza a creşterii costurilor de producţie pe tona de floarea-soarelui o mai constitui şi scumpirea tuturor materialelor consumabile materiei prime şi auxiliare precum şi mărirea cheltuielilor cu salariile pentru efectuarea plaţii forţei de munca care contribuie direct la realizarea producţiilor totale.

Aceasta situaţie are desigur o explicaţie concreta. Seceta din vara anului 2010 nu a afectat numai cantitativ producţia totala de floarea-soarelui ci a afectat şi indicii calitativi ai acesteia care au avut de suferit. Aceasta a creat dificultatea în valorificarea producţiei şi ca efect secundar obţinerea unui preţ de vânzare relativ mic.

Referitor la principalul obiectiv al unei întreprinderi cu activitate economica şi anume profitul (beneficiile brute) obţinut în urma valorificării atât la intern cat şi la extern a producţiei de floarea soarelui, au fost realizate sume oscilante de la un an la altul.

2. 2 COMERCIALIZAREA

Dat fiind faptul ca producţia agricola pe plan naţional se afla intr-o relativa criza iar produsele acestui domeniu sunt vitale pentru asigurarea materiilor prime în industria alimentara ca şi cea pentru acoperirea necesarului de furaje pentru hrana animalelor cererea de cereale, plante tehnice şi oleaginoase pe piaţa interna nu a fost acoperita prin oferta sectorului productiv.

De asemenea, cereri importante sunt şi în ceea ce priveşte livrările de produse la export.

Cu referire la comerţul intermediar cu ridicata, aceasta consta în cele trei surse de asigurare a bazei materiale a obiectului sau de activitate :

• Prima sursa consta în asigurarea de produse agricole din producţie proprie prin cultivarea terenului preluat în exploatarea.

• Cea de-a doua sursa consta în achiziţionarea directa de produse agricole de la producătorii privaţi, persoane fizice, prin intermediul

Nr.Crt.

SPECIFICARE ANII

2010 20111 Suprafaţa cultivata HA 2.345 6.5102 Producţia medie kg/ha 1.690 1.8603 Producţie totala /To 3.963 12.1094 Costuri producţie /Ha 1.610 1.9505 Costuri totale - mii lei 3.775 12.6956 Preţ mediu de vânzare /To 1.100 1.4007 Venituri totale - mii lei 4.359 16.3478 Beneficii brute -mii lei 584 652

18

centrelor de achiziţii organizate de societate intr-un număr de peste 24 localităţi rurale.

• Cumpărarea de produse agricole de la agenţii economici cu capital de stat şi privat în baza contractelor economice Barter prin care SC AGROFAM HOLDING, avansează unor producători agricoli sume de bani, seminţe, îngrăşăminte chimice, carburanţi şi alte bunuri materiale în schimbul produselor agricole ce le livrează acesteia la recoltarea producţiei.

Cu referire la activitatea de verificare a produselor, aceasta consta în preluarea, depozitarea, conservarea şi operaţiunile de procesare prin care produsele se aduc la un anumit stadiu de standardizare potrivit solicitărilor beneficiarilor interni sau externi, în vederea obţinerii de preturi avantajoase.

Dispunând de spatii şi capacitaţi de depozitare moderne AGROFAM da posibilitatea livrării eşalonate a producţiei urmărind şi valorificarea avantajoasa a mărfurilor.

De mai bine de 3 ani societatea a stabilit relaţii comerciale de livrare a produselor cu agenţii economici cu potenţial economic şi financiar puternic, cu posibilităţi mari de preluare operativa, asigurând plata integrala a mărfurilor şi la rândul ei AGROFAM beneficiază chiar de anumite facilitaţi în sensul ca i se acorda importante avansuri băneşti iar personalul ce reprezintă aceste unitatea sunt adevăraţi manageri şi se bucura de credibilitate şi respect.

La rândul ei societatea AGROFAM în relaţiile de afaceri a mizat pe faptul ca serviciul bun dat clientului este o investiţie sigura şi optima, reuşind astfel să statornicească relaţii de mai mulţi ani cu firma importante în domeniul comerţului cu cereale, plante tehnice şi oleaginoase.

LIVRAREA FLORII-SOARELUI ÎN PERIOADA 2010-2011

PRINCIPALII CLIENŢI INTERNI ŞI EXTERNI

Denumire client din care:

Localizare Produse % din vânzarea anuala de produse

a)ExportSC ALFRED C

TOEPFER GMBHHamburg,Germani a Cereale,oleaginoase 65

SC BUNGE ROMANIA SRL

Bucureşti Cereale,plantetehnice,oleaginoase

35

TOTAL - - 100b)Interni

CERES 2000 Bucureşti Cereale 16TERRA SN

COMPANY IMPEXBucureşti Cereale 25

ULTEX Tandrei Cereale,oleaginoase 30AGROFILIP SA Bontida Cereale 6

ALSIDO TRANS SĂCraiova Cereale 15

VIOREX Caracal Cereale 8TOTAL - - 100

SpecificareCantitate - To - Valoare - lei -

2010 6. 471 8.412.3002011 14.938 23.153.900

19

Din care la intern :

Din care la export :

2. 3 EFICIENTA LIVRĂRII LA EXPORT A PRODUSULUI

FLOAREA -SOARELUI

In economia de piaţa scopul producţiei îl constituie valorificarea cat mai profitabila a acesteia. In sens general valorificarea cuprinde sistemele, formele şi etapele prin care produsele sub diferite forme ajung de la producător la consumator.

În relaţiile de afaceri societatea AGROFAM pentru obţinerea unor preturi avantajoase apelează la negocieri atât cu partenerii interni cat şi externi. Acest negocieri se sfârşesc de cele mai multe ori prin încheierea unor contracte. În situaţia negocierii, atât nevoile comerciantului cat şi ale clientului sunt aceleaşi, termenii şi conditiile fiind elementele care stau în calea înţelegerii lor.

Negocierea devine o practica absolut necesara în care obiectivul fiecărei parţi este de a-l determina pe celalalt să adopte punctul tău de vedere utilizând argumente de necombătut.

Pentru a acoperii pierderile datorate calamitaţilor naturale managerul societatii AGROFAM a încheiat contracte cu firme străine importante. Astfel a reuşit o valorificare superioara a produsului floarea soarelui şi obţinerea unui profit brut satisfăcător.

Relaţiile de afaceri pe plan extern are ca importanţi beneficiari : SC ALFRED C TOEPFER GMBH Hamburg-Germania, SC BUNGE ROMANIA SRL; intre aceste firme şi SC AGROFAM HOLDING SRL s-au statornicit relaţii reciproc avantajoase şi o colaborare bazata pe încredere şi loialitate.

Comerţul şi în special comerţul internaţional se bazează pe principiul avantajului comparativ.

AGROFAM HOLDING SRL FETEŞTI comercializează întreaga gama de produse agricole specifice zonei cu precădere pe piaţa externa.

În conditiile anilor 2010-2011 societatea a reuşit să livreze către beneficiarii externi următoarele cantităţi de floarea-soarelui :

• 2010 - 5. 000 t în valoare de 1.697.500 E, contravaloarea în lei fiind de 6.790.000 lei.

• 2011 - 11. 438 t în valoare de 4.343.716 E, contravaloarea în lei fiind de 18.243.610

lei.In total 16.438 to în valoare de 6.041.216 E, contravaloarea în lei fiind de

25.033.610lei.In cadrul acestui subcapitol vom încerca să arătam diferenţele dintre

Nr. Crt. SpecificareCantitate - To -

Preţ vânzare5

- lei /to - Valoare - lei -1 2010 1. 471 1.100 1.618.1002 2011 3. 500 1.400 4.900.000

Nr. Crt. SpecificareCantitate - To -

Preţ vânzare5

- lei /kg - Valoare - lei -1 2010 5. 000 1.358 6.790.0002 2011 11. 438 1.595 18.243.610

20

valorificarea producţiei la intern şi valorificarea producţiei la extern şi beneficiul adus societatii din activitatea comercializării produsului floarea soarelui la extern.

În cele ce urmează va prezentam în paralel preţul de vânzare al florii-

soarelui, în perioada 2010-2011, la intern şi extern.

EFICIENTA LIVRĂRII LA EXTERN COMPARATIV CU

LIVRAREA LA INTERN A FLORII-SOARELUI

- lei -

În cadrul acestui tabel este prezentat clar profitul obţinut în urma valorificării florii- soarelui la extern, în conditiile în care aceeaşi cantitate de floarea-soarelui a fost vânduta la preţul de vânzare de la extern şi ce valoare s-ar fi obţinut daca tot aceeaşi cantitate de floarea soarelui ar fi fost vânduta la intern cu preţul de vânzare practicat aici.

Privind în ansamblu aceasta situaţie putem trage concluzia ca valorificarea superioara a florii soarelui s-a realizat la extern. Datorita activităţii de export a fost posibil sporirea beneficiilor obţinute în urma valorificării produsului şi a dat încrederea societăţii AGROFAM de a întreţine şi pe viitor strânse relaţii de afaceri cu aceste firme importante

Specificare INTERN EXTERN2010 2011 2010 2011

Cantitate - To -1. 471 3. 500 5. 000 11. 438

Preţ vânzare lei / to

1.1001.400 1.358 1.595

Valoare - lei -1.618.100 4.900.000 6.790.000 18.243.610

Nr.Crt

ANII Valoarea totala Diferente5

(profit)Extern Intern1 2010 6.790.000 5.500.000 1.290.0002 2011 18.243.610 16.013.200 2.230.410

21

CAPITOLUL TTT - MĂSURI CU PRIVIRE LA

CREŞTEREA PRODUCŢIEI

3.1. MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PĂRŢII TEHNICE

----------------------------------------------------------------------------------- 9--------------------------9------------------------------

Îmbunătăţirea structurii de producţie, care poate asigura o valorificare superioara a capacităţilor productive ale pământului, prin introducerea unor culturi cu rezistenţă la conditiile de seceta manifestate intens în ultimii ani în zona

Reabilitatea sistemului de irigaţii menit sa asigure un factor de producţie foarte important pentru agricultura, a cărui lipsa produce diminuări mari ale producţiei datorita dependentelor existente intre aceşti factori de producţie.

Deoarece majoritatea terenului acestei societati se afla grupat în Balta Ialomiţei este necesar construirea unei reţele de drumuri amenajate care ar contribuii la reducerea semnificativa a cheltuielilor de transport a produselor agricole de la locul obţinerii acestora pana la depozitare.

Folosirea eficienta a potenţialului tehnic şi de depozitare este axul central al masurilor de imbunatatire a activităţii. Pentru aceasta sunt necesare investiţii pentru retehnologizare şi crearea de noi capacitaţi de depozitare a produselor agricole obţinute cât şi a celor achiziţionate.

Elaborarea de programe la nivelul fiecărei subunităţi şi urmărirea îndeaproape a modului de desfăşurare a acţiunilor din câmp privind însămânţarea florii-soarelui precum şi a lucrărilor de întreţinere a culturii.

Asigurarea mijloacelor materiale necesare formaţiunilor de lucru şi supravegherea modului de exploatare a utilajelor şi efectuarea calitativa a lucrărilor.

Organizarea corespunzătoare a locului de munca şi urmărirea administrării eficiente a mijloacelor materiale şi înlăturarea risipei de orice fel.

Cultivarea unei suprafeţe mai mari de floarea-soarelui în cadrul societatii, va da garanţia unor producţii sigure, calitativ superioare şi la costuri cat mai mici.

Relaţiile dintre angajaţi şi organele de conducere sa fie bazate pe respect,onestitate şi sa fie de natura amiabila.

Executarea de controale inopinate în diferite faze de vegetaţie a culturii de floarea- soarelui.

Recompensarea subunităţilor cu nivelul cel mai ridicat al producţiilor, astfel încât angajaţii sa aibă satisfacţii şi sa lucreze pe viitor cu aceeaşi conştioncizitate.

Acordarea unei atenţii deosebite stocării, condiţionării seminţelor de floarea-soarelui.

3.2. MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PĂRŢII ECONOMICE

Într-o economie de piaţă orice societate comercială trebuie să facă eforturi deosebite pentru rentabilitatea tuturor produselor şi a structurilor organizatorice. În încercarea de a atinge acest scop unităţile agricole trebuie să-şi mobilizeze toate resursele interne (materiale, umane, funciare, tehnice şi financiare) şi să le folosească în aşa fel încât să acţioneze asupra factorilor care determină şi influenţează profitul brut al societăţii.

22

Pentru îndeplinirea acestor deziderate se impune stabilirea unor direcţii de acţiune şi a unor măsuri adecvate care să contribuie la îmbunătăţirea sectorului economic.

Creşterea ponderii producţiei vândute din totalul producţiei obţinute si încheierea de contracte ferme cu unităţile beneficiare, pe baza sporirii calităţii florii-soarelui şi respectării condiţiilor stabilite în contracte;

Reducerea semnificativă a costurilor de producţie, ca factor hotărâtor al creşterii profitului, prin raţionalizarea cheltuielilor;

Obţinerea celui mai avantajos preţ unitar prin identificarea unor perioade optime de desfacere a produselor. Acest lucru este posibil deoarece societatea dispune de mari capacităţi de depozitare a cerealelor în condiţii adecvate pentru păstrarea în timp a calităţii produselor.

Reducerea şi diminuarea pe cât posibil a riscurilor care ar putea să apară în executarea unui contract, urmărirea executării acestora de la lansare, execuţie (livrare) până la încasarea contra valorii produselor;

Abordarea eticii în afaceri, bazate pe adevăr şi echitate, competiţie onestă; publicitate, care caracterizează firma;

Buna conlucrare în amonte şi aval, respectiv aprovizionare şi desfacere, înglobarea logistică a acestora;

Serviciul bun dat clientului este o investiţie sigură;Practicarea unui marketing agresiv;Încheierea unui contract are ca scop desfăşurarea în bune condiţii a

operaţiunilor şi obţinerea avantajului şi satisfacţia reciprocă a părţilor contractate;

Construirea şi pe viitor a unor relaţii de încredere între societatea AGROFAM şi firmele din străinătate bazate pe sprijin, respect şi corectitudine;

Depozitarea şi condiţionarea seminţelor de floarea -soarelui să se facă fără deprecierea indicilor calitativi astfel încât producţia să fie valorificată la preţul indicilor superiori;

Sporirea considerabilă a numărului de contracte de finanţare;Diversificarea permanentă a relaţiilor economice cu un număr cât mai

mare de parteneri;Reabilitarea sistemului de irigaţii reprezintă cel mai important aspect,

deoarece producţiile de floarea-soarelui ar spori astfel cheltuielile de producţie ar scădea şi cum desigur producţia mare obţinută duce la realizarea unor venituri totale mari şi implicit a unui profit considerabil poate fi obţinut şi în urma înfiinţării unei fabrici de ulei. Cu toţii ştim că pentru realizarea acestei idei este nevoie de capital, iar investiţia ar fi bineînţeles foarte mare, dar nu trebuie neglijat faptul că în urma unei astfel de activităţi profitul ar creşte semnificativ, comparativ cu comercializarea produsului floarea-soarelui ca atare.

3.3. PROBLEME DE MARKETING-PUBLICITATE

Marketingul presupune permanentă şi complexă informare a cumpărătorilor potenţiali, realizarea unor acţiuni de sprijinire şi influenţare a procesului de vânzare. Aceste activităţi care au obiective şi mijloace specifice, dar extrem de variate alcătuiesc conţinutul politicii promoţionale.

3. 3. 1 PUBLICITATEAPublicitatea pentru promovarea unui bun sau serviciu este o

componentă importantă a conceptului de marketing care implică o serie de activităţi distincte (privind produsul, preţul, distribuţia) programate cu mult timp înainte sau concomitent cu lansarea produsului pe piaţă.

23

Trăsăturile caracteristice publicităţii :Publicitatea reprezintă un important instrument strategic şi tactic ;

Publicitatea este un mijloc de comunicare în masă ;Publicitatea contribuie, în mod deosebit la stimularea cererii.Mass-media folosite în publicitate :1. Pressa -ziarul local ;2. Radio local -Radio ORION FETEŞTI ;3. Televiziunea -în cadrul unor emisiuni despre agricultură.Alte forme de publicitate folosite de societatea AGROFAM mai sunt :-Pliante de prezentare ;-Mape de prezentare ;-Obiecte personalizate cum ar fi : (carneţele, agende, pixuri, calendare) ;-Internetul reprezintă şi el de altfel o modalitate de informare (pagina

de internet personalizată) ;-Pronunţate atribuţii promoţionale sunt reprezentate şi prin

participarea firmei la târguri şi expoziţii naţionale.CONCLUZII

Lucrarea de fata a avut drept scop prezentarea situaţiei şi evoluţia producţiei obţinută în ultimii doi ani, respectiv 2010-2011, precum şi profitul obţinut în urma valorificării acesteia cu precădere către extern.

În urma prelucrării şi interpretării datelor culese de la S. C. AGROFAM HOLDING S. R. L. FETEŞTI referitoare la activitatea economico-financiara a acesteia în ultimii doi ani se pot formula următoarele concluzii :

❖ Societatea a reuşit sa se menţină pe piaţa în mediul unei concurente strânse, în pofida fluctuaţiilor economice din ultimii ani şi în conditiile în care costurile unitare au crescut în perioada analizata;

❖ În segmentul financiar, relaţiile de echilibru şi eficienta sunt nefavorabile unei activităţi performante în perspectiva;

❖ Reducerea cantităţilor de produse la ha a avut efecte nefavorabile asupra costurilor unitare de producţie în sensul creşterii acestora;

❖ Nivelul capitalului permanent al societatii a avut o evoluţie oscilanta, în ultimii doi ani societatea fiind nevoita sa apeleze la credite pe termen lung şi mediu ca urmare a insuficientei acestuia pentru acoperirea mijloacelor economice;

❖ Unitatea înregistrează profit la sfârşitul fiecărei perioade în cei doi ani şi deci nu este în incapacitatea de plata. Aprofundând totuşi aceasta situaţie se observa totuşi ca profitul brut a scăzut, datorita scăderii veniturilor totale;

❖ Reducerea profitului a fost determinata atât de factorii cantitativi (scăderea producţiei la ha) cat şi de factorii calitativi (scăderea indicilor de calitate);

❖ Reducerea volumului fizic al producţiei marfa este negativa din punct de vedere economico-financiar şi s-a datorat înrăutăţirii calităţii produselor obţinute din cauza unor calamitaţi naturale imprevizibile care au afectat culturile vegetale în ultimii ani;

❖ De la an la an cantitatea de floarea soarelui livrata la export creste. Concomitent cu creşterea cantităţii se observa şi o creştere a preţului de vânzare la export comparativ cu preţul de vânzare la intern;

❖ Creşterea costurilor de producţie are drept efect diminuarea

beneficiilor obţinute în urma valorificării produsului floarea-soarelui;

❖ Profitul brut obţinut în urma valorificării la export a florii-soarelui creste

24

exploziv în anul 2011 comparativ anul 2010. Aceasta se datorează

recoltelor mai bogate calitativ si cantitativ din acest an .BIBLIOGRAFIE

A Isfanescu - Ghid practic de analiza economico-financiara, Tribuna Economica Constantin Cojocaru - Analiza economico-financiara a expluatatiilor agricole şi silvice, Editura economica

Bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale societatii pe anii 2009-2011 Fisa tehnologica a culturii florii-soarelui a societatii 2010-2011