17.7.2014 Agricultura pentru toţ i

http://agricultura-pentru-toti.blogspot.ro/2013/02/tipuri-de-plantatii-livezi-tipuri.html 1/4

Tipuri de plantaţii (livezi)

Tipuri de plantaţii (livezi), sisteme de cultură,alegerea şi organizarea terenului pentru plantare

Acţiunea de înfiinţare a unei plantaţii pomicole (livezi) este de importanţă majoră, deoarece ea

angrenează capitalul iniţial ce se investeşte şi lucrările ce se execută într-o perioadă mai scurtă sau mai

lungă de timp. Se finalizează cu plantarea pomilor la locul definitiv. Se deosebesc anumite tipuri de

plantaţii pomicole (livezi) după particularităţile de producţie, destinaţia, volumul fructelor şi suprafaţa

cultivată cu pomi ce trebuie luată în considerare la proiectarea unei plantaţii sau livezi:

- plantaţii comerciale

– industriale în ferme cu suprafeţe economic viabile care asigură producţii mari de fructe pentru

consum proaspăt şi pentru industrializare; plantaţiile sunt specializate pe specii şi soiuri, fiind situate în

zona colinară şi de şes; sunt dotate cu sisteme de maşini, depozite pentrupăstrarea fructelor, adăpost

pentru sortarea fructelor

- plantaţii familiale, înfiinţate în toate zonele ecologice în ferme mici şi mijlocii ce produc fructe pentru

comercializare într-un sortiment larg de specii şi soiuri; au o înzestrare tehnică redusă, iar păstrarea

fructelor se face în localuri simple amenajate provizoriu;

- plantaţii în grădina familială, în asociaţie cu alte culturi horticole,cu suprafeţe mici, cu diferite specii şi

soiuri pentru a realiza un consum eşalonat de fructe în tot timpul anului sau pentru agrement;

- plantaţii experimentale destinate cercetării ştiinţifice şi cuprinde colecţii de specii şi soiuri de pomi şi

arbuşti fructiferi, bănci de germoplasmă,material deosebit de valoros pentru ameliorare şi genetică; ele

sunt organizate în staţiunile de cercetare;

- plantaţii didactice existente în liceele şi facultăţile de horticultură destinate studiului şi practicii elevilor

şi studenţilor.Sistemele şi tipurile de plantaţie, s-au perfecţionat şi au putut fi încadrate în criterii precise

de evaluare.Ele sunt elaborate şi perfecţionate în funcţie de o serie de criterii: specia, soiul, portaltoiul,

vigoarea pomilor, intrarea pe rod, suprafaţa de nutriţie, gradul de mecanizare al lucrărilor, tipul de

coroană, precum şi eşalonarea recoltărilor în ciclul biologic.

Dintre toate metodele de cultură,TENDINTA MODERNĂ este că cele mai bune rezultate de producţie o

dau livezile intensive şi superintensive datorită în principal, intrării rapide pe rod, duratei scurte de

recuperare a investiţiei şi rentabilităţii ridicate.Metodele şi sistemele de cultură pomicolă au evoluat spre

noi aspect de modernizare şi eficienţă economic, putând da ca exemplu plantaţia cu pomipitici.

În funcţie de criteriile de mai sus specialiştii au stabilit, în mare, următoarea clasificare, (tabelul 7.1.1.).

Tabelul 7.1.1.

Caracterizarea metodelor de cultură la pomi

(după Negrilă Aurel – 1975)

Metodele şi sistemele de culturăCaracteristici agroeconomice

Extensivă la toate speciile de pomi

Producţia – 10 t/ha; fructe extra – 50%, calitatea I-a,35%, calitatea a II-a 15%; număr pomi la ha – până

la 350; portaltoi generativi de vigoare mare; pomi viguroşi cu coroana globuloasă; înălţimea 5-12 m;

distanţe mari de plantare 7x7, 8x8 m; mecanizare medie; intrarea pe rod la 8-10 ani; rodire economică

până la 30-35 ani; consum muncă manuală 810 oreom; productivitatea muncii – 88 ore/t.

17.7.2014 Agricultura pentru toţ i

http://agricultura-pentru-toti.blogspot.ro/2013/02/tipuri-de-plantatii-livezi-tipuri.html 2/4

Intensivă la toate speciile de pomi

(garduri pomicole sau fructifere)

Producţia – 20 t/ha; fructe extra – 70%, calitatea I-a

25%; calitatea a II-a, 5%; număr de pomi la ha, 700-

1650; portaltoi vegetativi de vigoare mijloci; pomi cu

coroana aplatizată sau globuloasă; înălţime medie,

3-4 m; distanţă medie de plantare 4x5m; mecanizare

bună; intrarea pe rod la 4-6 ani; rodire economică

până la 15-20 ani; consum muncă manuală – 916

oreom; productivitatea muncii – 37 ore/t.

Superintensivă la speciile măr, păr,piersic, vişin(cu

pomi pitici)

Producţia – 30t/ha; fructe extra – 80%, calitatea I a

15%; calitatea a II-a 5%; număr pomi la ha 1900-

8000; portaltoi vegetativi, vigoare slabă; pomi

vigoare slabă, coroane globuloase şi aplatizate;

mecanizare bună; intrarea pe rod la 2-3 ani; rodire

economică 12-15 ani; distanţe de plantare mici;

productivitatea muncii – 24 ore/t; consum forţă de muncă – 900 ore-om/ha.

Alegerea terenului pentru plantaţie:

În concepţia modernă, plantaţiile mari (în ferme specializate) se extind în bazine şi centre cu tradiţie,

urmându-se concentrarea şi specializarea producţiei pomicole.

La alegerea locului pentru livadă se au în vedere o serie de factori de favorabilitate şi anume: climatic,

relief, sol şi social-economici.Condiţiile de climă sunt analizate pentru a stabili în ce măsură corespund

culturii fiecărei specii pomicole.În acest sens, factorii limitativi sunt: temperatura, radiaţia solară,

precipitaţiile, vântul (tabelul 7.1.2.).

Gruparea speciilor fructifere de climat temperat

în funcţie de cerinţele faţă de lumină, căldură şi

apă:

Cerinţe faţă de lumină Specii fructifere:Cerinţe mari : Nucul, piersicul, caisul, cireşul

Cerinţe mijlocii : Părul, mărul, prunul, vişinul

Cerinţe mici: Zmeurul, coacăzul, agrişul

Cerinţe faţă de căldură Specii fructifere:Cerinţe mari: Migdal, cais, piersic

Cerinţe mijlocii: Nuc, cireş, păr, gutui, prun,

(soiuri nerezistentela ger)

Cerinţe mici: Măr, prun (soiuri rezistente la ger),

vişin, agriş,coacăz, căpşun

Cerinţe faţă de apă Specii fructifereCerinţe foarte mari: Arbuştii fructiferi

Cerinţe mari: Gutuiul, mărul (soiuri târzii), prunul

Cerinţe mijlocii :Părul, nucul, cireşul, vişinul, mărul (soiuri de vară)

Cerinţe mici : Piersic, cais şi migdal

Pentru speciile pomicole a fost stabilită izoterma optimă precum şi temperaturile extreme la care se

poate face o cultură economică.

17.7.2014 Agricultura pentru toţ i

http://agricultura-pentru-toti.blogspot.ro/2013/02/tipuri-de-plantatii-livezi-tipuri.html 3/4

Relieful

Din punct de vedere al reliefului, cele mai bune terenuri pentru livezi sunt cele situate la altitudinea mică

şi mijlocie, cu expoziţie S, SV şi S-E, cu pante uniforme până la 24% în zona colinară.Pentru sistemele

cu pomi pitici şi garduri pomicole se recomandă versanţii cu pante sub 15% în zona colinară şi terenurile

plane în zona de câmpie.

Solul.

La alegerea solului se are în vedere că o plantaţie de pomi ocupă terenul o perioadă lungă de timp,

precum şi faptul că fiecare specie sărăceşte unilateral solul. Din acest motiv, la înfiinţarea plantaţiilor de

pomi se analizează tipul de sol şi însuşirile sale, nivelul fertilităţii, al pânzei de apă freatică şi subsolul

pentru fiecare specie şi combinaţie soi-portaltoi în parte.Pentru livezile intensive şi superintensive se

recomandă solurile cu textura mijlocie şi uşoară, permeabile, fertile, profunde, bine drenate cu reacţie

slab acidă până la neutră.Speciile fructifere cultivate în climatul nostru fac parte din grupa

fotofile, fiind pretenţioase faţă de lumină.

Organizarea si amenajarea terenului pentru plantare:Lucrările ce se execută pentru organizarea teritorului, se pot grupa în 2 categorii:

- Lucrări de organizare interioară a terenului ce se aplică în toate

plantaţiile.

- Lucrări de amenajare a terenului ce privesc terenurile în pantă.

În cadrul lucrărilor de organizare interioară a teritorului plantaţiei,trebuie rezolvate probleme privind

parcelarea, trasarea şi amenajarea drumurilor, amplasarea centrului administrativ şi a dotărilor tehnice,

stabilirea speciilor şi soiurilor şi amplasarea lor pe teren, etc.

Înfiinţarea plantaţiilor de pomi în zonele colinare, impune măsuri corespunzătoare de combatere a

eroziunii solului, de asigurare a condiţiilor optime de dezvoltare a pomilor şi de exploatare raţională a

plantaţiei. Lucrările de amenajare a terenului şi pregătire a solului trebuie să asigure conservarea,

ameliorarea şi utilizarea cât mai judicioasă a fondului funciar. Documentaţia se sprijină pe informaţia

ştiinţifică şi constă în adoptarea de soluţii differentiate în funcţie de tipul de plantaţie, direcţia de

producţie, sistemul de cultură, etc.

Amenajarea terenului. Terasele sunt principalele amenajări antierozionale şi se construiesc pe

pante uniforme cu înclinare mai mare de 15-18%. Pe lângă combaterea eroziunii, ele asigură condiţii

pentru mecanizarea lucrărilor. Lăţimea teraselor este invers proporţională cu panta terenului şi variază

între 6 şi 12 m. Pe aceste pante, în funcţie de specie, se pot planta 2-3 rânduri de pomi.

Parcelarea terenului.Parcela reprezintă unitatea teritorială de bază în cadrul unei livezi. Pe terenurile în pantă, mărimea

parcelei variază aproape exclusiv în funcţie de mărimea pantei şi gradul de frământare a terenului. În

general, se admit şi cazuri în care o parcelă are o suprafaţă de până la 2 ha. Pentru plantaţiile cu pomi

pitici, mărimea unei parcele poate fi până la 5 ha. Cea mai bună formă a parcelelor este forma

dreptunghiulară. Acolo unde configuraţia terenului obligă, parcelele pot avea şi altă formă.Parcelele se

orientează cu latura lungă pe direcţia curbei de nivel.Fiecare parcelă trebuie să îndeplinească în mod

obligatoriu condiţia de a asigura acelaşi sistem de întreţinere şi de executare a lucrărilor, cu aceleaşi

mijloace mecanizate pe toată suprafaţa sa.

Reţeaua de drumuri. Aceasta este o lucrare foarte importantă pentru ambele categorii de plantaţii,

deoarece, atât la înfiinţarea lor cât şi după aceea, sunt necesare multe transporturi de materiale

(îngrăşăminte, tutori, pomi, apă,fructe etc.). De aceea plantaţia trebuie prevăzută cu o reţea de drumuri

bine stabilită.Executarea propriu-zisă a drumurilor poate fi amânată până după pichetare, dar este

important ca acestea să fie trasate cu multă precizie înainte de pichetarea terenului. Dacă nu se

procedează astfel se creează greutăţi la orientarea rândurilor şi la delimitarea zonelor de întoarcere.

Lăţimea zonelor de întoarcere variază în raport cu gabaritul tractorului şi al maşinilor pe care le

acţionează. În cazul tractoarelor U-650 lăţimea acestei zone va fi de 10 m. Încazul tractoarelor mai mici

sunt necesari circa 6 m.

17.7.2014 Agricultura pentru toţ i

http://agricultura-pentru-toti.blogspot.ro/2013/02/tipuri-de-plantatii-livezi-tipuri.html 4/4

Amplasarea reţelei de irigaţie. Important este ca această lucrare să fie prevăzută în planul de

organizare, ea fiind materializată pe teren înainte de pichetare, indiferent dacă reţeaua va fi din canale

deschise sau conducte îngropate. În livezile cu pomi pitici şi unde precipitaţiile sunt în medie sub

400 - 500 mm pe an, este absolut necesară existenţa sistemului de irigaţie.