”Să redescoperim valoarea uriașă a pământului ca dar al lui Dumnezeu, ca izvor de

hrană, ca loc de delectare, „colț de rai” sau „raiul pe pământ”

interviu cu Pr. Profesor Dr. Ion VICOVAN, Decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi

Vă rugăm să ne oferiți o scurtă descriere a traseului formării Dvs. profesionale.

După absolvirea primei trepte de liceu (în orașul Gura-Humorului, Sucea-va) am susținut și promovat examenul de admitere la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, singurul de acest fel din Moldova, în anul 1977. După urma-rea celor cinci ani de seminar, în anul 1982, am fost admis, prin examen, la In-stitutul Teologic de grad Universitar din București. După satisfacerea stagiului militar, în perioada 1983-1987 am frecventat cursurile meționatului institut, ab-solvindu-l cu titlul de licențiat în Teologie. După promovarea examenului de capacitate preoțească am fost hirotonit pe seama parohiei Vânători, com. Popri-cani, județul Iași, unde am funcționat de la 1 septembrie 1987 până la 31 ianua-rie 1992. Între timp, în perioada 1988-1991, am urmat, tot la București, cursuri-le de doctorat, secția teologie istorică. Din 1991 am fost cooptat, ca asistent uni-versitar suplinitor, în cadrul nou-înființatei Facultăți de Teologie din Iași. Între mai 1993 și septembrie 1994 am beneficiat de un curs de specializare la Univer-sitatea din Heidelberg (Germania), grație unei burse de studiu oferite de Diako-nisches Werk der EKD (din partea Bisericii Evanghelice a Germaniei). Pe baza materialului adunat în țară și în străinătate, am elaborat și susținut, în 1999, teza de doctorat în teologie, intitulată Activitatea filantropică a Bisericii în secolele IV-V. Modele și criterii pentru activitatea filantropică a Bisericii Ortodoxe Române în trecut și astăzi, sub îndrumarea științifică a pr. prof.univ.dr. Viorel Ioniță. Între timp, și în anii următori, după ce am dat concurs pentru postul de lector titular, am promovat toate treptele didactice până la cea de profesor (în 2009), obținând și atestatul de abilitare, concomitent deținând și funcții admini-strative (prodecan-2006-2012, decan-2012-în prezent, precum și consilier în cadrul Centrului Eparhial Iași, responsabil de învățământul teologic superior, începând din 2011). Din decembrie 1994 activez ca preot paroh la Parohia Cu-vioasa Parascheva din Iași.

Ne aflăm la doar câteva zile după Învierea Domnului, ce semnificații ale

acestei mari sărbători ar trebui să ni le impropriem în viața de zi cu zi ? Învierea Domnului reprezintă, prin semnificațiile și consecințele ei

teologice, „sărbătoarea sărbătorilor și praznicul praznicelor”, „ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm și să ne veselim întru ea” și „începutul unei alte vieți, viața veșnică”. Din această perspectivă, Învierea constituie (trebuie să constituie) reperul fundamental al vieții omului în general și al creștinului în special. Ea, Învierea Domnului, dă sens vieții noastre, fiind, după cum zice Sfântul Apostol Pavel, „începutul și garanția învierii noastre”. Pentru că este atât de importantă, Învierea Domnului este serbată în chip solemn în cele trei zile de Sfintele Pași, în toată săptămâna luminată, după cum este cinstită în cele 40 de zile de după Înviere, iar fiecare duminică din cursul anului bisericesc este închinată Sfintei Învieri. Doar Învierea Domnului dă sens vieții noastre în special și universului în general. Aceasta se vede nu doar din faptul că slujba Învierii începe în afara spațiului bisericii, pentru a arăta astfel că ea se adresează întregii creații, ci și din realitatea că în fiecare an, primăvara, natura (re)învie, chip și anticipare a Învierii de obște. Pentru că Învierea Domnului este garanția învierii noastre se impune ca întreaga noastră viață să fie trăită în concordanță cu învățătura Celui înviat din morți. Din acest punct de vedere, orice gând, cuvânt și faptă, în fiecare zi, trebuie să fie, pe cât posibil, raportat și conformat la poruncile Domnului, ele reprezentând, de fapt, „cuvintele vieții veșnice”. Învierea Domnului trebuie să determine, în fiecare an, înnoirea noastră duhovnicească sau, după cuvântul din acatistul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, să „învieze sufletele noastre”. Tocmai de aceea, Învierea Domnului este precedată de o lungă, cea mai lungă de altfel, perioadă de pregătire duhovnicească a Sfântului și Marelui Post.

Cunoaștem faptul că acum câțiva ani, s-a semnat un protocol de

colaborare între Ministerului Agriculturii și Biserica Ortodoxă Română, preoții urmând să promoveze agricultura. Cum priviți această colaborare instituțională ?

Știu despre protocolul semnat între Ministerul Agriculturii și Patriarhia Română, însă nu cunosc conținutul lui. Istoric vorbind, Biserica noastră, prin slujitorii ei, a fost foarte legată de popor, de fiii ei care, în cea mai mare măsură, erau lucrători în agricultură. Pe de altă parte, agricultura ne oferă „pâinea cea de toate zilele”. Pentru că pământul, creația lui Dumnezeu, este atât de important, Biserica a rânduit slujbe și rugăciuni speciale pentru binecuvântarea lui, pentru a-l feri de dăunători și pentru a binecuvânta cele dintâi roade, „pârga lor”. Pământul, spunea cândva cunoscutul profesor de teologie Părintele Constantin Galeriu, care este cel mai umil, ne oferă ce are mai bun. Deși noi aruncăm pe el „tot gunoiul lumii”, el ne dă, în schimb, pâine și flori. Cred că Biserica trebuie să-i ajute pe fiii ei să redescopere valoarea uriașă a pământului ca dar al lui Dumnezeu, ca izvor de hrană, ca loc de delectare, „colț de rai” sau „raiul pe pământ”, după cum tot în el se seamănă, zice Sf. Pavel, trupul nostru pentru a învia în ziua cea de apoi. Și plecând de la dar ajungem la dăruitor: „al Domnului este pământu și plinirea Lui, lumea și cei ce lcouiesc în ea”.

Vă rugăm să oferiți un sfat pentru studenții care și-ar dori să urmeze și

studiile teologice, ca a doua facultate. I-aș încuraja, deoarece teologia le oferă o altă dimensiune, duhovnicească,

asupra pământului și, mai cu seamă, asupra lumii în general. Un om lumesc vede lumea limitat, în timp ce un om duhovnicesc o privește dintr-o altă perspectivă, mai înaltă, detașată de cea lumească. Este ceea numea marele poet Ioan Alexandru „pământ transfigurat”.

La final, dorim să vă mulțumim pentru acordarea acestui interviu, cât și

pentru frumoasa colaborare instituțională de-a lungul anilor. În cazul în care doriți să mai adăugați vreun aspect pe care nu l-am surprins în intrebările noastre, suntem onorați să îl primim.

Mă bucur de frumoasa colaborare. Evident, ea poate fi îmbunătățită și

intensificată. Ea trebuie să fie, folosind un termen specific, cultivată de ambele

părți spre folosul tuturor.

A consemnat Vasilica ONOFREI, drd. Fitotehnie III

Publicație lunară a Facultății de Agricultură - USAMV Iași

Agricultura și Viața

Nr. 28

28 aprilie – 27 mai 2017

2

DEZVOLTAREA COMPETENȚEI DE

COMUNICARE LA STUDENȚII AGRONOMI DIN

ANUL I (Antrenamentul comunicării)

Prof. dr. Mihai Stanciu

I. Caracterizare generală a comunicării umane

”Nu se știe cine dă și cine primește” (L. Bloy)

Verbul latin communico avea o semnificaţie mai adâncă, ce

nu se limita doar la a nota contactul, legătura, ci însemna „a face

comun ceva, a împărtăşi, a pune împreună, a amesteca, a uni”.

Limba română a preluat sensul unificării, al împărtăşirii prin

cuvântul cuminecare . În toate limbile romanice communico a

căpătat acelaşi sens de „a se împărăşi de la”, „a se împărtăşi

întru ceva”, sublinia Constantin Noica (1970). Comunicarea

umană este una care nu se petrece decât dacă are un rest şi „cu

atât mai bine cu cât zona de rest e mai mare.”(ib.)

Comunicarea este trăsătura fundamentală şi revelatorie

pentru fiinţa umană, fiind singura şi simpla ei modalitate de a

fiinţa, prin care omul îşi depăşeşte permanent propriile limite

(C. Mircea). „Comunicarea umană înseamnă curajul de a te

oferi celorlalți fără teama secătuirii.” (Șoitu, 2001)

Comunicarea interumană poate fi definită ca fiind

transmiterea unui mesaj de la un sistem la altul sau de la un

subsistem la altul în cadrul aceluiaşi sistem. Problematica

comunicării umane a devenit obiect al abordărilor pluri şi

interdisciplinare: teoria informaţiei, lingvistică, semiotică, logică

simbolică, psihologie socială, pedagogie etc. Atunci când se face

o prezentare generală a comunicării este pus în evidenţă modelul

general al comunicării, numit de către Abraham Moles schema

canonică (prezentată mai jos).

Fig. 1: Modelul general al comunicării

Emiţătorul este cel care transmite mesajul printr-un efort de

codare (de ordonare a mesajului pe baza unui cod cu aceeaşi

semnificaţie atât pentru emiţător, cât şi pentru receptor). La

rândul său, receptorul face un efort de decodificare, de traducere

a mesajului din perspectiva propriului sistem de valori

(rezultând acel rest de care vorbea Noica, o înţelegere

personalizată a mesajului transmis). Repertoriul (emiţătorului-

Re şi al receptorului- Rr) se constituie dintr-un „ansamblu de

semne fixate în memoria individului şi reguli logico-

gramaticale de folosire a acestor semne.”(Ionescu M., Radu I.,

coord.,2001) Intersecţia dintre cele două repertorii înseamnă

împărtăşirea unui nucleu de valori comune, ceea ce Th.

Newcomb numea convergenţă axiologică. Doar în cazul

intersecţiei dintre cele două repertorii putem vorbi de o

comunicare eficientă.

Să reţinem câteva sublinieri în legătură cu procesul de

comunicare interumană (Luminiţa Iacob, 2008):

Actul comunicării este văzut ca o unitate a informaţiei cu

dimensiunea relaţională (aceasta din urmă fiind purtătoare de

informaţii);

Absenţa intenţiei comunicative nu anulează comunicarea;

Diversitatea codurilor utilizate (verbal, nonverbal şi

paraverbal) şi a canalelor multiple de comunicare (vizual,

auditiv, tactil, olfactiv etc.);

Modelul circular al comunicării dintre emiţător şi receptor,

care îşi pot schimba rolurile;

A comunica presupune câştigarea şi activarea competenţei

comunicative .Chomsky sublinia că prin competenţa de

comunicare se înţelege posibilitatea de a construi şi interpreta

fraze, de a identifica pe cele ambigue. Performanţa este tocmai

competenţa în act, dovedită în diferite situaţii concrete de

comunicare (Ducrot O., Schaeffer J.-M., 1996).

II. Comunicarea didactică-caracterizare generală

a. Comunicarea didactică poate fi definită ca fiind „o

comunicare instrumentală, direct implicată în susţinerea unui

proces sistematic de învăţare.” (ib.)

b. Fenomenul comunicării didactice presupune a răspunde la

mai multe întrebări (Dospinescu, 1998):

Cine ? predă = profesor;

Ce ? = conţinutul unei discipline sau al unui grup de discipline;

Cui ? = elevul;

Unde ? = şcoli de diferite grade şi tipuri;

Când ? = momentele- durata actului pedagogic;

Cum ? = strategia didactică;

Cu ce efecte ? = rezultate.

C. Caracteristici ale comunicării didactice :

Urmăreşte anumite obiective (caracter conştient);

Transmite un conţinut variat;

Are efecte în planul învăţării, educaţiei şi dezvoltării psihice;

Caracter asimetric, bazându-se pe logica autorităţii

profesorului (Sălăvăstru; Dospinescu);

Centrată pe elev (interesele şi nevoile acestuia);

Implică participarea activă a elevului, este o co-construcţie

permanentă;

Caracter complex (prin formele şi canalele de realizare);

Presupune un model al argumentării şi demonstrării;

Are o dimensiune explicativă;

Se structurează de către educator pe baza logicii ştiinţei şi a

celei didactice;

Personalizarea comunicării în funcţie de participanţi şi de

situaţia de comunicare;

Presupune elemente de ritual şi norme nescrise (Ex.-„Nu vorbi

neîntrebat !”);

Are loc o combinare a comunicării verticale cu cea orizontală

(între elevi, grupuri de elevi);

Clasa este animată în funcţie de reprezentările cadrului didactic

(„clasă amorfă”, „elev bun” etc.);

Predomină comunicarea verbală (50-60 % ) (! );

Presupune elemente redundante (pentru înţelegerea mesajului);

Reglarea eficienţei comunicării se realizează prin retroacţiuni

de tip feed-forward (anticiparea finalităţii devine cauzalitate) şi

prin feed- back (finalitatea devine cauzalitate, după desfăşurarea

comunicării) (Iacob).

Are caracter de spectacol.

Comunicarea didactică poate fi imaginată cu o imensă

scenă (ca mărime şi ca importanţă) pe care se desfăşoară un

adevărat ritual paideutic (de modelare a fiinţei umane în

devenire). Spre deosebire de actorul de la teatru, actorul-

profesor nu are pe lângă el un scenarist, un regizor, o persoană

care să-i construiască decorul. Mai presus de toate, el nu joacă

un rol oarecare: este vorba despre VIAŢA sa! (Stanciu, 2003)

(continuare în numărul viitor)

Agricultura și Viața

Nr. 28

3

Sărbătoriții perioadei

28 aprilie-27 mai:

28 aprilie – Asist. Univ. Dr. Cristina SIMEANU, Facultatea de Zootehnie 28 aprilie – Asist. Univ. Dr. Costica-Toader COVASA, Facultatea de Medicină Veterinară 28 aprilie – Prof extern Monica-Elena HEREA 29 aprilie – Ing. Cristinel MANOLE, Facultatea de Horticultură 29 aprilie – Asist. Univ. Dr. Mircea LAZĂR, Facultatea de Medicină Veterinară 30 aprilie – Prof. Univ. Dr. Dan-Gheorghe DRUGOCIU, Facultatea de Medicină Veterinară 30 aprilie - Medic Vet. Luminiţa TOMA, Facultatea de Medicină Veterinară 02 mai – Conf. Univ. Dr. Nela TALMACIU, Facultatea de Agricultură 03 mai – Prof. Univ. Dr. Mihail AXINTE, Prof. consultant 05 mai – Tehn. Deb. Costel ZANFIRESCU, Facultatea de Horticultură 05 mai - Adm.Fin.I S Gabriela GAFENCO, Camine 06 mai – Tehn. III Dan CHIORESCU, Facultatea de Agricultură 06 mai – Prof. Univ. Dr. Teodor IACOB, Prof. consultant 07 mai – Asist. Univ. Dr. Camelia Elena LUCHIAN, Facultatea de Horticultură 07 mai - Secretar II S Ana-Maria CARAIMAN, Secretariate 08 mai - Biolog Elena Ancuta LUPU, D.C.I.T.T. 09 mai – Cercet. Ştiinţ. Bogdan-George RUSU, Facultatea de Agricultură 09 mai – Lect. Univ. Dr. Simona-Catrinel AVARVAREI, Facultatea de Agricultură 09 mai – Prof. Univ. Liliana Rotaru, Facultatea de Horticultură 09 mai - Adm. Patr. III S Luminiţa-Elena BOTOC, Camine 10 mai – Tehn. IA Mihai MOLDOVANU, Facultatea de Agricultură 10 mai – Lect. Univ. Dr. Alina-Elena MARTA, Facultatea de Agricultură 10 mai – Asist. Univ. Dr. Mihai STAVARACHE, Facultatea de Agricultură 10 mai – Lect. Univ. Dr. Teodor STAN, Facultatea de Horticultură 10 mai – Lect. Univ. Dr. Cristina ZLATI, Facultatea de Horticultură 10 mai Lect. Univ. Dr. Liviu-Cătălin BURTAN, Facultatea de Medicină Veterinară 11 mai - Adm.Fin.I S Marilena ŞCHIOPU, Promovare şi imagine 12 mai – Prof. Univ. Dr. Constantin PASCAL, Facultatea de Zootehnie 12 mai – Tehn. Simona-Florentina MAICA, Facultatea de Medicină Veterinară 13 mai – Conf. Univ. Dr. Mihai STANCIU, Facultatea de Agricultură 13 mai – Tehn. Catalina SANDULEANU, Facultatea de Zootehnie 14 mai – Tehn. IA Irina-Elena LIPOVAN, Facultatea de Medicină Veterinară 15 mai – Tehn. Elena Ionela BULEI, Facultatea de Agricultură 15 mai – Conf. Univ. Dr. Catalin Carp-CĂRARE, Facultatea de Medicină Veterinară 15 mai - Analist Rodica-Irina TRIFAN, Informatică aplicată 15 mai - Adm.Fin.I S Mugurel MUNTEANU, Baze practică 17 mai - Adm.Fin.I S Ovidiu-Dan ALDEA, D.C.I.T.T. 20 mai – Lect. Univ. Dr. Dan BODESCU, Facultatea de Agricultură 20 mai – Prof. Univ. Dr. Valeriu V. COTEA, Facultatea de Horticultură 21 mai - Bibliotecar Eleonora-Gilda DRAGANESCU, Bibliotecă 23 mai – Conf. Univ. Dr. Elena COSTACHESCU, Facultatea de Zootehnie 24 mai – Lect. Univ. Dr. Elena UNGUREANU, Facultatea de Horticultură 25 mai – Asist. Otilia-Cristina MURARIU, Facultatea de Agricultură 25 mai – Prof. Univ. Dr. Paul SAVU, Prof. consultant 26 mai – Conf. Univ. Dr. Danuţ-Petru SIMIONIUC, Facultatea de Agricultură 26 mai – Ing. Valentin Mihai GINGA, Facultatea de Zootehnie 27 mai – Asist. Univ. Dr. Andy Felix JITĂREANU, Facultatea de Agricultură 27 mai – Conf. Univ. Dr. Constantin SPĂTARU, Facultatea de Medicină Veterinară

Tuturor sărbătoriților acestei perioade, vă adresăm sincere felicitări,

cele mai frumoase gânduri și urări, dorindu-vă să aveți sănătate, multe bucurii și împliniri pe toate planurile.

La mulți ani !

PSALM

Prof. Dr. Benone PĂSĂRIN

Tată, nu mai bate caii,

nu mai bate caii, mamă,

chiar de amiros a brume

şi –are ploaia cuib în

coame,

scoate-le zăbala, mamă,

lasa-i liberi dintre

hamuri

ca să-alerge să mă pască, le-a venit , de mine, foame.

Prea sînt osteniţi de muncă, sîngeră printre caiele,

tată, nu mai bate caii, lasă-i dintre bici să-ţi scape,

e tîrziu şi este toamnă, unu-i alb şi altu-i negru

şi din chii mei, sub pleoape, dă-le voie să se-adape.

Apoi pune şaua, tată, pe cel alb sau pe cel negru,

şaua spartă, şaua veche, şaua de prisos, o şa,

vreau să plec în astă toamnă, vreau ca fiarele să ruptă,

aceşti caii ce n-au odihnă şi copilăria mea.

Tată, nu mai bate caii, nu mai bate caii, mamă !

Din Volumul Tîrziu de cai sălbatici, 2003

PROIECT EDUCAȚIONAL- CARITABIL

“Dăruim, zâmbim, un vis împlinim!” 19 mai 2017

Organizatori: - Asociația „Calea Vieții -tineri pentru bătrâni, bătrâni pentru tineri”

- Studenții voluntari ai USAMV Iași

SCOP ȘI OBIECTIVE

Proiectul se adresează persoanelor cu suflet mare care vor să dăruiască puțin

din puținul lor pentru a aduce o rază de soare și speranță în sufletul celor

defavorizați. Tot ceea ce ne prisosește: cărți, rechizite, articole de

îmbrăcăminte, jucării, alimente le putem oferi celor care au mare nevoie de

ele.

În cadrul acestei campanii ne dorim să colectam cât mai multe astfel de

obiecte necesare elevilor nevoiași de la 2 scoli di mediul rural, jud Iași. Ne

propunem organizarea cu prilejul Săptămânii Voluntari atului in Romania (

19- 21 mai 2017), a unei colecte de :

- Rechizite, cărți, manuale școlare

- Jucării

- Îmbrăcăminte în stare bună

- Alimente

Toate acestea vor fi selectate și dăruite copiilor în cadrul SNV , în data de 19

Mai când vor veni în vizită la U.S.A.M.V. Iași.

Centrul de colectare se va organiza la: Baza sportivă a USAMV- Iași.

Persoane de contact:

Conf.univ. dr. Carmen Olguța Brezuleanu- tel. 0740750877,

mail: olgutabrez@yahoo.com

4

Agricultura și Viața

ERADICAREA FOAMETEI ŞI SĂRĂCIEI –

DEZIDERATE MAJORE ALE CIVILIZAŢIEI

prof. univ. dr. dr. h. c. Constantin I. MILICĂ

Fenomenul migraţiei şi ştirile oficiale din diferite zone ale

Terrei ne demonstrează că, în etapa actuală există mulţi oameni

pe suprafaţa Pământului care se culcă seara cu gândul că în ziua

următoare nu vor avea hrana necesară pentru supravieţuire, mai

ales a copiilor şi a bătrânilor care, treptat, uită ce gust are

carnea, ouăle, brânza şi laptele.

Spectrul sărăciei devine tot mai sumbru pe Terra, având

drept consecinţe extinderea foametei, migraţia unor populaţii în

alte zone geografice, conflicte interumane grave şi decese

frecvente în rândurile unor largi pături ale populaţiei.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aproximativ

840 milioane de oameni din întreaga lume se zbat într-o sărăcie

cruntă şi sunt profund afectaţi de subnutriţie şi înfometare;

dintre aceştia 8 milioane mor anual de inaniţie, circa 24.000 în

fiecare zi.

CAUZELE FOAMETEI ŞI SĂRĂCIEI

Una dintre cauzele principale ale înfometării şi sărăciei la

multe populaţii de pe Glob o constituie explozia demografică,

înregistrată în cursul secolului XX, cu accentuare în mileniul

III.

În evoluţia populaţiei, datele statistice mondiale

consemnează câteva cifre de referinţă. În anul 4000 î.e.n. ar fi

existat 30 milioane de locuitori iar în anul 1 (la naşterea

Mântuitorului) s-ar fi ajuns la 225 milioane oameni.

Timp de 1000 de ani, creşterea demografică a fost foarte

lentă, până la 350 milioane locuitori, datorită frecvenţei

molimelor ucigătoare (ciume, holere) şi a războaielor extinse în

toate zonele pământului.

Situaţii relativ similare au continuat până în anul 1800

când s-a înregistrat o creştere a populaţiei globale până la 975

milioane de locuitori.

Secolul XIX consemnează un reviriment mai alert

ajungându-se în anul 1900 la 1650 milioane oameni. Către

mijlocul secolului XX totul se modifică, aşa cum nu a fost

niciodată în istoria omenirii. Orologiul populaţiei mondiale

instalat la Chicago (S.U.A.) a început să anunţe, la intervale tot

mai scurte, rotunjirea numărului de locuitori pe Terra în

miliarde de suflete:

2 miliarde în anul 1930 (după un cumplit război mondial);

4 miliarde în anul 1976 (după 46 ani, inclusiv cu un război

mondial);

5 „ „ „ 1987 (după 11 ani);

6 „ „ „ 1992 (după 5 ani);

7 „ „ „ 2011 (după 9 ani), astăzi fiind 7,34

miliarde locuitori.

Dacă în decursul a 1900 de ani ai erei noastre după Hristos

s-a înregistrat o creştere a populaţiei cu 1,425 miliarde oameni,

în intervalul 1900-2015 (respectiv în numai 115 ani), populaţia

Terrei a crescut în proporţie geometrică, cu un adaus de 5,6

miliarde locuitori (de 4,45 ori mai mult).

Capcana demografică a pus stăpânire, în deosebi, pe

populaţiile sărace din Africa, Orientul Mijlociu, India, Asia de

sud-est, America Latină şi mai puţin în Europa şi America de

Nord. Cifre explozive de creştere a populaţiei se înregistrează în

Kenya, Etiopia, Nigeria, Sudan, ţările din Sahel, Iran, Pakistan,

Bangladesh, Birmania etc, unde există un grad înalt de

înfometare a populaţiei, lovind până la 80% din totalul

locuitorilor.

În aceste ţări în curs de dezvoltare, deficitul nutriţional a

crescut şi din alte cauze cum ar fi: oscilaţiile climatice (secete

cumplite, inundaţii catastrofale, furtuni, uragane), lipsa

alternativelor alimentare, epidemiile de boli grave, costul

ridicat al energiei, gradul redus de utilizare a terenurilor,

războaiele locale şi instabilitatea economică.

Un exemplu l-a constituit dezastrul tsunami din 20

decembrie 2005. Acest dezastru, extins în multe ţări din Asia de

Sud-Est, a fost urmat de valurile seismice generate de

cutremurul cu magnitudinea 9 pe scara Richter, foamete

cumplită din lipsa surselor de hrană şi de apă potabilă.

Un alt exemplu recent l-a constituit uraganul Katrina din

Statele Unite (statele Louisiana, Mississippi şi metropola New

Orleans, pe o suprafaţă de 235.000 km.p. cât teritoriul

României) precum şi ciclonul Monica din Australia care au

provocat pagube uriaşe şi înfometarea populaţiei.

Luăm în consideraţie şi cele 60 conflicte armate şi războaie

locale, înregistrate după anul 1989, care au făcut sute de mii de

victime, imense distrugeri şi milioane de înfometaţi şi refugiaţi.

Nu surprinde pe nimeni că majoritatea deceselor sunt

cauzate de subnutriţia cronicizată. Mai dureros este faptul că

75% din totalul deceselor sunt copii sub vârsta de 5 ani.

Nici ţările dezvoltate din punct de vedere economic nu sunt

scutite de sărăcie şi subnutriţie la o parte din membrii societăţii.

În Statele Unite există 45 milioane de persoane care trăiesc,

încă, sub limita sărăciei iar în Uniunea Europeană sunt circa 50

milioane de săraci. Iată de ce se poate considera că, la scară

planetară, sărăcia reprezintă regula iar belşugul este excepţia.

Recent, în anii 2012-2014 au suferit de foame 800

milioane de locuitori iar analizele pentru situaţiile viitoare

prognozează către anul 2050 o înfometare în 65 de ţări, când

populaţia Globului se va apropia de 10 miliarde de locuitori.

O cauză principală a înfometării este carenţa acută de apă

potabilă. Apa este suportul vieţii tuturor organismelor vii care

populează planeta Terra. Este cunoscut că suprafaţa ocupată de

ape pe Terra este dominantă, respectiv 70,8 %, ceea ce a

determinat denumirea Pământului ca „planeta albastră”.

Calculele arată însă că din totalul apelor de pe glob, 97%

sunt ape sărate, 2 % intră în masa gheţarilor şi numai 1% este

apa dulce din fluvii, râuri, lacuri şi pânze freatice.

Procesul alert de industrializare din ultimul secol a

modificat substanţial puritatea apei potabile prin chimizare şi

încărcare microbiologică, ceea ce a impus luarea unor măsuri de

eliminare a noxelor otrăvitoare prin clorurare, filtrare şi

decantare la staţiile de epurare. Mările şi oceanele globului sunt

frecvent poluate prin mareele negre provocate de deversările de

petrol din marile vapoare, cu efecte dezastruoase asupra florei şi

faunei marine.

Apa potabilă este considerată alimentul cel mai necesar,

fără de care nu este posibilă vieţuirea organismelor. Importanţa

ei, ca sursă valoroasă de viaţă, este marcată prin stabilirea zilei

Mondiale a Apei pe data de 21 martie.

Carenţa acută de apă, din perioadele îndelungate de secetă,

a lovit omenirea încă din cele mai îndepărtate timpuri. Perioade

mari de secetă au fost cunoscute de iudeii antici care

consemnau existenţa celor „7 vaci grase urmate de 7 vaci

slabe”. Efecte foarte grave au fost declanşate de secetele din

secolul XXII î. Hr. care au provocat destrămarea imperiului

Egiptului Antic şi a imperiului Akkadian din Mesopotamia.

(continuare în numărul viitor)

Nr. 28

5

SĂRBĂTOAREA INTERNAȚIONALĂ

A FRANCOFONIEI CELEBRATĂ ȘI IN

CADRUL USAMV IAȘI

Sărbătoarea lunii Francofoniei a devenit o

tradiție în cadrul universității noastre. Astfel, în acest

an s-a organizat o serie de activități menite să încura-

jeze tinerii să studieze

limba franceză, pentru

a aduce la suprafaţă

valorile francofoniei

româneşti și pentru a

promova limba

franceză ca limbă

necesară în ocuparea

unor locuri de muncă

atât în ţară, cât şi în

străinătate.

Pe data de18 martie s-a desfășurat o activitate de

tip atelier care i-a vizat pe studenții anului I de master

ai Facultății de Agricultură și care a avut ca obiective:

accesarea unui motor de căutare pe internet , alegerea

unui criteriu de căutare și scrierea unui rezumat pe

baza articolelor științifice.

Următoarea activitate, de tip cultural, a avut loc

pe data de 29 martie in cadrul căreia s-au promovat

valorile Francofoniei din România , diversitatea cultur-

ală a Franței și, de asemenea , dezvoltarea spiritului

multicultural.

O ultimă activitate a avut loc pe 30 martie și a

constat intr-un atelier de conversație și activități ludice

in limba franceză . Această activitate a avut ca obiec-

tive principale : exprimarea liberă intr-o limbă străină,

descoperirea oportunităților oferite studenților fran-

cofoni, câștigarea încrederii de sine.

Sărbătoarea Internațională a Francofoniei dedi-

cată limbii franceze a reunit studenții universității no-

astre prin implicare, întâlniri și comunicare .

Iulia MINEAȚĂ, Peisagistică II

Iuliana-Elena GOLACHE , Peisagistică II

Încondeierea ouălor - artă și tradiție la USAMV Iași

Marți, 4 aprilie, în cadrul Centrului de Reușită Universitară (CRU) al

Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la

Brad” Iași, a avut loc un atelier de încondeiat ouă; ca invitat special și

coordonator al activității am avut-o pe doamna Dumitrina Gazzi, profesoară

de limba franceză la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Iași. Dumneaei

ne-a introdus în ceea ce înseamnă arta încondeierii ouălor, ne-a făcut să

descoperim (și să cântăm) colindele pascale și ne-a

apropiat de sărbătoarea Învierii.

Doamna Gazzi ne-a mărturisit că încondeierea

ouălor este o pasiune nou descoperită și că ar dori să ne

-o împărtășească și nouă. Căldura cuvintelor sale ne-a

încurajat, trezind în inimile noastre dorința de a

cunoaște tainele creării frumosului, așa cum se face din

străbuni pe aceste meleaguri. Arta încondeierii ouălor

este una foarte minuțioasă și complexă - de la lămpile

cu ceară de albine încălzită, la chișițele cu ajutorul

cărora se realizează desenele, reprezentând motive

tradiționale(fitomorfe, scheomorfe,

antropomorfe, zoomorfe etc.).

Doamna profesoară Gazzi a

venit însoțită de domnișoara Lisa

Echenne, studentă în didactica

limbii franceze la Universitatea din

Toulouse, Franța și stagiară la

liceele „Vasile Alecsandri” și

„Mihai Eminescu” din Iași. La

atelier au participat studenți din

anul al II-lea, specializarea CEPA,

voluntarele CRU care consemnează și –

datorită unei binevenite inițiative a

domnișoarei lect.dr. Simona Avarvarei

– studenții bursieri străini de la

specializarea Agricultură, anul al II-lea.

Deși eram oameni în toată firea, aveam

emoțiile unor preșcolari care pășesc

pentru prima oară pe holurile școlii. La început timizi, prin încurajările și

sfaturile doamnei Gazzi, am început treptat să prindem curaj și încredere, o

parte din rezultatele

muncii noastre fiind

prezentată în cadrul

expoziției deschise în

ajun de Florii la

Palatului Culturii,

unde cei mai dibaci

dintre noi și-au putut

admira creațiile.

Totodată, ne-am ales

și cu un suvenir

reprezentat de un ou

lucrat - mai întâi

desenat cu modelul

ales, lăsat să prindă culoare și de pe care am îndepărtat, în ultima etapă,

ceara, obținând micul simbol al muncii noastre.

Putem spune că am participat la un atelier ale cărui cuvinte cheie au

fost recuperarea tradiției și transmiterea ei mai departe, lucru posibil doar

prin pasiune.

Au consemnat voluntarele CRU USAMV:

Ionela-Petronela Lionte, Montanologie, anul al IV-lea

Silviana-Georgiana Moșneagu, Agricultură, anul al II-lea

6

Simpozion Ştiiţific Studenţesc la Universitatea

de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veteinară “Ion

Ionescu de la Brad”- IAŞI

Simpozionul Ştiinţific desfășurat pe

data de 7 aprilie a.c., a reunit anul acesta și

studenți din alte centre universitare

agronomice din România, precum și din

Republica Moldova, dintre care amintim:

USAMV Iaşi, USAMV Cluj-Napoca,

USAMVB Timişoara, Universitatea Agrară

de Stat din Moldova. De asemenea, o altă

noutate a ediției din acest an a acestei

manifestări științifice, a constituit-o și

crearea unei secțiuni speciale pentru

doctoranzi.

Lucrările ştiinţifice prezentate au avut diverse teme,cum ar

fi: Agricultura Romaniei în context European (lucrare susţinută

de Bejenaru Filofteia şi Bejenaru Alexanra Ioana, USAMV Iaşi,

Facultatea de Agricultură, Îndrumător Stiinţific: Prof. Univ.

Gavril Ştefan); Metode Analitice pentru Compuşii Fenolici

(lucrare susţinută de Viorela-Cătălina Gâlcă, USAMV Iaşi,

Facultatea de Horticultură, Îndrumător Ştiiţific: Asist. dr. ing.

Camelia Luchian); Studiu privind diferenţele de spor mediu

zilnic inregistrat la metişii obţinuţi din încrucişări femele

Merinos de Palas cu masculi Ile de France şi la părinţii masculi

Ile de France (lucrare susţinută de Mihai-Nelu Baştea,USAMV

Iaşi, Facultatea de Zootehnie, Îndrumător Ştiinţific: Şef lucr.dr.

Mihaela Ivancia); Dezvoltarea Structurală a Agriculturii din

Judeţul Botoşani (lucrare susţinută de Carmen Alexandra Toma,

USAMV Iaşi,Facultatea de Agricultură,Îndrumător Ştiinţific:

Conf. Univ.dr. George Ungureanu); Cercetări Etiologice privind

Infecţia cu Virusul Hepatitei E (VHE) în Populaţia de Mistreţi

din Vestul Ţării (lucrare susţinută de Daniela Porea,USAMV

Iaşi,Facultatea de Medicină Veterinară, Îndrumător Ştiinţific:

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Săvuţă).

Pe podiumul acestui simpozion s-au regăsit următorele

lucrări: Locul I a fost occupat de Lucrarea a cărei temă a fost

Studiul Producerii şi Purificării Acizilor Graşi rezultaţi în urma

Bioconversiei Glicerolului,lucrare susţinută de studentul Bogdan

Rusu de la USAMV Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţă şi

Tehnologia Alimentelor, Îndrmător Ştiinţific: Şef Lucr.dr.ing.

Dan Cristian Vodnar; Locul II a fost ocupat de Serdar

Meredaliyev, student la USAMV Iaşi, Facultatea de Agricultură,

cu lucrarea: Unele Particularităţi ale Solurilor din Zona

Semideşertică a Turkmenistanului, al cărui Îndrumător Ştiinţific

a fost Domnul Conf. Dr. Feodor Filipov. Locul III a fost ocupat

de Lucrarea: Îmbunătăţirea Biodisponibilităţii Compuşilor

Caretenoidici şi Clorofilelor din Pudra de Lucernă prin

încorporarea acesteia în Ciocolata Raw Vegan, lucrare susţinută

de studenta Raluca Maria Şiplea de la USAMV Cluj, Facultatea

de Ştiinţă şi Tehnologia Alimentelor, Îndrumător Ştiinţific: Asist.

univ. Dr. Oana Lelia Pop. Menţiunea fiind câştigată de

Alexandru Danu de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova,

Facultatea de Agronomie,cu lucrarea Influenţa Hrănirilor

Radiculare de Primăvară cu diferite forme de azot asupra

producţiei şi calităţii grâului de toamnă, Îndrumător Ştiinţific:

Conf.univ.dr. Gheorghe Pripa. Fiecărui premiant i-a fost

acordată, sub formă de premiu, și o sumă de bani care a variat

între 240 și 120 de lei.

„Pe viitor se doreşte creşterea valorii lurărilor prezentate

de către studenţi prin cercetarea mai amplă ce va avea loc la

laboratoarele existente în universitate şi în afara acesteia, cât şi

atragerea unui număe mai mare de studenţi şi cadre didactice de

la celelalte Universităţi din ţară.” a declarat Domnul Şef lucr.dr.

Florin-Daniel Lipşa, Prodecan Facultatea de Agricultură.

A consemnat Bianca-Mihaela PETREA, IEA III

Agricultura și Viața

Nr. 28

7

BENEFICIILE SCAIULUI VÂNĂT

ERYNGIUM PLANUM L.

Povestea scaiului vânăt: este o plantă medicinală cunoscută încă din Antichitate, pe care strămoşii noştri daci o numeau melosciare sau scai -mânerâu.

Mai aproape de vremurile nostre, după anii 1930 lucrările europene de specialitate o menţionează ca având bune rezultate în tusea spastică, remarcând faptul că în România rădăcina plantei de scai vânăt este folosită ca diuretic, iar planta întreagă ca purifi-cator al sângelui. Iată, aşa putem remarca o plantă cu o tradiţie de care noi românii, putem fi mândri.

Din experienţa acumulată de-a lungul timpului părţile aeriene ale plantei se recoltează în momentul înfloririi pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua, ulterior se pun la uscat, la umbră, de-

oarece lumina le decolorează. Produsul trebuie format din plante care au culoarea albăstrie

caracteristică. Este şi un vechi remediu terapeutic autohton, util în multe

afecţiuni care se realizează cu scaiul vânăt. Acţiunile terapeutice sunt motivate de conţinutul în

saponozide (între care principala este saniculasaponozida B care, prin hidroliză, dă glucoză), precum şi în zaharoză, chestoză, feru-lol, săruri minerale etc. Scaiul vânăt este un excelent expectorant şi calmant al tusei spastice şi convulsive, cu eficienţă deosebită în caz de tuse rebelă.

Această plantă ajută la fluidificarea secreţiilor bronhice, fiind un bun expectorant. Se prepară un remediu dintr -o linguriţă de plantă la o cană cu apă, se fierbe 10 minute, după care se iau 3 linguri, de 3 ori pe zi. Leacul este, de asemenea, utilă în bronşită şi tuse convulsivă.

Pe lângă acţiunea de fludificare a secreţiilor bronşice şi eliminarea lor mai uşoară, acţionează şi asupra centrului tusei, diminuând excitabilitatea nervoasă şi înlăturând spasmele bronşice. Tot datorită saponozidelor, scaiul vânăt are şi acţiune diuretică. În caz de retenţie urinară, acţionează asupra epiteliului renal, mărind cantitatea de urină eliminată şi prin aceasta ajutând la detoxificarea organismului. Concomitent, scaiul vânăt prezintă şi o importantă acţiune antibacteriană. Extern, se recomandă în artrite, dermatoze şi, ca adjuvant, în paradontoză.

Decoctul de scai vânăt Pentru utilizare externă, în tratamentul dermatozelor, ecze-

melor la copii sau ca adjuvant în paradontoză, se prepară un de-coct concentrat din două linguri plantă mărunţită la o cană de apă. Se fierbe la foc domol 10-15 minute, completând apa care se evaporă. În dermatoze şi eczeme, se aplică sub formă de com-prese. În paradontoză, decoctul călduţ se ţine în gură cinci minute, apoi se elimină. Se repetă de 3-4 ori pe zi.

A consemnat Roxana-Alexandrina RADU-CLINCIU,

drd. Fitotehnie, III

EVENIMENTE

STUDENT pentru O ZI la Facultatea de Zootehnie de

la IAŞI

Elevi din liceele ieșene au putut vedea cum este să fii student la

zootehnie, ce oportunităţi de învăţare precum și ce oportunităţi îi așteaptă la

finalizarea cursurilor universitare. Elevii au participat la lecţii demonstrative,

vizite la laboratoarele facultăţii, la ferma didactică. După prezentările în cadrul

amfiteatrului au participat la ateliere de lucru pe discipline şi au intrat în

contact cu actuali studenţi şi foşti absolvenţi ai Facultăţii de Zootehnie de la

Iaşi.

Festivalul Artei și Creației Studențești „Gaudeamus”

Casa de Cultură a Studenților (CCS) a găzduit în perioada 9 martie – 13

aprilie, cea de-a IV-a ediție a Festivalului Artei și Creației Studențești

„Gaudeamus”, manifestare care a reunit 11 spectacole, organizate de 27 de

asociații studențești. Dintre studenții din cadrul USAMV Iași, care au evoluat

în cadrul festivalului, amintim: Mădălina Ignat (interpretare a pieselor Love on

the brain și Diamond aparținând Rihannei), Oana Crăciun (dans salsa), Bianca

Petrea și Costel Păiuș (dans tango argentinian), Ana Roxana Beșleaga (dans

oriental), Ioana Buzdugan (jazz), Alex Constantin Giurgea (folk), Costel Păiuș

și Alex Giurgea Constantin (moment umoristic) etc. Desigur, tradiționalul,

trăirea și simțirea românească au fost prezente prin dansurile Ansamblului

folcloric ”Mugurelul”, precum și prin melodiile Doamna Conferențiar

Universitar Doctor Olimpia Iacob.

http://www.uaiasi.ro/agricultura/

Sponsor

principal:

Pentru susţinerea acestei publicaţii, vă rugăm să ne

contactați la datele de mai sus în vederea inițierii unei frumoase

colaborări.

Facultatea de Agricultură USAMV Iași Aleea Mihail Sadoveanu nr.3, Iaşi, 700490 tel./fax: 0232 407 347, tel. mobil: 0741 706 602 e-mail: redactor_sef@yahoo.com Coordonator: Prof. Dr. Teodor ROBU Redactor-șef: Drd. Vasilica ONOFREI Colectiv redacțional: Cadre didactice: Prof. Dr. Mihai STANCIU, Lect. Dr. Simona-Catrinel AVARVAREI, Lect. Dr. Elena PETREA, Prof. Dr. Mihai AXINTE, Conf. Dr. Aglaia MOGÂRZAN Doctoranzi: Ing. Roxana-Alexandrina CLINCIU-RADU, Masteranzi: Ing. Petru PRICOP-HARABAGIU Studenți: Elena PATROLEA, Costinela PATROLEA, Ramona-Petronela TOMA, Bianca-Mihaela PETREA

Puteţi direcţiona 2% din impozitul pe venitul dvs. pentru proiectele şi activităţile

pe care le susţine FUSPA

Persoană Juridică ?

Redirecționează până la 20% din impozitul pe profit.

Întoarce o parte din beneficiile companiei tale comunității din care poți și tu să faci parte.

Persoană Fizică ?

Redirecționează 2% din impozitul pe venit (formularul 230 și/sau formular 200 daca ai și alte surse de venit în afara salariului).

Datele noastre necesare pentru Completarea Formularelor sunt:

• Numele Asociaţiei: FUSPA

• CIF (Codul de Identificare Fiscală): 11609468

• Contul Organizaţiei în format IBAN: RO03BRDE240SV15023262400

•ATENŢIE:

La formularul 230 trebuie anexat, în copie, formularul 210 — “Fişa fiscală”, care se obţine de la angajator.

DETALII şi INFORMAŢII:

Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU, tel./fax: 0232 407 347

Agricultura și Viața

LIMBA NOASTRĂ-I ÎNCURCATĂ

Lect.dr. Simona-Catrinel AVARVAREI

Lect.dr. Elena PETREA

În tainică și smerită așteptare a vigiliei Pascale, prag al

marii Sărbători a Învierii Domnului, al misterului Unic,

dreptmăritorii creștini de limbă română au avut o (mare) dilemă

– ce substantiv să folosească, forma de masculin singular, defec-

tiv de plural, Paște, sau cea de feminin plural, defectiv de singu-

lar, Paști? Am adunat pentru dumneavoastră câteva, sperăm

(lămuritoare), explicații. Dacă am citit cele două scrisori pasto-

rale de Paști semnate de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe

Române, Preafericitul Părinte Daniel și de Înalt Prea Sfinția Sa

Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit Romano-Catolic de

București, am văzut că s-a preferat forma de feminin plural, pe

care, dealtfel, Biserica o susține ca unică variantă corectă.

Etimologic, cuvântul se revendică din latinescul paschae

(pluralul lui pascha), care, la rându-i, provine din grecescul pas-

ha, iar acesta din limba ebraică biblică, Chag ha’Ppesách

(Sărbătoarea Trecerii, de la pesách, care înseamnă „trecere”) (O.

Densusianu, Istoria limbii române, I, 1964, p.173). În Dicționa-

rul Limbii Române Literare Contemporane 1955-1957, cu toate

că prima formă consemnată este cea de feminin plural, se indică

și cea de masculin singular, pe care Dicţionarul explicativ

(DEX) al Academiei din 1998 nu o mai consemnează; în același

timp, ediția a II-a, revăzută și adăugită, a Dicționarului ortogra-

fic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM) admite

ambele variante „Páște (sărbătoare) s. propriu m., pl. Paști (doi

Paști; dar pl. f. Sfintele Paști)”, iar Dicţionarul religios, publicat

în 1994, susține punctul de vedere al teologilor, pentru care

Paști este varianta corectă - „1. s. m. Cea mai mare sărbătoare

religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus

Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o

celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în

amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise;

sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită care se

împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S.

f. (în forma pască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform un-

ui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens

curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în

foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în

locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.)

páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. Pasha)”. Coexistența

celor două norme a străbătut veacurile, motiv care explică dual-

ismul terminologic. Reputatul lingvist Alexandru Graur preferă

forma de masculin singular, Ioan Luca Caragiale este autorul

unei celebre nuvele naturaliste O făclie de Paşte, dar tot el folo-

sește si Paști în Cronica Diplomație subțire „din Paști până 'n

Crăciun și din Crăciun până 'n Paști”, după cum și Vasile Al-

ecsandri folosește în aceeași poezie ambele forme, Paște în titlu

și Paști în primul vers „De Paști în satul vesel căsuțele-nălbite /

Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite”, formă spre care se

îndreaptă George Coșbuc și George Topîrceanu în ale lor poeme

omonime, La Paști. Întrebat, în repetate rânduri, care din cele

două forme este și cea corectă, regretatul George Pruteanu a

conchis -Amândouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtili-

tăţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă. Oare

dumneavoastră, în mesajele pe care le-ați trimis către cei dragi,

pentru care din cele două ați optat?