HAL LINDSEY & C. CARISON

Agonia bătrânei noastre

planete

1

Cuprins:

1. Viitorul

2. Când eşti cu adevărat un Profet?

1. Oare experienţa ne învaţă ceva, cu adevărat?

4. Israel

5. Rusia este Gog

6. Împăratul de la miazăzi

7. Pericolul galben

8. Roma pe drumul renaşterii

9. Führerul care vine!

10. Renaşterea misterului babilonian

11. Ultimul drum - Răpirea

12. Al treilea război mondial

13. Marele eveniment

2

Capitolul 1

Viitorul

"Noi credem ceea ce vrem să credem" Demostene - 348 î.Cr.

De mii de ani pe oameni i-a interesat viitorul. Unii au folosit spiritismul (cei ce cheamă spiritele - lucru interzis de Dumnezeu), alţii astrologia, care s-a născut în vechea Caldee, în nordul Golfului Persic.

Faraonii Egiptului au importat astrologia şi magia din Babilon. Acest lucru l-a practicat şi Imperiul Roman şi din păcate se practică şi în zilele noastre - mai ales spiritismul. În Occident acest lucru aduce un mare venit celor interesaţi.

3

Capitolul 2

Când eşti cu adevărat un Profet?

"Curiozitatea omului scrutează trecutul şi viitorul". T.S. Elliot

Adevăraţii profeţi sunt cei din Biblie - ai lui Israel - care au vorbit mânaţi de Duhul Sfânt. Cum au trecut ei încercarea

Cum să ştim dacă un profet vorbeşte din partea lui sau din partea lui Dumnezeu - întreabă Moise (Deuteronom 18:21). Când ce va spune un profet se va împlini (Deuteronom 18:22), acela este un profet adevărat. Dacă nu era adevărat ceea ce profeţea, adică nu se întâmpla, era condamnat la moarte prin lapidare (Deuteronom 13:1-11). Unele profeţii din Biblie se văd împlinindu-se sub ochii noştri. Cucerirea Israelului de către Nebucadneţar este dovedită astăzi prin săpăturile arheologice din zona respectivă. Unul din profeţii care au profeţit cu preţul vieţii a fost Mica, pe vremea când Ahab l-a invitat pe Iosafat la război împotriva sirienilor (1 Împăraţi 22:28). Ştim ce s-a întâmplat în final. O săgeată trasă "la întâmplare" l-a lovit pe Ahab şi el a murit, aşa cum a profeţit Mica. Isaia a profeţit pe o perioadă de 60 de ani (740-680 î.Cr.), timp în care s-au succedat patru împăraţi. El a profeţit că Sanherib se va întoarce în ţara lui fără să atace Ierusalimul (Isaia 37: 36-38). El a mai profeţit cu sute de ani înainte invazia Iudeii şi cu 150 de ani înainte nimicirea Babilonului şi faptul că nu va mai fi reclădit (Isaia 13:17-22). Babilonul era o cetate greu de cucerit, cu ziduri de 45m înălţime şi late cât cinci care mergând alături, şi totuşi mezii şi perşii au cucerit-o fără război - săpând un şanţ şi deviind cursul Eufratului. Ei au intrat în cetate în timp ce împăratul Belşaţar dădea un ospăţ desfrânaţilor (Isaia 21:1-10). Cu 200 de ani înainte Isaia a profeţit că un împărat pe nume Cirus va porunci reclădirea Ierusalimului şi a Templului (Ezra 1:1-11).

4

Capitolul 3

Oare experienţa ne învaţă ceva, cu adevărat?

"Istoria ne învaţă că omul nu învaţă nimic de la istorie"

Hegel

Omul nu învaţă niciodată din greşelile trecutului, mai ales când este vorba de cele mai mari catastrofe. Ex: primul război mondial, al doilea, şi iată că se profilează şi al treilea. Subiectul central al profeţiilor iudaice era că Mesia va veni să

împlinească făgăduinţele făcute lui Avraam, Isaac şi Iacov. După aceste profeţii, Israel era poporul care trebuia să conducă lumea sub domnia lui Mesia, care va aduce pacea universală, prosperitatea şi armonia între neamurile de pe pământ. Lucru ciudat, paradoxal este că într-adevăr a venit un iudeu care a declarat că El este Mesia. El a împlinit un mare număr de profeţii care au fost făcute despre El. Dar a fost lepădat chiar de aceia care ar fi trebuit să-L recunoască. Profeţiile Vechiului Testament au făcut două portrete diferite ale lui Mesia care trebuia să vină: Unul din portrete Îl arată ca Rob smerit care suferă pentru ceilalţi şi este lepădat de compatrioţii Săi (Isaia 53). Al doilea portret Îl arată pe Mesia ca un Împărat biruitor şi îmbrăcat cu o putere fără limită care vine deodată pe pământ în culmea unui război mondial şi-i salvează pe oameni de la autodistrugere. 1) Mesia suferind - Isaia 53 2) Mesia domnind - Zaharia 14 şi Isaia 9:6,7 Marii rabini nu au înţeles că este vorba de una şi aceeaşi persoană şi au luat numai al doilea portret. Întrebarea cea mare De ce au lepădat evreii pe Mesia, cu toate profeţiile care s-au făcut şi care erau cunoscute rabinilor? Isus la venirea Lui - în predica de pe munte - a redat adevărul cu privire la poruncile lui Dumnezeu, pe care rabinii le înlocuiseră cu porunci omeneşti şi

5

datini bătrâneşti. El a arătat că Dumnezeu priveşte la atitudinea de inimă, nu la înfăţişarea exterioară a faptelor. Ei nu L-au vrut pe Mesia suferind, nu L-au înţeles şi atunci L-au lepădat. Cele 10 porunci nu au avut drept scop să ne facă să ne apropiem de Dumnezeu prin propriile noastre eforturi, ci ca să ne arate cât de perfecţi ar trebui să fim noi ca să fim primiţi de Dumnezeu prin faptele noastre bune. Legea a fost dată ca sufletele să-L poată primi pe Mesia suferind, să vadă nevoia acută de El. Al doilea motiv de lepădare a fost indiferenţa lor cu privire la nevoile lor spirituale, mai ales că Isus era un dulgher de jos, sărac, umil şi ei erau din păturile înalte - cărturari, farisei, saduchei şi preoţi - păturile conducătoare la vremea aceea. Semnele profetice care arătau venirea Lui erau tot atât de clare ca şi semnele cerului - semne pe care ei le ştiau. Deci Dumnezeu îi descoperă lui Iacov că Mesia va fi din seminţia lui Iuda. Apoi din familia lui David - cum a zis profetul Natan din partea lui Dumnezeu (1 Cronici 17:11-13). Împăratul David primeşte două făgăduinţe: 1) Unul din urmaşii lui va domni veşnic (2 Samuel 7:12-16); 2) Această Persoană va fi singurul Fiu al lui Dumnezeu. Tradiţiile rabinice ştiau că această prezicere era mesianică, de aceea I-au şi spus mulţi "Fiul lui David". Locul naşterii îl aflăm de la profetul Mica 5:2, reluat în Matei 2:5. Data naşterii Daniel a profeţit că vor trece 483 de ani (69 x 7 săptămâni de ani) până la venirea Unsului (Mesia), şi că Mesia va fi stârpit şi cetatea va fi dărâmată de un împărat (Titus, în anul 70 d.Cr. ). Profesiunea lui Mesia Isaia profeţeşte (cap. 35:4-6) că cei şchiopi şi orbi vor fi vindecaţi, iar în pustiu vor izvorî ape - exact ceea ce i-a spus Isus lui Ioan Botezătorul, când acesta a trimis să întrebe dacă este El sau trebuie să aştepte un altul (Matei 11:3).

6

Suferinţele Isaia 42 şi 52:13,14 şi 53 Îl arată pe Isus - Mesia suferind. Isaia a trăit cu 700 de ani înainte de Isus şi a profeţit lepădarea Lui (cap. 53:1-3) - profeţia fiind la timpul trecut, dădea mai multă greutate spuselor lui. Isaia L-a văzut pe cruce cu 700 de ani înainte. Vânzarea pe 30 de arginţi Zaharia 11:12,13 - această profeţie o găsim împlinită în Evanghelia după Matei (cap. 27:6-10). Răstignirea În Psalmul 22 - scris cu 1000 de ani înainte de Isus de către David călăuzit de Duhul Sfânt - cuvântul "câine" era folosit în jargon de către evrei pentru cei dintre naţiuni. Deci a fost răstignit de romani. Isus a prezis distrugerea Ierusalimului (Luca 19:43,44), care a avut loc în anul 70. Vom fi noi indiferenţi faţă de atâtea profeţii care anunţă venirea din nou a lui Mesia - Isus ca mare Împărat? Aceste profeţii se vor împlini literal, aşa cum s-au împlinit şi celelalte despre El.

7

Capitolul 4

Israel

"Sunt puţine ţările care au jucat un rol aşa de important în istoria lumii ca poporul Israel".

David Ben Gurion - 1965

La un moment dat va veni o perioadă de 7 ani al cărei punct culminant va fi revenirea vizibilă a lui Isus Mesia. Cele mai multe din profeţiile neîmplinite încă se leagă de evenimentele care se vor întâmpla puţin înainte de început şi în timpul acestei "numărători inverse" a celor 7 ani. Aceasta nu poate începe mai înainte ca

poporul evreu să fi intrat în vechea lui ţară, Palestina (14 mai 1948). Cheile enigmei profetice În timpul renaşterii lui Israel se va produce o regrupare a neamurilor în 4 blocuri. Fiecare din aceste blocuri va fi direct şi vital interesat de acest stat nou creat. Fiecare din aceste blocuri politice va participa la marele război final - Armaghedon. Fiecare din aceste blocuri va fi judecat şi distrus pentru că a invadat Israelul. Visul şi realitatea Evenimentul principal pe care l-au omis mulţi cititori ai Bibliei a fost că Israel trebuia să se formeze ca stat independent, ceea ce s-a întâmplat la 14 mai 1948 prin declaraţia pe care a citit-o Ben Gurion: "Evreii trebuie să vină în Israel". Perioada de 7 ani Trei ani şi jumătate de 360 de zile (anul biblic) sau 42 de luni (Apocalipsa 11:2,3) este a doua jumătate din cei 7 ani - timp profeţit de Domnul Isus la Matei 24:21,22. Sunt cam 3500 de ani de când poporul evreu a plecat din Egipt spre ţara promisă. Moise le-a prezis că el va fi pedepsit de două ori ca popor, pentru

8

că nu credeau în Dumnezeul lor şi lepădau legile Lui. Prima parte a pedepsei a venit din Babilon (Isaia 39:6 - locul; Ieremia 25:12 - perioada; şi Isaia 44:28 şi 45:4 - reclădirea Ierusalimului prin Cirus, pe care îl cheamă pe nume). Dar în anul 70 evreii sunt împrăştiaţi în toată lumea, printre toate popoarele. Ei vor fi prigoniţi fără milă şi socotiţi ca fără patrie (Deuteronom 28:64-68; Luca 21:23-24; Matei 23:36 - a spus Domnul Isus). Timp de aproape 2000 de ani evreii au rătăcit de-a lungul pământului, fiind umiliţi şi vânduţi la preţuri de nimic pentru munci dispreţuite. Aceste profeţii care s-au împlinit cu acest popor trebuie să ne facă să credem că Dumnezeu nu vorbeşte în zadar. Renaşterea lui Israel James Grant, teolog biblic englez, a înţeles că evreii trebuie să fie restauraţi ca naţiune. "Venirea în persoană a lui Mesia pentru a stabili domnia Lui milenară pe pământ nu va avea loc atât timp cât evreii nu vor fi intrat în ţara lor şi vrăjmaşii lui Mesia şi ai evreilor nu vor fi adunat armatele lor din toate părţile lumii pentru a începe asedierea Ierusalimului. Or întoarcerea evreilor în Ţara Sfântă şi mobilizarea acestor puternice armate pentru ocuparea Ierusalimului trebuie să aibă loc într-un timp considerabil". (Acestea au fost scrise cu 82 de ani înainte de întemeierea statului Israel). Ca să fii sigur în ce priveşte importanţa lui Israel ca semn al timpurilor, trebuie să ţii seama de trei evenimente care se vor întâmpla: 1) Poporul evreu trebuie să fie restaurat în Palestina. 2) Evreii trebuie să reia posesiunea părţii vechi a Ierusalimului şi a locurilor sfinte (1967). 3) Trebuie să reconstruiască Templul pe locul său istoric. Profetul Ezechiel a profeţit acum 2600 de ani invazia Israelului de către un popor (cap. 38:8), după ce vor fi strânşi în ţara lor din mijlocul popoarelor. Momentul împlinirii 1) "După multe zile" - Dr. Kac, medic evreu, zice că această expresie în Vechiul Testament indică întotdeauna restaurarea naţională finală şi completă a lui Israel şi învierea spirituală. 2) Această restaurare are loc după ce munţii lui Israel au fost pustii. 3) Ezechiel 37 - minunea restabilirii materiale a evreilor în propria lor ţară, apoi urmează convertirea lor spirituală.

9

4) Această restabilire materială este asociată direct cu declanşarea ostilităţilor care duc la o mare judecată asupra tuturor popoarelor şi revenirea lui Mesia pentru a stabili Împărăţia lui Dumnezeu. Tocmai prezenţa acestei naţiuni noi şi prospere va stârni un puternic vrăjmaş în nordul Israelului. El va lansa un atac împotriva Israelului înaintea ultimului război mondial, care va aduce în final pe toţi supravieţuitorii la picioarele lui Mesia. Domnul Isus Profetul Domnul Isus a făcut câteva precizări cu privire la revenirea Sa (Matei 24; Luca 17 şi 21). Şi a făcut o comparaţie cu smochinul. Când ramurile lui înfrunzesc, cunoaşteţi că vara este aproape (Matei 24:32,33). Semnul cel mai mare este renaşterea lui Israel. În Matei 24:34 Domnul Isus zice că generaţia care va vedea semnele împlinindu-se nu va trece. În Biblie, o generaţie reprezintă cam 40 de ani. (1948+40=1988) Un alt eveniment important Reluarea în stăpânire a vechiului Ierusalim (1967). Zaharia 12-14 descriu invazia împotriva poporului evreu care va locui în apropierea vechiului Ierusalim. Cronologia evenimentelor: 1) Asedierea Ierusalimului de către toate naţiunile (cap. 12:1-3); 2) Descrierea luptei din Ierusalim şi împrejurimi (cap. 12:4-9); 3) Arătarea personală a lui Mesia Isus unei rămăşiţe de evrei la Ierusalim (cap. 12:10); 4) Pocăinţa şi credinţa care sunt rezultatul acestei descoperiri personale (cap. 12:11-14); 5) Deschiderea unui izvor de iertare pentru Israelul pocăit (cap. 13:1); 6) Venirea biruitoare a lui Mesia (cap. 14:1-21). Din aceste capitole reiese clar că evreii trebuie să locuiască şi să ocupe vechiul Ierusalim în momentul venirii lui Mesia. Domnul Isus a mai prezis în ultimul mesaj înainte de arestarea Sa să ia seama la ""urâciunea pustiirii", despre care a vorbit profetul Daniel, "aşezată în locul sfânt"" (Matei 24:15). Expresia ""urâciunea pustiirii", despre care a vorbit profetul Daniel" în limbajul evreiesc înseamnă profanarea Templului prin aducerea unuia dintre neamuri sau a unui lucru profan în Locul Sfânt. O profanare a avut loc deja în 165 î.Cr., când împăratul Antiohus Epifanus a invadat cetatea şi a înjunghiat un porc în Locul Sfânt.

10

Pentru a zidi un templu, evreii trebuie să aibă Ierusalimul şi vechiul loc de amplasare a Templului în partea veche a oraşului. În 1967, în războiul de şase zile, Moşe Daian - comandantul şef israelian - s-a dus la zidul plângerii şi a zis: "Noi am revenit la locul cel mai sfânt dintre locurile sfinte. Nu-l vom mai părăsi niciodată". Al treilea Templu Reconstruirea vechiului Templu trebuie să se facă pe locul lui cel vechi - Muntele Moria. Acolo au fost construite Templele precedente. Primul, acum 3000 de ani, de către Solomon. Al doilea, acum 2400 de ani, de către cei ce s-au întors din Babilon. Al treilea a fost restaurat în întregime de către Irod cel Mare, ca să câştige simpatia evreilor şi a fost distrus de către Titus în anul 70 d.Cr. (din el a rămas o bucăţică - Zidul plângerii - unde se roagă şi plâng acum evreii). Piedica de reconstruire este moscheea lui Omar - unul din cele două, trei locuri sfinte musulmane - dar profeţia se va împlini în ciuda acestei moschei, care se crede că este construită pe locul Templului. În Daniel 9:27, se spune că un prinţ se va ridica din poporul care a distrus al doilea Templu (romanii, în anul 70 d.Cr. ) şi că el va face "o alianţă" cu poporul evreu (Isaia 28:15). Acest tratat va garanta libertatea religioasă a evreilor, pentru ţinerea jertfelor după legea lui Moise. Acest "prinţ" trebuie să vină dintr-o formă reînnoită a vechiului imperiu roman. Apostolul Pavel ne vorbeşte foarte clar despre el în 2 Tesaloniceni 2:4-12. El va profana deci Templul şi prin acest act va rupe alianţa cu poporul evreu şi va face să înceteze cultul Templului (Daniel 9:27). Deci: 1) Restaurarea cultului jertfelor după legea lui Moise; 2) Profanarea Templului. După războiul din 1967, un reporter a luat un interviu unui celebru istoric izraelian - Israel Eldad - care la întrebarea: "Poporul dumneavoastră are intenţia să reclădească Templul?" a răspuns astfel: "Din momentul când împăratul David a cucerit pentru prima oară Ierusalimul până ce Solomon a clădit Templul n-a trecut decât o singură generaţie. La fel va fi şi pentru noi". Reporterul a întrebat: "Ce va fi cu moscheea lui Omar?" Eldad a răspuns: "Desigur, este o întrebare bună. Cine ştie, poate va fi un cutremur de pământ".

11

Capitolul 5

Rusia este Gog

"Viitorul război nu va mai fi contra arabilor, ci contra ruşilor". Moşe Daian - 1968

Ezechiel 38:15-16 - 650 î.Cr. Noul stat Israel va trebui să sufere o serie de mari încercări, care au fost profeţite.

Un duşman teribil din "extremul nord" se va ridica împotriva lor având numeroşi aliaţi. Autorul a auzit pe un post de radio - după al doilea război mondial - că ultimul război mondial va fi între popoarele care vor avea ca simbol un vultur şi un urs. Numai Biblia ne descoperă care sunt popoarele care au aceste simboluri. Cele trei profeţii foarte importante despre grupul de naţiuni se găsesc în Ezechiel 38 şi 39; Daniel 11:40-45 şi Ioel 2:20. Care este naţiunea conducătoare a acestei confederaţii şi care sunt aliaţii? Ezechiel 38 - Gog din ţara lui Magog Gog înseamnă conducător de popoare, uriaş. Roşu = Rusia Meşec = Moscova Tubalul = Tobolsk Persia = Iran Cuş = Etiopia Put = Libia Gomer = Polonia, Cehia, Slovacia, Germania Togarma = Armenia Fii căpetenia lor - Rusia Daniel 11:40-45, Ioel 2:20 S – Egipt N - Rusia Edom + Moab + Amon = Iordania Libia Etiopia

12

Profeţia lui Ezechiel are multe precizări cu privire la perioada în care vor avea loc evenimentele. Capitolul 37 vorbeşte de restabilirea finală a lui Israel, când evreii se întorc din diaspora după aproape 2000 de ani. Aceasta ar fi prima precizare, iar a doua, că este legată de venirea imediată a necazului celui mare şi a lui Mesia pentru a domni şi a-i salva de vrăjmaşii lor. Capitolul 36:24,25,27 - Renaşterea spirituală este precedată de restabilirea ca naţiune, ca stat independent În cap. 37:11 - valea oaselor uscate. Adevărata trezire spirituală se va produce după restaurarea ca popor (Ezechiel 37:26 şi 38, 39). În cap. 39, Dumnezeu va judeca pe invadatorii din nord într-un fel supranatural şi chiar această lucrare îi va face pe israeliţi să-L recunoască pe Domnul Isus ca adevăratul lor Mesia şi să creadă în El (Ezechiel 39:6-8). În cap. 40-48, Ezechiel descrie noul Templu şi cultul care va fi instaurat după venirea lui Mesia ca Împărat. În 1854, Chamberlain a rezumat aceste lucruri din cap. 38 astfel: "După tot ce am putut înţelege, restaurarea viitoare a lui Israel va fi mai întâi progresivă şi paşnică; aceasta va fi o restaurare permisă, dacă nu chiar ajutată şi încurajată sau protejată. Evreii vor reveni ca să ocupe toată ţara, oraşele şi satele. Ei se vor stabili acolo, vor deveni prosperi şi tot mai bogaţi, înainte ca această mare confederaţie de popoare din nord să se formeze împotriva lor". El a scris aceste lucruri cu 100 de ani înainte ca să se formeze statul Israel. Cine ar fi capul confederaţiei? Cu mult timp în urmă, mulţi comentatori au recunoscut că profeţia vizează Rusia. Dr. John Cumming scria în 1864: "Cred că acest împărat din nord va fi Rusia autocratică ... Faptul că Rusia ocupă un loc foarte important în profeţie a fost admis de aproape toţi exegeţii". Profetul ne dă arborele genealogic al acestui şef din nord în aşa fel că noi putem urmări migraţiile triburilor acestora până la epoca modernă pe care o cunoaştem. Gog este numele simbolic al şefului naţiunii şi Magog este ţara lui. El este şi prinţul popoarelor vechi numite Roş, Meşec şi Tubal. Ei sunt nepoţii lui Noe prin fiul său Iafet. Magog este al doilea, Tubal al cincilea şi Meşec al şaselea. În istoria antică, Herodot - filosof grec din sec. V î.Cr. - citează Meşecul şi Tubalul ca triburi care s-au stabilit în nordul Asiei Mici. Ei se numeau muscoviţi. Iosef Flavius - istoric evreu din primul secol - afirmă că Magog este numit de către greci "sciţi", şi spune că "aceste popoare locuiau dincolo de munţii Caucaz".

13

Pliniu - autor latin din era creştină - scrie că Hieropol, luat de sciţi, a fost numit mai târziu Magog. Ei se identificau cu vechiul lor nume tribal - erau barbari şi erau de temut. Toate manualele de istorie veche ne învaţă că sciţii au constituit o parte importantă a popoarelor care au format Rusia modernă. Vilhelm Genesius, ebraisant eminent, zice: "Meşec a fost fondatorul poporului Moschi - popor barbar care locuia în munţii moschieni. Acest savant spune mai departe că numele grec "Moschi" derivă de la numele evreiesc "Meşec" şi este rădăcina oraşului Moscova. Tubal este fiul lui Iafet şi fondatorul tiberienilor - popor care locuia aproape de Marea Neagră, la răsărit de Moschi. Roş nu a fost tradus în Biblia de la Ierusalim. În ebraică înseamnă "vârf" sau "cap" a ceva. Autorii bizantini şi arabi menţionează adesea un popor cu numele Roş sau Rus, care locuia în părţile Taurusului şi este considerat ca făcând parte din triburile scite. Ei locuiau în vecinătatea Volgăi. Episcopul englez Lowth scria în 1710: "Roş, luat ca nume propriu, arată în Ezechiel pe locuitorii Sciţiei, de la care şi-au luat numele ruşii moderni". Cei care au scris şi au gândit astfel atunci au fost luaţi în râs, dar astăzi vedem o Rusie comunistă modernă cu un regim fondat pe ateism. Ezechiel mai subliniază şi poziţia geografică a acestui popor: "fundurile miazănoaptei" (cap. 38:6,15 şi 39:2) - aceasta însemnând nordul. O singură naţiune se află în extremitatea nordică - RUSIA. Avea dreptate Daian că "următorul război va fi cu ruşii, nu cu arabii". Ezechiel a trecut cu bine examenul de profet, pentru că el a vorbit ce i-a spus Dumnezeu (2 Petru 1:21). Care sunt aliaţii? 1) Persia - Iranul modern. Rusia are nevoie de Iran pentru invazia prezisă. Ar fi mult mai greu să deplaseze o armată mare terestră de-a lungul munţilor Caucaz, care formează frontiera cu Iranul. Terenul este mai uşor de-a lungul Iranului decât de-a lungul Turciei. Totuşi Rusia va avea nevoie de aceste două ţări pentru transporturi. 2) Etiopia sau Cuş - Africa de Nord. Cuvântul "Etiopia" este traducerea cuvântului ebraic "Cuş", care era fiul cel mare al lui Ham, fiul lui Noe. Moise zice că "ţara Cuş" atingea altădată o regiune aproape de Tigru şi Eufrat (Gen. 2:13).

14

Dr. Genesius face bilanţul următor al dovezilor: a) cuşiţii erau negri; b) ei au emigrat mai întâi spre peninsula arabică, apoi de-a lungul Mării Roşii spre o regiune din sudul Egiptului. c) Toate popoarele de negrii ale Africii coboară din Cuş şi ele trebuie căutate în Africa (Gen. 10:7). Este sigur că vechiul popor al Etiopiei (Abisinia modernă) se compunea din cuşiţi, dar mai sunt şi alţi aliaţi în afara lor (Daniel 11: 36-45). Şi în Africa a pătruns propaganda comunistă. 3) Libia - este traducerea cuvântului ebraic "Put", tot un fiu al lui Ham. Descendenţii lui Put au emigrat spre ţara care este la apus de Egipt; ei sunt la originea naţiunilor arabe ale Africii de Nord, ca Libia, Algeria, Tunisia, Maroc. Traducerea Septuaginta traduce Putul prin Libia. Teritoriul Africii de Nord este pe cale să devină pe faţă pro-sovietic. Algeria pare să fie deja comunistă, aliată Rusiei. Ţările din spatele cortinei de fier 4) Gomer - fiul cel mare al lui Iafet, tatăl lui Aşchenaz. Dr. Young, citând ultimele descoperiri arheologice, spune despre Gomer şi trupele sale: "Ei s-au stabilit la nord de Marea Neagră, apoi s-au întins spre sud şi spre apus, până la extremităţile Europei". Genesius spune că o parte din "trupele" lui Gomer este Aşchenaz, "numele propriu al unei regiuni şi al unei naţiuni situate în Asia de Nord, din care au descins sumerienii, care sunt vechiul popor al lui Gomer. Evreii moderni gândesc că este Germania. Iosef îi numea pe aceşti fii ai lui Aşchenaz "reginieni", şi pe o hartă a vechiului imperiu roman se văd în regiunea Poloniei actuale, în Cehoslovacia şi în Germania de Est, până la ţărmurile Dunării. Talmudul evreiesc modern confirmă această poziţie geografică. Deci ţările de după cortina de fier ar fi Europa de răsărit şi ţările slovace. 5) Togarma - Rusia meridională şi cazacii. Ezechiel 38:6 specifică "casa Togarmei". Genesius zice că este o naţiune nordică, venită din Gomer, având numeroşi cai şi măgari. Unul din fiii Togarmei a fondat Armenia, după spusele armenilor. Togarma face parte din Asia meridională actuală şi este probabil la originea cazacilor şi a altor popoare din Rusia orientală. Cazacii au iubit întotdeauna caii şi sunt cunoscuţi ca având cea mai bună cavalerie din lume. Unii

15

strategi gândesc că, într-adevăr, se vor servi de cavalerie pentru invazia Orientului Mijlociu, exact aşa cum a prezis Ezechiel. Pe un teren accidentat, cum este cel dintre Rusia şi Israel, cel mai adecvat mijloc de transport sunt caii. Ezechiel nu a dat lista completă a aliaţilor, dar tot sunt mulţi. Ezechiel 38:7 - căpetenia rusă va echipa pe aliaţii săi cu armament. Totuşi Rusia şi aliaţii săi vor fi complet distruşi printr-un act pe care Israel îl va recunoaşte ca venind de la Dumnezeul lor, şi aceasta îi va face pe mulţi evrei să creadă în Mesia.

16

Capitolul 6

Împăratul de la miazăzi

"Obiectivul nostru principal va fi distrugerea lui Israel". Naser - mai 1967

"Veniţi, zic ei, să-i ştergem de pe faţa pământului, din mijlocul neamurilor, ca

să nu se mai pomenească numele lui Israel" Psalmul 83:4 - cu circa 1000 de ani î.Cr.

Biblia spune că Egiptul, naţiunile arabe şi ţările Africii negre vor forma o alianţă, un bloc puternic, care se va numi Împăratul de la miazăzi şi care se va uni cu cel de la miazănoapte împotriva statului Israel.

Egiptul - actorul principal Egiptul este conducătorul arabilor din Liga Arabă. Poziţia lui strategică va juca un rol important în evenimentele care se vor desfăşura. Rolul lui este tridimensional şi în limbajul lui Naser în formă de cercuri. 1) Primul cerc - regiunea arabă cu unitatea arabă ca centru. 2) Lângă ei, Africa, sediul luptei între imperialiştii albi şi indigenii negri pentru acapararea bogăţiilor continentului. 3) Lumea islamică - care este şi ea ameninţată de imperialism. Naser ar fi vrut să unească toată lumea arabă, servindu-se de evanghelia materialismului şi de legătura comună a identităţii arabe, vrând să facă o puternică a treia forţă mondială. Cum se fac duşmanii Naser a căzut în capcana războiului din iunie 1967, pe care l-a pierdut. Nici un şef de stat arab nu poate spera să-şi păstreze puterea, dacă este dispus să facă concesii Israelului. Împăratul de la miazăzi Daniel 11:40 - expresia "vremea sfârşitului" face aluzie la începutul ultimului mare război din istorie. Aici este o descoperire - că Egiptul va ataca statul restaurat al lui Israel, care va fi atunci sub dominaţia unui fals Mesia. Acest om va fi probabil un evreu care va colabora strâns cu dictatorul

17

mondial care va lua puterea Romei. Acest lucru va declanşa o altă invazie, a ruşilor, în Israel şi în Orient (Daniel 11:42,43), şi nici Egiptul nu va scăpa, nici Libia, nici Etiopia. Ruşii vor înşela Egiptul şi naţiunile Africii negre şi cele ale Africii arabe, care vor fi angajate cu Egiptul şi cucerite odată cu el de către Rusia. Ele vor cădea deodată în mâna ruşilor. Această precizare mai este şi în Ezechiel 30:4,5. Proiectul egiptean de a-i uni pe arabi şi pe africanii negri într-o "a treia putere mondială" pare a fi împlinirea cuvintelor profetului. Harul se apropie de Egipt Isaia prezice nu distrugerea totală a Egiptului, ci întoarcerea lui de la falşii Mesia şi de la închinarea la idoli la singurul şi adevăratul Mântuitor. Egiptul va trece printr-o judecată şi va fi atinsă sursa lui de viaţă, Nilul, care va seca (Isaia 19:5,6). Într-un fel sau altul, masa fluviului va fi deturnată şi regiunea pe care o uda se va usca. Isaia mai prezice că un mare dictator puternic va invada ţara şi o va stăpâni (cap. 19:4). Anticristul Romei va veni peste Egipt până vor striga către adevăratul Salvator, Isus (cap. 19:20). Dumnezeu a mişcat popoarele pentru a se împlini prezicerile profeţilor, care sunt cuvintele Lui. 1) Israel a revenit în ţara lui. 2) Ierusalimul este sub stăpânirea evreilor (cartea a fost scrisă în 1970), dar în 1973 arabii au luat o bucată. 3) Arabii se unesc împotriva Israelului pentru a elibera Palestina. 4) Naţiunile din Africa de Nord şi Nord-Est se aliază şi ele în această cursă. Suntem noi gata, dacă suntem ultima generaţie care va fi afectată?

18

Capitolul 7

Pericolul galben

"... râul cel mare, Eufrat. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraţilor care au să vină din răsărit".

"Duhurile cele rele i-au strâns în locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon"

Apocalipsa 16:12,16 – Ioan, cca anul 96 d.Cr.

Expresia "împăraţii de la răsărit" se referă la o altă putere care trebuie să se formeze chiar în timpul când Nordul - Rusia şi Sudul - Egiptul şi alianţa africano-arabă - se pregătesc. Expresia greacă tradusă prin "Orient" (Apocalipsa 16:12) este "anatolea hellon" care înseamnă "răsăritul soarelui". Este vechea desemnare a

raselor şi naţiunilor orientale. Ioan descrie această mare hoardă de soldaţi strânşi la râul Eufrat ca "împăraţii de la răsăritul soarelui" şi prezice mişcarea unei mari armate orientale care trebuie să ia parte la un război în Orientul Mijlociu. Eufratul a jucat de-a lungul secolelor un mare rol în istoria militară. Este lung de 2900 km şi nu se poate trece cu piciorul decât în unele locuri şi în anumite anotimpuri. Este lat de 300 mile metrice şi adânc de până la 3-10 m, câteodată şi mai mult. Această indicaţie arată că puterea de care este vorba este orientală. Pentru invazia următoare Dumnezeu va avea grijă să sece Eufratul pentru a putea fi trecut. Ioan vorbeşte de eliberarea a patru îngeri decăzuţi pe care Dumnezeu i-a păstrat în captivitate la acest fluviu (Apocalipsa 9:14-16). Imediat după eliberarea lor, o armată fantastică iese din Eufrat, numărul combatanţilor cavaleriei fiind de 200 de milioane (Apocalipsa 9:16). Cei patru îngeri vor instiga această armată la război şi ei vor seca râul pentru a trece peste bariera dintre răsărit şi apus. Această hoardă fantastică va distruge 1/3 din populaţia globului (Apocalipsa 9:18) prin foc, fum (poate poluarea aerului) şi pucioasă (adică pământul scufundat). Mulţi savanţi care studiază Biblia gândesc că este o descriere a unui război atomic. Această mare armată va fi mobilizată înainte de revenirea lui Mesia pe pământ. Timp de secole Asia a rămas înapoiată faţă de Occident în ce priveşte ştiinţa şi tehnica. Japonia a fost prima naţiune din Asia care s-a lansat în curentul ştiinţei moderne. Marina japoneză a făcut faţă în al II-lea război mondial - campania din Africa şi Palestina. Ei ar fi putut să-i învingă cu siguranţă pe englezi - adică acea parte din forţele lor care fusese reţinută de corpul din

19

Africa al mareşalului Romel. Dacă japonezii ar fi continuat, războiul s-ar fi terminat altfel. Amiralul Yamamoto a modificat ordinele într-un fel inexplicabil. El a făcut să se întoarcă detaşamentul special care se găsea în Oceanul Indian şi l-a dirijat spre coasta apuseană a Statelor Unite. Credem că această decizie trebuie atribuită providenţei divine. Intenţia acestui detaşament special a fost interceptată de marina SUA prin radio şi a fost decodificată. Lupta care a avut loc poate fi considerată ca o întorsătură a războiului. Cu un pumn de bombardiere şi un detaşament special mult inferior ca număr, marina SUA i-a înfrânt pe japonezi în lupta de la Marea Coralului. Japonia a mers din înfrângere în înfrângere şi visurile ei de cucerire s-au destrămat. Balaurul se trezeşte - CHINA Prin luarea puterii de către comunişti în China, adevăratul uriaş se trezeşte. Pe la 1860, Dr. Robinson prezicea: "Înainte de scurgerea unei jumătăţi de secol, în providenţa lui Dumnezeu, se vor vedea revoluţii în spiritul oriental, de care nimeni nu are nici cel mai mic presentiment". În 1864, Cuming prevedea că "Orientul va intra în mod necesar în era industrializării şi va deveni mai târziu o mare nenorocire pentru civilizaţia occidentală". Cu toate că China nu este prea dezvoltată în toate ramurile sau ca nivel de trai, totuşi ea a făcut progrese remarcabile în domeniul armelor de război. Cu privire la potenţialul militar şi intenţiile Chinei roşii, Victor Petrov a spus în 1967: "China are toate condiţiile să devină o mare putere mondială. Dezvoltarea Chinei comuniste este avansată şi va creşte. Cu sau fără ajutorul ruşilor, ea avansează spre scopul ei de a atinge nivelul industrial al marilor puteri ale lumii. Ruptura dintre China şi Rusia s-a făcut în interpretarea doctrinei comuniste. Chinezii afirmă că lumea nu va putea fi cucerită decât prin forţa armelor şi prin violenţă. Marea acuzaţie a Chinei roşii faţă de Rusia se exprimă prin cuvântul comunist cel mai dispreţuitor: "revizionişti". Marxiştii n-au uitat niciodată că violenţa va însoţi inevitabil prăbuşirea capitalismului. Mao Tse Toung a rezumat astfel interpretarea acestui principiu: "Puterea politică iese dintr-un proiect de tun... şi proiectul nu trebuie să cadă niciodată în mâinile Partidului Comunist". Convinşi că lumea liberă nu poate fi răsturnată decât printr-un război total, comuniştii chinezi, de-a lungul multor ani, au consacrat 10% din bugetul lor militar pentru dezvoltarea armelor nucleare. China s-a specializat în bombe H şi în rachete intercontinentale - zicea Yehuda. Un recent documentar televizat despre China roşie, numit "Vocea Balaurului", spunea că chinezii se laudă ei înşişi că ar putea mobiliza o "armată populară" de 200 milioane de soldaţi. În lauda lor ei au dat chiar cifra prezisă în Biblie. Coincidenţă?

20

Această tactică a "valurilor de oameni" pare a fi la baza strategiei acestei armate de 200 milioane de oameni care, conform profeţiilor, trebuie să invadeze Orientul Mijlociu în bătălia de la Armaghedon. Petrov zicea: "Populaţia abundentă este o rezervă nelimitată de material omenesc pentru o armată, care rămâne valabilă în era noastră de maşini şi automatizare. China este una din marile puteri mondiale. Ea singură va avea puterea de a distruge 1/3 din populaţia mondială, aşa cum a profeţit Ioan.

21

22

Capitolul 8

Roma pe drumul renaşterii

"Veni, vidi, vici” [Am venit, am văzut, am cucerit] Cezar - anul 47 î.Cr.

Cuvintele lui Cezar au rămas în istorie, dar Roma totuşi a căzut şi Cezar a murit. Cu toate acestea profeţii Sfintei Scripturi ne învaţă că imperiul roman va reveni la viaţă înainte de întoarcerlui Mesia pe pămâ

ea nt.

Un nou Cezar va fi în fruntea acestui imperiu şi "veni, vidi, vici" va fi scos brusc la lumină pentru a deveni o realitate. În Daniel 12 Dumnezeu ne spune că profeţia nu va fi înţeleasă până la "vremea sfârşitului", când educaţia şi turismul vor fi atins un înalt nivel de perfecţiune. "Tu, Daniele, pecetluieşte aceste cuvinte până la vremea sfârşitului. Un mare număr vor rătăci ici şi acolo şi nelegiuirea va creşte" (cap.12:4 versiunea Ierusalim), "mulţi o vor citi şi cunoştinţa va creşte" (versiunea Segond). Ni se spune că "Domnul Dumnezeu nu face nimic fără a descoperi secretul Său slujitorilor Lui, profeţii" (Amos 3:7). Credem că sunt astăzi profeţi care primesc lumină din Cuvântul Său profetic. Dumnezeu deschide multor oameni cartea profeţiilor. Este unul din motivele pentru care veţi vedea în biblioteca creştină tot mai multe cărţi privind profeţia biblică. Există o profeţie în care găsim renaşterea Romei. Daniel 7 a fost scris în sec. VI î.Cr., iar în capitolul 2:38-40 descrie imperiile care au stăpânit un timp pe pământ. Despre capitolul 7 Domnul Isus şi apostolii Săi au vorbit adesea direct sau indirect. Se spunea că ar fi cel mai important capitol din Vechiul Testament. Daniel a avut un vis şi a văzut patru fiare ieşind din mare: 1) Prima semăna cu un leu şi avea aripi de vultur. 2) A doua semăna cu un urs. 3) A treia semăna cu un leopard, dar avea patru capete.

4) A patra, cea mai teribilă, înspăimântătoare, avea dinţi de fier şi zece coarne. Aceste viziuni au fost explicate lui Daniel de către îngeri, interpreţii oficiali ai acestor viziuni. Prima împărăţie este Babilonul, care a devenit un imperiu mondial în anul 606 î.Cr. când a cucerit Egiptul - împărat fiind Nebucadneţar în Biblie - Nabucodonosor în istorie. Al doilea imperiu a fost imperiul medo-persan (Daniel 8:20). Aceştia au cucerit imperiul babilonean în 530 î.Cr., construind un ingenios baraj al Eufratului. Primii doi împăraţi au crezut în Dumnezeul lui Israel. Dar înainte ca grecii să devină puternici, Daniel a profeţit că ei vor deveni puternici şi că vor cuceri imperiul medo-persan. În anul 331 î.Cr. Alexandru cel Mare cucereşte acest imperiu. Al treilea imperiu devine o realitate istorică, aşa cum spune profeţia. Patru puteri din interior vor destrăma şi acest imperiu, aşa cum spune Daniel în capitolul 8, iar împăratul va muri prematur. Patru generali ai lui Alexandru Macedon au preluat puterea şi au împărţit imperiul în patru părţi, care au durat până în anul 68 î.Cr., când Roma a cucerit ultima parte a vechiului imperiu grec. Roma a devenit atunci cea mai mare putere mondială. Al patrulea imperiu nu a primit numele nici unui animal cunoscut. Era o fiară diferită de toate celelalte, mai fioroasă decât toate celelalte (Daniel 7:19). Aceea a fost prima fază a acestui imperiu, când a cucerit lumea întreagă, apoi a dispărut, pentru a reapare chiar înainte ca Mesia să vină pentru a restabili Împărăţia lui Dumnezeu. Roma în faza a doua Acest imperiu se va prezenta sub forma unei confederaţii de 10 naţiuni (Daniel 7:20). Sensul simbolurilor din acest verset se luminează pe măsură ce înaintăm în cartea lui Daniel. Simbolismul biblic se lămureşte prin fapte istorice şi Daniel continuă: "Am văzut cum cornul acesta (cel mic) a făcut război sfinţilor şi i-a biruit până când a venit Cel Îmbătrânit de zile şi a făcut dreptate sfinţilor Celui Preaînalt şi a venit vremea când sfinţii au luat în stăpânire împărăţia" (Daniel 7:21,22). "Cel Îmbătrânit de zile" este identificat aici cu Unul care semăna cu Fiul Omului care vine pe norii cerului - Acela care va supune toate stăpânirile omeneşti şi va stabili Împărăţia Lui pentru totdeauna. Când Domnul Isus a fost în faţa Sinedriului şi a fost întrebat dacă este Fiul lui Dumnezeu, El a răspuns: "Da, sunt" şi a adăugat: "Şi veţi vedea pe Fiul

23

Omului şezând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului" (Marcu 14:62,63). Domnul Isus făcea aluzie la versetul acesta din Daniel 7:13 şi toţi din acel tribunal cunoşteau cartea lui Daniel. Marii preoţi cunoşteau profeţiile şi scrierile vechi, şi din răutate şi pizmă L-au dat în mâinile romanilor. Cele 10 coarne sunt 10 împăraţi sau 10 naţiuni. Un altul se va ridica după ei, el va fi diferit de primii şi va supune trei împăraţi (cap. 7:24). Deci Roma este al patrulea imperiu, dar cine este "un altul"? Este Anticristul - El nu va fi numai un şef politic, ci şi un şef religios. Luând puterea, el va supune şapte naţiuni care îi vor face pe plac, dar trei nu se vor supune. Nimeni n-a putut restabili Roma Influenţa romană în lume este aşa de întinsă că ea atinge civilizaţia occidentală în toate aspectele vieţii. Se poate spune cu adevărat saturaţi de slava vechii Rome, şi totuşi ea s-a dezintegrat din interior şi lumea occidentală de astăzi are aceeaşi tendinţă de degradare morală ca aceea a Romei la căderea ei. Carol cel Mare a încercat să ridice vechiul imperiu în anul 800. Imperiul său cuprindea Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Belgia. Carol cel Mare a fost încoronat de papă, dar nu a format imperiul celor 10 naţiuni din Scriptură. Şi Napoleon a încercat restabilirea imperiului. Papa Piu al VII-lea a făcut o călătorie grea până la catedrala Notre Dame de Paris, ca să-l încoroneze pe Napoleon, dar el a smuls coroana din mâna papei şi şi-a pus-o el însuşi. Hitler a încercat şi el şi spunea că cel de-al treilea Reich al lui va dura 1000 de ani, dar a dispărut şi el. Nu vorbim de un imperiu roman reconstruit fizic sau geografic, cu toate că unele ţări care trebuie să facă parte au aparţinut vechiului imperiu roman, ci de acele ţări care sunt depozitarii culturii şi tradiţiei Romei. Noi credem că formarea Pieţei Comune şi tendinţa de unificare a Europei poate foarte bine să fie începutul confederaţiei celor 10 naţiuni profeţită de Daniel şi de cartea Apocalipsa. Ce forţe deosebite contribuie la formarea acestei confederaţii pe care marii cuceritori din istorie n-au putut-o realiza? 1) Mai întâi este ameninţarea comunismului. Unul din factorii cei mai importanţi care au motivat formarea acestei comunităţi economice şi a NATO-ului este neliniştea cu privire la un inamic comun.

24

Un articol asupra acestei probleme citează cuvintele lui Jean Monnet, numit părintele Pieţei Comune: "Atâta timp cât Europa rămâne divizată, ea nu poate rivaliza cu URSS; Europa trebuie să se unească". 2) Al doilea motiv de unificare a Europei este ameninţarea economică creată de Statele Unite. Europenii şi-au dat seama că ei nu vor putea supravieţui din cauza puterii industriale a Statelor Unite. 3) Al treilea motiv de unificare este că europenii, presimţind slăbiciunea SUA în voinţa lor de a rezista contra comunismului, se vor uni. Se pare că îşi dădeau seama că dacă Europa ar fi în pericol SUA n-ar fi gata să se împotrivească unei invazii ruseşti. Europa nu crede că ar putea conta pe americani în cazul unui conflict. 4) Al patrulea motiv de unificare este că, după perspectivele profetice, America nu va mai rămâne liderul Occidentului şi probabil va deveni într-un fel o parte a noului bloc de puteri europene. 5) Un al cincilea motiv de unificare este realizarea marilor posibilităţi ale unei Europe unite. Acum câţiva ani ministrul francez al afacerilor externe a spus că Piaţa Comună, cu reţeaua ei de interese şi angajamente politice, va avea o aşa greutate în lume că va sfârşi prin a deveni un sistem mondial. Fostul secretar de stat american a spus printre altele: "Datorită punerii în comun a resurselor şi eforturilor, o nouă şi puternică entitate este pe cale de a apare din haosul rivalităţilor naţionale şi a războaielor mondiale". Fostul preşedinte al Comunităţii Europene, Dr. Walter Hollstein, a spus: "Trebuie distinse trei etape în unificarea Europei: a) Mai întâi uniunea dunăreană. b) Apoi uniunea economică. c) Şi în final unirea politică. Putem spera că în preajma anului 1980 fuziunea tuturor comunităţilor economice, militare şi politice va fi reunită în Statele Unite ale Europei". În vremea renaşterii acestui imperiu roman va fi şi o renaştere a misterului Babilonului. Dacă acest lucru vi se pare o poveste, depărtaţi-vă de scepticism şi studiaţi bazele biblice şi aplicaţiile profeţiei. În fruntea noului imperiu roman va fi un om cu un aşa magnetism, cu o aşa putere şi cu o aşa influenţă, încât el va fi pentru un timp cel mai mare dictator pe care l-a cunoscut vreodată lumea, un ateu şi un nelegiuit diabolic.

25

26

Capitolul 9

Führerul care vine!

"Duhul pe care-l văd poate este un diavol şi diavolul are putere să ia formă plăcută".

Shakespeare - Hamlet

"Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină". 2 Corinteni 11:14

Un dictator este un om cu putere absolută, cu o mare putere asupra concetăţenilor săi. Va apare el deodată, zicând: "S-o sfârşim cu acest regim democratic demodat; eu sunt acum şeful vostru"? Nu, nu se va petrece aşa. Un dictator nu impune legea unui popor de sus în josul scării, fără a provoca reacţiuni. Tirania

este rezultatul haosului care i-a favorizat ascensiunea la puterea despotDicţionarul defineşte dictatorul astfel: "Un om care ia puterea ca urmare a unei crize". O societate în dificultate produce atmosfera favorabilă pentru un dictator şi nu invers.

lui

ică.

Istoria a demonstrat că dictatorul, odată instalat ca "mare şef", nu este capabil să găsească soluţii durabile la problemele ţării lui. Hitler, atins de nebunia puterii, n-ar fi putut să-şi exercite puterea şi stăpânirea lui zdrobitoare peste milioane de oameni, dacă timpul nu s-ar fi copt pentru el. În anii ’30, poporul german ajunsese la disperare. Criza economică clătina bazele industriei; existau milioane de şomeri. Hitler, cu geniul lui rău, cunoştea starea de spirit a poporului german; văzându-se pe el salvatorul, eroul capabil să-i conducă pe nemţi la glorie, cu condiţia ca ei să i se supună şi să-l urmeze. El se credea mai presus decât ceilalţi muritori de rând. Prin urmare, el s-a înconjurat de o ceată de indivizi suspecţi. Atât timp cât i-au fost de folos, aceşti criminali şi sadici au făcut parte din anturajul lui imediat şi l-au ajutat în exercitarea puterii. La Roma cezarii au introdus cultul universal al împăratului. Puterile lor dictatoriale erau absolute. Un teolog scoţian a făcut o remarcă: "Ceea ce pare extraordinar este că acest cult al împăratului n-a fost impus în imperiul roman de sus în jos; el s-a dezvoltat de jos în sus". Urcarea la putere a lui Hitler a fost rapidă. Cultul împăratului, dimpotrivă, s-a stabilit în mod progresiv. El îşi are izvorul în recunoştinţa provinciilor pentru ceea ce făcuse Roma pentru ele; când Roma lua în stăpânire o ţară şi îl detrona pe tiranul care o condusese, ea instaura dreptatea romană.

Pax Romana era diferită de tot ce cunoscuse lumea până atunci şi popoarele erau adânc recunoscătoare faţă de împărat. Pentru popor nu era de ajuns să aprecieze Roma, aceasta fiind ceva impersonal. Trebuia ca spiritul Romei să fie personificat. Atunci s-au apucat să-l considere pe împăratul Romei ca o fiinţă divină. Înainte să Se nască Mesia, a fost adorat cezarul. Primul templu ridicat divinităţii împăratului a fost construit la Pergam în anul 29 î.Cr. - începuse cultul cezarului. Imperiul fiind foarte întins, peste multe popoare şi limbi, trebuia un principiu unificator. "Religia" putea juca acest rol, şi de aceea orice cetăţean roman a fost obligat să ardă câteva boabe de tămâie pe altar, zicând: "Cezar este Domnul". În aceste condiţii nu este de mirare că acest cult al cezarului s-a lovit de frontul creştinismului. Când creştinii refuzau să-l numească pe cezar Domnul lor, ei erau supuşi persecuţiilor inumane. Terenul dictaturii conţine multe seminţe rele: anarhia, destrăbălarea, decadenţa morală, disperarea omenească şi cultul fals al eroilor. Demagogii de orice soi ar fi, sunt şi ei produsul aceluiaşi teren. Trăim noi într-o eră liniştită şi senină când oamenii se bucură de un climat de destindere? Întrebare ridicolă, nu-i aşa? Procentul crimelor creşte mai repede decât creşterea populaţiei. Crima se face acum pe o scară mai largă, la nivelul popoarelor. Revoluţia şi mişcările revoluţionare devin un mod de viaţă în această a doua jumătate a sec. XX. Războaie, mereu războaie. A existat oare vreodată o epocă în care potenţialul de autodistrugere să fi fost aşa de mare ca în zilele noastre? Explozia demografică - creşterea populaţiei este o problemă tot atât de importantă ca şi problema păcii. Un raport al ONU prevede că populaţia globului va atinge şapte miliarde şi jumătate în anul 2000. Ţinând cont că în 1968 populaţia era de 3,4 miliarde, vedem că în 30 de ani populaţia globului se va dubla. Acest raport mai spune că o mare fecunditate şi cursul creşterii ridicat al populaţiei contribuie la poluare, la suprapopulaţie, la extinderea urbană şi la o mulţime de tulburări psihologice în ţările dezvoltate. Ele aduc foametea, analfabetismul, şomajul, mizeria şi o agitaţie ameninţătoare pentru bazele ordinii publice în ţările în curs de dezvoltare. Bolile psihice s-au înmulţit mai ales în rândul tinerilor - de şapte ori mai mult faţă de populaţia totală, ceea ce nu este normal. Nu este nevoie să fii o persoană religioasă ca să vezi ce se întâmplă în lume. Anarhia creşte în toate ţările. Normele de moralitate tradiţionale sunt lepădate şi înlocuite cu un fel de hedonism etichetat "Noua calitate".

27

Ni se vorbeşte de super-arme şi auzim ameninţarea liderilor atei ale unor mari puteri care nu ezită să folosească aceste arme, dacă vor reuşi să supravieţuiască propriei voinţe de cucerire. Omenirea va ajunge într-o aşa mare strâmtorare că va fi coaptă pentru a zeifica nu importă pe care nou cezar care ar părea capabil să dea pacea şi unitatea. Cine este Führerul care va veni? Timpurile sunt coapte şi încă se mai coc pentru apariţia marelui dictator - Anticrist. Biblia ne face un tablou foarte exact al acestui dictator în cartea Apocalipsa (cap. 13:1-4). Este descris ca un om având o mare autoritate. În Apocalipsa 17:15 "curva" se raportează la sistemul religios legat de acest dictator. Fiara care se ridică din mare va ieşi din haosul naţiunilor. Isaia pomeneşte de marea tumultoasă a neamurilor păgâne (cap. 57:20,21). Apocalipsa 13:2 - "Fiara semăna cu un leopard; avea labe ca de urs şi gură ca o gură de leu". Daniel s-a servit de animale sălbatice pentru a descrie fiarele: 1) Imperiul babilonean - leul 2) Imperiul medo-persan - ursul 3) Imperiul grec - leopardul El spune că cel de-al patrulea imperiu va sfâşia tot pământul. Din cultura imperiului roman se vor ridica 10 împăraţi plus un alt împărat care va fi diferit de cei zece. Acesta va supune trei împăraţi. Când acest dictator roman va veni, el va lua puterea asupra confederaţiei celor zece naţiuni. Şapte împăraţi sau şefi se vor supune lui de bunăvoie, dar trei vor refuza s-o facă. Apocalipsa 13:1 - cele "zece coarne" se referă la cele 10 naţiuni şi cele "şapte capete" sunt cei şapte şefi care formează o coaliţie cu Anticristul. Trăsăturile de caracter ale lui Anticrist Anticristul va fi ca un leopard, ca un urs şi ca un leu. Leopardul reprezintă imperiul grec. Alexandru Macedon era recunoscut pentru rapiditatea cu care cucerea şi biruia pe vrăjmaşii lui. El era întreprinzător şi tare - semnul omenesc al leopardului. Alexandru Macedon a fost un cuceritor mondial, care îşi conducea armatele până la extremităţile lumii cunoscute atunci. Ursul reprezintă imperiul medo-persan, care a fost foarte puternic, ca şi animalul pe care îl simbolizează.

28

Leul reprezintă Babilonul, este regal. Babilonul a fost o monarhie elegantă. Vestitele palate şi grădini suspendate erau considerate ca una din cele şapte minuni ale lumii. Viitorul führer va fi foarte puternic, sigur de el şi orgolios. Apocalipsa 13:2 ne spune că balaurul îi va da puterea sa şi scaunul său de domnie şi o mare putere. Cine este balaurul? Revenim la Apocalipsa 12:9: "Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ". El va putea face tot felul de minuni; iată de ce credincioşii nu trebuie să se entuziasmeze când văd o minune. Poate că nu este de la Dumnezeu. Şi Satan face minuni şi amăgeşte oamenii. Dar va fi un timp când Satan va putea face tot felul de lucrări supranaturale prin intermediul oamenilor. S-a spus că Satan va trimite pe acest om, capodopera lui, "cu tot felul de minuni şi puteri mincinoase" (2 Tesaloniceni 2:9). Balaurul îi va da scaunul lui de domnie pe care l-a refuzat Domnul Isus Cristos (Luca 4:5-8) şi îl vor adora pe acel om cum este adorat Satan, prin forme de idolatrie inimaginabile. În toată lumea înmulţirea cultelor mistice oculte şi chiar diabolice este aşa de pronunţată că toţi încep să se întrebe ce se întâmplă. În unele oraşe din America au loc "ceremonii religioase" prin care oamenii se închină diavolului. Cultul lui Satan, care va fi întronat în timpul domniei universale a lui Anticrist, va face ca vrăjitoriile de astăzi să pară ca nişte jocuri de copii faţă de ale lui. Apocalipsa 13:3 ne spune că fiara va primi o rană mortală la cap, rană care se va vindeca miraculos. În Apocalipsa 13:14 apare proorocul mincinos (a doua fiară) care le zice oamenilor să facă o icoană fiarei care avea rana de sabie şi care trăia. Oricine ar fi omul acesta, îşi va face o statuie a lui însuşi şi oamenii se vor închina lui ca pe vremea lui Nebucadneţar. El se va deosebi de ceilalţi printr-o imitaţie satanică a învierii (rana de la cap). El se va da pe faţă după Necazul cel Mare. Toată lumea necredincioasă se va uimi de vindecarea lui şi mulţi îl vor urma (2 Tesaloniceni 2:7-12). Va avea o atracţie magnetică, va fi un bun şi puternic orator. Va vorbi pentru pace şi unificare. Acesta este marele strigăt al lumii: PACEA şi UNIFICAREA, şi el le va aduce o pace relativă, de aceea mulţi îl vor urma (1 Tesaloniceni 5:1-3), dar va fi de scurtă durată şi mincinoasă, ca şi Satan. Anticristul se va zeifica precum cezarii Romei. Va primi putere 42 de luni - o putere absolută - Hitler, Stalin, Mao sunt ca un pension de fete pe lângă această perioadă catastrofală.

29

Va huli şi-i va prigoni pe creştini - pe Dumnezeul lor şi pe cei din ceruri. Se va lupta împotriva celor care vor evangheliza omenirea (144.000 de evrei) în Necazul cel mare. În vremea lui Anticrist nimeni nu va putea trăi fără acel semn pe mână sau pe frunte (Apocalipsa 13:18). Deja s-au computerizat toate băncile şi fiecare om de pe planetă are un număr. Electronica a câştigat teren şi va ajuta şi ea la pregătirea căii apariţiei lui Anticrist.

30

31

Capitolul 10

Renaşterea misterului babilonian

"Preaiubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh, ci să cercetaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu: căci în lume au ieşit mulţi prooroci mincinoşi".

1 Ioan 4:1

Unificarea religiei îi dă posibilitatea lui Anticrist să domine cu putere, pentru ca apoi să distrugă religia pentru a rămâne singur. Această religie universală este desemnată prin multe nume al căror sens este asemănător. Ea este numită "Curva cea marereprezintă o religie care prostituează numele Miresei lui Cristos şi

se asociază tuturor religiilor false.

". Ea

Biblia arată cu multă precizie că va exista o religie unică. Aceasta va domina lumea în epoca dinaintea întoarcerii lui Cristos, mai ales acum când atâtea religii se luptă să câştige spiritul şi inima oamenilor. Nu este de mirare. Mulţi oameni sunt străini de orice concept de supranatural şi de orice formă de religie. Creştinismul nu este o religie. În religie, omul încearcă să fie bun, adică să se apropie de Dumnezeu, prin propriile lui eforturi. În creştinism, Dumnezeu ia iniţiativa şi se apleacă spre om prin Fiul Său Isus Cristos, pe care L-a jertfit pentru noi. Originea astrologiei Se pare că ea a luat fiinţă în Caldeea, când s-a construit un turn (Turnul Babel), când oamenii au dorit să ajungă la cer (Geneza 11:4). "Turn" poate însemna zigurat, observator, de unde preoţii studiau mişcarea stelelor. În textul original nu există cuvântul "atinge", deoarece oamenii pe vremea aceea erau foarte inteligenţi şi instruiţi şi îşi dădeau seama că nu puteau atinge cerul cu un turn, ci îl puteau doar observa şi studia. Henry H. Halley spune în manualul său biblic că "raţiunea de a fi a ziguratelor era un cult idolatru". Această astrologie primitivă descrisă cu o formă de hieroglife inventată de vechii caldeeni a început să atribuie o oarecare semnificaţie aştrilor. Ei împărţeau cerul în 12 părţi, după semnele zodiacului, şi ziceau că aştrii domină destinul oamenilor. Această religie a devenit înfloritoare şi a avut cea mai mare glorie în imperiul babilonean fondat de casta preoţilor caldeeni. Aceştia au devenit aristocraţia preoţească. Ei erau foarte stimaţi şi apreciaţi de împăraţi care le construiau zigurate

foarte înalte. Astrologii erau consideraţi ca având tot atâta putere ca şi împăratul. Putem înţelege cât L-a supărat pe Dumnezeu acest lucru, pentru că a coborât personal ca să distrugă acest observator astrologic. Nimrod, primul dictator, este la originea ideii de a se construi turnul Babel. Dumnezeu spune că dacă toată lumea ar fi guvernată de un singur dictator, răul n-ar mai avea limită. Până atunci oamenii vorbeau o singură limbă, dar Dumnezeu le-a încurcat limbile şi i-a împrăştiat pe toată faţa pământului. Acest pasaj ne arată că Dumnezeu, în planul Lui pentru lume până la venirea Prinţului Păcii, nu îngăduie o conducere universală şi internaţională, ci existenţa naţiunilor. Este singurul mod de a împiedica lumea să cadă sub autoritatea unui dictator care ar putea distruge omenirea. Scriptura spune că un mare dictator va urca repede la putere şi va stăpâni prin această religie veche numită Mister (taină), Babilon. Tocmai această religie o vedem în Geneza, făcând posibilă o dictatură mondială. Marele profet Isaia, în capitolul 47, face analiza cultului şi religiei Babilonului. Descrierea şi judecata care aşteaptă această "religie" are o legătură aşa de strânsă cu ceea ce se petrece în zilele noastre că abia ne putem reţine admiraţia noastră pentru imaginile profetice ale Bibliei. În capitolul 47:1 zice: "Coboară-te şi şezi în ţărână, fecioară, fiica Babilonului; şezi pe pământ, fără scaun de domnie, fiica Haldeilor; căci nu te vor mai numi subţirică şi plăcută". Iar în versetul 5: "Şezi într-un colţ şi taci, fata Haldeilor! căci nu te vor mai numi împărăteasa împărăţiilor" (are mare legătură cu capitolul 17 din Apocalipsa). Să trecem din nou la Daniel, ale cărui profeţii se petrec în zilele noastre. El a fost iniţiat în toată înţelepciunea babilonenilor, dar el n-a adoptat-o. A fost o încercare formidabilă pentru credinţa lui, pe care şi-a păstrat-o, cu toată veritabila "spălare a creierului" pe care a trebuit s-o sufere din partea stăpânilor lui. Nebucadneţar avea la curtea lui fel de fel de vrăjitori şi cititori în stele sau astrologi şi i-a chemat să-i tălmăcească visul cu copacul şi cu străjerul care a coborât din cer. Textele scribilor, datând din timpul turnului Babel, fiind cărţi de magie, astrologie şi ştiinţă ocultă, fac parte din literatura cea mai veche a lumii. Descântătorii practicau magia neagră. Acelaşi termen este folosit pentru vrăjitorii care îl imitau pe Moise (Exod 7:11). Cuvântul "haldei" mai înseamnă şi astrologi care cercetau ziua şi ceasul naşterii cuiva şi apoi îi stabileau destinul prin horoscop. Acest procedeu s-a răspândit în lumea aramaică, fiind preluat de arabi, de perşi, etc. Vechii astrologi credeau că destinul era scris în stele înainte de naştere şi că nu-i poţi schimba cursul.

32

Visul lui Nebucadneţar este o descoperire despre urmarea puterilor mondiale care trebuia să cucerească lumea până la a doua venire a lui Mesia. Dumnezeu condamnă astrologia care oricum nu poate spune adevărul, cu cât mai puţin viitorul. De aceea poporul Israel a fost aspru pedepsit şi dus în robia babiloneană din cauza idolatriei (2 Împăraţi 23 - împăratul Iosia distruge o parte din idoli). Apostolul Ioan în Apocalipsa 17 denunţă un sistem religios unic de care se va servi Anticrist pentru a stăpâni popoarele, şi va stăpâni întâi Roma apoi Ierusalimul. În capitolul 17:3-5 se descrie fastul şi bogăţia acestei religii (curva îmbrăcată în purpură şi stacojiu). Mama prostituatelor este falsa biserică, care L-a trădat pe Dumnezeu. Taina Babilonului este acea femeie care şedea pe "fiara" cu zece coarne (confederaţia celor zece naţiuni şi Anticrist care le conduce). Această religie, din punct de vedere istoric, a dominat multe imperii. Apostolul Ioan, scriind cam pe la anul 95, spune despre aceste imperii pe care le-a dominat femeia (Apocalipsa 17:9,10). Primul imperiu dominat de această religie a fost al Haldeii. Al doilea a fost Egiptul - cu piramidele care aveau o semnificaţie astrologică. Sfinxul este cheia de împărţire a Pământului în cele 12 constelaţii ale zodiacului. Capul este al unei femei, iar corpul de leu. Cuvântul "sfinx" în limba greacă înseamnă "a lega". Prima parte a cercului zodiacului este femeia, Fecioara, iar ultima, Leul. Sfinxul leagă cele două părţi şi marchează începutul şi sfârşitul zodiacului. Al treilea imperiu a fost Babilonul însuşi. Al patrulea imperiu a fost cel medo-persan. Al cincilea imperiu a fost cel elen. Ioan spune că "cinci au căzut", unul este, adică imperiul roman care exista atunci, celălalt "care n-a venit încă" este imperiul roman restaurat. Anticristul va ieşi din cultura vechiului imperiu roman. El va uni şi va stăpâni peste confederaţia celor zece, formând a şaptea putere. Apocalipsa 9:20,21 confirmă că oamenii au continuat să fie idolatri. În America se practică închinarea la idoli de piatră şi de metal. Cuvântul "descântec" vine de la grecescul "pharmakeia", care a dat cuvântul "farmacie".

33

Toate neamurile au fost seduse de vrăjitoria (descântecele) tale (Apocalipsa 18:23) - răspândirea mare a drogurilor printre tinerii studenţi, elevi, copii. Autorul zice: am văzut cum un tânăr poate fi întunecat. Şi-a exprimat dorinţa de a-L cunoaşte pe Cristos - tânărul fiind o mare inteligenţă. Timp de câteva săptămâni am încercat să am întrevederi cu el, dar în final mi-a spus: "Cred tot ce-mi spui, dar nu vreau să-mi predau viaţa lui Cristos". Când l-am revăzut peste câteva luni, mi-a spus că el are o religie şi că l-a văzut pe dumnezeu şi că a făcut "evadări". "Acest dumnezeu este împăratul întunericului - pe el îl adorăm noi". Cei care se droghează îl cunosc pe Satan şi ştiu că nu pot scăpa din laţul lui. Drogurile reduc gândirea şi voinţa celor care le consumă. La Los Angeles şi New York se ţin regulat şedinţe de vrăjitorie şi acestea îi încântă mai ales pe elevii de liceu. Biserica vizibilă este caracterizată printr-o lepădare de credinţă, mai ales înainte de venirea Domnului Cristos. Apostazie = lepădare de la principiile fundamentale ale lui Cristos. Biserica apostată a fost întotdeauna şi va fi adunarea vizibilă, materială a oamenilor care pot să se numească creştini, indiferent de grandoarea sau denumirea clădirilor lor. Cristos este Capul Bisericii adevărate şi Biserica este Trupul lui Cristos (1 Cor. 12:12,13 şi Col. 1:18). Dar pot fi şi credincioşi adevăraţi în bisericile apostate şi ei să sufere din pricina învăţăturilor false (2 Petru 2:1). Prostituata Este o femeie necredincioasă - la fel şi Biserica ce pretinde că este Mireasa lui Cristos (2 Ioan 7). Atenţie, când nu se învaţă că Domnul Isus a venit în trup, este apostazie. În America s-a făcut un sondaj de opinie şi credinţă, la seminarii teologice, asupra învăţăturilor de bază din creştinism şi s-a constatat că: 50% leapădă naşterea din fecioară a Domnului Isus; 71% neagă viaţa sufletului după moarte; 98% nu cred în revenirea personală a Domnului Isus pe pământ. Deci învăţători mincinoşi care strecoară erezii nimicitoare (2 Petru 2:1).

34

Când oamenii se îndepărtează de creştinism, biserica îşi pierde influenţa şi se ridică o mişcare religioasă, un ecumenism satanic, la care aderă din păcate şi multe biserici protestante. O tendinţă crescândă spre unitate se desfăşoară în zilele noastre în numeroase biserici. Aceasta ar putea duce la o "suprabiserică" de o putere religioasă şi politică imensă. Satan iubeşte mult religia care este o mare putere de întunecare a spiritelor oamenilor. Domnul Isus îi numeşte pe ucenicii Lui (reprezentanţii adevăraţilor creştini) sarea pământului. Dacă sarea este ridicată, acest important element de conservare n-ar mai putea reţine procesul de descompunere. Când cei falşi învaţă şi învăţăturile false capătă putere, climatul moral se va deteriora din cauza lipsei de "sare". În 2 Timotei 3:1-4 aflăm cum vor fi oamenii în vremurile din urmă. Pavel spune că intelectualismul va creşte, dar oamenii nu vor ajunge la cunoştinţa adevărului. Cu toate cunoştinţele tehnice, omenirea nu a făcut nici un pas spre dragoste, siguranţă şi adevărată fericire. Pavel spune că oamenii vor avea doar o formă de evlavie, dar fără putere. Sistemul religios din perioada Necazului celui mare fiind fără Dumnezeu, va fi puternic prin puterea lui Satan. Acest sistem va domina fiara sau marele dictator care va fi căpetenia confederaţiei celor zece state. Se pare că teama de comunism şi nevoia unei apărări comune contra "împăratului de la miazănoapte" va împinge sistemul politic mondial în braţele curvei sau a sistemului religios mondial. Prostituata va fi îmbrăcată în purpură şi stacojiu, împodobită cu aur şi pietre scumpe şi perle (Apocalipsa 17:4). Acest sistem este frumos în exterior, dar corupt până în inimă. Această prostituată nu este numai un sistem religios, ci şi o cetate - cum spune Apocalipsa 17:9,15,18. Ea şade pe 7 coline - Roma. De acolo va domina sistemul religios câtva timp, în alianţă cu sistemul politic. După câtva timp, sistemul politic va urî sistemul religios, pentru că Anticristul vrea să domine. Apocalipsa 18:2 arată distrugerea sistemului religios, care se va face în două faze: 1. "A căzut" - se referă la distrugerea sistemului religios de către dictator, şi aceasta se va întâmpla în mijlocul Necazului celui mare. 2. Se referă la imediata distrugere a oraşului Roma.

35

Singura cale spre Dumnezeu este Domnul Isus Cristos, spune Biblia. Cei ce nu văd aşa, îi văd pe ceilalţi, care Îl au pe Domnul Isus ca Mântuitor, ca nişte oameni înguşti şi dogmatici.

36

Capitolul 11

Ultimul drum - Răpirea

"Un pas mic pentru un om - o săritură de uriaş pentru omenire" Neil Armstrong, comandantul navei Apolo 11 - 20.07.1969

1969 - anul când omul terestru a păşit pe Lună şi când pământenii îşi ţineau respiraţia în faţa televizoarelor. Dar oricât de stupefiant a fost acest drum pe Lună, oamenii (bărbaţi, femei, copii) vor face într-o zi un alt drum, care va tăia răsuflarea la tot restul lumii. Cei ce vor rămâne pe pământ vor căuta cu tot efortul spiritului uman să explice

dispariţia a milioane de oameni odată. Ce vor spune cei care nu au crezut? "Circulam pe autostradă şi deodată mai multe maşini au rămas fără şoferi şi s-a produs panică în circulaţie. Desigur, este o invazie de fiinţe extraterestre". "Ceva ciudat, la un curs de filozofia religiilor, trei studenţi au dispărut ca prin farmec. Aceştia încercau mereu să argumenteze credinţa şi viaţa lor din Biblie". Alţii, care frecventau diverse biserici, s-au trezit cu rude şi prieteni lipsă. Părerile vor fi diferite de la om la om. Numai cei care au citit Biblia vor şti ce s-a întâmplat cu adevărat. Într-o zi Domnul Isus, după făgăduinţa Lui, va veni să-i ia pe cei care au făcut legământ cu El, care au crezut Cuvântul Lui şi Îi ies în întâmpinare în văzduh fără rachete sau nave spaţiale. Ei vor fi duşi într-un loc minunat. Pământul cu toate splendorile lui nu poate fi comparat cu acel loc. De câte ori nu ai spus cuvântul "imposibil" şi totuşi Dumnezeu a rezolvat, căci totul este cu putinţă celui ce crede în Domnul Isus şi Îl ia pe cuvânt. Cuvântul lui Dumnezeu spune că va fi o generaţie de credincioşi care nu vor vedea moartea. Aceştia vor fi răpiţi de pe pământ înainte de marea strâmtorare - cu cele mai teribile cataclisme, măceluri şi foamete. Să examinăm profeţiile cu privire la "fericita noastră nădejde" (Tit 2:13-15).

37

Când ne uităm în jur, nădejdea noastră devine tot mai fierbinte şi mai fericită. Domnul Isus a spus în Ioan 14:1-3 că va reveni să ne ia, ca acolo unde este El să fim şi noi, cei care L-am iubit. Viaţa veşnică din locul pregătit va depăşi cele mai mari bucurii pe care le-am cunoscut pe pământ. Apostolul Pavel în 1 Corinteni 15:50-52 ne spune o taină pe care o vor trăi adevăraţii creştini, care sunt mai puţini decât cei ce-şi zic creştini, şi ne descoperă lucruri importante despre răpire. Este foarte important să deosebim felul de a lucra al lui Dumnezeu cu cei ce formează Biserica lui Cristos, cu sfinţii din poporul Israel şi cu neamurile care vor rămâne pe pământ pentru Împărăţia de 1000 de ani. Este o deosebire între a doua venire a lui Cristos şi răpirea credincioşilor. Orice credincios adevărat - în Cristos - este iniţiat de Domnul şi are părtăşie cu El şi cu ceilalţi şi numai aceştia pot înţelege tainele lui Dumnezeu. Taina pe care Dumnezeu o descoperă apostolului Pavel este minunată. "A dormi" nu înseamnă că sufletul, conştiinţa sau personalitatea ta a murit, ci el merge la Domnul Isus pentru a-L vedea şi a fi cu El veşnic (2 Corinteni 5:1-10). Domnul Isus va învia trupurile celor adormiţi, din pricina Duhului Său care este în ei. Cum zice şi în Filipeni 3:20,21 că Domnul Isus le va face asemenea trupului Său de glorie. Acest eveniment va avea loc aşa cum spune Dumnezeu, într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Toţi credincioşii care fac parte din Biserica lui Cristos vor pleca spre Canaanul ceresc şi vor fi schimbaţi. Cum? În esenţa fiinţei noastre, dar vom avea un trup ca al Domnului Isus (Filipeni 3:21). Aspectul vizibil al fiinţei va rămâne, pentru că sus ne vom recunoaşte. Acel trup slăvit şi veşnic nu va mai fi supus îmbătrânirii, nici durerii, nici descompunerii. Când Scriptura spune "morţii vor învia nesupuşi putrezirii", ea vorbeşte de creştinii care au murit fizic. Ei vor învia pentru a-L întâlni pe Cristos în văzduh. Dar când Scriptura spune că acest trup muritor trebuie să se îmbrace în nemurire, ea vorbeşte de cei care vor fi în viaţă la venirea lui Cristos. Aceasta este taina răpirii. Aceasta este nădejdea pe care Pavel o oferă generaţiei care va trăi la venirea lui Cristos. Apostolul Pavel mai face o precizare: cei care au murit credincioşi în Cristos vor învia înaintea transformării trupurilor noastre şi împreună Îl vom întâmpina pe Domnul Isus în văzduh. Lumea nu va şti nimic, pentru că totul se va petrece într-o clipă şi în mare taină. Însă răpirea nu va avea loc în acelaşi timp cu venirea Domnului Isus ca Împărat. Acestea sunt două evenimente deosebite, privind poporul evreu şi

38

planul Său cu privire la Biserică, plan căruia acum îi dă întâietatea. Biserica se compune din evrei şi neamuri. Acum trăim în timpul Bisericii şi ea este răspunzătoare pentru evanghelizarea lumii. Scriptura face o deosebire între timpul Bisericii şi timpul Necazului celui mare, care pare a fi o lucrare a lui Dumnezeu cu privire la Israel. În timpul Necazului celui mare lumina va fi proiectată asupra evreilor. În Apocalipsa 7:1-4 evreii sunt răspunzători pentru evanghelizarea lumii. Întoarcerea Domnului Isus va fi vizibilă pe tot pământul (Apocalipsa 1:7), dar la răpire numai cei credincioşi care vor fi răpiţi Îl vor vedea - pentru că este o taină. La răpire lumea nu va înţelege nimic, dar când va veni Domnul Isus ca Împărat, El va veni în timpul unui război căruia îi va pune capăt. Atunci El îi va despărţi pe credincioşi de necredincioşi (Matei 25). Răpirea nu poate avea loc odată cu revenirea Domnului Isus ca Împărat, pentru că atunci nu ar mai fi muritori care să populeze planeta. Ori este scris că în Împărăţie vor intra cei care nu au primit semnul fiarei şi cei care s-au închinat Domnului Isus. Şi astfel va începe Împărăţia care este preludiul veşniciei. Biserica a dispărut Cea mai lungă descriere a Necazului celui mare este în Apocalipsa de la capitolul 6 la 19. În primele cinci capitole ale Apocalipsei Biserica este menţionată de 30 de ori. Apoi în celelalte capitole nu mai este menţionată. Ea străluceşte prin absenţa ei, pentru că ea se află în slavă, aşa cum se spune în capitolele 4 şi 5. Fiţi gata Când se va produce răpirea? Nu ştiu, dar Domnul ştie. După toate semnele suntem în perioada întoarcerii Domnului (1 Tesaloniceni 5:4). Noi nu trebuie să fim surprinşi, ci pregătiţi. Din nenorocire nu toţi sunt gata, pentru că nu toţi cunosc profeţiile şi Cuvântul (1 Tesaloniceni 5:5). Noi suntem ai zilei, nu ai nopţii şi ai întunericului. Întunericul se aplică celor care nu-L cunosc pe Cristos ca Mântuitor şi care nu au lumina Duhului Sfânt care să-i ajute să înţeleagă aceste profeţii şi aceste împliniri.

39

Dacă ştii că profeţii au vorbit din partea lui Dumnezeu, dacă Duhul Sfânt îţi vorbeşte, trebuie să fii vigilent. Nimic altceva nu trebuie să se împlinească înainte ca Domnul Isus să te ia ca să fii cu El în cer. Când Îl vom vedea pe Domnul faţă-n faţă, vom privi viaţa noastră prezentă şi vom vedea că lucrurile pe care le credeam importante sunt ca nişte jucării părăsite în copilăria noastră. Ce viaţă ar trebui să ducem noi? O viaţă de optimism, de aşteptare, plină de bucurie şi dragoste. Ar trebui să trăim ca nişte oameni care ştiu că nu mai au mult de stat pe pământ.

40

Capitolul 12

Al treilea război mondial "După ştiinţă, nu există nici o apărare contra armelor care acum sunt capabile

să distrugă civilizaţia". Albert Einstein

"În războiul viitor nimeni nu va putea număra atâţia oameni vii care să

îngroape pe cei morţi". J. Robert Oppenheimer

"Omenirea trebuie să desfiinţeze războiul, dacă nu, războiul va desfiinţa

umanitatea". John F. Kennedy - 1961

"Un război va fi un eveniment ireversibil şi fatal. El nu va fi sfârşitul

greutăţilor, ci sfârşitul civilizaţiei". Papa Paul al VI-lea

"Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie".

"Atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum, şi nici nu va mai fi. Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate,

nimeni n-ar scăpa". Isus Cristos - anul 30

De la începutul istoriei omul a căutat pacea, dar moştenirea lui a fost războiul. Pe timpul lui Ieremia poporul striga: "Pace, pace, şi nu era deloc pace" (Ieremia 6:14).

Oamenii mari ai lumii avertizează de nebunia unui nou război, dar el este inevitabil. Ei au lansat un avertisment: "Vom pune capăt rasei umane, sau omenirea va renunţa la război? Ca fiinţe umane, facem apel la alte fiinţe umane: amintiţi-vă că sunteţi oameni şi că ne stă în faţă dispariţia rasei noastre!" Mulţi savanţi care colaborează la fabricarea bombei H au semnat acest document. Războiul a crescut în intensitate şi frecvenţă în cursul acestui secol. "După al doilea război mondial, au fost 12 războaie locale, 39 de asasinate politice, 48 de revolte personale, 74 de revoluţii pentru independenţă, 162 de

41

revolte sociale, politice, economice, rasiale sau religioase" (până acum 24 de ani). Cu toate avertismentele de tot felul, războiul rămâne o ameninţare continuă. Orientul Mijlociu ar putea în orice moment să producă scânteia care să declanşeze al treilea război mondial. Domnul Isus a prezis că omul nu va învăţa nimic de la trecut şi nici nu va lua seama la avertismentele pentru viitor. Omul va scufunda tot pământul într-un război aşa de întins şi de distrugător că numai venirea personală a Domnului Isus Cristos îl va putea opri ca să nu nimicească viaţa. Omul nu poate opri războiul, pentru că el nu vrea să admită nici raţiunea, nici cauza fundamentală, nici remediul acestei cauze. Dumnezeu spune: "De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre? Voi poftiţi şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi şi vă luptaţi şi nu aveţi" (Iacov 4:1,2). Există în om o natură egocentrică - izvorul oricărui păcat - zice Dumnezeu. Păcat este să-ţi urmezi propria voie, întorcând spatele lui Dumnezeu. Din această cauză noi nu avem o pace constantă în noi înşine sau cu alţii. La fel este şi între grupuri sau între naţiuni. Soluţia Singurul remediu de a evita războiul este de a schimba inima oamenilor. Domnul Isus a venit în lume pentru a-i aduce pe oameni în legătură cu Dumnezeu şi astfel să le transforme (să le regenereze) inima. Domnul Isus a luat asupra Lui dreapta pedeapsă pe care o meritam noi, cei păcătoşi, şi a murit pentru ca Dumnezeu să ne poată ierta şi să ne primească iarăşi şi să avem o relaţie personală cu El. Atunci căpătăm o inimă nouă, o viaţă nouă - viaţa Domnului Isus în noi prin Duhul Său cel Sfânt. O nouă dragoste ne împinge să ne gândim mai degrabă la alţii decât la noi. Acest lucru nu se poate obţine prin nici un sistem de guvernare sau de educaţie, şi nici prin psihologie sau schimbarea mediului. Acest lucru se poate obţine numai invitându-L pe Domnul Isus în inima noastră şi primind iertarea pe care ne-a câştigat-o El, dându-Şi viaţa pentru noi. Generalul Douglas MacArthur spunea la sfârşitul celui de-al doilea război mondial: "Am avut ultima noastră şansă. Armaghedonul stă la uşa noastră... Trebuie să salvăm spiritul, dacă vrem să salvăm trupurile".

42

Oamenii, din păcate, nu primesc soluţia lui Dumnezeu, ci vor să rezolve totul prin ei înşişi, şi sfârşesc prin a-l alege pe Anticrist, aşa cum a spus şi Pavel (1 Tesaloniceni 5:1-3). Cine aprinde fitilul? Când evreii au restabilit naţiunea lor în Palestina, ei au creat o problemă de nerezolvat, alungându-i pe arabii care locuiau acolo de multe secole. Nici un pact, nici un discurs nu va putea schimba ostilitatea creată între israeliţi şi arabi. Niciodată evreii nu vor putea fi convinşi să părăsească ţara pe care a dat-o Dumnezeu strămoşilor lor. Pe de altă parte, secolele de persecuţie i-au învăţat că nu există nici o ţară în lume unde ei ar putea fi în siguranţă. Pentru ei este o problemă de supravieţuire ca ei să rămână o naţiune în Israel. Arabii sunt tot aşa de neînduplecaţi în refuzul lor de a accepta ocupaţia israeliană într-un teritoriu pe care ei îl consideră ca ţara lor. Tratatul lui Israel cu infernul După Biblie, criza din Orientul Mijlociu va urma fără oprire până când ea va ameninţa pacea lumii întregi. Toate naţiunile vor avea ochii fixaţi asupra acestor probleme nesolvabile, care pun lumea pe marginea prăpăstiei unei exterminări termo-nucleare. Probabil tocmai această problemă o va rezolva Anticristul după ce va pune mâna pe puterea confederaţiei europene. Acum 2500 de ani profetul Daniel a spus că un prinţ va ieşi chiar din poporul care va distruge cetatea şi templul (Daniel 9:26). Romanii au împlinit această profeţie prin Titus. Anticristul va face o alianţă cu israelienii, garantându-le securitatea şi protecţia. Israel va putea să-şi restaureze cultul şi jertfele la templu. Aceasta presupune mai întâi construirea templului sub aceeaşi protecţie de mai sus. Arabii nu sunt deloc încântaţi de reconstruirea templului. Când şeful israelian şi şeful roman vor semna tratatul de pace, Dumnezeu va declanşa mişcarea marelui ceas al marelui necaz. Isaia spune despre acest lucru în capitolul 28:15,18. Tocmai prin acţiunea abilă şi soluţionarea problemei Orientului Mijlociu, Anticristul va împlini făgăduinţa lui de a aduce pacea unei lumi înfricoşate de război. După aceea, el îşi va supune rapid toate naţiunile. Lumea va fi cuprinsă de o mare nădejde şi-şi va pune încrederea în geniul Romei. Va aclama ca un singur glas pe dictator. După trei ani şi jumătate de progrese remarcabile, Anticristul va fi adorat pentru strălucita lui abilitate politică şi pentru minunatele progrese împlinite în lume.

43

Cei ce vor crede în Domnul Isus vor fi în opoziţie faţă de guvernarea lui şi vor fi denunţaţi fără milă. Ei nu vor putea nici să vândă nici să cumpere în mod deschis, nici să ocupe o slujbă oarecare. Ei vor fi executaţi în masă, ca exemplu, ca să descurajeze pe cei care ar vrea să jeneze "fraternitatea umană", afirmând că Cristos este singura speranţă a omului. La punctul culminant al adorării publice, dictatorul roman va merge la Ierusalim, va intra în templu şi se va proclama el însuşi dumnezeu încarnat (2 Tesaloniceni 2:4; Matei 24:15; Daniel 11:36,37). Acest eveniment va fi semnul începutului bătăliei de la Armaghedon. Cei credincioşi din Ierusalim vor fugi în munţi pentru a fi ocrotiţi de Dumnezeu trei ani şi jumătate, aşa cum le-a făgăduit (Matei 24:16; Apocalipsa 12:6,14). Calul cel roşu În Apocalipsa 6:4 vedem că cel care şedea pe calul cel roşu a primit puterea să ia pacea de pe pământ. Prin acest lucru Dumnezeul cel Atotputernic va declanşa războiul. El va dezlega pe rând cei patru cai. Dumnezeu va arăta lumii că făgăduinţele lui Anticrist nu sunt de durată, nu pot fi ţinute. Începutul sfârşitului "La vremea sfârşitului împăratul de la miazăzi (sud) se va împunge cu el" (şeful lui Israel) (Daniel 11:40) - Confederaţia afro-arabă dirijată de Egipt (sud) lansează invazia în Israel. Această greşeală fatală va duce la pierzarea lui şi va declanşa campania de la Armaghedon. Împăratul de la miazănoapte (nord) se va năpusti asupra lui ca o furtună, cu care (armată motorizată), cu călăreţi şi cu multe corăbii. Rusia şi aliaţii ei profită de ocazie pentru a lansa o invazie în Orientul Mijlociu, lucru pe care Rusia l-a dorit încă din timpul lui Napoleon. Ezechiel în capitolul 38 a descris acum 26 de secole desfăşurarea acestei mari forţe ruse şi planul ei de atac contra lui Israel (Ezechiel 38:10-12). Ruşii vor face o enormă greşeală tactică invadând Israelul. Ei vor interpreta situaţia fără apărare a lui Israel, care îşi va pune încrederea în protecţia lui Anticrist, ca o ocazie de a cuceri în sfârşit "marele pod al pământului" din Orientul Mijlociu. Ei vor avea în vedere marile bogăţii materiale ale naţiunii restaurate a lui Israel. Scopul lor este jaful (cap. 38:12). Specialiştii Bibliei au recunoscut că într-o zi va fi în Israel o mare concentrare de bogăţii. Harry Rimmer a scris în 1940, când ţara nu era decât un pustiu plin de mărăcini şi necultivat în comparaţie cu ce este astăzi: "Punerea în valoare a resurselor acestei ţări va face ca după zece ani de muncă neîntreruptă Palestina să aibă cea mai mare concentrare de bogăţii pe care lumea a cunoscut-o vreodată, o ţară pe care alţii o vor pofti-o ca s-o jefuiască".

44

Profeţia spune că Israel va fi una din cele mai prospere naţiuni de pe pământ în timpul domniei lui Anticrist. Se mai spune că va fi "la mijlocul pământului" - din punct de vedere geografic este parţial adevărat, dar se pare că acest text înseamnă mai mult decât o precizare geografică. Ierusalimul va deveni un centru mondial al culturii, al religiei şi al economiei. Valoarea depozitelor minerale ale Mării Moarte a fost estimată la un trilion două sute şaizeci şi două miliarde dolari. Este mai mult decât bogăţiile Franţei, Angliei şi SUA reunite. O sursă ieftină de energie pentru a rafina mineralele Mării Moarte se află în numeroasele falii ale pământului lui Israel, pentru a furniza energia geo-termică a turbinelor capabile să producă electricitate în mod convenabil. Într-un viitor apropiat, Israel va fi capabil să exploateze "mina de aur" a bogăţiilor sale. Unul din principalele minerale este potasiul, care este un puternic îngrăşământ. Când explozia demografică va produce foametea, potasiul va deveni foarte important pentru alimentaţie. Importanţa strategică şi militară a "capului de pod" din Orientul Mijlociu care începe la nord, la Bosfor (canal care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană) şi care se întinde la sud, spre Egipt a fost demonstrată de veacuri de lupte militare. Acela care ar vrea să stăpânească Europa, Asia şi Africa ar trebui mai întâi să cucerească această regiune care leagă cele trei continente. Acesta trebuie să fie unul din motivele invaziei ruşilor. Cum Israel este aşezat în centrul acestui "pod al pământului", el a fost un câmp de bătălie în numeroase ocazii. Trişarea clasică Când ruşii vor invada Orientul Mijlociu cu forţe amfibii şi o armată motorizată, ei vor face o "ofensivă-fulger" de-a lungul regiunii, aşa cum a văzut Daniel în capitolul 11:40-45: "Va înainta asupra ţărilor lui (din Orientul Mijlociu), se va revărsa ca un râu şi le va îneca. Va intra şi în ţara cea minunată (Israel), şi zeci de mii vor cădea". Şi Ezechiel descrie acest eveniment în capitolul 38:14-16. Ruşii vor invada Israelul pe mare şi pe uscat. Această putere este prezisă; va mătura ţările arabe tot aşa ca şi pe Israel într-un atac rapid contra Egiptului pentru a pune mâna pe "podul pământului". Ruşii vor încălca tratatul cu Egiptul. "Îşi va întinde mâna peste felurite ţări (ţările arabe din Orient), şi nici ţara Egiptului nu va scăpa". El va pune mâna

45

pe bogăţiile Egiptului; libienii şi etiopienii îl vor urma (Daniel 11:42,43 şi Ezechiel 38). În momentul când grosul forţelor se vor găsi în Egipt, şeful ruşilor va auzi o veste alarmantă. "Nişte zvonuri venite de la răsărit şi de la miazănoapte (mobilizarea Orientului şi a Europei Occidentale) îl vor înspăimânta, şi atunci va porni cu o mare mânie, ca să prăpădească şi să nimicească cu desăvârşire pe mulţi" (Daniel 11:44). Forţele ruse se vor întoarce înapoi în vederea fortificării poziţiilor lor pentru un contra-atac asupra lui Israel. Ruşii vor fi speriaţi de vestea că dictatorul roman mobilizează forţele din toată lumea pentru a pune capăt invaziei şi acestei violări a păcii. În aparenţă, aceasta va surprinde pe şeful rus, care va fi subestimat voinţa imperiului roman de a lupta (părerea autorului). Se pare că puterile Orientului conduse de China roşie vor putea mobiliza imensa lor armată la cererea dictatorului roman, care gândeşte că aceştia vor fi fideli în războiul lui contra Rusiei. Dar orientalii vor mobiliza o armată de 200 de milioane de soldaţi (Apocalipsa 9:16) contra lui Anticrist, aşa cum am văzut în capitolul 7. Înşelătoria ruşilor faţă de arabi poate fi prezisă de orice observator din Orient. Este clar că ruşii se joacă cu arabii ca să realizeze vechiul lor vis de a dispune de porturi utilizabile în tot timpul anului şi de o aprovizionare cu petrol. Şefii arabi gândesc că vor putea accepta pretenţiile ruşilor şi darurile lor în natură fără a se lega, dar fiecare rublă dată sau prestată este un cablu de oţel - contra-partea ajutorului acordat - care va trage ţările lor înapoia cortinei de fier. Armata rusă îşi va stabili cartierul general pe muntele Moria, adică pe amplasamentul Templului din Ierusalim (Daniel 11:45). În timp ce şeful rus, sigur de victorie, se va pregăti să înfrunte în Palestina forţele imperiului roman restaurat, el va căuta să extermine total poporul evreu. Acesta este probabil sensul versetelor 44 şi 45. Se poate că nici o altă armată din istorie n-a suferit vreodată o distrugere aşa de totală ca aceea pe care o va cunoaşte armata rusă. Waterloo-ul rus Ezechiel anunţă zdrobirea acestei armate (cap. 38:18-22; 39:3-5). Descrierea torentului de foc şi pucioasă care va ploua peste armata roşie va fi însoţită de un cutremur de pământ fără precedent pe pământul lui Israel şi aceasta ar putea însemna folosirea armelor tactice nucleare ale romanilor contra ruşilor. Se spune clar că aceste forţe vor cădea pe faţa pământului (în

46

plin câmp); poziţia lor permite, se pare, să se tragă concluzia folosirii de arme nucleare. Dumnezeu dă toată această armată barbară, care va căuta să nimicească rasa evreilor, spre o distrugere totală, deplină. Ezechiel vorbeşte de ruşi şi de "...toate popoarele care vor fi cu tine...", care vor fi distruse în Israel (Zaharia 14:12). Schimbul nuclear Este prezis că se va petrece ceva teribil în momentul distrugerii armatei roşii. Dumnezeu zice: "Voi pune foc Magogului (Rusiei) şi celor ce locuiesc liniştiţi (speranţa falsă) în ostroave (diferite continente) (Ezechiel 39:6). După aceea, Rusia, ca şi multe alte ţări care se vor crede în siguranţă sub protecţia lui Anticrist, vor vedea focul căzând peste ei. Poate fi o acţiune directă a lui Dumnezeu, sau poate o permisiune a Lui, ca naţiunile să se distrugă între ele printr-un schimb de rachete balistice nucleare. Ce va fi cu SUA? SUA se va alinia cu forţele din Occident sub conducerea confederaţiei celor 10 naţiuni din imperiul roman restaurat. Este clar că SUA nu va mai fi în frunte. Este foarte posibil ca Ezechiel să fi vorbit şi de SUA când a zis: "Voi pune foc... celor ce locuiesc liniştiţi în ostroave (în engleză "regiunile de coastă")". Cuvântul "regiuni de coastă" în engleză, sau "insule" în franceză, este cuvântul ebraic "ai". Cei din vechime se serveau de el pentru a arăta continentele de astăzi. El desemna marile civilizaţii păgâne de peste mări, a căror populaţie trăia mai ales de-a lungul coastelor (ţărmurilor). Aici ideea este că naţiunile dintre neamuri, stabilite pe îndepărtatele continente, vor fi înecate de torente de foc care vor cădea asupra lor. Profeţia poate să se aplice continentelor şi insulelor emisferei occidentale, ca şi Extremului Orient. Cataclismul va atinge tot pământul locuit. Cea mai mare bătălie a tuturor timpurilor Armatele Ligii Arabe şi ale Africii fiind neutralizate prin invazia rusă, apoi imediat forţele ruseşti şi ţara lor fiind la rândul lor complet nimicite, nu vor rămâne decât două mari blocuri de puteri pentru a da bătălia finală şi supremă de la Armaghedon: forţele combinate ale civilizaţiei occidentale sub conducerea dictatorului roman şi imensele hoarde ale Orientului, probabil unite sub comanda Chinei roşii. Mobilizarea

47

Poate că va fi un scurt răgaz al ostilităţilor după distrugerea Rusiei şi a aliaţilor ei, până când se vor mobiliza cele două mari armate. Apostolul Ioan prezice mobilizarea puterii orientale, aşa cum am văzut-o în capitolul 7: "Al şaselea (înger) a vărsat potirul lui peste râul cel mare, Eufrat. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraţilor care au să vină din răsărit (Apocalipsa 16:12). Chinezii vor prelua comanda acestei mari armate. Ei vor profita de haosul din Orientul Mijlociu pentru a merge contra dictatorului roman, pentru a-şi disputa dominaţia lumii. În timp ce această formidabilă armată de 200 de milioane de oameni va mărşălui spre râul Eufrat, dictatorul roman îşi va pregăti armatele lui pentru acest conflict decisiv din Orientul Mijlociu. Apostolul Ioan prezice puterea supranaturală de care se va servi Anticristul şi proorocul mincinos pentru a aduna toate naţiunile rămase pentru a înfrunta armatele Orientului (Apocalipsa 16:13-16). 1) În primul rând această suită de evenimente constituie judecăţile lui Dumnezeu asupra lumii care L-a lepădat pe Cristos. În Apocalipsa sunt numite judecăţile celor şapte potire şi au loc înainte şi în timpul reîntoarcerii vizibile a Domnului Isus Cristos pe pământ. 2) Acest pasaj (Apocalipsa 16) arată că Anticristul şi proorocul mincinos vor lansa un mesaj de origine satanică lumii neorientale - mesaj plin de putere demonică. Ei vor convinge naţiunile lumii (pe cele care nu se vor alia cu China) să trimită armate în Palestina pentru a distruge ultima putere războinică a pământului. Ei vor promite o eră de pace eternă, după ce forţele comuniste vor fi fost distruse. 3) Acest pasaj spune că împăraţii întregului pământ vor trimite armate spre Orientul Mijlociu pentru a lupta contra împăraţilor Orientului sub ordinele Anticristului. Ţări ca Europa Occidentală, SUA, Canada, America de Sud şi Australia vor fi desigur prezente. 4) Aceste armate vor fi adunate şi desfăşurate pentru luptă în locul numit Armaghedon. Ce este şi unde se găseşte Armaghedonul? Armaghedonul este muntele de la Meghido. El a dat numele lui marii câmpii a Izreelului care traversează mijlocul Israelului de la Mediterana la râul Iordan. Acest nume are o rădăcină care în limba ebraică înseamnă "a tăia", "a abate". Meghido a fost întotdeauna un loc de bătălie, cum spune şi Biblia.

48

Se zice că Napoleon, stând în faţa acestei coline a Meghido-ului şi "amintindu-şi de această profeţie", ar fi zis, privind întreaga vale: "Toate armatele din lume ar putea manevra aici pentru o luptă". Profetul Ioel denumeşte această vale "Valea lui Iosafat". Astăzi se găseşte la intrarea occidentală a portului Haifa. Este una din regiunile cu accesul cel mai uşor în Palestina pentru debarcarea trupelor amfibii. Ea oferă şi un spaţiu mare pentru adunarea trupelor, pentru echiparea şi organizarea lor. Unele trupe vor veni pe calea aerului şi această mare vale se pretează şi la aterizarea şi decolarea avioanelor. Valea judecăţii (Ezechiel 39; Ioel 2 şi 3) Profetul Ioel descoperă că în acest loc Mesia va distruge armatele lumii şi va stabili Împărăţia Lui de pace adevărată şi fericire. Ioel confirmă adunarea mondială a armatelor în valea lui Iosafat sau câmpia Armaghedonului. Este foarte important de remarcat precizia profeţiei biblice cu privire la ultimul conflict. În epoca noastră de bombe şi super-arme pare de necrezut că ar putea avea loc un nou război sau luptă pe pământ cu arme convenţionale şi totuşi China crede că, cu o armată terestră superioară ca număr, va putea câştiga un război, cu condiţia de a sacrifica şi a avea pierderi enorme de vieţi omeneşti. Ei cred şi acum că reuşita oricărui război se decide mereu pe teren. Un alt fapt important este că China şi aliaţii ei previzibili n-ar putea transporta o forţă de 200 de milioane de oameni pe calea aerului sau pe mare. Industria lor nu este capabilă să producă avioanele şi vapoarele necesare deplasării unei astfel de armate. Mişcarea trupelor trebuie deci să se facă pe pământ, aşa cum ne arată Apocalipsa. India a divulgat recent o informaţie foarte importantă: 12.000 de soldaţi chinezi lucrează în Caşmir la construirea unui drum care va fi pentru trupele chineze staţionate în Tibet o cale spre sudul continentului. India califică această antrepriză drept "ameninţarea păcii în Asia". S-a mai spus că "se lucrează rapid pentru a face construcţii rutiere de-a lungul Himalaiei, care are o importanţă strategică în creştere". Când acest drum va fi terminat, el va permite mişcarea rapidă a milioane de soldaţi chinezi spre Orientul Mijlociu. El va pregăti calea pentru împlinirea profeţiei Domnului Isus: "Dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa" (Matei 24:22).

49

După ce Anticristul va aduna forţele restului lumii, ele vor înfrunta aici pe împăraţii de la răsărit pe o linie de bătaie care se va întinde de-a lungul lui Israel şi al cărei centru se va găsi în valea Meghido-ului. După profetul Zaharia, vor fi lupte teribile împrejurul oraşului Ierusalim (Zaharia 12:2; 14:1,2,12). Apostolul Ioan prezice că vor fi masacraţi atâţia oameni că sângele se va sui până la zăbalele cailor pe o distanţă de 300 km la nord şi la sud de Ierusalim (Apocalipsa 14:20). Aceasta ar părea de necrezut. Spiritul uman nu poate concepe o astfel de neomenie (genocid al omului faţă de om). Şi totuşi Dumnezeu va permite ca în acea zi natura omului să se descopere în întregime. Nu este de mirare că Domnul Isus a zis: "Atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum, şi nici nu va mai fi" (Matei 24:21). Distrugerea universală Conflictul nu se va limita la Orientul Mijlociu. Apostolul Ioan ne avertizează că, atunci când aceste două mari puteri se vor înfrunta, cel mai mare cutremur de pământ din toate timpurile va lovi pământul. Nu este clar dacă va fi un cutremur de pământ natural, sau din cauza efectelor unor super-arme (încă necunoscute). Imaginaţi-vă aşa ceva! Oraşe ca Londra, Paris, Tokyo, New York, Los Angeles, Chicago - nimicite!! Ioan mai zice că insulele şi munţii au fugit şi nu s-au mai găsit (Apocalipsa 16:20; 6:14) - adică vor dispare de pe hartă. Aceasta pare a indica un atac masiv de rachete balistice împotriva marilor metropole ale lumii. Profeţia a fost confirmată şi de spusele unui deputat american, John Rhodes, cu privire la China, la pericolul pe care îl reprezintă China roşie cu armele ei nucleare: "Cine aşteaptă moderaţie din partea Chinei roşii ignoră istoria şi pune în primejdie generaţiile viitoare". Profetul Isaia spune şi el despre aceste timpuri în capitolul 24: "Iată, Domnul deşartă ţara şi o pustieşte, îi răstoarnă faţa şi risipeşte locuitorii" (Isaia 24:1,19-23). "Ţara a fost spurcată de locuitorii ei" (aceasta poate să facă aluzie şi la poluarea apei şi a aerului) (versetul 5).

50

"De aceea mănâncă blestemul ţara şi suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt prăpădiţi locuitorii ţării şi nu mai rămâne decât un mic număr din ei" (versetul 6). Mai departe, în versetele 19 şi 20, Isaia spune: "Pământul se rupe, pământul se sfărâmă, pământul se crapă, pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade, şi nu se mai ridică". Toate aceste pasaje par a indica lovirea întregului pământ cu ajutorul unor arme fantastice. Un punct luminos în întuneric În momentul când va începe Armaghedonul cu invazia lui Israel de către arabi şi confederaţia rusă, urmată de distrugerea lor rapidă, va începe şi perioada convertirii masive a lui Israel la adevăratul Mesia. Ezechiel spune că distrugerea marii forţe de invazie ruse va fi un semn supranatural, în care mulţi evrei vor recunoaşte mâna Domnului. Prin această minune a distrugerii duşmanului care căuta să-i distrugă pe evrei, aceştia vor veni să recunoască Numele adevăratului Dumnezeu şi Mesia - Isus. Ezechiel mai spune: "Voi pune foc Magogului şi celor ce locuiesc liniştiţi în ostroave, ca să ştie că Eu sunt Domnul. Îmi voi face cunoscut Numele Meu cel sfânt în mijlocul poporului Meu Israel şi nu-i voi mai lăsa să-Mi pângărească Numele Meu cel sfânt; ci vor şti neamurile că Eu sunt Domnul, Sfântul lui Israel! Aceasta este ziua despre care am vorbit" (Ezechiel 39:6-8). Zaharia prezice că o treime din evreii încă în viaţă la acea epocă se vor întoarce la Domnul şi vor fi protejaţi în mod miraculos (Zaharia 13:8,9; Apocalipsa 12:14). Când bătălia de la Armaghedon va atinge punctul culminant al ororilor şi când va părea că orice viaţă va fi distrusă pe pământ, în acel moment Domnul Isus Cristos va reveni şi va salva omenirea de la auto-distrugere. Gândind la toate aceste evenimente care par aşa de aproape acum (cartea aceasta a fost scrisă în anul 1970) vă este teamă sau vă bucuraţi şi aveţi o mare speranţă pentru scăparea voastră? Răspunsul vostru trebuie să vă descopere starea voastră spirituală. Oricum istoria îşi urmează cursul ei inevitabil spre revenirea Domnului Isus Cristos şi se pare că este foarte aproape. Eşti tu gata?

51

52

Capitolul 13

Marele eveniment "Scopurile Naţiunilor Unite sunt următoarele: să menţină pacea şi securitatea

internaţională şi să ia măsuri colective eficiente în vederea prevenirii şi îndepărtării ameninţărilor războiului".

Carta Naţiunilor Unite 1945 "V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri;

dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea". Domnul Isus Cristos - Ioan 16:33

Pe piatra unghiulară a clădirii Naţiunilor Unite este scrisă această parte dintr-o profeţie: "Din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug şi din suliţele lor cosoare; nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia şi nu vor mai învăţa războiul" (Isaia 2:4).

Citatul este frumos, dar este scos din contextul biblic care spune că numai venirea lui Mesia va aduce adevărata pace şi dreptate, şi aceasta numai în Împărăţia care va veni, aşa cum ne-a învăţat Domnul Isus să ne rugăm: "...vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ" (Matei 6:10). În zilele noastre oamenii caută în zadar pacea, fiindcă ei leapădă şi exclud din viaţa lor pe Prinţul păcii - Domnul Isus Cristos. Numele Domnului Isus nu a fost menţionat în textul de pe zidul Naţiunilor Unite. Omul a exclus singura speranţă de pace pe care i-o dă Biblia. Duhul lui Anticrist domneşte în guvernele lumii; se zice că Cristos n-a intervenit în problemele pe care trebuie să le rezolvăm noi. Pacea este făgăduită astăzi omului care Îl invită pe Domnul Isus să vină în inima lui şi care Îl lasă pe El să domnească în viaţa lui. Biblia ne învaţă că pacea durabilă nu va veni în lumea aceasta decât după revenirea lui Mesia, când El va sta pe tronul lui David la Ierusalim şi va stabili Împărăţia Lui istorică pe pământ pentru 1000 de ani (Apocalipsa 20:4-6). Dumnezeu a anunţat că-L va trimite pe Împăratul Său pentru a conduce această lume şi pentru a stabili o domnie a păcii şi a dreptăţii, în locul egoismului şi violenţei (Psalmul 2). Mulţi şefi religioşi (care se pretind creştini) nu cred că Domnul Isus Cristos va reveni în mod vizibil, material şi personal. Un verset din 25 din Noul Testament ne învaţă despre venirea Lui, despre a doua Lui venire şi despre împlinirea multelor făgăduinţe făcute rămăşiţei credincioase a poporului

Israel (sunt 330 de profeţii cu privire la prima venire şi vreo 500 cu privire la a doua venire). La înălţarea Domnului Isus au apărut doi oameni îmbrăcaţi în alb, care le-au spus ucenicilor că Domnul Isus va veni în acelaşi fel cum S-a înălţat la cer, adică în mod vizibil şi pipăibil. Apostolul Ioan, în Apocalipsa 1:7, zice: "Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei care L-au străpuns". Zaharia a spus şi el acelaşi lucru cu 500 de ani înainte (Zaharia 12:10). Îşi vor întoarce privirile spre Cel pe care L-au străpuns şi Îl vor plânge din cauza rănilor pe care I le-au făcut şi din cauză că nu L-au crezut. Deci Îl vor recunoaşte pe Cel pe care L-au străpuns, adică pe Isus de acum 2000 de ani. Chiar Domnul Isus a promis în faţa marelui preot că va reveni pe norii cerului (Matei 26:64), declaraţie care i-a făcut pe ei să-L condamne la moarte. Prima profeţie despre venirea lui Mesia pentru Împărăţie este făcută cu 1000 de ani î.Cr. de către psalmistul David (Psalmul 110:1), iar a doua cu 500 de ani î.Cr. de către Daniel în capitolul 7:13. Cei din sinedriul evreiesc cunoşteau aceste profeţii şi nu aveau decât două alternative: 1) să se închine înaintea Lui, sau 2) să-L omoare. Din păcate au ales a doua alternativă. Venirea Lui va fi deodată şi va fi supranaturală În Matei 24:27 se spune: "...cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului". "Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pământului se vor boci şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă" (Matei 24:30). Poate că "semnul Fiului omului" va fi o imagine cerească gigantică a Domnului Isus, proiectată pe cer, pentru ca toţi oamenii să-L poată vedea. Aceasta ar explica cum Îl vor recunoaşte toţi deodată, văzând cicatricele de la mâini şi de la picioare, şi coasta Lui străpunsă. El va reveni cu toţi sfinţii Aceşti sfinţi care vor reveni cu El sunt cei care au fost luaţi de pe pământ în perioada harului, ca Mireasă a Mielului, cum zice Apocalipsa 19, dar şi Zaharia 14:5. Aceştia sunt îmbrăcaţi cu in subţire, alb şi strălucitor.

53

El va veni pentru a judeca La prima Sa venire a venit să mântuiască lumea, a venit ca Miel al lui Dumnezeu şi Şi-a dat viaţa pentru păcatul lumii. La a doua venire va veni ca un Leu. El îi va judeca pe cei vinovaţi care nu L-au vrut ca Mântuitor. După profetul Zaharia, toate neamurile se vor aduna împotriva Lui ca să-L atace. "Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe muntele Măslinilor" (Zaharia 14:4) şi atunci evreii care vor mai fi în viaţă vor primi o putere supranaturală ca să biruie. "Muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit şi spre apus, şi se va face o vale foarte mare". Va fi probabil un mare cutremur de pământ şi "valea dintre munţi se va întinde până la Aţel" (vers. 5), adică până la Marea Mediterană. Autorul a auzit că o companie petroliferă care făcea studii seismice în zona respectivă a descoperit o falie gigantică care trece spre răsărit şi spre apus chiar prin centrul muntelui Măslinilor. Fâşia este aşa de importantă că muntele ar putea să se despice în orice moment. Se aşteaptă "piciorul Domnului". Zaharia zice că rămăşiţa pecetluită dintre evrei vor fi ascunşi în această crăpătură care se va face. În Apocalipsa 12:14-16 se explică mai clar fenomenul ascunderii acestei rămăşiţe. Pământul se va despica şi va înghiţi apa (armata) care va fi aruncată după această rămăşiţă. Apoi, în capitolul 14:12, Zaharia ne spune cum va pedepsi Domnul pe cei care vor merge împotriva Ierusalimului. Această imagine grozavă este ceea ce se întâmplă în urma unei explozii termo-nucleare (bomba cu neutroni). Se pare că se va folosi această armă grozavă la venirea Lui. El va veni pentru a împărăţi După ce Domnul va judeca neamurile răzvrătite şi nelegiuite, El va fi Împărat peste tot pământul, spune Zaharia: "În ziua aceea, Domnul va fi singurul Domn şi Numele Lui va fi singurul Nume" (Zaharia 14:9). Multe capete religioase nu cred că Domnul Isus va stabili o Împărăţie a păcii, dar aşa va fi, pentru că aşa a spus Dumnezeu care nu poate să mintă. "Mileniu" este un cuvânt teologic care derivă din limba latină şi înseamnă perioadă de 1000 de ani. Cei ce cred în revenirea Domnului Isus şi aşteaptă această Împărăţie milenară se numesc "milenişti". Alţii au propovăduit o împărăţie făcută prin propriile lor eforturi, fără Cristos. Aceştia se bazează pe bunătatea inexistentă a omului şi pe calităţile lui. Aşa cum s-au împlinit profeţiile cu privire la prima venire, aşa se vor împlini şi aceste profeţii care vorbesc de a doua venire.

54

Evreii care cred şi Îl aşteaptă pe Mesia vor stăpâni teritoriul limitat dintre Eufrat la răsărit, Marea Mediterană la apus, Libanul la nord şi Egiptul sau Marea Roşie la sud (Geneza 15:18-21). Dumnezeu a mai promis că Ierusalimul va deveni centrul spiritual al întregii lumi şi că toate neamurile pământului vor veni în fiecare an să-L adore pe Domnul Isus care va domni (Zaharia 14:16-21; Mica 4:1-7; Isaia 2:3 şi 66:22-24). Evreii credincioşi care vor rămâne vor fi conducătorii spirituali ai lumii şi vor învăţa toate neamurile căile lui Dumnezeu (Zaharia 8:20-23). Paradisul restaurat Împărăţia lui Dumnezeu se caracterizează printr-o pace, o dreptate şi o cunoaştere universală a Domnului. Chiar şi regnul animal se va schimba: animalele îşi vor pierde ferocitatea şi nu vor mai fi carnivore. Toţi oamenii vor fi în belşug şi în siguranţă. Cei blânzi, şi nu cei mândri vor moşteni pământul (Isaia 11 şi Matei 5). Am văzut în capitolele anterioare, 8 şi 9, că pe pământ din sec. VI î.Cr. şi până la venirea lui Mesia au fost patru imperii, conform profeţiilor lui Daniel: Babilonul, medo-perşii, grecii, romanii, cu restaurarea Romei la sfârşit. Această împărăţie milenară va începe cu marea înviere a celor morţi care au fost credincioşi marelui Dumnezeu (Apocalipsa 20:4-6). La sfârşitul mileniului, unii (foarte mulţi) se vor da pe faţă ca necredincioşi Domnului şi vor începe să se revolte contra lui Mesia şi a domniei Lui, dar Domnul îi va judeca prompt înainte ca revolta să ajungă la luptă (Apocalipsa 20:7-10). Toţi necredincioşii vor fi judecaţi printr-un cataclism, şi timpul şi omul muritor vor dispare şi va începe veşnicia. Pământul cu tot ce este pe el va arde (2 Petru 3:10,12). Satan, care la începutul mileniului va fi legat, după mileniu va fi dezlegat şi va stârni din nou naţiunile la revoltă contra Domnului, dar Domnul Isus îl va arunca în iazul de foc pentru totdeauna (Apocalipsa 20:7-10). Toţi cei care au rămas credincioşi Domnului vor fi transformaţi şi ei în nemuritori şi Împărăţia lui Dumnezeu va continua pe un pământ nou şi sub un cer nou (Apocalipsa 21:1). Atunci Domnul va locui cu credincioşii Săi pe un pământ nou (sau pe o planetă nouă) şi se va bucura împreună cu aleşii Lui de veşnicia fericită, conform profeţiei din Apocalipsa 21 şi 22. Revenind la profeţiile din Daniel capitolul 12, îngerul îi spune lui Daniel că aceste profeţii vor fi înţelese abia la vremea sfârşitului, adică din momentul în care evenimentele prezise vor începe să se întâmple. Acele evenimente vor fi cheia care va deschide cartea profetică.

55

Din sec. al II-lea până la mijlocul sec. al XIX-lea creştinii au neglijat profeţiile, nestudiindu-le. În secolul nostru şi mai ales în generaţia noastră profeţiile au început să se dezlege prin Duhul lui Dumnezeu care ne luminează şi ne descoperă. (Autorul vrea să facă unele preziceri bazate pe studiul aprofundat al Scripturii şi pe ce au spus şi alţi savanţi ai Bibliei, cu sinceritatea că el nu este infailibil precum profeţii Bibliei cărora le-a vorbit direct Dumnezeu.) Situaţia religioasă În biserica creştină din lume să vă aşteptaţi să vedeţi întâmplându-se multe lucruri. Multe biserici lumeşti se vor degrada din cauza necredinţei. Va avea loc unificarea religiilor în mari formaţiuni sau asociaţii ecumenice. Acest fenomen se produce din următoarele motive: Bisericile care au avut acelaşi crez şi au avut convingeri spirituale îşi pierd puterea de mărturisire, pentru că nu mai dau crezare Bibliei. Pierzând autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu, pierd puterea de mărturisire. Mulţi pastori nu sunt născuţi din Dumnezeu şi deci, nefiind luminaţi de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, nu vor putea să-i reţină pe proprii lor credincioşi şi nici să mai atragă pe alţii. Ei se vor ascunde în acţiuni sociale, cu o organizaţie impusă, cu programe rafinate care să înlocuiască slujba Duhului, aşa cum a prezis şi apostolul Pavel despre păstorii mincinoşi din vremurile din urmă (2 Timotei 3:1-7). Tinerii părăsesc tot mai mult bisericile oficiale, organizaţiile impersonale, structurate, considerându-le materialiste şi dispreţuindu-le. Tinerii vor un răspuns simplu la nevoile lor, la viaţa lor, care să nu fie bazat pe un răspuns egocentric, ci pe o viaţă reală, pe o dragoste dezinteresată. Şi când constată că aşa ceva nu li se oferă decât primindu-L pe Cristos în inima lor, mulţi dintre ei Îl acceptă. Bisericile care Îl prezintă pe Cristos ca Mântuitor personal şi care au o învăţătură biblică sănătoasă - precum biserica primară din primele secole - sunt nişte excepţii, nişte rarităţi. Va exista o diferenţă tot mai mare între adevăraţii credincioşi şi acei aşa-zişi "slujitori ai neprihănirii". Probabil se va declanşa o persecuţie deschisă împotriva creştinilor adevăraţi şi ea va veni de la conducătorii religioşi oficiali. Creştinii care vor crede în autoritatea absolută a Bibliei şi în jertfa şi divinitatea lui Cristos, vor fi batjocoriţi, pentru că nu acceptă aşa-zisa "fraternitate şi doctrina paternităţii lui Dumnezeu", doctrină fundamentată

56

de ecumenici, care nu cred în esenţa învăţăturii Domnului Isus (Evanghelia după Ioan). Din aceste cauze se vor forma biserici clandestine mici ca număr, dar din adevăraţi credincioşi. Să vă aşteptaţi să vedeţi mişcări mari, care vor duce spre o organizaţie religioasă mondială. În avangarda acestor mişcări vor fi şefii bisericilor oficiale - oameni necredincioşi - cu tendinţe din ce în ce mai mari spre politică. Vor fi mişcări şi în Israel, cu tendinţa de a face din Ierusalim un centru religios al lumii şi cu reconstruirea templului pe vechiul lui amplasament. Evoluţia politică şi economică Fixaţi-vă privirea pe Orientul Mijlociu, care va fi o cauză de tensiune perpetuă pentru întreaga lume. Tensiunea va creşte atât de mult, încât numai Cristos sau Anticrist o va putea opri. Lumea însă îl va alege pe Anticrist. Israel va dobândi în viitor bogăţii şi o influenţă fantastică. SUA nu va mai fi în poziţia actuală de lider al lumii occidentale. Pe plan financiar Europa va prelua controlul economiei mondiale. Haosul politic interior, provenind din revoltele studenţilor şi din subversiunea economică, va începe să descompună economia naţiunii americane. Lipsa principiilor morale ale cetăţenilor şi ale conducătorilor ei va slăbi legea şi ordinea publică în aşa măsură că se va ajunge în mod inevitabil la anarhie. Puterea militară a SUA, deşi actualmente este cea mai mare din lume, a slăbit considerabil, fiindcă nimeni nu are curajul de a se servi de ea în mod decisiv. Când economia se va descompune, puterea militară se va scufunda şi ea. Singura şansă de a scăpa de la acest faliment naţional ar fi o mare trezire spirituală generală. Să vă aşteptaţi la unificarea Europei, cu cele 10 state membre. Piaţa Comună pune fundamentul acestei confederaţii politice care va deveni coaliţia cea mai puternică a lumii. Ea va opri înaintarea comunismului şi va domina pentru o scurtă perioadă Rusia şi China roşie prin geniul personal al lui Anticrist, care va deveni căpetenia confederaţiei europene.

57

Să vă aşteptaţi ca papalitatea să se angajeze tot mai mult în politică, în special în propunerile cu privire la pace şi prosperitate economică mondială. Să vă aşteptaţi să vedeţi o dorinţă din ce în ce mai mare a tuturor popoarelor de a-l găsi pe omul capabil să guverneze întreaga lume. Să vă aşteptaţi la folosirea fără limită a armelor nucleare moderne în orice parte a lumii. Oamenii vor fi atât de îngroziţi de ororile unui eventual război, că se vor da de partea lui Anticrist când acesta va veni să dea lumii pacea şi securitatea. Folosirea limitată a forţei va avea loc numai între Rusia şi China, şi pe teritoriul SUA Evoluţia socială Să vă aşteptaţi la creşterea criminalităţii, răscoale, şomaj, sărăcie (foamete), analfabetism, boli mintale (nevroze), copii nelegitimi; toate agravându-se din cauza exploziei demografice care a început să se desfăşoare de la sfârşitul anului 70. Va creşte folosirea drogurilor în SUA şi în alte ţări libere. Vor fi consumatori de droguri chiar şi printre candidaţii la funcţii guvernamentale importante. Va apare o fuziune între droguri şi o anumită formă de religie. Va creşte considerabil credinţa în fenomenele extrasenzoriale - spiritismul. Astrologia, magia şi religiile orientale vor năpădi lumea occidentală. Noi credem că în ciuda tuturor acestor lucruri rele Dumnezeu va da o ultimă credinţă unui număr de oameni înainte de a veni judecata peste această lume păcătoasă. Reflectând la ceea ce aţi citit în această carte, care ar trebui să fie atitudinea dumneavoastră? Dacă nu vă întemeiaţi credinţa în persoana şi jertfa Domnului Isus Cristos, ca singurul Mântuitor şi Domn al vieţii, în iertarea pe care o dă Dumnezeu în dar celor ce cred în Domnul Isus Cristos, Fiul Său în care Îşi găseşte toată plăcerea, nu veţi putea scăpa de mânia şi judecata lui Dumnezeu care se va dezlănţui în curând. Dacă L-aţi primit deja în inimă pe Domnul Isus Cristos, El vă va schimba viaţa şi vă va da o inimă nouă şi vă va face să trăiţi după voia lui Dumnezeu. Departe de a fi pesimişti, trebuie să ne bucurăm mereu, ştiind că Cristos poate reveni în orice moment pentru a ne lua la El. Acest lucru trebuie să ne încurajeze şi să împărtăşim această nădejde la cât mai multe persoane. Trebuie să ne pregătim viitorul nostru ca şi cum am trăi mulţi ani, dar să trăim ca şi cum Cristos ar putea veni chiar astăzi.

58

59

Apostolul Pavel ne dă acest îndemn: "Preaiubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică" (1 Corinteni 15:58). Văzând lumea tot mai haotică şi mai deznădăjduită, noi trebuie să fim tot mai hotărâţi şi mai neclintiţi în credinţa Domnului, ştiind unde vom merge în curând. Timpul s-a scurtat. Să dăm Evanghelia celor din jurul nostru şi să ne salutăm cum făceau primii creştini, cu cuvântul "MARANATA", care înseamnă "DOMNUL VINE".