agenţia naţională antidrogcdn1.bihon.ro/2015/07/rezultatele-studiului-refer... · •canabisul...

Agenţia Naţională Antidrog

„Studiul în populaţia generală” (General Population Survey) este considerat a fi un indicator epidemiologic cheie, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene desfăşurând, la minimum 3 ani, astfel de studii la nivel naţional sau local.

Utilizarea unei metodologii comune de obţinere a datelor permite realizarea unor comparaţii bazate pe informaţii privind cunoştinţele, atitudinile, practicile referitoare la consumul de droguri şi consumatori, între ţări cu populaţii diferite din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă, al criteriilor etnice, al mărimii populaţiilor etc.

Colectarea datelor a avut loc în perioada noiembrie-decembrie 2013, iar analiza şi interpretarea acestora s-a realizat în anul 2014.

Este al patrulea studiu de acest gen realizat de Agenţia Naţională Antidrog (după studiile realizate în 2004, 2007, 2010)

Scopul studiului: obţinerea de informaţii privind dimensiunea şi tendinţele consumului diferitelor droguri în rândul populaţiei generale

Obiectiv general: obţinerea de informaţii utile pentru proiectarea şi evaluarea politicilor adresate reducerii cererii de droguri

Obiective specifice : cunoaşterea prevalenţei consumului diferitelor substanţe psihoactive cunoaşterea caracteristicilor socio-demografice ale consumatorilor cunoaşterea opiniei populaţiei în ceea ce priveşte consumul şi consumatorul de droguri cunoaşterea unor modele de consum

Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 7200 respondenţi, reprezentativ naţional pentru populaţia neinstituţionalizată, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, la data de 1 ianuarie 2013. În cadrul eşantionului, s-a utilizat o supraeşantionare pe regiunea Bucureşti-Ilfov, de 1500 de subiecţi pentru persoanele de 15-34 de ani.

Metoda de eşantionare: probabilistică, stratificată şi multistadială, având ca variabilele de stratificare: cele 8 euro-zone ale României, mediul de rezidenţă, grupa de vârstă şi sexul.

Chestionarul utilizat: compatibil cu European Monitoring Questionnaire (EMQ), recomandat de Observatorul European de Droguri şi Toxicomanii (OEDT).

Eşantionul a avut o marjă maximă de eroare de +/-1,2%, la un nivel de încredere de 95%.

La nivelul regiunilor de dezvoltare economică, cea mai mică eroare de eşantionare s-a înregistrat pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov (+/-2,1% datorată în principal supraeşantionării efectuate), în timp ce, cea mai mare eroare a fost pentru Regiunea Vest (+/-4,2%).

Finanţare: OEDT, prin intermediul Acordului de finanţare semnat între organismul menţionat şi ANA.

Termenii „prevalenţa de-a lungul vieţii” (LTP - Lifetime prevalence), „prevalenţa în ultimele 12 luni/ultimul an” (LYP - Last Year Prevalence) şi „prevalenţa în ultimele 30 de zile/ultima lună” (LMP - Last Month Prevalence) se referă la proporţia de consumatori care au consumat cel puţin o dată în viaţă, cel puţin o dată în ultimul an şi, respectiv, cel puţin o dată în ultimele 30 zile, raportat la populaţia generală

Consumul cel puţin o dată în viaţă determină consumul experimental

Consumul în ultimul an determină consumul recent

Consumul în ultimele 30 zile determină consumul actual.

87,1 82 79,680,171,7 68,1 64,6 65

59 55 49,452,6

0

20

40

60

80

100

2004 2007 2010 2013

LTP

LYP

LMP

80.1

65

52.6

LTP

LYP

LMP

Prevalenţa consumului de alcool în populaţia generală, în funcţie de perioada de timp analizată

<14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

>29 ani

Vârsta de debut

Sursa: ANA. STUDIUL ÎN POPULAŢIA GENERALĂ 2013.

LTP - Lifetime prevalence LYP - Last Year Prevalence LMP - Last Month Prevalence

• Prevalențele consumului de alcool indică în anul 2013 o stabilizare a acestora la nivelul celor înregistrate la momentul realizării studiului anterior (2010), singura diferență fiind aceea că, pentru consumul actual, valoarea prevalenţei depăşeşte pragul de 50% (52,6% în anul 2013, comparativ cu 49,4% în anul 2010).

Prevalenţă consum alcool

• Pentru debutul în consumul de alcool se înregistrează o vârstă medie de 14 ani. În schimb, 79,2% dintre respondenţii care au raportat debutul în consum de alcool de-a lungul vieţii, au declarat debutul în consum la vârste mai mici de 20 ani, iar 16,1% la vârste între 20-24 ani. Cea mai mică vârstă de debut este 3 ani, în timp ce, cea mai mare este 60 ani.

Vârstă de debut

62.5

36.2

35.3

LTP

LYP

LMP

Prevalenţa consumului de tutun în populaţia generală, în funcţie de perioada de timp analizată

<14 ani15-19 ani

20-24 ani 25-29 ani

>29 ani

Vârsta de debut62.1

55.7 56.9 62.5

36.8 38.230.6

36.2

36.5 33.7 30.3 35.3

0

20

40

60

80

100

2004 2007 2010 2013

LTP

LYP

LMP



• Fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Astfel, un procent de 62,5% dintre cei intervievaţi au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, 36,2% dintre aceştia declarând că fumează zilnic.

Prevalenţă consum tutun

• Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că peste jumătate (52,1%) dintre respondenți au declarat că au fumat pentru prima dată în intervalul 15-19 ani. De asemenea, s-a înregistrat un procent îngrijorător în ceea ce privește acest comportament înaintea împlinirii vârstei de 14 ani (18,5%).

Vârstă de debut

2.5

0.7

0.3

LTP

LYP

LMP

Prevalenţa consumului de medicamente fără prescripţieîn populaţia generală, în funcţie de perioada de timp

analizată

7,8

3,54,5

2,5

5,5

2,3 2,1

0,73,6

1,3 1,10,30

2

4

6

8

10

2004 2007 2010 2013

LTP

LYP

LMP



• La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de tranchilizante, sedative şi antidepresive de 8,2%, 2,5% menționând că au luat aceste medicamente, fără prescripție. Prevalenţa în ultimul an a consumului de medicamente fără prescripţie medicală este de 0,7%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 0,3%.

Prevalenţă consum

medicamente

• Respondenții din categoria 35-44 ani au menționat în cel mai mare procent (0,7%) consum experimental de medicamente fără prescripție medicală, iar în ceea ce privește consumul actual, acest comportament este prezent (0,1%) doar în cazul subiecților cu vârsta cupronsă între 55 și 64 ani.

Grupe de vârstă

1.7

4.3

6.6

0.4

3.6

2.5

0.1

1.8

1.1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2007 2010 2013

de-a lungul vieţiiîn ultimul anîn ultimele 30 de zile

Prevalenţa consumului oricărui tip de drog ilegal (inclusiv SNPP) în rândul populaţiei de 15-64 ani de-a lungul vieţii este 6,6% (comparativ cu 4,3% în 2010). Consumul recent este de 2,5%, în timp ce cel actual este de 1,1%.

Cel mai mare consum

Cel mai mic consum

Consumul în celelalte regiuni

• Regiunea cu cel mai mare consum experimental de droguri ilicite este Bucureşti-Ilfov cu 13,9%

• Cel mai mic consum se înregistrează în regiunea Sud-Vest cu 0,9%.

•Regiunea Sud-Est - 6,5% •Regiunea Vest - 4,7% •Regiunea Nord-Vest - 4,2% •Regiunea Sud – 2,8% •Regiunea Centru – 2,5% •Regiunea Nord-Est – 2,1%

2004 2007 2010 2013

canabis 1.7 1.5 1.6 4.6

cocaină/crack 0.4 0.1 0.3 0.8

heroină 0.2 0.1 0.3 0.3

ecstasy 0.3 0.3 0.7 0.9

amfetamine 0.2 0 0.1 0.3

LSD 0.2 0 0.1 0.4

ketamină 0.1 0.4

SNPP 2 2

0 0.5

1 1.5

2 2.5

3 3.5

4 4.5

5


Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, 4,6% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani declarând că a experimentat consumul de canabis, din care, 2%, în ultimul an, şi 1%, în ultima lună.

După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), cunoscute şi sub denumirea de „etnobotanice”. Astfel, 2% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani inclusă în eşantion a experimentat consumul de SNPP, în timp ce, doar 0,3% dintre persoanele intervievate au declarat consum de SNPP în ultimul an. În schimb, pentru acest tip de drog nu s-a înregistrat consum actual, ceea ce poate să însemne că acest model de consum a intrat într-un real declin.

Urmează: ecstasy – 0,9%, cocaină/ crack – 0,8%, LSD şi ketamină –câte 0,4%, heroină şi amfetamine – câte 0,3%

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2004 2007 2010 2013

Evoluţia prevalenţei consumului de droguri ilicite de-a lungul vieţii, pe tipuri

de droguri, pentru categoria de vârstă 25-34 ani

Canabis Cocaină/Crack Heroină

Ecstasy Amfetamine Inhalante

LSD SNPP

0

1

2

3

4

5

6

7

2004 2007 2010 2013

Evoluţia prevalenţei consumului de droguri ilicite de-a lungul vieţii, pe tipuri de droguri,

pentru categoria de vârstă 15-24 ani

Canabis Cocaină/Crack Heroină

Ecstasy Amfetamine Inhalante

LSD SNPP


• Canabis - 6,6% • SNPP – 3,6% • Ecstasy – 1,7% • Cocaina/crack – 0,7%

Categoria

15-24 ani

• Canabis – 7,4% • SNPP –2,7% • Ecstasy – 1,0% • Cocaina/crack – 1,5%

Categoria

25-34 ani

În funcţie de vârstă, cele mai mari prevalenţe de-a lungul vieţii se înregistrează la categoriile de vârstă 15-24 ani şi 25-34 ani.

•Prevalenţa consumului de canabis de-a lungul vieţii este 4,6%, cea în ultimul an ,2%, iar cea în ultima lună, 1%

Prevalenţă consum canabis

•Canabisul este experimentat de populaţia de toate vârstele, celelalte droguri fiind încercate cu precădere de populaţia tânără, cu vârsta de 15-34 ani.

Categorii de vârstă

•Cea mai mică vârstă declarată de un respondent pentru debutul în consumul de canabis a fost de 10 ani, media vârstei de debut fiind 20 de ani.

Vârstă de debut

Cel mai mare consum

Cel mai mic consum


• Regiunea cu cel mai mare consum experimental de canabis este Bucureşti-Ilfov, cu 10%.

• Cel mai mic consum se înregistrează în regiunea Sud-Vest - 0,4%.

•Regiunea Sud-Est -5,2% •Regiunea Vest - 2,9% •Regiunea Nord-Vest - 2,5% •Regiunile Sud şi Centru - 1,6% •Regiunea Nord-Est - 1,5%

3.8

16.4

4.6

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Media la nivel mondial a prevalenţei consumului de canabis

Media la nivel european a prevalenţei consumului de canabis

Prevalenţa consumului de canabis în România


0.05.0

10.015.020.025.030.035.040.0


Şi la nivel european, cel mai consumat drog de către populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani este canabisul, acesta fiind experimentat de aproximativ 73,6 milioane de persoane (15-64 ani).

În 29 state, din cele 34 care au raportat Observatorului European de Droguri şi Toxicomanii date referitoare la consumul experimental de canabis s-au înregistrat prevalenţe pentru consumul de canabis de-a lungul vieţii cuprinse între 0,7% şi 35,6%.

Cele mai mari prevalenţe pentru acest tip de consum se regăsesc

în Danemarca (35,6%), Franţa (32,1%) şi Marea Britanie (30,0%),

Urmează Spania (27,4%) şi Cehia (27,9%).

România se află printre ţările cu prevalenţa cea mai mică (4,6%),

fiind urmată doar de: Malta (3,5%) şi Turcia (0,7%).

0.4 0.10.7 0.2 0.1

0.90.3 0.1

0123456789

10

de-a lungul vieţii în ultimul an în ultimele 30 de zile

Prevalenţa consumului de ecstasy - naţional %

2007 2010 2013


Prevalenţa consumului de ecstasy de-a lungul vieţii este 0,9%, cea în ultimul an 0,3%, iar cea în ultima lună de 0,1%. Este experimentat cu precădere de populaţia tânără, cu vârsta de 15-34 ani. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 15 ani, iar media vârstei de debut este de 21 de ani.

• Cu prevalenţe variind de la 1,7% (Regiunea Bucureşti-Ilfov), la 0,1% (Regiunea Sud-Vest), consumul experimental de ecstasy este prezent în toate regiunile ţării.

Consumul experimental

• În schimb, consumul recent de ecstasy se înregistrează doar în 5 regiuni de dezvoltare economică – Regiunea Sud-Est – 0,5%, Regiunea Bucureşti-Ilfov şi Regiunea Centru – 0,3%, Regiunea Sud şi Regiunea Nord-Vest – 0,1%.

Consumul recent

• Consumul actual se restrânge la numai 3 regiuni: Regiunea Centru – 0,3%, Regiunea Sud-Est – 0,2%, Regiunea Bucureşti-Ilfov – 0,1%.

Consumul actual

21.1 0.6

2

0.30

2

4

6

8

10


2010 2013


La nivel naţional, prevalenţa consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive de-a lungul vieţii este 2%, cea în ultimul an 0,3%, în timp ce, în ultima lună, nu se înregistrează acest tip de consum. Consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive este experimentat cu precădere de populaţia tânără, cu vârsta de 15-24 ani. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 12 ani, iar media vârstei de debut este de 18,7 ani.

Cel mai mare consum

Cel mai mic consum


• Regiunea cu cel mai mare consum experimental de SNPP este Bucureşti-Ilfov, cu 3,9%.

• Cel mai mic consum se înregistrează în regiunea Sud-Vest - 0,2%.

•Regiunea Vest - 2,1% •Regiunea Sud-Est - 1,7% •Regiunea Nord-Vest - 1,5% •Regiunea Sud - 1,1% •Regiunea Centru - 0,8% •Regiunea Nord-Est - 0,8%

Cu excepţia regiunii Sud-Vest, consumul experimental de cocaină se înregistrează în toate regiunile ţării. În Bucureşti/ Ilfov –prevalenţa consumului de-a lungul vieţii este 1,5%; în Sud-Est este 1,1%; în Sud este 0,5%; în Centru şi respectiv în Nord-Vest este de 0,6%; în Vest este 0,4%, iar în Nord-Est de 0,4%.

Amfetaminele sunt prezente în 4 regiuni: în regiunea Centru cu o prevalenţă de-a lungul vieţii de 0,7%, în regiunea Vest – cu 0,6%, în Bucureşti/Ilfov – cu 0,5% şi în regiunea Sud cu 0,1%.

Ciupercile halucinogene sunt prezente în 6 regiuni: în Bucureşti/Ilfov – cu 0,7%, în Centru şi în Vest cu o prevalenţă de-a lungul vieţii de 0,4%, în regiunea Sud-Est – 0,3%, în regiunea Sud cu 0,2% şi în regiunea Nord-Est cu 0,1%.

Cu excepţia regiunii Sud-Vest, consumul experimental de LSD se înregistrează în toate regiunile ţării, cea mai mare prevalenţă înregistrându-se în regiunea Bucureşti/Ilfov 0,9%.

Consumul de solvenţi , substanţe inhalante şi aurolac este cel mai frecvent întâlnit în Bucureşti/Ilfov cu 1,1%, în Nord-Vest cu 0,3%, în Centru, Nord-Est şi Sud-Est cu 0,1%

Ketamina este cel mai frecvent semnalată în regiunile Centru – 0,7%, Vest cu 0,6%, Bucureşti/ Ilfov cu 0,5%, Sud – 0,4% şi în Sud-Est -0,3%.

Heroina este consumată cel mai frecvent în Bucureşti/ Ilfov cu o prevalenţă de 0,7%, urmată de Vest 0,4% şi Centru 0,3%.

Prevalenţa oricărui drog ilegal în Bucureşti a înregistrat următoarele valori, în funcţie de timpul

luat ca referinţă:

13,9% de-a lungul vieţii (comparativ cu

14,4% în 2010, respectiv 6,8% în

2007)

5,4% pentru consumul în ultimul an (comparativ cu


2007)

2,5% pentru consumul în ultima lună (comparativ cu


2007)



•Pentru consumul experimental de droguri, în Regiunea Bucureşti-Ilfov, se observă o prevalenţă a consumului (inclusiv medicamente fără prescripţie medicală) de 16,2%, în timp ce, pentru drogurile ilicite (incluzând şi SNPP), se înregistrează o prevalenţă de 13,9%. •Comparativ cu valorile înregistrate la nivel naţional pentru acest tip de consum, se remarcă o prevalenţă de 2 ori mai mare (13,9% faţă de 6,6%). •Dacă excludem din analiză substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), se obţine o prevalenţă a acestui tip de consum de 12,9%.

• Prevalenţa consumului de canabis de-a lungul vieţii este 10%, cea în ultimul an 4,4%, iar cea în ultima lună 2,3%

Consumul de canabis

• Grupele de vârstă la care apare cel mai frecvent acest tip de comportament sunt 15-24 ani, respectiv 25-34 ani – 11,3%, pentru celelate categorii de vârstă înregistrându-se valori apropiate – 3,9% pentru 55-64 ani, respectiv 3,6% pentru 35-44 ani şi 45-54 ani.

Categorii de vârstă

• Cea mai mică vârstă de debut în consumul de canabis declarată de respondenţii din Bucureşti a fost 14 ani, iar cea mai mare a fost de 34 ani, media fiind 23.

Vârstă de debut

2.6

0.9 0.9

1.7

0.30.1

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3


Ecstasy - Bucureşti-Ilfov %

2010 2013


Prevalenţa consumului de ecstasy de-a lungul vieţii înregistrează la nivelul Regiunii Bucureşti/Ilfov valoarea de 1,7%, cea în ultimul an – 0,3%, iar cea în ultimele 30 de zile este de 0,1%.

6

3.32.1

3.9

0.60

2

4

6

8

10


Substanţe noi cu proprietăţi psihoactive "etnobotanice”-Bucureşti-Ilfov %

2010 2013


În regiunea Bucureşti/Ilfov, prevalenţa consumului de SNPP este de 6% de-a lungul vieţii, 3,3%, în ultimele 12 luni şi de 2,1%, în ultimele 30 de zile.

Inhalante - Prevalenţa consumului de inhalante de-a lungul vieţii – 1,1% (faţă de

0,3% în 2010)

Cocaină/crack - Prevalenţa consumului de cocaină/crack de-a lungul vieţii – 1,5% (faţă de 0,9% în 2010, 0,5% în 2007 şi 1,9% în 2004), iar prevalenţa în ultimul an – 0,3% (faţă de 0,5%).

Amfetamine - Prevalenţa consumului de amfetamine de-a lungul vieţii – 0,5% (faţă de 0,4% în 2010, 0,3% în 2007 şi în 2004)

Heroina - Prevalenţa consumului de heroină de-a lungul vieţii – 0,7% (faţă de 1,7% în 2010, 0,2% în 2007 şi 1% în 2004).

Prevalenţa consumului de droguri ilegale în Bucureşti-Ilfov, pe tipuri de droguri

Consumul experimental

Creşteri:

Orice drog ilicit - de la 4,3% la 6,6%

Canabis - de la 1,6% la 4,6%

Ecstasy - de la 0,7% la 0,9%

LSD - de la 0,1% la 0,4%

Cocaină - de la 0,3% la 0,8%

Ketamină - de la 0,1% la 0,4%

Se menţine la un nivel constant:

Heroină – la 0,3%

SNPP – la 2,0%

Consumul recent

Creşteri:

Canabis - de la 0,3% la 2,0%

Ecstasy - de la 0,2% la 0,3%


Heroină – la 0,3%

SNPP – la 2,0%

Consumul actual

Creşteri:

Canabis - de la 0,1% la

1,0%


Ecstasy - 0,1%

Scăderi:

SNPP - de la 0,6% la 0%

1 •Pentru consumul de alcool, cele mai mari valori continuă să rămână cele

obținute în anul 2004, indiferent de perioada de referință a prevalențelor.

2

•După ce în 2010, consumul experimental de tutun părea să se stabilizeze în jurul valorii de 55%, în 2013, acest tip de consum revine la o valoare similară celei din 2004, înregistrând o creştere cu aproape 10% şi atingând valoarea de 62,5%. Consumul recent de tutun şi cel actual, aflate în scădere la studiul anterior, cunosc creşteri cu 18%, respectiv cu 17%, faţă de valorile observate anterior.

3

•După ce în 2010, consumul experimental de medicamente fără prescripţie medicală a cunoscut o creştere cu 30% (prevalenţă 4,5%), în 2013, acest tip de consum scade, atingând valoarea de 2,5%. Scăderi ale prevalenţelor se remarcă şi pentru consumul recent de medicamente fără prescripţie medicală, precum şi pentru cel actual: 0,7% faţă de 2,1%, pentru consumul recent, 0,3% faţă de 1,1%, pentru consumul actual.

4

•Deşi, faţă de studiul anterior, se observă o creştere a consumului experimental de droguri ilicite, de la 4,3% la 6,6%, în schimb, pentru consumul recent şi cel actual se constată scăderi (de la 3,6% la 2,5%, respectiv de la 1,8%, la 1,1%), ceea ce poate însemna o stabilizare în planul consumului, după explozia determinată de apariţia substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive

5

•Diferenţele de tendinţă, înregistrate în ceea ce priveşte consumul oricărui tip de drog, respectiv creştere a consumului experimental şi scădere a consumului recent şi a celui actual, pot fi explicate prin evoluţia consumului de SNPP, care cunoaşte stabilizare de-a lungul vieţii şi scădere în ultimul an şi în ultima lună.

6

•Măsurile luate atât în planul reducerii cererii de droguri, prin numeroasele proiecte de prevenire derulate în perioada 2011-2013, cât şi în cel al combaterii, prin activităţile de control derulate la nivel teritorial de echipele mixte, şi-au dovedit eficacitatea, determinând o menţinere a consumului experimental de SNPP la nivelul studiului anterior, în timp ce, consumul recent şi cel actual cunosc o scădere semnificativă.

7

•România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului.

8 •Deşi pentru consumul de canabis se înregistrează cea mai semnificativă

creştere, România se numără printre statele cu cea mai mică prevalenţă a acestui tip de consum (locul 27 din 29 de state raportoare).

9

•Dezbaterile publice, purtate atât la nivel mondial şi european, cât şi la nivel naţional, privind oportunitatea legalizării consumului de canabis au determinat un interes crescut în rândul populaţiei generale, în special în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 ani, ceea ce poate explica în parte tendinţa crescătoare înregistrată pentru consumul de canabis.

Adecvarea intervenţiilor în funcţie de caracteristicile consumului şi ale consumatorilor

Necesitatea elaborării şi dezvoltării de programe coerente, structurate şi eficiente de prevenire selectivă a consumului de droguri

Necesitatea unor programe/strategii preventive de informare a categoriilor vulnerabile în legătură cu riscurile pe termen scurt, mediu şi lung ale uzului, abuzului şi dependenţei de droguri

agenţia naţională antidrogcdn1.bihon.ro/2015/07/rezultatele-studiului-refer... · •canabisul...

Documents