Ion Fig'rbiceanu

Schite i Povestiri

4*

EDITURALIBRARIE1 NATIONALE" SEB BORNEMISA

ORSTIE, 1912.

www.dacoromanica.ro

Toate drepturile rezervate.Reproducerea opritcl.

Ortie Tipografia Nou" I. Mota 1912.

www.dacoromanica.ro

Sluga nostru Culita.000

www.dacoromanica.ro

SLUGA NOSTRU CULITA

intr'o dimineatA ne trezim noi copiiic'un om strAin In curte. Er dupA anulnou, 'un pui de ger de ni se lipeau bu-zele, iar omul cel strain, numai In cAniae,deretec prin curte, pe la lemne. PA're.mnios i nu voi s priveascA de loc lanoi, ci se fAce cA cautA ceva.

Oare cine sA fie?" ne Intrebam noi,Si cum ne strAnsesem tare laolaltA, till-bulzAndu-ne, cel mai mic frAtior crezusec ne-am spus numai nouA taina cu omul,Incep sA plngA, 'abia put zice:

Cine-i badea Ala, ha?"Omul chiar atunci ridicA ceva de jos,

www.dacoromanica.ro

4 1. Agarbiceanu

multdmit, fdcAnd un hm", se 'ntoarse cuobrazul rou, plin spre noi i zise:

Sluga vostru Culita, c doar n'o fidracul."

11 vzurAm apoi cum se 'ndreaptspre opru c'un rstel de fier In mAndi-1 lasd s'A lunece In jug.

Sluga nostru? ne intrebam noi IngAnd $i nu puteam crede. Sluga nostru,badea Pavelut, er numai un gAtej de om,venic somnuros, gata s* se Impiedeceprin curte. Aadar, zise cel mai mare,s'a dus Pavelut i a venit 'Asta. Mai binermAneA Pavelut, Ca' 'Asta uit-te la elcAtu-i de mnios". Si duWun rstimp degAndire adause tot el. Da nu-mi pasd.Asta stiu c'd are s-I arch' pe Bator des-1 ja mama dracului".

Bator era calul nostru, cam cu toane,de pe care czuse frtiorul cel mai marede douori pAnd acum.

Ap 1-am cunoscut pe Culita, carene-a slujit ease ani in sir.

Tata dupd Boboteazd, Intro sear,aduse vin, cum rar fAce, i cand a In-chinat mai IntAiu cu paharul, a inchinatmamei, 'a zis:

www.dacoromanica.ro

Sluga nostru Culita 5

SA tii, soro, a ne-am castigat omharnic la cas. Dumnezeu s-1 tina sn-tos In mijlocul nostru. Cunosc eu omul.Omul s'aratd la inceput o saptaman-douharnic, iar de ci 'ncolo putrezeste. Altulte linguseste si-ti pricepe la Inceput onceclipit al ochilor, apoi te da dracului si seface ca nici nu te-aude. Al treilea se laudCu minciuni de opreste soarele 'n loe, sicand e la isprava nu-i bun de nimic. DaCulita nost nu-i de acestia". Aci zambitata, de i se lumina' toata fata, si baitcloud pahare dup'olaltd.

Bea mama un pahar, In tacere, bemnoi patru un pahar, certandu-ne si zman-cindu-ni-1 din mana, si 'n urtna iar vinerandul tatii.

Acum 1-am trimis la un om", ziceel, dar cat ce vine, il chem sa-i dau unpahar de vin. Strasnic slug are sd maiiasa din el".

Mama nu zicea nimic, iar noi nu preaIntelegeam bucuria tatii. Nu pricepeam peatunci CA un slugd harnic, credincios, edreapta cea mai Nina In curtea unui gos-podar.

Culita si veni In seara aceea In casawww.dacoromanica.ro

6 I. Agarbiceanu

din nainte, sez pe scaun, b vin si po-vesti, foarte intunecat Cu tata. Nici nuprea ziced multe, ci trichina ori scuturdin cap mai mult.

Dar nu trec sdptdrnna dela searaaceasta, si la noi In curte er rdnduialdca 'nteo cutie. Un gAtej n'ai mai fi aflatprin ogradd, la surd cldile, mesteatorilede paie cu fan erau ca linse, In grajd lavite erd o curdtenie ca aceea, S'am bgatIndatd de seamd cd pAnd acum ochii luiCulita cdutau tot dupd neorInduielile rd-mase dela sluga veche. Si de ateori dade vr'una, clAtind din cap si mormi:Hm! hm! firea-i al dracului".

Zdpada ce azuse Inainte de Bobo-teazd se frmntase prin curte, se bdtu-cise, dar indatd ce-a picat alta noud,proasptd, moale, ca puful, ne trezim nu-mai c'o sniutd ca acelea, de nu ne maiputeam lud ochii dela ea.

Ei ficiori", ne zise sluga, dea-cum are sd se Inceapd petrecania". Si cdndvorbid, zmbi pe sub mustAtile groase,negre, scurte ca cloud lipitori. Dar cAnddoi ne-am urcat si doi am inceput sd tra-gem, ne opii deodatd.

www.dacoromanica.ro

Sluga nostru Culita 7

Ce, voi prin curte vreti sa va saniati,ca fetele. Phi! asta n'a fi crezut-o. Cefeciori sunteti voi?" Apoi lu sania i neporunci sa mergem dupa el. *i ne-a totdus pana la un deluor, ne-a oprit saniape muche: Acum cu totii sus i dati-idrumul".

$'am venit intr'un lunecu ametitorpand la poale. Dar dupce am trecutpeste groaza Inceputului, tot de ad l tre-bui sa ne strige mama la mancare.

Culita nu ne-a mai avut grija. Numaicand se Intampl sa vind copii mai taricleat noi s ne rapeasca avutia, ne po-meneam cu sluga, and le era aceloralumea mai draga, c rdsare intre noi i-iumfld de piept.

SA' pieriti mieilor. Faceti-vd sdniidaca v trebue."

$i se intampl cateodat, sa ne rs-turnam, sd ne tv'lim prin zapada. Darde cateori Ii spuneam lui Culita, el radeai-i parea tare bine.

Nu face nimic. Las' Ca' nu crapati.Da 'n casa s nu ziceti nici malc!"

Colo prin postul Patilor, vine tata()data iara foarte voios de prin sat.

www.dacoromanica.ro

8 1. Agarbiceanu

Tu muiere, zise, tii ce spun oa-menii? CA vitele noastre-s cele mai fru-moase In tot satul ? Pricepi tu ce In-seamnA asta? inseamn cd nime n'are aaslugd ca mine".

Si 'n seara aceea, pAnA tarziu, Cuitaiar ezfi la vin cu tata, i cum noi mo-tAiam de somn prin paturi, 11 vedeam cumtot Inclind ori smAncete din cap.

De cum se desprimvrA, noi copiiinu-1 mai vedeam pe Culita, numai seara.Veni In urma plugului, cu pAlAria pe-oureche, cu biciul de curea pe umAr.

Veni i tata pe urmA, cu alt plug,bucuros de vorbA cu drumetii, IndemnAndcu glas prietinesc boii.

S'a noastre au fost IntAiele arAturi iIntAiele sAmAnAturi In cei ease ani cAt astat Culita la noi.

DupAce da bine cap de primAvarA,noi, copiii mai mAr*ri ne mutam la p-dure cu vitele mruntele i cu oile. Si IntoatA seara Culita veniA s ne aducd me-rinde i s'A nu ne fie fric peste noapte.Dar dupAce Incepeau sA deie In pArgAmerele prin grAdinile oamenilor, Culita neaduceA totdeauna cAteo traist de mere.

www.dacoromanica.ro

Sluga nostru Culita 9

lar dupdce se rugineau boabele destruguri, puteau s'A pAzeascA zece vighi-tori, sluga nostru nu veni odatA sd nune adua cosarca plind de struguri.

Mai ales dela o vreme, and Dumi-neca seara Il asteptam inzadar, cu frica 'nsan, s'A vind odatA, si nu veni pAnA inzorii diminetii. Ca s'A se punA bine cu noi,s nu-1 spunem acasA cA 'ntArzie Dumi-necile ori nu vine de loc, ne Indopd Custruguri, cu pierseci, cu gutdi, cu toatebundttile viilor si a grAdinilor.

Si and venid tArziu, venid totdeaunaantAnd de departe, Ink abia-1 auziamla inceput. Auziam IntAiu In pAdurea dinfatd, ca un zvon deprtat, ceva imprAstiat,nedeslusit, apoi antecul cunoscut crestedtot mai mult In urma noastrA.

Sculati voinici i v 'ndulciti inima".Numai pAnA spuned cuvintele acestea In-treruped antecul apoi Il urmd iarAs,tit pe spate:

Fd-m Doamne ce mi-i face,Fd-md Doamne stlp de sare,In vdrful dealului mare,Sd ma' ling oile,Sd ma' plAng mAndrele!"www.dacoromanica.ro

10 1. Agarbiceanu

Si ne zice tArziu, pe cAnd noi damiars s. atipim: Mdi voinici, stiti voi dece rdsun padurea? Pentrua simte ce-iIn inima unui voinic. CA pddurea Inca areinimd, si i jale cnd se sup'rd un voinicsi and '11 doare pe voinic inima". Noiascultam si nu pricepeam ce vred s'A zic,dar ne pAred nou cd-i supArat bAditaand ne vorbi astfel.

Noi durmiam, iar el, In crepatul zo-rilor, slobozi vitele din ocol, si pan' netreziam noi, le aducea stule ca butile.

Da acas... auzitu-m'ati?" Si ridiaun deget sus.

Nu spunem nimic, bAdit. De cesA spunem, c doar ai venit".

Si se duce apoi la sap', la fan, lacoas, unde sti a este de lucru pe zivaaceea.

Se 'ntAmplA s'A vin Dumineca la timpuneori, seara. Dar atunci nu ne aducednimic de prin vii. Ave o privire m'Anioas,s'o undd de batjocurd In jurul buzelor.S'atunci IncepeA sd ne spun istorii tareurlte.

Stiti voi, m, -- Incepea el dince-a fcut Dumnezeu pe muiere? in carte

www.dacoromanica.ro

Sluga nostru Culita 11

zice cA din coasta lui Adam, dar asta nu-idrept. Eu tiu rnai bine ca 'n carte. Ziceca dupA ce-o fAcut Dumnezeu pe Adam,i l-a lAsat singur In raiu, lui Adam i-afost foarte ult. StA sd se deje ca capulde pietri, cd ce vreti voi de mancat aved,de lucru nimica. Ce s'a gAndit Dumnezeu?Cum sA-1 mAngAie pe Adam, care imbA-trAnea vdzAnd cu ochii? Sta. odatA Dum-nezeu i cu sfAntul Petru la umbrA, lamarginea unui lan de cucuruz. $i iatd nu-mai trei non, unul de cioare, unul detarce i al treilea de gaite. $i cAt ce slasd sburAtoarele jos In lan, se 'ncepemAi taic un crAit, o larmA de s'asur-zeascA s. Petru nu alta. Zice DumnezeurAzAnd:

Ce-i, sfinte Petre, par'cd-ti astupiurechile?

Astup, preasfinte, cA nu mai potrAbd.

$tii ce m'am gAndit eu Petre?Dac i-am face noi lui Adam un sot, nuaa tAcut ca el, ci unul sprinten i bunde gurA ca pasArile acestea, ce crezi oarei-ar mai fi urtt lui Adam In raiu?

Nu i-ar mai fi, Doamne.www.dacoromanica.ro

12 1. Agarbiceanu

Atunci Intindeti arcul. S'geteazdo cioar, o tara si o gaite.

Si sf. Petru, cAt er de btran tot si-aIncordat puterile si a Implinit cu bucurievointa Domnului.

Acum, zise Domnul, mergi si ja ocoast din cioar, ciocul dela tarcd silimba dela gait si ada-le la mine".

Slujba asta o Implini sf. Petru maiputin bucuros, dar n'avfi ce face. Si dinacelea trei marafeturi, m'ai dragii mei, afAcut Dumnezeu pe Eva. De aceea-i mu-ierea indArAtnicd ca cioara uneori, ascu-tit la gur si vicleand ca tarca si o me-lit spart ca gaita."

Si pan ne spune istorii de acesteanu rAde, ci le spune cu sil, ca si candar vede ceva urit inaintea sa.

Nu stiam noi atunci pe unde umbra'el Duminecile seara si noptile si nu pu-team lntelege cum veni data' In zori,aducAndu-ne toate bunTtile, si cum alt-dat era de cu sear la pdure si nu neaduce nimic.

Dar In anul din urrn'A, colo pe la cu-lesul cucuruzului, vedeam de multeori pe

www.dacoromanica.ro

Sluga nostru Culita 13

bdita Culita cum veni pe deal In josc'o femeie lang dnsul. Veniau pand lacalea lacului, aici se opriau, se cuprindeauIn brate i rmneau mult ava. Apoi fe-meia pieri i bdita cobor la noi, tarevoios, Cu ochii razAtori.

Frtiorul cel mai mare 11 intreb o-dat. :

Cu cine te opreti, bdit, seara,and vii din sat colo la calea lacului?N'a fost o muiere?"

Bdita rase, 11 hid In brate, 11 In-iept In aer vi-1 prinse iar4.

Ba da, voinice, o femeie a fost. Darnu femeie ca toate femeile. Acum voi titi:unde se pleac adnc in vale calea lacului,acolo a fost odatd cu adevrat lac, lacfr fund. Acum a secat, da numai oa-menii zic c'a secat. Ci lacul este i acum.S'a tras putin sub pmnt ca tinaapa mai rece i mai curat. Si lacul acelaare o znd care doartne In el, care-i im-prteasa lui. ZAna aceasta, albd ca nin-soarea cerului, mirositoare ca floarea tran-dafirului, ward ca adierea zefirului, cubuze roii cumu-s amnele, cu ochiinegri cumu-i arbunele, zana aceasta fru-

www.dacoromanica.ro

14 L Agarbiceanu

moasd iasd la plimbare In toatd seara. $idaa afld pe drum vr'un voinic, la cares'd nu-i fie fricA de ea, incepe s'd-i spunpovestea. Ci nu v'o spun acum. Cnd veticrete mari fiecare din voi yeti auzl po-vestea, de veti fi brbati In virtute, i nunite fricoW.

$i surided multmit, apoi ochii i sepierdeau departe In nemrginit.

Nu tiu de unde venise la noi In satWO Culit, nici tata nu ti.A, i iat nu-mai a In vara anului al *easelea vineporunc pentru bdita ca s meargA laasentare. Trecuse cel putin cu trei anipeste anii asentrii, i tata se tot mil-A.

Vezi a pe mine nu m'au aflat lavreme. Eu am tot slujit and Inteun satand Intr'altul de and eram mic".

In vr'o dou Dumineci cdt a mai statla noi, venl acas'd stropit cu sdnge delajoc. Spuneau oamenii a pentr'o fatd abtut vr'o patru feciori de i-a rsat laticumu-i sandura.

Tata erd suprat de moarte. Nici s-ifi tiat mAna dreapt nu i-ar fi prut mai(du. $i dupce s'a dus sluga, I-am auzit

www.dacoromanica.ro

Sluga nostru Culita 15

pe tata zicnd mamei: De ce-mi parerdu In toatd vieata e c n'arn avut o fatdde mritat. I-o dam lui Culita, apoi imivindeam toatd averea vi-1 scdpam de cd-t'alije".

*

www.dacoromanica.ro

Cgprarui.0 0 0

2www.dacoromanica.ro

CAPRARUL

Pe revrsarea intins, bAtut Cu spini,a magurii mari, furnie neastamprate ca-prele roseate, albe, cu brbile ascutite,mndre de podoaba coarnelor arcuite. Maila vale, In preajma pdurii de stejar, deun lustru verde intunecat, metalic, sublumina invingAtoare a soarelui ce se totridied, pasc Imprstiate vitele albe, cade zdpad, ademenind dela dreapta i delastnga cu limbile aspre firicelele de iarbproaspetd. Dup o secet de cteva sp-tmni se revars In urm o ploaie bine-fcdtoare, si de trei zile, de cand seart iar soarele, empul inverzi ca pri-mvara. Cirezile de vaci i de boj erau

www.dacoromanica.ro

20 I. AgArbiceanu

intr'alta parte a psunii. La capatul pa-durii, langa praul adanc, I-4os, sub um-bra unui stejar boltit, sta cu pipa stransintre dinti un om maruntel, cu fata acope-rit de barba tuns scurt, alba, !Ana depriase, cu ochi mid, vicleni, ascunsisub niste sprncene stufoase. in jurul lui,o roata de baietasi si baietandri, cu obrajiiplini, rumeni, cu ochii negri, umezi, stauIn genunchi ori pe branci, cei mai multi cucapetele goale. Mosnegutul spune doua-trei cuvinte, se uit apoi, rand pe rand,In ochii tuturor, si se lasa pe coaste, pareca ar vred sa-I princla somnul. Baietii pri-vesc intrebator unii la altii si, in sfarsit,cel mai curajos se roaga de el.

Mos Tanase, spune-ne povestea aicu capra uta. Sant aici vreo cinci carin'au auzit-o niciodate.

Tac cu totii, numai inimile lor batmai repede. Dar mosul doarme dus. In-tr'un tarziu, incepe s buciume ragusit penasul sdravn. Caldura creste. in panzede paianjen, strdlucitoare, dese, salta pestecampul verde. Vitele pase inca linistite,dar caprele se imprastie, unele trec ma-gura.

www.dacoromanica.ro

Caprarul 21

Mos TAnase, de ne-o spui, mergemtrei invi vi-ti aducem caprele cAt ai nu-mr pAnA la zece".

Cdprarul se trezevte greu, se face Caprivevte In pmAnt, dar printre gene vedeager vi vtie cum stau caprele. Scociorevtedin cureaua latA un lemnuv smolit vi-1freac de cioarecii Ingdlbeniti, plini dedungi de cAtran. Pipa ivi deschide ochiulde jar luminos, inviorat, vi movul, fluie-rAnd a lene printre dinti, se Indrept gAn-ditor cAtr bAieti.

Apoi bine, mAi voldanilor, acum totv'o mai spun odat, dar mai mult nu. MaiIntAiu s-mi aduceti Ins caprele".

BAietii iar se privesc, Ivi vorbesc fArAs'A grAiasck dar WA' nici o ispravA.

MAi, s'A fiti voi hoti, zice cel maimare din ceat, adec tot eu sA mA duc?Nu se mivcA niciunul, par'c'au inlemnit.Dar bine, mAi, s vtiti cA acum eu unulnu m duc, s'A crape fierea In voi denecaz".

Si privirile, prietine toate mai inainte,cAnd I! rugaser pe movu de poveste,acum se Incura vi caut s'A se convingiar. in urmA, isbucnesc iarAv vreo cAtivawww.dacoromanica.ro

22 L AgArbiceanu

mai in putere. Ei au fost ieri,toatd spfamana, ba si azi, dupd caprelelui Mo Tnase, acum nu se duc, maibine i aleg vitele si pornesc intr'altaparte. Caprarul rade pe sub mustatilegroase, tunse, si cu ochi vicleni privestecand la unii, cand la ceilalti. Dar caprelese resfir si pot s dele In oprituri.

Ei bieti, daca nu mergeti, apoi ma'duc eu si v Inchin aci!" -

Cei cari isi spusera mai inainte cu-vantul din urma, rasturnati pe spate, seleagand, se intorc pe pantece, convinsisi-au facut datorinta, ne mai ascultndpe mosneag. Si, rand pe rand, aproapetoti ajung In ceata acestora. Numai doi

cu ochii de cicoare spala-citd, nu stiu ce sd faca. Sunt dintre ceice nu auziserd povestea caprei sute sicari, incepandu-si numai de cateva zilecariera noud de a veni cu vitele la pd-sune, intorceau totdeauna caprele luiMos-Tanase. Mai asteaptd ce mai asteaptd,apoi i iau betisoarele si si por-nesc incet, apoi deprtati, picioarele incepsa le scapere In fuga apriga. Cei ramasi,incetul cu incetul, ca si and ar lunec pe

www.dacoromanica.ro

Cprarul 23

nesimtite, se apropie iar roatd In jurulmosnegutului si-si atintesc ochii la piparosie de ardmidd, ce rsufld mereu, princoperisul de tinichea Inegrit, ate subtiride fum. Cel mai mare lunec tot mai a-proape de cdprar.

O gurd, mosule, dd-mi si mie o gurdde fum".

Mosul se face a nu-1 aude, trageantic din tevea ce fierbe si zice, rtd-cindu-si ochii ctrd mgur: Vezi, aceia-sapoi oameni odat. Uit, c-s mai aici cucaprele! Voi nici unul nu vd puteti punecu ei!"

Cel ce ceruse un furn, asteaptd sdprindd privirea btrnului, dar Mos TnaseI-Lie siret si cu ochii mici, galbini, si nuse dd. Dela o vreme cautd intr'una sprerpile prdului. Tnrul lunecd lar si ise pune inainte. Ajuns, Insd, aproape derapd', dupd cdteva svdrcoliri, ce mai fddi,porneste tvlis cdtr fundul pdrdului inrsetele cdprarului, ce-si luase pipa dingurd, si In chiotele de bucurie ale sotilor,cari nu fuseserd asa de cuteztori ca el.Dupd multe opintiri pe brnci, viteazuliese iar deasupra si se rstoarnd pe coaste,

www.dacoromanica.ro

24 1. Agrbiceanu

deoparte, grozav de manios. Mos TanaseIsi poart zambind mustatile tunse pe lacei din jur, apoi zice cu glas adanc: MGheorghies, vrei un fum?" Acela, fail'sd zica ceva, 'bite clipd e Inaintea mo-sului. 13Atranul ia luleaua din coltul guriisi i-o da. Ochii umezi, negri, strlucesc,cei doi obraji plini se Ingroapa, si deprin nail fumul albastru izvoreste Inieptatca un suvoiu.

Cei doi blani mici sosesc si ei cucaprele ce-si salt pe coast suvitele lungide par. Asudati, cu obrajii aprinsi, asteaptacum dela btran un cuvant de lauda.

Sa stiti, mai, ca' din acesti doi voi-nici vor iesi niste pui de romani, cum nus'a mai pomenit. Vor fi doi feti-frumosimai altcum cleat cei din povestea capreisute. Si daca nu vor scoate ei din pa-durea asta, pe care o vedeti ad, pe celeadou fete de 'mpdrat pe cari le-au furatzmeii, apoi stiu ca Mine nu le scoate!"

Vacile cu ugerile aproape tapene, boiimarl cu coarnele stralucitoare, rsfrante,incet-incet se adapostesc In marginea pa-durii la umbra', Intre tufisuri. Soarele a-prinde tot mai tare vzduhul si caldura

www.dacoromanica.ro

joaca In unde de argint, ce se ivesc i sefac nev'kute la toat clipa. Caprele Instrebuiau Intoarse Inca data tot de cei doiviitori feti-frumoi, i numai tarziu se ase-zara i ele In fundul pardului, sub doi ste-jari rsletiti de Odurea muma.

Caprarul acuma e tare. Povestea cucapra ut'd pute s atepte pe altdat,dar acum nici voinicii din roata nu-i maiprea au grija. Cate doi-trei vorbesc incet,arata 0'0 de padure i par ingrijorati iplini de mirare. De cele dou fete deImprat furate de zmei nu le spuse nimicMo Tanase pan acum.

Cel ce a strecurat fumul pe nari,mai vechiu prietin al lui, 11 Intreaba:

Auzi, moule, d'apoi triesc i acumfetele acele de 'mprat?

Vezi bine Ca traiesc, mal Gheor-ghie. Trdiesc i vor trl cat veacul. $isa le vedeti ce chipuri de muieri. Nici pringand nu v trece aa ceva, nici prin gand.

De ce nu ies i afara, ori cel putinprin poeni, moule, sa' le vedem i noi?"

Unul dela spate i taie vorba.S iasa! D'apoi sa vezi c li-e frica.

Mriuta noastra nu ias cat ce da o geand

Caprarul 25

www.dacoromanica.ro

26 L Ag-arbiceanu

de 'ntunerec nici din cas. Zice c sAntstahii! Tata zice c nu-i nici dracu i cinim de femeie i pace". Cum s ias,

daa li-e fria?Adea drept vorbind, frate lonic,

la acestea nu li-e fria. Dar nu pot. Portilemari de argint ale palatelor cari Is numaii numai de glaje, Is venic Incuiate Incalea tineretii lor. Numai un ceas este,dup miezul noptii, and dorm i frunzelede pe stejarii cei mai Inalti, numai atunciportile, ca prin minune, se deschid i dacdar fi un om cu inima mare de viteaz, s'Afie acolo, aproape, pe vremea asta arpute s'A le scape pe arnAndoud, c zmeiiatunci de somn Is una cu pinAntul. Nu-mai o pasre daa trece peste minuneaaceea de palat vi-1 atinge cu aripa, oridus de vAnt, vr'o frunz cade pe coperi,tiue deodatA toat glaja aceea i portile deargint gem, iar zmeii vin furtunA, rupAndlemnele din cale, de ai gAndi c aleargdinaintea putii o ceat de mistreti".

Copiii ascult cu ochii dui i uniise cutremur scurt.

Dumneata cum le-ai vAzut, Mo T-nase?

www.dacoromanica.ro

aprarul 27

Cum! D'apoi voi nu titi cine-seu, mi bieti. Eu nu-s om ca ceilalti, cihim! cum sd v spun".

hi bate gura pipei de palm s iasdscrumul, o indoapd iar din beica soioasi-i dd foc, mai Idsnd pe cioareci o dungde ctran.

Asculttorii privesc tot mai mirati lael. Unii ii atintesc ochii, altii tnusttile,altii obrajii pdroi i tuturor li se parecaicum 1-ar vede pentru intaia oar peaprar. Acesta clipeOe vioiu din ochi ise pare c nici nu le are grija. Apoi in-cepe iar.

Stiti voi, tni bieti, unde se batmuntii in capete? Nu titi! Apoi eu acolom'am nscut. Er o colib mica-ruled icufundat in pmnt, mai dihaiu cum e alui Cutulea Tiganul din capu satului. Acitri maica, Dumnezeu s'o hodineasa.Acum, nu tiu cum o fi trit ea, cum nu,dar and m'am trezit eu pe lume, Intr'obun dimineat, tii and de-a dragul s'oiai razna pe ampie, m'am pomenit a incas mai er i un purcel, gras coleapepene. Am crescut noi laolalt fr sdtim nimic de lumea asta inare. Din and

www.dacoromanica.ro

28 1. AgArbiceanu

In and se abated cateun drumet s cluedapd dintre munti, dar pe mine nu m rasamaica sa-I vac]. intr'o zi, Ins, nu stiu ce-afcut purcelul, ce nu, cd tot umbland curitul, cum e data porcului, i s'a oprit unos in gat si a crapat. Si tot In clipa aceeaIsi dadfi si maica sufletul. Acum eu, cumintea ce-o aveam, mi-am zis asa: MaTnase, dragul meu, aici nu poate fi lucrucurat, ia-ti catrafusele si te cam mai du,ca-i larg lumea. Si asa am tot venit,pan ce m'am trezit aici In sat. Dar pa-coste ca aia pe mine: Nu puteam durmlnici Cu un ochiu. Dar nici acum nu pot!Uite, de pilda, voi ganditi a dorm, andstau cate-o dupdamiazd Intreaga, aici, substejar si voi Imi grijiti caprele? Dar nudorm, dragii mei, ea nu poate durml mosu:atunci eu povestesc Cu oamenii ce-au tre-cut pe ceealaltd lume!"

Mos Tanase trage cateva fumurigroase, unul dup altul, si le trece prinnari. Ochii stau s se Inchidd si sclipescca la mate. Ascultatorii It privesc cu ospaima vdit. Totus cel ce slobozise fu-mul pe nri se ciudeste lar.

Asadar, mosule, cum nu poti durml,

www.dacoromanica.ro

Cprarul 29

d-ta, te vei fi dus veodatd sa pAzeti pevremea aceea la palatul cel de glaje iatunci le vei fi vdzut pe cele cloud fetede 'mpArat?

Tot Gheorghie mai pricopsit. Vezicine are cap, are! Aa, le-am pdzit odatd,i au venit cu mine pdnd ia aici, sub ste-jarul acesta".

Copiii se adund unul intr'altul, In-groziti. Cu mintea lor de 5 12 ani, vddpe cele cloud fete i li se pare a audtrozniturile copacilor rupti de zmei In dru-mul lor furtunos.

Erau albe, dragii mei, ca fulgii denea, Inalte i ware de s'A le ducd o unddde vnt. Aa le-am vdzut eu acuma-s treiani Impliniti.

Si de ce nu le-ai scdpat, MoTdnase?

Vezi, cd ursita lor zice aa: cdcine le va scApA din ghiarele zmeilor,acela va trebui sa le ja de neveste. Siapoi vedeti voi bine cdt de bdtrdn Is euacum, i atunci am fost i mai bdtrdn,eu pe zi ce merge tot Intineresc".

Dupd un rdstimp de t'Acere, cel maiIn vArst iar intreabd :

www.dacoromanica.ro

30 I. Agarbiceanu

Si unde e palatul acela de glaje, cuporti de argint?

Stii unde-i Valea Rea? Sub coastaalunilor? Bine. Acolo-i. Apoi In fundulvii acesteia, sub mari arcuri boltite destejari inalti, acolo la vesnic umbr, Inafunzime, e palatul. Spun cd din el petrepte te poi cobori pn in mijlocul pa-mntului, unde fierb czanele cu smoal.Acolo se coboar zrneii In toat noapteade se vopssc grozav s nu-i cunoascnimeni. Ci eu cred a domnitele aceleanu vor mai sta mult acolo, Ca' le vorscoate acesti doi frtati, ce mi-au intorscaprele".

Mos Tdnase scoate acum cenusa dinluleaua stnsd si se intinde ciobneste laumbrd. Nu peste mult horcitul li rsundIn pdure. Bietii, uirniti, rmn mult timp,nemiscati, intr'un trziu se pun apoi si eisa-si ja amiaza de prin traiste, fra maredor de gustare, afard de cei mai mici.Dupamiaza ingrijesc si caprele lui MosTnase, aci acesta tot intr'un sforit oduce !And se apropie soarele de asfintit.Cine ar fi cutezat sd-I trezeasc pe celcare nu pute s doarm", ci vorbi Cu

www.dacoromanica.ro

Caprarul 31

oamenii dusi de pe lumea aceasta? Acas'bdietii cari au fost cu vitele spun cd maimult nu se duc pe deasupra pdurii, cdacolo e cuibul zmeilor si sunt dou fetede'inprat Intr'un palat de glaje, frumoase-frumoase, albe ca zpada si usoare, des le ducd vntul. Dar numai intr'un ceasde noapte pot iesl. Zmeii ins umbld prinpdure, zmoliti si groaznici la vedere.

Cine v'a mai bAgat si prostii deaceste in cap, mdi Ionia?" Intrebdmuma Ingrijorat.

Ne-a spus-o Mos Tnase, cdprarul,micuto! El le-a si vzut. Dar dac le-arfi scApat, cic ar fi trebuit s le ja si deneveste si el acum e bAtrn.

Omul acela numai de furci e bun!zice tafl Intunecat la fat. Satul vred

sd nu-1 lase s moar de foame si lui Iiumbl nzdrvenii prin cap. Doarme, dur-mire-ar In veci, cu ziva de cap, de punecaprele In toate smnturile!

CA nu poate durmi, tat. Zice cdvorbeste cu oamenii dusi de pe lumeaasta. Ne-a spus c el e de unde se batmuntii In capete!

E dela noi, Ionia, las-I, prostu,

www.dacoromanica.ro

32 I. Agirbicearm

s vorbeasa! Un neam de tialosi carin'au stiut deat sA doarm. Las' c-i maiprind eu odat caprele In lan, dar stiu c"scump va plti-o!"

A doua zi insA Mietii uitA sub soa-rele strlucitor nAzdrvAniile de ieri aleMosului si, ducndu-si vitele la pAscut, Ilincunjur iar pe cAprar, care le spune dinnou o multime de minunAtii. Caprele leintorc totdeauna cei mai tineri si mosul,cand se osteneste de povestit cu cei dinjurul lui, urmeaz povestea cu cei ces'au dus pe ceealalt lume".

*

www.dacoromanica.ro

Gruia.) 0 0

3www.dacoromanica.ro

GRUJA

Gruia, cand voi, el-A omul lui Dum-nezeu, i iar, cand voi, era omul dra-cului. A holteit mult vreme i trecuse detreizeci i cinci de ani, cnd s'a 'nsurat.Nici atunci chiar nu i-ar fi trAznit lui princap sd facd treaba aceasta, dacd nu i-arfi tot tocat la ureche mam-sa, Chiva, v-duvA de doudzeci de ani. Fetele se feriaude el, se temeau, cnd II vedeau mare,negru, greu Cat un bivol, cioldnos cunite ochi ce pAreau ca impung. TI ocoleauintocmai cum ai ocoll o vit Impungace.El, iar, el-A scump la vorbA. Si aved ungraiu gros, afund, de pAre ca i lui i-esild. De jucat, cu fete, n'a jucat In vieata

3*www.dacoromanica.ro

36 1. Agrbiceanu

lui. De aceea 'a luat o vaduva, adicma-sa i-a ales-o. El a dat numai din capafta femeie, inainte de cununie i a zisnumui doud cuvinte, privind-o boldi:Vrai tu?

Vrau", rspunse femeia Vuta, icu aceasta s'a ispravit. Popa i-a cununatintr'o Duminea, i Gruia s'a trezit ca, peranga ma-sa, mai are o femeie in casa.Dar la ()si* facea din mamaliga, duptiparul uria al palmei, nite glatusi pecare-i inghiti, de vara groaza In Vuta.Buse mult, se turti rdu, i incep s joace.Gandeai CA se prbuete prnantul, aacadea de greu, izbind cu cizmele-i uriae.Apoi, intr'un tarziu, asudat, lua pe lautarcum ai lu un caer de lana subsuar, ijua Cu el, tinandu-1 strans sub bratul greu.

Holba Tiganul din ochi, se vait, tipaIn urma... dar Gruia juc 'nainte, de ziceaia se prapdete. $i nimenea nu cutezds'a-1 smulga pe tigan, pana ce Gruia, mu-iat, nu-1 izbi intr'un unghet.

Dac'ar fi intrebat acum pe Vuta:Vrai tu?", ea ar fi raspuns: Mai binem spanzur". Dar n'a mai intrebat-o nime...

Auzise ea ca Gruia, daca se 'mbata,

www.dacoromanica.ro

Gruia 37

e poam rea. Dar Vuta n'a umblat princrsme s-1 vad, iar cAnd el-A treaz, Gruiael-A om al lui Dumnezeu. Strnsese ctivacritrasi, ajut pe mam-sa si muncetoatd sdpfmna ca un bou. Duminecamai da cteodat pe la joc, dar asa nu-mai ca sd-i treacA vremea. Catva timp1-au nedijit flcii, O de ce riu joacd, dece vade ca un mos bdtrn? Gruja mor-mi ceva neinteles, apoi se scul si plec.Odat ins el-A mare petrecanie In sat.Veniser niste voinici din satele vecine,niste ltureni. Flaii bdur, se cinstirtinandu-se de dupd cap. Porni apoi joculIn sura unui Romn. Gruia nici nu be,nici nu juch; sta rsturnat pe niste fn.Venir flcii, mai unul, mai altul, s In-demne si pe Gruja, pentru ochii strinilor.El a mormit ce-a morm'it, apoi, Intune-andu-se, deodat V umfld pe unul, ies1Cu el pe brate, si-1 svrli pe acoperisulsurii. De atunci nu 1-a mai Indemnat ni-menea la joc.

Dar Vuta, acum femeia lui, pe atuncier femeie necjit, cu trei copii, si c'unbrbat bolnvicios, n'avuse vreme s" cercepotecile lui Gruja.www.dacoromanica.ro

38 I. Azarbiceanu

lar acurn, deodatd, a dat de dracul.Gruia nu-i zicea o vorb legdnat, o privica pe-o strind, i in rdstimpuri se uitla dAnsa cu ochii crucii, gata sd impung-.Gruia n'a zis mdcar odat: muiere, hai labisericd... muiere, hai pe ulit... muiere,na bani i add o cup de vin"... Fereascdsfntul! Aveau fallid, aveau verdeturi, aveauslnind i unturd rancedd. Fac Vuta man-care, de aceea-i muiere... Cnd se t'ALA insat carne de vit, la doud-trei sdpfrnniodat, Galia mergeA singur i curnpdrun chi!. il Invled In hrtie, venid acasd,cdut un vas, 'o pune s" se frigd. Elede pe vatr i fum, parid se frigecarnea. Apoi, chern pe md-sa i incepeaus mndnce. La femeie se uit cruci , im-borzndu-i sprncenele stufoase, i Vutaiei ca arsd, in curte. and a fcut In-taia oard aa, Vuta a gndit cd glumete,ori cd-i beat. Dar cnd a vdzut a aceastaare sd fie lege la ei in casd, n'a rnai pututrdbd s nu-i zicd:

Ptii, ucig-te crucea, drace, d'apoiap om imi eral tu?"

Gruia n'a zis nimic. Altddatd poatear fi zis ceva. Dar cnd mnc, s-1 fi

www.dacoromanica.ro

Gruia 39

tocat In cap cu maiul, i n'ar fi scos ovorb.

Vuta vede acum de unde-s critraiipe cari i-a strns brbatu-su at a fosttnr. Toat spfmna, i chiar dou-treisAptmni, una dupd alta, triau cu ver-deturi, i cnd cumpAr carne, de multeoriGruia nici pe marn-sa n'o chem la masd.

Dar, dela o vreme, femeia s'a obi -nuit cu el. De bAtut, n'a btut-o niciodatd.Att numai a se mai uit ateodatd laea cruci , ca un bivol, and vede roatmare Inaintea sa.

Si, mai ales, Vuta ave pace. Cele-lalte vecine, unde nu se sfdeau, melitndtoat ziva din gur, unde nu se bctjoco-riau, ca tigancele. Dar ei nu-i zica ni-menea nimic. Chiar s le fi greit cu cevao luau pe Vuta cu biniorul i vorbiau cuea domo!. Vezi c'odat, mai de demult,Gruia a prins vr'o ease femei In jurulChivei, mam-sa. 0 ciordiau... curat cuminjur ciorile pe uliu, si-i cronanesc s-1ameteasa. $i deodat, iat numai a lecala Gruia pe nesimtite. Sease au fost?Pe toate ease le-a prins In dou mni,'a pornit Cu ele. La fiecare poart vecin

www.dacoromanica.ro

40 1. Agirbiceanu

alegea pe cate una din gramad vi-i fcea\rant peste ingraditura. Si cum zvarleacate una, zice: Na, catea!" 5i, dupaces'a scuturat de toate a zis: Na, catelelor,v place?"

Deatunci cearta, sfad, In jurulcurtiisale, nu s'a mai pomenit.

Aa Vuta a trait In pace pana odatd.data', la vreo doi ani dup cununie, s'aintamplat 0 pe jidovul satului i Inca pevr'o trei feciori din sat i-au aflat, intr'odimineat, oamenii, batuti turt, mai sa-idele duhul, sub podul de pe Valea rea.Romanaii batuti dormiau adanc, parea cdle-a facut bine bataia; jidanul, 'MA, totdeschidea, cu spaima, ochii de mata, iiar II inchidea, i rdsufl rupt, cu scat-0i-turi, ca i cum i-ar fi fost incheiat pieptuldin harburi de blide. Zice cateodata, ue-rand: Oi vei, oi vei!"

S'a facut zarva mare. Au venit jan-darmii, au ieit comisii, ca s cerceteze.Din gura jidanului nu puturd scoate nimic.Nu ti cine l-a schilodit. Se jura pe pro-orocii lui, pe lege, pe barba lui, pe bala-busta, pe copii. Nu tie i nu tie.

,,Bine, mai omule, zice comisia,

www.dacoromanica.ro

Gruia 41

dar trebuie sa fi vazut pe acel care-a datmai Intaiu In tine.

Nu vazut, domnule.Cu ce te-a lovit? Cu skurea, cu

toporul ori cu ce?Nu tii, dornnule".

Feciorii cei bdtuti, pan' I! intrebau pejidan, se intelegeau incet ce s'd faca.

Nu spunem", ziced unul.Ba spunem", ziced al doilea.Cum dracul sd spui, md?" se ne-

edled al treilea.in starit 4i luard inima 'n dinti, sa

spule.Cu ce-a dat, voinice? Cu securea?

Cu pumnul, domnule.Nu se poate cu pumnul!Ba da, domnule, cu palma i Cu

pumnul... pe urma nu tiu, poate ca i cucizma.

$i cine-i acela?"Cei trei, tinandu-se de coaste, se mai

privird odatd In ochi.Gruia, domnule", ziserd toti Intr'un

glas.$i s'au dus jandarmii sa-1 aduca pewww.dacoromanica.ro

49 1. Azarbiceanu

Gruia. Jidanul se ghemul Intr'un colt, Insala primriei, i, tremurand, 4ept.

Gritia nu se Impotrivi. It i duregreu capul i nu putea dorml acas. Ceidin comisie se trasera Incet dupa mas,vi-1 Intrebara:

D-ta ai btut pe oarnenii ace0a?Aa se vede, ca eu.Si pentruce?Se vede c'am fost beat", zise Gruia,

frecandu-se la ochi. Apoi privl prin sal,vazii pe cei trei feciori, vazfi pe jidan, idintr'odat ii aduse aminte de toata pa-tania.

Dar is btuti greu?" Intreba el.Era mai sa-i omori. Ce-ai avut

cu ei?A naibii treabd!... Eu n'am vrut

s-1 omor... Am vrut numai sa-i trag osfanta de bataie.

Cui?Jidanului !D'apoi pe cei trei?"

Gruia se uit la feciori i nu intelege.Pe aceia nu i-am batut eu!

Dar cu cramarul ce-ai avut?

www.dacoromanica.ro

Gruia 43

Asta-i altd socoteald", zise Gruia.Si n'a mai spus o vorbd legdnatd.

A robit ease luni de zile, 'a venitacasd tot aa de negru, tot aa de tare.

Jidanul, and simtl a s'a Intors Gruia,Indatd i-a i suflat la ureche: Bade Grui,io nu-i spus. S m batd pe mini Dum-nizAu meu, di spus. Spus feciorii".

Dar Gruia nu le-a mai purtat Sam-betele pentru aceasta. Ii aduce numaiaminte, a el, In noaptea primejdiei, seara,s'a Inteles cu cei trei feciori s batd pejidan, sd-1 scarmene de barbd, ca pe untap, pentruck ziceau ei, vindeA bAuturiotrAvite cretinilor. Sti c cei trei flAcdiplAtiser. vinul In seara aceea. Mult vin!...Si-1 Indemnau mereu... Si el a bAut atuncica un nebun, pdnd a inceput ardA.ochii i s s'aprindd tot, ca intr'un cuptor.Atunci a intrat In dugheand, l-a luat pejidan subsuoard i a ieit afard cu ceitrei feciori, In noaptea tdrzie. Nu el-A puide om, i jidanul, simtindu-se In ghiareleursului, nu ziceA nici mdc de fria. Aumers sub podul de pe Valea rea, i-an-eeputt sd-i care lui Itic ca cu lopata. DarGruia la bAtut er prost rAu. CA dacd sewww.dacoromanica.ro

44 I. Agarbiceanu

Infierbant ()data, ar fi tot dat. Jidanulinsa se rostogoll grabnic ca un tap, 'atunciGruia s'a apucat de cei trei, i i-a im-blatit. in urm s'a dus acas i s'a culcat.

In vremea cat a fost Gruia la racoare,femeia sa, Vuta, a dus-o cam ru. Nu maiaved linite. Cand o femeie, cand alta,i se scul 'n cap, s'o scarmene: ba caGruia-i aa, ba ca-i talhar, ba ca-i uciga.Vuta nu ziced nimic, i atept s-i so-seasca barbatul. Dar cand l-a vzut in-cruntat, nu i-a mai spus nimic, ci cautdsa se obinuiasca iar cu el. in cele easeluni cat nu l-a vazut, se desvatase de in-fatiarea lui; 11 privid ca pe un strain.

$i s'a obiviuit curand, caci Gruia,treaz, er omul lui Dumnezeu; numai beaterd omul dracului.

La lucruri grele, la ridicaturi, pe Gruia11 caut tot satul. Cand erd de pus vr'opiatra la moard, cand, vara, se duced ma-ina de treierat dela o cas la alta, toamna,and incarcau oamenii carele cu butoaiei buti de must, pentru ca sa-1 duca laora, Gruia el-A chemat de tot satul.De-un capdt prinded el, de-un capat zece.*i i se umflau vinele pe grumazi, pe mani,www.dacoromanica.ro

Gruia 45

In cap, de se preau a sunt nivte sfori.Dar, daa beA, s' nu-i fi zis o vorbA Im-potrivA, c da cu pumnii In pereti de picAtencuiala. $i oricine ar fi fost, daa aveceva de isprAvit cu Gruia, merge la eldimineata, cnd intotdeauna el-A treaz. Pri-marul, notarul vi toti tineau legea aceasta.

Dar, and se apropi postul mare,Gruia se 'mi:0MA des. Apoi, in ziva ceadintaiu a secului, se spl In gur, sespl cu cenuvA, vi toate paresimile, nu-vimai pune piciorul In cravm. Merge labiseria regulat, se rzirri de-un perete,vi nu se mai miva pAnd nu imprti popaanafora. Atunci plea greoiu, aland rarvi indesat, cu capul mulla, plecat In piept,vi-vi lu buatura.

Cand se spovedea, tremura ca un co-pil. Ti era grozav de fria de iad vi demuncile vevnice. Da Orinte, zice el

nu-s om rau... Nu, de loc. Eu ce fac?Eu muncesc. Eu ce fac? Eu imi zic ru-gkiunile. Eu ce fac? Eu imi \T'ad de casamea... Umblu eu dup mueri streine ? injureu de lucruri sfinte? Fur averea altuia?Din partea asta, dac'am fAcut, s'a" nu mierte Dumnezeu. $i sd vezi, eu In Vinerea

www.dacoromanica.ro

46 1. Agarbiceanu

patimilor nu pun nimica In gura mea toatziva. Eu ce fac In Vinerea patimilor? Euincuiu poarta, eu incui casa. Si stau Incasd toat ziva. Nu mnc, nu beau, nuvorbesc cu nimenea, ci m rog la DomnulHristos... Eu asa cinstesc Vinerea pati-milor".

Lar dacA preotul li arunca In fatd be-tia, tAce, tuse Inndusit si fce: hm,hm!..." Si cltind din cap.

N'au trecut cinci ani, de cnd s'a In-surat, si i a murit si muerea si mam-sa,Chiva. Acum i se ur de moarte. St maimult In crsm decat acasd. Ce sd facdacolo singur?

Si pe vremea aceea, la niste pduri,dintr'un sat vecin, se fceau tieturi mari.Plecau oameni multi si de-aici, ca s facbani. Er Ins munc greA: stejari grosi,fagi puternici, trebuiau coborIti departe,pn la drumul de fier.

S'a dus si Gruia, si fcea bani. Dar,dup ce se stranse mult lume acolo, iacnumai cA la poalele pdurii, aproape dedrumul de fier, rsri si o crasmd, si'ncrsm se'nvartea o jidanc, gras ca orata Indopatd, si-o fetit de vr'o cincispre-

www.dacoromanica.ro

Gruia 47

zece ani. Fetitei ii ziced Suli. Din cdnd Incand, la srbdtori, se abdted i cteuntigan pe la crama aceia. Se strecur in-nuntru, 10 scoted cetera de sub hainaruptd i Inceped... $i multi bani s'au prd-pddit In iarna aceia aici, In crdmd. Ji-danca se ingrd parcd i mai tare, iirourase unsoarea i prin pelita obrajilor,iar Suli I-Acted totdeauna ca o dracoaicd.

Gruia venise des sd-i ude gtul. Darpeste sdptmnd nu sta mult ; nici pretde-o jumdtate de ceas. Altddatd nici atdt.Intl-A i ee, ca i cdnd ar fi dat numaibund ziva la cei dinnduntru.

Duminecile insd, i la sdrbdtori, bedmult. De multeori ii bed plata de pe osdpfrndnd intreagd. Si c4tigd mult. Catrei de ceilalti.

El ziced *: marnd nu-i, muere nu-i,copii nu-s, nu-i niel bisericd, ce sfaci in pustietatea asta? $i s'apuca de in-ghitit, de-ai fi gandit 0 nu se mai satur.

Odatd patru sptknni n'a beut ni-mic; dar dupd patru s'Aptdmni, Dumineca,a intrat de dimineatd in cr4md, 'a in-ceput cu spirt. Pe la amiazd, cand a ve-nit ceteraul, trecuse la vin. $i cum a so-

www.dacoromanica.ro

48 I. Agarbiceanu

sit Pintea, 1-a luat Ing el, si 1-a scuturatodat de-i pocnir toate oasele tiganului.

Sd-mi zici, mi, cA astgzi vreaus.4 petrec strasnic. Mi-am strns banii depe patru sAptmni... toti trebue s-i beauastAzi. Da' si tu s" beai, a de unde nu,te ia mama dracului." BACI tiganul i In-cep ante. Gruia, singur la mas, atot ascultat, a tot bdut, a tot tcut. Pe laojinA s'apuc Gruia de joc. $i sare i sefrainnt, i izbeste podelele, de se cu-tremur toat crasma jidancei. La obrajier vndt. Asudase putin i Incep sA g-Me. Deodat se opri, se repezi, apua pesigan In dinti, i jucd mai departe. Totise IngrozirA, toti se fereau, nimenea nucutezA sA meargd sA scape pe tigan. Gruiase infierbAntase rAu; nimenea nu-1 maivgzuse In asa hal.

Intr'un tarziu sap pe tigan, r-mAsese 'n dinti numai c-o bucata din a-masa faraonului.

In crAsmd er liniste de moarte. De-parte, se auze vuetul trenului de marr.

Gruia se apropie de oameni. Abiamai vedek si nu mai cunoste pe nimeni.

www.dacoromanica.ro

Gruia 49

Cine se prinde cu mine, ma, vinevrunul sa se bat cu mine"?

Linitea s Mai i mai mare, i maichinuitoare. El rcril:

Mai, cu mine s nu se prind ni-menea, ca-1 zdrobesc. Mal, cu mine sanu se prinda nimenea, Ca eu i maina oopresc In loc. Ce vreti voi? Ce ziceti? Nucredeti? Stati CA VA art eu!"

$i e1 ca o furtun pe uA afara.De multeori, cand se Imbata, se Faun

CA el oprete trenul. Dar niciodatd n'amers pan' acolo. Nu-1 tineau picioarele.

Dar acum Gruia, afara, cu capul Inpiept, ca un taur Infuriat, alerga spre dru-mul de fier. Cand eir oamenii din el-4mA,Gruia era lipit de un stalp de telegraf,iar trenul se apropi galaind, holband ochiisi mari roii. Gruia pandea dup stalp,ca i cand ar atept un duman. Nu l'auobservat mainitii. Cei dela crama aler-gau, faceau semne, dar cei dela carmalocomotivei nu-i luau In sama. ii vzusede multeori beti, racnind acolo afar. $icand maina veril aproape, Gruia sail in-tre ine, i se arunc asupra locomotivei,

4www.dacoromanica.ro

50 I. AgArbiceanu

ca asupra unei dihkiii. Masina fluerk darcand se oprl, din Gruia nu mai rdmseseintreg deck p1dria, care-i zburase de-parte, Intrun sant.

www.dacoromanica.ro

impcare.0 0 0

4*www.dacoromanica.ro

IMPACARE

Vasile Lupascu de cateva zile are cevape suflet, ce nu-i las o child de liniste,0-1 face s nu fie multmit cu nimica. Pesluga V scoal 'Dana a nu se crep deziti si nici nu astept s-si adune fanuldin iesle cei patru boj ca patru ursi, sircneste: MA, prpditule! tu vei muride somn, and vei murl! Uite, pe ce vremesuntem si plugul tau Ina e sub opron.injug odat si porneste si sa nu te maivad!"

Boii mari Isi rstoarna greoi capetele,ca s" le incapa coarnele largi pe usagrajdului si-si misa pe 'ndelete lastarele,apropiindu-se de jug. Georgia, un flc-

www.dacoromanica.ro

54 I. AgArbiceanu

iandru oache, Oriol de aprig, lnteo clipInchide gturile groase In jugurile lucii,petrece funiile printre coarnele rAsucite,strlucitoare, i, fcndu-i repede cruce,pocnete din erpele cu coada subtire defuior, pe deasupra boilor. De andslujete, nu auzise atatea cuvinte aspre igrele din gura stpAnului pa'n mai alalt-ieri: i acesta e al treilea an, decnd seapucA mai Intl sfios de munck aici, Incurtea asta. DintAiu i-a fost ruine, cAndstApAnul a inceput s-1 mustre, aa dinbun senin; mai tArziu, vAzAnd c nu arenici o vin, se Inducid i Inieptd cu puterepoarta, cind o deschise s ias plugul.Trnti-ti-o-ai de cap", se auzl, din curte,glasul lui Vasile Lupacu. Pe drumIns 'fi treca necazul i se gndia: Oarece ndcaz s aibd pArintele, de-i aa deatrAnit? Acas sunt toti sdntoi. Domni-oara a venit numai de o sAptArnn acasvi-i albd i fraged ca un crin i ciripi-toare ca o vrabie. Alte suprAri de undes aibA?" Dar dupd ce boii se puserdIn brazd i limbile de fier ale pluguluiintrar adnc In pArrintul umed, rAsturnndbrazde groase i jilave, strlucitoare subwww.dacoromanica.ro

impcare 55

lumina soarelui tnr, Georgia Isi uit side necazurile lui si de popa. In mirosulproaspAt, aldut, de pmnt nou, o mole-vire dulce i se revrsa In tot trupul si caun la usor i se pune pe ochi. In adan-cul sufletului i se treziau doine uitate si,tinnd cu o mnd de coarnele plugului,cu biciul pe spate, trAgn antece cufrunzA verde", cu dor de primvar siIna de ceva.

Dar seara, cnd se intoarse, printeleIl lu la Intrebri, tot asa de rstit, ca sidimineata.

PAnd unde ai arat?PAri la cele cloud tufe cu tran-

dafiri slbatici!Asta-i muna de dou ceasuri si tu

ti-ai prApAdit o zi Intreag. De ce n'aistat acas, pmntosule, Incalte se odih-neau boii".

Georgia se Inciude si, scotand its-telele, lsd jugul sA cad de sus si maiarse cu pleasna de fuior pe un bou, cenu-si aut IndatA de drum.

AIM, mAi, pare-a ti-ai perdut min-tile!" strig popa, pe and Georgia sefAce a nu-1 aude.www.dacoromanica.ro

56 I. Agarbiceanu

Mai las feciorul In pace, mi o-mule, c-1 faci de-i urete zilele. PAn'acum: c' GeorgicA aa, c' Georgic pedincolea, c fecior harnic ca Georgic nu-i,i acum hop! deodatA ti s'a stricat fierea!Din lene, din prost, din ticAlos nu-1 maisldbeti! Ce-i cu tine, omule?"

Preuteasa le zise toate aceste Inpridvor, unde ven1 i popa, le spuse Incet,ca sd nu o aud nime altul.

Ai puteA i tu s'A-ti tu i gura i snu te mesteci unde nu-ti ferbe oala. Tute pricepi la plug i la vite ori eu?" rs-punse rstit Vasile Lupacu.

Femeia se InvArti Intr'un cAlciu iintrA In casA. Ce aveA omul de cAtevazile? N'a fcut nimic sA-1 supere, n'a datnici o nenorocire peste ei. Ba dimpotriv'.latA, fata lor abia de-o sAptmAn e acas,pe vacantele de Pati, i popa nu a aflatpana acuma trei vorbe dulci i mAngAi-toare pentru copil. Ce va gAndi Emilia?CA cine tie ce trai rAu s'a incuibat Incasa la ei, de cAnd n'a mai fost pe acas.Mata ar mai trebul! S-i intunece astfelputinele cupe senine ce trebue s'A le aibAacum, dupA atAta Intunerec i rcoare de

www.dacoromanica.ro

impcare 57

ziduri. De dansa nu-i pasa. Ea preoteasa,tie s'A rabde i s'A tacA. Ba Inca de tacutprea tace uneori.

Georgicd leg bine boii i le umplfiieslele. Patru oameni cari sapaserA azi IngrAdin, povestiau In u0, slobozind noniuori din lulele. Sluga 1i rsuci o tigari merse s'o aprinda.

Da te-a luat printele, ca de laoale, fartate.

Nu te supara, zise altul, CA noiInca am jucat astazi. Ne-au dat sudorile,pan am brodit cal-A.111e ap cum Ii placdlui. Pas-mi-te toti oamenii-s ca naravcateodate.

Numai cateva zile mai erau panA s'Aintre In saptAmana mare. Vazduhul subtire,imbalsamat, chema spre Indltimile pe carise aprindeau stelele tremurAtoare. Cinase fc repede, mancari de post, ca latoti romanii. Oamenii cari lucraser Ingradina, srutand mana parintelui, eirdgrabnic pe portita ce se izbi de trei-oripand sd se Inchida.

La cinA, In cask Vasile Lupacu nuImbuc aproape nimic, spre marea supd-

www.dacoromanica.ro

58 1. AgArbiceanu

rare a domnioarei, care pregdtise topacu branz In acea sara.

Parinte, placa-ti, zise preuteasa. Vaveril ca mane saptmana mare i atunciva trebul sa ajuni mai mult, ca" te vorImbulz1 cu spovedirile".

Preotul nu zise nimic, ci-i tot lunecdegetele pe frunte. Cu prul negru, lung,peptenat 1ndrapt, cu ochii aprit0 subsprancenele dese, cu barba rotunda, bo-gata, Vasile Lupacu era Inca om In floa-rea vrastei. Preuteasa era mai trecutd cael. Vezi bine c mai, doar greuttile zil-nice din familie, nu brbatul, ci femeea leIndur. Totu cine se uita la fata Maltai mldioasa, cu fruntea de zapad, cuobrajii de crin i In mijlocul crinilor ga-roafe invoalte, roii ca sangele, i cinebag de sama gura mica, vedea caEmilia samdna cu preuteasa.

In linitea grea din odaie, femeile pri-veau una la alta. Daca dumnealui nu vor-bek ele ce se inceap, mai ales and 11tiau suprat?

intr-un tarziu, Lupacu, trezit din On-durile lui, zise:www.dacoromanica.ro

imp5care 59

O sdptmand ti-ai ppat-o, coconitd.Mai ai ce mai ai, apoi iar la coald.

Nici acolo nu-i va fi mai pustiudecat aici. Uite, a facem cu totii ca 'nbiseria. Nu tiu de ce eti aa de fdrdvoe, chiar acum, and e i Emilia acas.

Ce bine ar fi sd poatd cet1 mue-rile In capul bdrbatilor i sd vadd ce lezace pe inim, atunci am scdp de atateaIntrebdri fail de nici un rost, cari scur-teazd numai zilele!" i preotul, Man-du-i o cruce larg, se tidied i e1, ld-sand i mai mirate pe mama' i pe fatd.Mai ales preuteasa ar fi avut aa o poftdsd-i spue ateva! A mai voit ea i de al-tddatd, dar nu i-a spus nimic, aci privi-rile acele poruncitoare ii opreau vorbeleIn gat, i acum, pe deasupra, era iEmilia acasd.

Afard e rdcoare i numai o lumindblandd de stele. Luna e o secerd de ar-gint. Dar oriat de rdcoare sd fie i oriats'ar preumbl Vasile Lupacu pe ardrilenoui din grdind, nu se poate rdcorl.Se oprete din cand In and, Ii freaafruntea, ofteazd greu... Inspectorul colarnu-i mai iese din minte. il vede i acum

www.dacoromanica.ro

60 I. AgArbiceanu

cu burta rotunda, cu ceafa groasa, cu obdrbie ca aceea i cu doi ochi mici vic-leni, aproape cufundati In grsime. Nime-rise chiar In ora cand el, preotul, cate-chiza. copiii. *i nu i-a dat nici mana debine v'am gasit, ci o simpl Inclinare dincap. incepit pe loc s' Intrebe pe bdeticuvinte ungureti i ei tiau, dar fraze In-tregi, vezi-bine ca nu puteau Inghen.Inspectorul stranuta, 4i ascunse obrajii In-teo batist roie, mare cat o nframa decap, i se Intoarse c'tr preot. *ti binerornanete.

Daca dup Pati nu yeti face coalanou, apoi vom face noi, statul, una, tiicolea ca la ora! D'apoi coala-i asta,domnule? Ce pdreti Is aceia? Ce tavan eafurnatura de sus? Feretile crezi ca potfi aa de mici i oarbe i la coal, cala casa parochiald a Dtale? Asta nu-icoald, domnule, ci curat cotet. Dar las'c facem noi coli, de vi se va 'nacrl su-fletul. Avem drept i vom i face.

Die inspector, o aa batjocur dinpartea Dtale...

Ce batjocurd? Nu-i cotet? Dacwww.dacoromanica.ro

impcare 61

nu faceti edificiu coraspunzator, va Inchi-dem coliba asta i facem noi".

O aa batjocura n'a mai pata VasileLupacu. in fata Metilor s spuna ca coalacea romaneasc, a lor, e cotet! Ar fi voitsa' alerge dupd el i s-1 intrebe, cu cedrept le spune toate aceste, dar privirilesperiate ale copiilor II tintuir acolo.

E un zmintit, dragii mei, dati-i pace,mai bine sa vedem noi ce a patimit dom-nul Isus inainte de a Invi. Spune tu,loane a Ursului, ce a facut domnul susIn gradina Getsemanilor?"

Un glas argintiu raspunse hotrit:S'a rugat i a asudat sudori de sange.

Da sudori de sange! Dar la Caiafa,ce i'a fcut sluga acela?

l'a dat o palma.Da, i'a dat o palma i l'a scuipat.

Si tu, Georgitd, mi-ai ti spune ce asuferit Mantuitorul in curtea lui Pilat?

Acolo l-au btut cu bice, legandu-1de stalp, i apoi au pus pe sfantul capo cununa de spini mari, iar pe spate ocruce grea-grea.

Bine, drgutule! Vezi, noi toti a-vem de purtat cate-o cruce in spate!"

www.dacoromanica.ro

62 I. Agarbiceanu

Lui Vasile Lupascu, cum m'Asura cupasi mari cArarea nou'A din grAdinA, Ii ve-nir In minte toate aceste. Obrajii II erauaprinsi, ochii li ardeau. Stia el binecA astazi toate sunt cu putintA. Citise prinfoi cum se inchid, rand pe rand, scoaleleromanesti, cari au fost aflate cu vin dinpartea inspectorilor scolari. Dar scoala lor,asa cum e, a fost facutd si e tinutA cumulte cheltueli.

Si cand se tin examenele, acolo subacoperisul acela vechiu de sindilA, intrepAretii aceia cari nu-s prea inalti, ochiipArintilor se umezesc de bucurie, cand Isiaud odraslele rAspunzand asa de cuminte.Acolo se Invat si cantArile bisericesti,cari la slujba dumnezeiascA le ridicA ini-mile. Ce vor ajuta niste scoli mArete, daaacolo printii InzAdar s'ar duce la exa-mene, cAci nu ar mai Intelege nimic?

Preotul vedea c e lipsA de o scoalnou'A, cAreia s'A nu-i mai poatA gAsi nimenivinA. Si trebui ca Indat, acum, s'A se a-puce de lucru. Pe toamnA sA fie gata.

Si Mil sA vrea, o durere mare i setot rscolea In suflet. De sase ani de zilenu a mai schimbat o vorbA cu InvAtAtorul

www.dacoromanica.ro

impcare 63

Dumitreanu. Si dasaul e de ad l din sat,din gazde vechi, o parte din poporeni,rudele lui, tin cu el. Singur nu va puteface nimic, 0 oamenii-s ri. Un sentimentde rusine, mestecat cu ciud, ii cuprindedsufletul, de cAteori se gnded la asta.Cum se poate ca el, care a terminat li-ceul si teologia, s aibd veden i atat de in-guste si o inim at-at de micd? Cearta apornit dela preuteasa si dela dsclita: nustiau care e mai mare doamn in sat. Preu-teasa, vezi bine, cinste mai mare, dar dsc-lita ave mii mai multe si era crescut si eala scoli; si boii popii erau numai 4, iarai dasclului 8 trunchiuri. Pretinele preu-tesii vorbeau de dscdlita c nu stie tinernd bun in cask n'are rochii asa fru-moase, femeile ce se invrteau pe ladascAlul mai mutt, spuneau ce mncdrirele au ai popii, cd-s sgrciti si c nu sevor imbog'tl niciodatd. Dar se IntmplAsi asa cd cele cloud tabere de femei vor-beau si intre ele si duceau vesti nou, desuprare, unele la preuteasa, altele la ds-clita. Aceasta din urni el-A mai rea degur si Dumitreanu ascult In multe deea. intai, doamnele nu-si mai deter bi-

www.dacoromanica.ro

64 1. Agarbiceanu

flete, apoi incepurd sd se ocoleascd ibArbatii. Sunt trei ani trecuti, de ando samd de oameni, prostiti de un preotdin satul vecin, nedemn de acest nume,prAse la vldicie pe Lupacu, a e lacomi c trage din banii bisericii. $i ne maiputnd sal:1A de gura muerii, Dumitreanuse puse i el In irul parailor. N'afost adevArat nimic i praii au rAmascu buzele umflate, dar i preotul cu odurere mare In inimd. Cu Dumitreanucel tnAr, student In medicin, Lupacust de vorbA, cand vene pe acas. El-Afoarte cuminte i apoi ti sd spue attealucruri nou.

Preotul simti toatd greutatea urIt,mai ales a purtrii din urrna a dasalului.Dar vede limpede ca fr s-i de iel ajutorul, fr s'a' Indemne i el oamenii

de partea lui erau putini, dar cei maiavuti, nu se pute ridicA nici o coal.$i simti i acum vorbele inspectorului:Asta nu-i coald ci cotet". $i II ardeaumai mult decat dacA ar fi primit doupalme ruinoase In drumul mare.

Trebui deci s vorbeascA Cu dascl-lul. Inspectorul plecase inainte cu cinci zile.

www.dacoromanica.ro

Impcare 65

$i din ziva urmAtoare IncepAnd, In toatsara Lupascu porni hotrt cu bdtul sub-suoark cdtr scoald. Dar cnd ajungelng" locuinta lui Dumitreanu, cu mult maifrumoas si mai trainic Inchegat decatcasa parohial, Ii p'reA c zidirea aceastasever, rcle de el. 5i de trece vr-undrumet pe acolo, preotul er sigur cA a-cesta zimbeste batjocuritor. 5i se Intorceacas si mai nkAjit.

Dar acum e Vineri inaintea Aptdmaniimari, mne e SAmbAt si dup amiaza evecernie mare, apoi vin spovedirile si sluj-bele cele multe. Dacd nici In ast sardnu vorbeste cu Dumitreanu, apoi nu maiare and. Si chiar acum, In srbAtori, emai potrivit ca s" se spunA oamenilorprimejdia si ce trebue sd fac.

Cinaser de vreme, abia se inserase.DascAlul nu sede departe. E vreme dar.

Preotul simti cum mAna dreapt listrnge bastonul subsuoarA. 5i por'', In-chizAnd incet portita. Pe drum Isi aduseaminte cum a trAit de bine cu dascAlulla Inceput, cAt de mult ajutor au putut sdea oamenilor cu puteri unite. 5i nu ernici om ru Dumitreanu, nici prost. Atka

5www.dacoromanica.ro

66 I. Agarbiceanu

numai, ca prea ascult de femee i guraacesteia erd o moard stricat. Pentru gu-rile femeeti s triascd aa de depdrtatidoi bdrbati, chemati sd meargd mand Inmand? Ar fi o prostie! Si totu, cal-idajunse langd locuinta mdreatd a dasclului,aceasta I] privl iar despretuitor i lui iarIi veril In gand, cd ceeace voete sd facdacum, e laitate. Dar 1i venir In mintebetii dela coald, aa speriati cum aurdmas, dup ce a eit inspectorul, i sim-OA iar cum 1i intreabd despre patimileMantuitorului, par-cd auzi din nou I'd's-punsurile lor argintii, i ca 'ntr-un vAl de-pdrtat veded ochii umezi ai pdrintilor, laexamene. Se hotri.

Vasile Lupacu fad/ un semn servi-torului ce tocmai atunci voi sd intre Incurte.

Srut mana, pArinte.Acasd e dl Dumitreanu?Acas da, i e i domniorul Va-

ler acas.Spune dlui, cd 11 rog sa vie putin

afard."Drept, ca o lumin, preotul 4ept.a.

Nici un gand potrivnic nu-i mai rdsdr1 In

www.dacoromanica.ro

impcare 67

minte. Dup o lupt mare, furtuna se li-nitete. Dar nu er aa de linitit Dumi-treanu, care eind pe portita, privl In toateprtile, cautnd.

Bun seara, die invatator. Te veimina CA ma vezi venind la dta i dorindsa-ti vorbesc. Dar, crede-ma, a fost o ru-vine ca noi doi brbati sa ne luarn dupgura femeilor. Alta' treabd nu avem? Chiaravem, i pentru asta veniam s-ti vorbesc."

Dascalul nu puted scoate o singuravorbd, ci st, cu capul plecat inainteapreotului.

Te vei fi intalnit i dta, zise acesta,cu inspectorul. Ne-a batjocurit coala Infata copiilor, a spus ca-i un cotet! A zisCA ne inchide coala de nu facem altacordspunzatoare i face el una. $tii dta CAazi toate-s cu putintd. Ai citit prin foi.Acum de srbatori ar fi mai potrivit sne punem pe lucru. SA spunem oameni-lor i sa dam pilde noi inine cu fapta!"

Un rastimp de linite grea. Apoi Du-mitreanu ofta adanc, ca i and ar fi sc-pat de o povard mare. $i tot atunci iiridica i el capul i st drept ca i preotul.

5*www.dacoromanica.ro

68 I. Agarbiceanu

Eu am 30 de mii de cAramizi arse.Voiu da cat va trebul. Si piatrA am."

Lui Vasile Lupascu Ii strAlucir cloudlacrimi In gene.

S ne ajute Dumnezeu, die Invatator!SA ne ajute, die pdrinte."

$i Isi stransera pretineste mana, Intaiaor dupd 6 ani. Cand sA piece, preotulIsi aduse de ceva aminte.

Am auzit cd dl Valer a venit desrbtori acas?

Vine IndatA!" si InvAptorul, sprin-ten ca un tinAr de 18 ani, alerg In cassi ven1 cu Valer.

Au povestit multe din viata zgomo-toas'A din capital, unde el isi urma stu-diile, ca peste un an s'A fie doctor gata.Si popa si dascAlul Isi amintir si ei In-tamplri din viata de student si, preumblan-du-se pe ulita racoroas, top trei erauveseli.

Tarziu, preotul le intinse mana.Apoi, dle Valer, mai d'A si pe la

noi; e si Emilia acasa. SA' vedem carisanteti mai mari."

$i chiar Duminecd, Valer ven l la pre-otul. Acesta er iar omul de mai nainte

www.dacoromanica.ro

impcare 69

vi Georgicd nu se puted mird Indeajuns,ce ncaz a avut pdrintele zilele trecute,de l-a jucat ava de aspru. in casa luiLupavcu se fc senin iar, dar el nu spusenimic femeilor din toate isprvile sale.

Emilia vi Valer Ivi aminteau jocuriledin copildrie, vi el povested cat de urat eIn capitald, cati oameni de nimica santacolo vi cat de sfant e aici In satul lor.In sAptdmana mare veni de o petrecedpand la bisericd, unde rdmaned vi el laslujbele sfinte, cu ochii Impdinjiniti de far-mecul aducerilor aminte vi sub vraja unuigand vi-a unui dor, ce tot mai mult 11stdpaned.

intaia zi de Pavti, dupd liturgie vidupd predicd, lume multd Inflored. In totjurul bisericii. Valer merged cu Emilia. inziva de Pavti, ziced, trebue sd o petreacdnu numai pand la biseria ca pand acum,ci vi dela biseric acas. E mare srb'-toarea asta", spuned cu ochi strdlucitoride bucurie.

Preuteasa vi ddsclita, rdzbind prinmultime, se pomenird cd-s langd olaltd.Merserd catva timp ava frd sd zicd ovorbd. Ochii lor, cand erau plecati In p-www.dacoromanica.ro

70 1. Agarbiceanu

mant, Ivi priveau copiii cari inaintau uvori,nu departe de ele. in urmd preuteasarupse tkerea.

DI Valer a venit de mult acas?Numai de vr-o 4 zile.Frumos Mat s-a fAcut. Mai are

mult la universitate?Un an numai. Dar e mult vi a-

tata."lard tdcurd.Si Emilia cand a venit?

0, e de o sdptdmand acasd!Ava? Si cat de Malta a crescut.

Mai eri er numai atata." $i ddscdlita a-rdtd, ridicandu-vi palma, cat a fost demare. Dar cand vi-a ridicat mana, Milvoie vi-a ridicat vi capul spre preuteasdvi ochii lor se intalnird. Nu erau rdi, niciplini de patimi ochii acevtia, ci numai desifald..

Emilia Ivi Intoarse capul.Stai, die Valer, uite doamnele. Sd

le avteptdm!"Le-au avteptat, vi ddsalita, Imbrdti

vandu-o pe Emilia, o sdrutd pe frunte.Ce frumoasd te-ai fdcut."www.dacoromanica.ro

impcare 71

Lar cand s piece spre casd, Emiliao oprl pe dascalita.

Acum, dac'ai venit !Yana aici, vinosi !Dana la noi.

Bine, vin, dar mane s' stiti ca' vaam pe toti la pranz."

Emilia si Valer, la sfarsitul vacantelor,prasira satul cu dulci amintiri si cu On-dud si mai dulci la un frumos viitor. andvor sosl pe yard, scoala cea noud va firidicat jurnatate.

*

www.dacoromanica.ro

Cula Mereut.0 0 0

www.dacoromanica.ro

CULA MEREUT

La stana dela comanda, Cula Mereute acum a cincia roata la car. Strungariineastamparati 'fi iau peste picior, lar pcu-rarii rocovani la fat, cu cmeile smolite,rad pe sub mustati de ponturile ce i lefac acetia. Dar cand e sa porneasca otreaba cu temeiu, Cula Mereut trebue savie cu sfaturile bdtraneti, aezate, ca s'Aiasa toate bine la cale. Cea dintaiu, urda,primvara, i cel dintaiu ca, Mereut trebues-1 faca"; el trebue s potriveasca lapteledin fert, s'a' arete cat chiag trebue pus, cabranza sa" iasd potrivit pe intreg anul.Ceilalti pcurari stau atunci pe de laturii privesc tinta la toate apucaturile btra-nului. www.dacoromanica.ro

76 1. Agarbiceanu

Ian' gustati, puilor, de vedeti maiare moul pret de-un ban rdu?" $i Cula,cu ochii mici, strdlucitori de bucurie, leImparte la toti cas dulce i urdd noud!

Pldte0 moule un corn de tard Ind!"Flacdrile ardmii de sub cAllare, ru-

menesc i mai mult fetele ciobanilor. Ochiile scAntee, negri ca t'Aciunile; cdmeilesmolite i itarii plini de find, par mai In-tunecati. ii clatind capetele frumoasesd le tai In marmord! ca s'A se tog-meascd bine pdrul luciu i privesc la urdai la caul alb ca zdpada.

Mdi strungari, mdi, md Bucure,haidati de duceti zdrul, sd tie i cdniidtia, CA a mai sosit odatd sfAnta primdvrd!"

$i Cula Mereut le aratd Cdt zdrclued. Strungarii se codesc, se frdmAntdi unul i strAmbd gura, gata sd plngd.

Pdi, numai atdta s'A le ducem ? Suntpse zdvozi!

Asta-i! Par-cd ei ar fi sparti, cavoi !" Si strungarii, oricdt ar volhrdniascd bine cdnii, trebue sd se multd-meascd cu atAta.

La troaca Ingustd, dutii mari, ldnoi,pleoscdie cu limbile lungi, de-ai gAndiwww.dacoromanica.ro

Cula Mereut 77

se Ineaa, nu alta. Din and In and Iiaratd vreunul coltii, rnjind spre vecinulce se Indeas In el. Apoi, In rdstimpuri,ate doi s mucd de urechi, de gt,alearg dela troacd unul dupd altul i undese ajung, cad grrnad., incoltindu-se, h-rind adnc pe gturi.

Nu-i ls, Petre, mergi i arde-I peBAIan de mama focului. De nu se Infriaacum dela inceput, nu va mai fi paceIntre ei la nici o mncare".

Un flciandru oache, larg la spate,se rpede cu bta.

Ap! D-i, d-i tlharului, s tinaminte. Bun! Bun! Mai d-i una. Brava!Acum tiu a nu mai mucd!" i CulaMereut rde foarte multmit, Inmultndulicretele de pe obraz.

Mi, aveam eu un ane, voi nu1-ati apucat, Ala, dac nu steteai cubAta lng el, se pune dealungul Introaa, de nu se mai pute apropi niciun duldu. Mua In dreapta, se rnji Instnga, se Iniept Inainte, sre apoi de-odat Inapoi, de gAndiai cd--1 poart zmeii.*i dacA se stur, rmne asa cu toatepatru picioarele In zAr, ca Incremenit.

www.dacoromanica.ro

78 .1 Agarbiceanu

Numai coltii si-i art din and In and.Al dracului cane! Dar apoi i lup sa fifost acela, care dac Intr odat In turm,s se mai Intoarcd In pdure! Ell o pr-sil, stii, cum azi nu se mai afld.

De mult a murit, mosule?De mult ! $i nici azi nu stiu

ce board s fi avut. C intr-o dimineatdm trezesc numai, c voinicul meu nu semai scoal de lang strung. A zdcutpatru spfrnani pe coaste si nu !liancnimic, ci privia numai asa cu ochii Inv-luiti de ceat, ca un om care se simtec se duce. II chemam pe nume si nu mdauzed, 11 mangdiam pe gat si pe spate, sinu in cunoste. Sara numai, cand sers asa o liniste, de s auzi cum rumegAoile, i cand vreun pdcurar pune fluerulla gura fce s plangd, atunci numaiIncepea si Hectoru meu s une, dar nuasa cum se url, ci preA un glas de om,de-mi rupea mima. Pasd-mi-te numaifluerul 11 mai auze. $i am plans eu cubaba mult vreme, c er dela pdrintii ei,si and am adus mireasa acas, nu s-amai lsat de car".

Cula Mereut clipi des din gene si

www.dacoromanica.ro

Cula Mereut 79

mic din umeri, ca i cAnd i-ar sdltcojocul pe spate, de 1 nu-1 aveA. Ochiii se Induioau la ainintirea vremilor apusei cltina din cap fArA sA" zicd o vorbA.

Fusese vreme Indelungatd baciu lastAna asta, unde ca bdiat a fost strungar,iar ca frAcAu pcurar harnic i istet. Acumtoate s-au dus! Oamenii cu cari se puteAintelege bine, prietinii, viata fericitA, toate.A mai rAmas cu cAmpul cu pAdureade pe culme.

De cum se bAgau oile In lapte, CulaMereut umblA cu sterpele. PorniA dimineata,cu doi cAni tArcati dupd el, cu traista InvArful bath i nu mai da pe la stAn cAtedouA-trei zile.

CAnd apucA sd doarmd la stAnA, numai IncAped de gura strungarilor, nitefrunzd 'n buze, de nu prteau cloud parale!

Moule, am numArat sterpele dtalei se vede treaba cA pe cinci le-a mAncatlupul!"

Cula le da pace sA vorbiascA, dacnu-i vineA somnul i se IntorceA numaipe ceealaltA parte.

Ba s'A-ti spun eu alta, fArtate Niculae,zece sterpe de ale moului de alalteri, au

www.dacoromanica.ro

80 I. Agarbiceanu

niste miei ca aceia, de sd-i frangi In ge-nunche de grasi.

Asta nu stiu cum va fi, dar ceacu lupul sta. Eu am fost azi dimineatd pela Valea-vacii si am vzut la margineapadurii, Intr'un tufis, lana de oaie mancatdacum, proaspat, de lupi. Pe-acolo numaiturma mosului umbla.

Mai dati-va dracului, alai copii,CA de gura voastr nu poate omul inchideun ochiu!" se rasti la ei, intr'un tarziu,un pacurar care era mai aproape. Ceilaltitaceau mulcom, cu ochii la cerul infloritde stele. Cula Mereut nu zicea nimic, seInvarte and pe-o lature, cand pe alta sinu-1 prindea. somnul. Se ridica intr'un cot,Isi scote pipa si-o Indes cu tabac dinteobesica mare, zmolita. Apoi se apuc ssloboada la fumuri, tot cateun ghem mic,din coltul gurii. in vzduh plutea o liniste,de se auze cum rumega oile si cumsopot, Infiorata de taina, padurea de peculme. Sus, stelele se indesau tot maimult si trimeteau, tremurand, suliti albe,fine, printre genele ce se lasau grele peochii mosului, in rstimpuri mari se auzecate un vapit moale, Indelungat, ca si cand

www.dacoromanica.ro

Cula Mereut 81

ar trece sus prin vAzduh o pasere uriaA,nevAzutA, cu aripile ware intinse, fArAs'A batA din ele. Cula Mereut, cu ochiiInchii, pune luleaua dupd erpar i selasA domol pe spate. Dar and s-i fiesomnul mai tihnit, strungarul Bucur, carenu aveA de loe poftA sA doarmA, se apropieIncet de moneag, 1i lipete fluerul debuze i Incepe s'A tragd la doine ca acelea,de tresAriau In vis, coamele stejarilor bA-trAni, iar pAdurea nu mai aveA locuri tAinuiteunde sA le ascund'A.

De s'ar fi deteptat i alt pdcurar,Bucur mAna o pdparA ca aceea; aa bA-trAnul nu-i ziceA nimic, dar de adurmit Inanu mai puted s'A adoarmA.

Cu dracii 'Atia de strungari numaiodatA pe an er pretin Cula Mereut:toamna, and se Impreunau oile. Atunci Iimutruli de mama focului.

MAi Bucure i Nicolae, voi sA-miprindeti berbecul cel bAl. Dar pAnA numArtrei!"

BAetii alergau, speriau oile i rAmAneausd-i tragd berbecele dup turmA. Dar moulIi ajungeA i pune i el mAna.

6www.dacoromanica.ro

82 I. Agarbiceanu

Ava, acum sd vie sdinul." Acestaer berbecele btut de bdlu.

Sdinul vened adus de Bucur, se opridava la 15 pavi, cu capul ridicat, mdndru.Movul vi cu strungarii tineau pe balu, ce-vizrl duvmanul inainte vi-vi Incordd gatul.

Bdtrdnul comand: Uii-i-iup!" Sdinulpornid furtund, de-i sdlt l'Ana, vi izbica maiul In capul bdlului.

Ava, asta-i bund! tncd una, sdinule!"Acesta se retrdged, mergdnd Inddrpt,

la aceeav distantd, vi o alfa' izbitur demaiu ca vi cnd ai da sd crdpi unbutuc mare, trzni Intre coarnele bd-lului.

Ava ti-a trebuit, hotule! Asta-i Invd-pturd!" i sloboziau berbecele.

Altfel cu strungarii nu-vi faced treabd.Numai cnd Ii aduceau tdbac, Ii IntrebCu ochi cercetdtori: Mai este, mdi hotilor,ca sunteti curat hoti?!"

De altfel nu mai sta atdta pe la stnd.Vuta, baba lui, 11 gdsi tot pe acolo, lamarginea pddurii de pe culme, de cdteorivened la el, ori In pddure. i vene regulatde trei-ori pe s4tdmdnd, sd-i aducd cdteun pachet de tdbac de trei, toat patimawww.dacoromanica.ro

Cula Mereut 83

moului ce o mai aved In lumea asta.Cnd venid bAtrdna, intre ei de anidearndul acum se petrece aceea scend.Se abted totdeauna pe la stn i Intrebdcu glas moale, slciu:

Omul meu nu e pe aici?Nu, bunia, de dou zile n'a mai

venit. Poate 1-or fi prins nite lupi.Ha?" fced btrna i porned fr

s mai intrebe ceva. Cand 11 Intdlni peCula la marginea pdurii, el-A bine, darateodat numai clopotele se auzeau, undei unde, sub bolta de frunze. Vutatdrcoale pe marginea pddurii i-i chiemdmoneagul, Cu un glas scdrpiat:

Uu, Culo, m--!"Si In pdure rsund un prelung.

Vuta se da pe unde er loe mai ridicat,Ii puned mdna sbdrcit sub barb, buzelei se despdturau din zmerenia btrnetelor.

Uu, Culo, mn.,.!"Si abia Inteun tarziu r'sunau clopotele

pe oi tot mai aproape, tot mai aproape,pnd se iviau In marginea pdurii celemai sprintene.

13dtrnii se aezau, tdcuti, pe telin.Ai venit iar, Vuto?" i moneagul

6*www.dacoromanica.ro

84 I. Agarbiceanu

privi In pamant. Batrana ii rspundeIntr'un tArziu: Venit, Culo!"

Taceau amandoi.4-ai mai fAcut rand de un pachet?

Mai, ca. Inca am dota gaini outoare.$tii, ceea galbina, cu creast de coco, iceea pestrit, care ne-a stricat atunci laPati o fereasta."

Vuta scoate acum din sari o nAframaneagrA, o despaturA pe 'ndelete vi-i dapachetul. Nu zice nici unul nimic. Culadesface hArtia galbinA, pune tabacul InbeicA, scoate pipa i o indoapA cu proas-pat." Lasa o dungA de catran pe cioarecii aprinde iarba dracului. Sloboade noniuori, alburii, prin coltul gurii.

Baba se uitA la el:Doamne, Culo, mult pipi tu!

Ham, mult!" rAspunde moneagulscurt, pe nas. Apoi cu gura plinA de fumadaugA: imi mai aduc i strungarii.

Strungarii ? De unde, Culo ?"Mereut clipete, viclean, din ochi.Dela sasu.

Dela care sas ?Dela cel cu tatac.$i care-i Asta?

www.dacoromanica.ro

Cula Mereut 85

laa, soro, tu nu tii! Sasu idracu. Acasd In grddind nu pune tbac,a i fria. La hotar, mai prin cucuruz,mai prin napi, pune. Dar au dat strungariinotri de el i-mi tot aduc!"

Strungarii ce-i drept i-au adus devreo ateva ori, dar nu erau decdt vreotrei fire. Bdtrdnul nu i-a crezut and i-auspus a nu mai este, i de atunci, prdpdditiiil tin pe bietul Mereut cu tdbac din frunzeuscate de napi i de bostani.

Baba se trezete ca din vis.Uit, Culo, stejarul acela n'a fost ars.

Cine l-a ars?L-a trAznit, Vuto!L-a trznit? Mdi, mdi! se

indrtnici bdtrAna. Ce putere mare s'afdcut i din pddurea asta! Stii, mai demult erau numai nuele de 'ngrAdit.

E mult de atunci, babo.Tare mult, monege !"

5i-i aminteau linititi, ca i and arfi spus crampee din viata altora, atAtealucruri trecute, pe and erau ei In floare.TArziu, Vuta se gtd de mers.

Acum te duci, Vuto?Da, md duc!www.dacoromanica.ro

86 I. Agarbiceanu

Prin sat ce mai e nou?Ce s fie, mosnege? Nimic."

i Vuta, adunat de spate, cu Callabtrnetelor In mn", isi trAge cu greucizmele mari, uscate, pe pajiste, iar CulaIsi aprinde din nou luleaua si rmne,asa 'ntr'o dung, cu ochii perduti spreculmile pAdurii, ce pAre o boltire desmarald sub lumina soarelui tandr.

*

www.dacoromanica.ro

Tlva bllor.0 0 0

www.dacoromanica.ro

VALVA BAILOR.

De vreo patru ani incoace nu se maiintreabd nimeni pentru ce nu se InsoarVasile Marza. Toat lumea ti cd trebues ailA legAturi tainice. Altfel cum s-italcuiasc schimbarea ce se ivise in viata lui?

a mai de mult Vasile Marza muncidIn rand cu alti bAiei, cu zi, cu noapte,bed spirt cu oamenii In crama din sat,i, sara tarziu, treced pe drumul pie-tros, impletecindu-se, ca once Roman beat.Dar acum de vreo patru ani in baie numai lucr. Ciocanul lui, sfredelul lui, ru-giniau dupd cuptor, iar In crama din satnu mai intrd. In schimb ins, merged Luneala ora, i bed In altele, In rand cu domni

www.dacoromanica.ro

90 I. Agarbiceanu

mari, be cte trei zile. $i-i cntau muzi-cite ca la nunt, i chiuia Mrzut, derdm'ane cr4maru1 cu gura cAscat.

Vrs banii cu Oleata. $i, de muncit,nu munci, vreo slujIA pe la MI nu purt,ci se plimba prin sat ca un Impkat. Seplimb.. ziva. Noaptea? Noaptea nu tisuflet de om pe unde-i duc arArile: noapteaIl Inghiti In intunerecul ei, i numai di-mineata II vedeau iar oamenii.

$i dintruntAiu satul fc. Dar, delao vreme, doi fartati de-ai lui, Incepur sdde tarcoale noaptea In jurul asii lAtrnede pe Frasinu. Dar In casd nu el-A nimeni,din casd nu se auzi nimic, ei ptrundeauparcA numai aa ca un miros de mucegaiudin bArnele vechi, ce dau In putrezire. $ifArtatii se mirar In ateva nopti de-arndul, i-n urrnA, cu Orere de Cali Insuflet, nu mai pkir5.

$i le pAre rdu de Vasile Marza, care,de bund sam, ave legAturi tainice. Lepre ru, pentrua simtiau Ca' ortaculacesta harnic, a plecat pe drumul pierzArii.

Nu cutez nimeni s-1 intrebe undeumbl noptile. Dar In schimb oamenii In-cepurd sd-i facd judecata. In bdi de mult

www.dacoromanica.ro

Valva bllor 91

se imputinase aurul, si baiesii traiau na-cjiti, si-si ardeau sufletul cu spirt. Valvabii se maniase, cine stie de ce, si nu semai arata nici la Rodu, nici In Valcoiu,nici in Frasinul. Oamenii scurmau pmantul,puscau In stanca, iesiau leorca' de pa,la lumina alba" a soarelui., iesiau Incruntaticu fetele pmantii. Era vdit cd, pana nus-arata" valva, aur nu vor mai afl.

Cand s-a descoperit o liana mai Inurma, vzuse stafia unu, Ion Bancii. Darabia o zarise, abia arata cu mana spre dansa,si ortacii cu cari MA, ramaser trdsniti;un colt de stanch' ii caz lui Ion Banciidrept in crestet, facandu-1 chisalitd.

De-atunci niciun bdies n-a mai vazut-o.Dar oamenii In sat, la baie, prin crasma,

spuneau ca Vasile Marza trebue sa fie Inlegaturd cu Valva bailor. Altfel de undeschimba el In toat saptamana funti deaur? Altfel unde ar umbl el noptile de-arandul ?

Si vreun baias mai pestrit la mateIncepe s spuna minunea: Cica In pute-rea noptii, cand se 'ntorce dela baie, 1-arfi vzut pe Marzut trecand peste dealulbailor. Dar nu merge cum se merge, ci

www.dacoromanica.ro

92 I. Agarbiceanu

trecea zburand, par-ca, neatingand Oman-tul. $i pared 0-1 duce o furtun, aa tre-ce de iute.

Altii /1 vazur cum urca pe Frasinu,pe deasupra brazilor, ca o negura, i cumde sus, de pe cretetul muntelui intunecat,II chierna, fcandu-i semn din mana alba,un chip de femeie.

Ba unii II vzurd dimineata zcand Incasa lui cea veche, jos pe podele, batutcumu-i marul batucit de Sampetru.

$i din povetile acestea de crama,oamenii se treziau optind de cate drciitoate, care se fac cu ajutorul celui necurat.

lar Vasile Marza se plimba prin satfail de grija. Obrajii i se pdliser, manelei se albiserd, de and n-au mai prins cio-canul. Ochii li ardeau intunecati, ca cloudpicuri de smoald, i, din cand In cand, tu-ia ca i cand ar fi Incheiat o gandire.

Sara, cat ce se Intuneck apuc pringraciini, prin tufiuri, trece vintri pe coas-tele muntilor, i-1 Inghitia apoi cand o p-dure de brad, cand alta. Pa'ia Incet pecetina uscat, se apropi In rastimpuri, mi-rosind parca, apoi pleca iar. Taina noptiiIl Invalui, ii patrundea In suflet, ceva recewww.dacoromanica.ro

ViIva bilor 93

i se prelunged din and In and dealun-gul spinrii, dar el merged mereu. $i andse apropi de locul tiut, mna i se Incletdde ciocanul nou de otel, se ls pe brncii se apropid cum se apropie mta de-opasere pe acoperiul

$i nu se auzid nimic acum. Tdrziuse art o limn de lumin, cum tremur,cum trece de pe un brad pe altul, cum oInghite In urm intunerecul. Printr-o vizu-nie ca de vulpe, Mrzut se cobori In A-mnt. Dar, nu peste mult, lumina tremuriar i feciorul, asudat, ieid proptindu-sein mni.

$i, daa-I IngAduid puterea intunere-cului, In aceia noapte se strecur pe altcoast de munte. Se cobori i acolo, un-deva, in pmdnt, i, cdnd se ivid, erd imai ostenit.

Aved vreo ase locuri tiute, undemerged mai bucuros. Cdnd aved s meargIn locurile acestea, peste sAptrnnd nu eraa palid, vorbi ca oamenii, I-Acted cu toticretinii. Dar In rdstimpuri deprtate, latrei-patru luni, psare aproape mort, andse ivi oamenilor. $i, dup tcere Incrun-tat de doud-trei zile i tot atdtea nopti,

www.dacoromanica.ro

94 I. Agarbiceanu

se hotar In sfarsit In noaptea urmtoare.Atunci pleca In locul cel de-a septelea.5i-atunci, de multe ori, cloud nopti sta insanul pamantului, si, and iesi, ochii luisclipiau ca de drac.

De multe ori ar fi voit sa fie iardsom, In sirul bdiesilor, ca mai Inainte, darnu mai putea. Dacd trece o saptamand,stapanindu-se, In urrna tot trebui sa meargla oras.

$i intr-un colt intunecat al orasuluiera o crasma, unde suflet de om nu intra.Erau vreo cinci oddi afumate supt un co-peris negru de sindild. Aici era crasmritauna de-i zicea Nituleasa, o baba cdrunta,cu coltii iesiti, cu barbia lata zbarcit, cunasul lung cat o piparca.

La crasma aceasta trage mai intaiuMarzut, cand venia la oras. Dar nu infrape us ca Romanii, ci pe-o poartd veche,mancat de cari, ce da In gradina. Si Ingradina tainuitd, supt arbori, era o casutaalba, cu usi nou de brad mirositor, cutrei ferestrute luminoase si curate.

$i la una din ferestrui, de cate ori sedeschide usa de la gradin, pandi uncap de fata. $i n-apuca Marzut s se a-

www.dacoromanica.ro

Valva bilor 95

propie bine, capul luminat trecea dela fe-reastra, vi o voparld de fat, de sd-ti lu-nece prin mni, Ii s'aria lui Vasile MarzaIn brate.

Apoi, tinandu-se de dup cap, intrauIn casuta aceia. $i n-apucau tinerii s'a' sedesprind din brate, i crvmreasa, Nutu-leasa, se ivia In uv, aratandu-vi coltii.

Bund s'a-ti fie inima, Vasile. Da'ce mai nou pe la voi ?" $i ochii btranei,cand vorbia, cercetau pe voinic ca i candar fi vrut sa cantreasca ceva.

Marzut scotea cu scarbd o traista depiele umflat, grea, vi-o arunca pe masa.

Cal?" Intreba Nituleasa, stramban-du-vi fata i zgaindu-vi ochii.

,,ase funti.$ase funti ?$ase.$i zici ca-s vase?".

Feciorul se Incrunt: la-o vi-o can-tdrevte, c-a dumnitale-i, vi da-mi mie pace".

$i cravmareasa dispara. Indata.La inceput dragostea fetei 11 faced pe

Marzut tare multumit Dar, dup-o vreme,Incepe sa se tanguie fetei. I se parea c-aadus destul aur, i se parea c s-a chinuit

www.dacoromanica.ro

96 I. AgArbiceanu

destul, crede cA-i stransA destulA avere,ca s poatA face cununia. Fata-1 ascult,Il ImbrAtis, plAngeA. Dar de mAsa se teme.

CrAsmAritei nu i-a spus odat gAndullui MArzut, care ell si al ei: sA se cunune,si Vasile s'A eje locul bdtrAnei In crAsmA.lar Nituleasa, cAnd Ii da Vasile se 'nte-leagA c-a adus destul aur, se InveninA, camuscatA de viperA. *i MArzut tce, amin-tindu-si cu groazA cAnd a IntAlnit mai In-tAiu pe Nituleasa.

ErA innainte cu vreo patru ani, in-tr-o primAvarA. Venise cu niste aur sA-1schimbe, si, cApAtAnd vr-o cinci zloti, s-artAcit in crAsma asta IntunecatA. Mai Ina-inte nu fusese niciodatA aici, nici ortacide-ai lui nu beau la Nituleasa. Dar atunci,necjit Ca' Intr-o fund de zile abia fcusesam'A de cei cinci zloti, rtAcl mult prinoras, pAnA s-a trezit In crAsma aceasta.

i, ca RomAnul necAlit, a inchinat dinpdhdrel binisor, si-a inceput s se tAnguiecum merg de ru Mile. CrAsmArita 11 mi-rosl de IndatA cA-i Mies, cum intrase. i-acum tot da tArcoale In jurul lui, trAgAndcu urechea la vorbele ce spuneL

i, cAnd In crAsmA rAmase numai MAr-

www.dacoromanica.ro

Valva bilor 97

drut i Nituleasa, aceasta si-a luat un scaunsi s-a apropiat de voinic.

Ce, esti bAie d-ta? Il IntrebA.13Aie da!$i ce? nu este aur?Va fi el, dar vorba-i CA' nu-1 afldm.Aici ai spus-o drept. Nu-1 aflati.

CA, de 1-ati afl numai pe cel din Frasi-nul, tot satul vostru ar fi sat de boieri.

Se poate", zise feciorul. Dar poateel st In fundul p'AmAntului".

Poate, dacA-1 lAsati acolo".MArzut o privl In batjocurA.D-ta se vede cA. nu ti ce-i aurul.

Altfel n-ai vorbl aa.Chiar s'A nu tiu, eu Iti spun cA,

de m'a duce Intrun loc, a aduce treichile, Intro noapte.

intro noapte?", zise In sine MAr-zut, cutremurandu-se. Apoi, dupA un rAs-timp de gAndire, vinele i se IncordarA, o-chii i se aprinserA.

D-ta stii aur intrun loe anume?",zise el.

BAtrAna tAcfi, se ridicA de pe scaun,Incuie uile, lds perdelele murdare, stinselampa, i, numai la lumina unui betigas de

7www.dacoromanica.ro

98 I. Agarbiceanu

sau pdtat, se apropie de Vasile Marza, si-izise Cu spaim:

Ce-ti spun tie, Inca n'a auzit urechede om din gura mea. Dar tin la tine, si vreaus'a-ti art cA este aur."

De-aici tricoto batrana se apropie simai tare de Mrzut, si-i sufla vorbele Infatd, deodata c'un rdsuflet mocnit, ca demortdciune. Vorbi In soapte, si-i da des-lusiri de locuri, ca si cand ar fi trit toatvieata ei prin locurile cu Mi de aur. Spu-ne nume, arata cu mana directiile, Inchi-puja In aier, cu cleoambele ei batrane, coturide pduri, rapi prapastioase, stanci ce stausa se prabuseasca. in lumina slabd a cras-mei parea ea' se sbate pe preti un liliacurias.

Vasile Marza iesi Intr'un tarziu Inracoarea de-afara, beat de butur si deminunile auzite. Dar multa vreme n'a cu-tezat s'a-si Indrepte pasii spre locurilespuse de btrana. Le cauta cu ochii, leghici In intunerecul padurii, dar, candse gandi s porneasc In puterea noptii,i se muiau genunchii.

In sfarsit, Ins, Invinse In el patima.incepfi cu locul cel mai usor, si, cutre-

www.dacoromanica.ro

Valva bailor 99

murandu-se, vazfi c btrana avea drep-tate. Erau niste surpturi vechi acolo, caniste mAsele uriase, Intre mdselele ace-lea, la dreapta, Mole" de vana de aur ne-mancat.

Trecand de pasul dintaiu, celelalteci i-au fost mai usoare. $i pretutindeneabatrana spusese deslusit unde are sa dejede aur. 5i, unde era aurul cel mai mult,era locul al septelea de pe Valcoiu. AiciIns se pogori Marzut ca 'n gur deiad, si, cand iesia, tarziu, Il acoperiau su-dorile mortii.

$i-a fost s fie cu noroc. Nutuleasaaduna aurul si-1 face In bani, iar Marzutcapat jumatate. De la o vreme, feciorulMCI In vorbd cu fata crasmaritei, dinvorbd In dragoste, din dragoste In planu-rile de cdstorie. $i nici btrana nu eraImpotrivd. $i acum aduna ea toti banii,si lui Vasile-i da cat sd aiba de petre-canie si de traiu.

Dar bdtrana, Indatd ce Incep sdadune ea toti banii, o cuprinse o sete deaur nebund. Cat nu venia Marzut o sap-tarrian, facea spume 'n coltul gunii. larflacaul, cu cat se Indrgosti mai tare de

7*www.dacoromanica.ro

100 I. Agarbiceanu

fatd, Cu atdta i slabi dorinta de-a batenoptile baile parasite.

5i 'n urmd Incepura certe. Dar ba-trna, cand vazfi ca nu mai invinge cu ti-nerii, intr'o Sambata sara, li zise lui Marzut:

Asa dar sd vd cununati. Numai Ina-inte trebue sa mai mergeti ()data, osingurd data, la vartegiul Oanii de peVdlcoiu. Aurul pe care-1 aduci, 11 cheltuimtot la ()spat. Dar vezi Incarca-te bine".Apoi, oftand, ca zdrobita, adause:

Acurn, dupd ce nu vei mai mergedecdt o singura data dup aur, am s-tispun de unde-i stiu eu samanta. La crasmaasta, pe vremuri, n'a fost tocmai lucrucurat. Aici, cdnd trai Nutu, se intalmautoti hotii de baie, toti stritarii de-acumiac' asa, sunt tufe pe langd cei de atunci.Acum full cdtiva grami si cred c'au prinspe Dumnezeu de picior. Da'tunci nu erfurtul supt child. $i nici nu-i puteai zicehotie. Cd nu luau din baile care se lucrau,ci stiau vine ramase din batrani. Numaicat asta era taina alor dou gazde. Doiveri. 5i din cei doi veri a trecut taina lacopii lor. 5i, cnd a ucis baia Armiipe Fenea Tapului, atunci s'a taiat sirulwww.dacoromanica.ro

Valva bilor 101

oamenilor cari cunoteau taina. Dar, panau trit, cand 4i petreceau, mie imi spu-neau tot; brbatului, Doamne ferWe. Siiat ap am tiut eu taina".

Marzut s'a dus acasd: Wept panDurninecd sara. Dimineata fusese la bi-sericd, ce nu fcuse de mult vreme. Siseara, cu sufletul uurat, s scape In urmdde colindatul primejdios de noapte, plecspre vartejul Oanei de pe Valcoiu.

Trecea frd team prin pAdure, On-dindu-se la mireasd. Trece pe cArareatiut i 'ncep sd cante un cantec delume. Si era cldutd noaptea, i pdurilersuflau incet infiorate, i lui Marzut iicurgeau par'cd firicele suptiri de cAldurprin trup.

Ajunse la vartej, aprinse lumina, i,fdcandu-i cruce, Incep sd se lase petreptele spate in pdretele de stnc'. Darnu s'a coborit de un stanjen, picioruldrept ii alunecd pe o treaptd, i voiniculse rostogoll In adancime. Un vuiet indbu-it prea ca. vre s scape din pmant;apoi se Mai linite.

Au trecut patru zile i pe Marzut nuwww.dacoromanica.ro

102 I. AgArbiceanu

I-a mai vdzut nimeni. $i 'n ziva a asaun cioban de pe VAlcoiu a coborlt In satc'o veste. allele lui se tot apropie devArtejul Oanii, Ii ridicd In \rant capuli urld.

$i vreo patru Romni luard scdri, funii,i pornird la munte. Legard scdrile, seajutard cu funii, i unul mai curajos sescoborl In pmdnt. Dup multd trudd, Incap de seal-A, la gura vrtejului zdce tru-pul zdrobit a lui Marzut.

Cum 1-ai aflat, mdi Costeo?Cum sd-1 aflu! ZAce ap lat, pe

branci, ca i cnd 1-ar fi izbit cineva pela spate. Cred cd 'n gdvlia capului numai are nimic.

$i credinta cd Vasile MArza a statIn legdturd cu vAlva bdii se intrl, i trAlmultd vreme In sat.

*

www.dacoromanica.ro

Costea Pgdurarul.000

www.dacoromanica.ro

COSTEA PADURARUL

La poalele pddurii, In cotitura addncda drumului de tar', unde azi nu mai suntdecdt ardmizi risipite si un petec de zid,inainte vreme rsri, dintre stejaril si car-pinii umbrosi, o casd de piatrd. Casa era cumult temei la Inchieturi, cu pdreti vecinicde ieri vruiti. in jur un zid puternic, cupeptul scos Inafard, st pdzind, intepenitcu Indadire In pmntul btucit, petros.

CAnd pe drumul trii, clopoteii, tinndtrapul cailor, asurziau pe cltorii In crutade postd, portile grele se cutremurau de-oizbiturd de s'Acure, apoi scdrtind se des-Mceau negre, ca niste aripi uriase. inmijloc se ivi un Romn strasnic cu bra-

www.dacoromanica.ro

106 1. Agarbiceanu

tele Incrucisate, cu pumnii nodurosi, cuochii aprinsi, Incruntati sub sprnceneledese, Imbinate. CAnd aruta de postd das treaa pragul, piciorul drept, ce stIntepenit Inainte ca un Istar, se retrAgedsi trupul urias, cltindu-se, porni spregrajduri. Trebuiau scosi alti patru caiodihniti, s" porneasa mai departe. Pos-tarul merge Inlduntru, abia descurcn-du-se din toale, sd tragA la tnAsea atevatuici si sd-si umple sticla, ce-o desertasela drumul jumatate.

,,Apoi noroc si sAntate, bade Costeo.Nu ti-a btut cineva noaptea la poartde and n'am mai fost pe aici?

Nu mi-a bdtut.Dar asa, vr'un chiot de pistoale,

n'ai auzit?N'am auzit.Apoi atunci e bine. Nu vA temeti

jupnasilor, c nu ne-a es1 nici draculinainte" zice, Intorcndu-se atr celedou prechi de jidani, cari Inlemnird Incdrut, and badea Costea rdcn1 odatd laun cal, ce da s mute.

Cnd isprdvi cu trimesul cdrutii, ba-

www.dacoromanica.ro

Costea Nclurarul 107

dea Costea Isi avant pusca In spate sise afunda prin pduri. Acasa, de va maiven1 vr'un drumet, va astept la poartazvorita, de abia i se vor mai odihnl cio-lanele ostenite. El nu poate rdzbl si cupadurea si cu crasma. De Cate ori nui-a spus stpanului. Dar el: Bade Costeo,stii ce-ti spun eu? 'fatal si mosul dtaletot slujba aceasta au purtat-o si nu mis'au plans, si eu nu m'am putut plangede ei. Dta sa' fii mai fdra vlag? Dar vezi,n'ai avea de ce tinea portile vecinic z-vorite, cand nu esti acasa. Doar AnitaDtale e fata cuminte si se va fi pricepandsi ea sa masure o jumatate de vin. Apoihotii nu umbra.' ziva pe drumul tdrii".

Dar acum de doi ani, dl Vilmosdoarme cu fata In sus, intre patru pretitiati in piatra, iar deasupra marmora nea-grd e mancata. In linii drepte de sloveaurite. Un fecior i-a rdmas, care, OM atrait tatl sdu, veni acas numai din anIn an. Acum se avezase in sat si-si vededde lanurile grele, de ogoarele grase, deturmele albe de oi si de vite. Asa c b-tranul nu le purt el grija, dar totus eraharnic om. Badea Costea lui nu i-a zis

www.dacoromanica.ro

108 I. Agarbiceanu

nimic, vede Ca' are lipsA de oameni deincredere, ca gazd nou. Va face cumva pute i cldtorii vor mai atept laportile zAvorite.

Anita Ind ziced a e bine astfel.Langd cusAturile Inflorite, intre straturilede viorele, de rezed, de sulumin ar fistat cu ziva de cap i nu i s'ar fi wit.Aa cAteodat numai, cAnd pdurile maride pe coastele din jur murmurau tainic,In linitea InserArii, oft, fr s tie dece, i ochii vorbitori, umezi, ca cloud steleinlAcrArnate, priviau fk de tint'd In de-pArtri. intre straturile de flori, cu cus-tura In poal, st aa pierdutd. TArziu,"ii aduri giolgiul, Ii aniti veo floare InpArul bogat i se trezi In cas, inainteaoglinzii vechi, cu mAinile de-alungul tru-pului subtirel, fraged. Cele dou pArechide ochi albastri se adnceau In priviriduioase i In urmd lacrimile argintii s