Zone de conflict din Asia

Studiu de caz: Afghanistan

Pamnturile afgane au fost mai mereu de-a lungul istoriei o piatra de ncercare pentru marile imperii ale vremii. De la persani, macedoneni si kusani pna la britanici, sovietici si americani toti au ntmpinat rezistenta afgana care a macinat precum un malaxor de piatra, trupele straine ce au pus piciorul n aceasta tara. Pozitia geografica a tarii a atras ca un magnet marile puteri de-a lungul istoriei.Problemele actuale ale Afganistanului au nceput cu aproape 40 de ani n urma. n 1973 varul regelui, Daoud, a organizat o lovitura de stat, proclamnd Afganistanul republica iar pe el presedinte. n scurta perioada de conducere a tarii de catre Daoud, Afganistanul s-a bucurat de venituri provenite din exporturi de petrol si gaze. La 27 aprilie 1978, Daoud a fost rasturnat de la putere si asasinat de catre comunisti (revolutia Sawr) grupati n jurul Partidului Democratic Popular Afgan (PDPA). Conflictele interne au dus nsa la fractura partidului. Liderii unei factiuni Parcham au fost exclusi, n timp ce cealalta factiune, Khalq (masele), condusa de Noor Mohammed Taraki, a preluat puterea. Taraki a nceput sa laicizeze tara lovind astfel n islam. Reformele radicale ale acestuia au generat revolte locale si insurectii armate, trupele guvernamentale nfrngnd de cteva ori gruparile de rezistenta.n tot acest razboi civil s-au implicat si cele doua super puteri militare, URSS si SUA, prima sustinnd puterea iar cea de-a doua opozitia, pe mujahedini. Cnd luptele interne afgane au luat amploare, Uniunea Sovietica s-a simtit obligata sa ajute regimul comunist amenintat si a invadat tara la 27 decembrie 1979. Liderul sovietic, Leonid Brejnev credea ca trupele se vor putea retrage dupa aproximativ 6 luni. Sovieticii au nlaturat ntreaga conducere afgana si l-au instalat pe Babrak Kamal la conducere, seful factiunii Parcham, care a anulat masurile nepopulare ale lui Taraki, declarandu-si loialitatea fata de Islam. Dar prezenta trupelor straine pe teritoriul afgan deja declansase o revolta nationala. Armata sovietica a raspuns prin distrugerea culturilor agricole si a septelului, pentru a taia aprovizionarea miscarii de rezistenta.SUA se temeau la fel ca si n cazul Vietnamului, de raspndirea comunismului n lume. Primele masuri adoptate de administratia Jimmy Carter au fost pasnice, un boicot al Jocurilor Olimpice de la Moscova, anularea unor acorduri comerciale ncheiate cu Brejnev. n 1980, SUA hotarasc sa intervina in teatrul de operatiuni. Americanii au participat la razboi prin intermediul rezistentei afgane. Zbigniev Brzezinski, consilierul pe probleme de securitate nationala, a fost trimis sa negocieze cu Pakistanul pentru a livra arme opozitiei afgane. Asa a nceput cooperarea dintre mujahedini ("Soldatii lui Dumnezeu") si americani. CIA trimitea arme catre serviciile secrete din Pakistan care ii aprovizionau pe mujahedini. Tabara celor care i-au sustinut pe mujahedini s-a largit si a inclus Marea Britanie, Arabia Saudita, Egiptul. Pe parcursul anilor 80, gradul de implicare a celor doua superputeri a crescut. SUA au furnizat mii de tone de armament muhajedinilor. URSS a trimis n Afganistan peste 100.000 de soldati.Pna la mijlocul anilor '80, peste cinci milioane de barbati, femei si copii - o treime din populatia Afganistanului a emigrat n Pakistan, Iran si n alte tari, ntr-unul din cele mai mari exoduri din lume de dupa al doilea razboi mondial. Bombardamentele rusesti asupra satelor afgane au curmat aproape un milion de vieti. Razboiul din Afganistan s-a dovedit a fi unul dintre cele mai costisitoare si a durat mai mult dect spera Brejnev.Ca urmare a ntlnirilor dintre Reagan si Gorbaciov, n care s-a discutat mult problema dezarmarii si semnarii a mai multor tratate, s-a decis si retragerea trupelor din Afganistan pna n 1989.n timpul razboiului contra URSS, n Afganistan se remarca si talibanii, studentii n Coran, prin fanatismul religios, cu care se avnta n lupta si prin rigorismul islamic, fiind adeptii Saria (legea islamica). Al Quaida si Osama Bin Laden gasesc n muntii Afganistanului o casa buna n pregatirea pentru activitatile teroriste, sprijinite de CIA, ct timp au fost ndreptate mpotriva sovieticilor.n anul 1992 se pune definitiv capat regimului comunist, cnd demisioneaza presedintele Najibulah. Dar nici de data aceasta cstigatorii nu se nteleg si ncepe un lung razboi civil, cstigat n cele din urma (n 1996) de talibani care instituie un regim si mai draconic, fiind interzise orice influente occidentale. Este suprimata televiziunea, se nchid scolile pentru femei, portul valului este obligatoriu, se extind scolile coranice. Teroarea este la ordinea zilei. Nu este permisa nici o deviere de la islamul sunit, ai carui adepti sunt.Dupa retragerea trupelor sovietice din Afganistan (1989) si victoria talibanilor asupra autoritatilor centrale de la Kabul n 1996, aceasta tara a devenit centrul de unde teroristii musulmani si coordonau atacurile teroriste mpotriva Occidentului. Atentatele comise mpotriva SUA, de reteaua terorista Al-Qaeda, la 11 septembrie 2001, au dus la interventia NATO pe tarm afgan. Desi nlaturarea talibanilor de la putere si instaurarea unui regim democratic pareau o misiune facila, fortele NATO s-au confruntat cu un razboi de gherila, greu de controlat ce a macinat puternic trupele implicate.Atentatul de 11 septembrie a insemnat debutul unei noi etape in evolutia relatiilor internationale, etapa cunoscuta sub denumirea de Razboiul impotriva terorismului sau Cruciada impotriva terorismului.Atentatele de la 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinucigase coordonate de Al-Qaeda mpotriva Statelor Unite. n dimineata acelei zile, 19 teroristi Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Teroristii au preluat controlul avioanelor, prabusind doua dintre ele n Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omornd toate persoanele de la bord si multi alti oameni care lucrau n cladiri. Ambele cladiri s-au prabu?it n decurs de doua ore, distrugnd si avariind si alte cladiri din jur. Teroristii au prabusit un al treilea avion n cladirea Pentagon din Arlington, Virginia, lnga Washington. Al patrulea avion s-a prabusit pe o cmpie de lnga Shanksville n zona rurala a statului Pennsylvania, dupa ce unii dintre pasageri si membrii echipajului au ncercat sa recstige controlul avionului, pe care teroristii l ndreptasera spre Washington. Nu au existat supravietuitori ai zborurilor. n total, n urma atacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroristii. Imediat dupa atacuri, administratia Bush a anuntat un razboi mpotriva terorismului.Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei aprecia printr-o rezolutie ca noul conflict aparut dupa actele teroriste din 11 septembrie nu poate fi calificat ca razboi conform dreptului international, din moment ce nu a fost o declaratie de razboi si ca nu s-a putut dovedi ca un stat a fost faptuitorul acestor acte. Cu toate acestea, atentatele au avut ca rezultat direct declararea de SUA a razboiului din Afganistan nca din 2001, si a facilitat indirect declararea razboiului din Irak din 2003.Dupa aceste evenimente Afghanistanul a fost plasat alaturi de alte state care sustineau terorismul n "Axa Raului". Washington-ul a cerut nca o data talibanilor extradarea lui Bin Laden. Acestia au refuzat, iar la 07 octombrie 2001 incepea razboiul in Afghanistan, atunci cand armata SUA impreuna cu armata britanica au lansat Operatiunea Enduring Freedom (OEF). Marea Britanie a condus din 2002 propria operatiune militara, Operatiunea Herrick, ca parte a aceluiasi razboi din Afghanistan. Caracterul razboiului a evoluat de la o lupta violenta cu Al-Qaeda si sustinatorii sai talibani la un complex efort contrainsurgent. Acesta a ucis zeci de mii de oameni, majoritatea civili. Guvernul SUA a sustinut ca scopul invaziei lor a fost gasirea lui Osama bin Laden si a altor membri de rang nalt ai Al-Qaeda, trimitera lor n judecata, pentru a distruge organizatia Al-Qaeda si eliminarea regimul taliban.Razboiul antiterorist din Afghanistan: Operation Enduring FreedomRazboiul antiterorist din Afghanistan a fost declansat n toamna anului 2001, cnd SUA au cerut activarea articolului cinci din Carta Nord Atlantica, care spune ca atunci cnd un stat membru este atacat, celelalte state membre sunt obligate sa acorde ajutor. Interventia n Afganistan a fost considerata, prin urmare, perfect legitima, NATO fiind n situatia de casus belis si a primit printr-o rezolutie acceptul Consiliului de Securitate al ONU. Pe 7 Octombrie 2001 Statele Unite, sustinute de Marea Britanie au lansat Operation Enduring Freedom initial denumita "Operation Infinite Justice", la care au participat peste 90 de tari; aceasta va ramne n istorie drept cea mai mare coalitie formata vreodata, pna n prezent. Duminica 7 octombrie dupa ce Osama bin Laden da presei o caseta video cu declarata sa, la ora 12:30 ora locala ncepe atacul asupra Afganistan, lansarea de bombe si rachete de croaziera militare mpotriva talibanilor si mijloacelor de comunicare si asupra taberelor n care se presupunea ca se antreneaza teroristii. Cu o precizie chirurgicala rachetele au lovit principalele obiective si numai cteva si-au ratat tintele, fiind angajate n lupta un numar mare de tehnologii diferite. Autoritati militare ale SUA au declarat ulterior ca s-au folosit n primul val aproximativ 50 rachete de croaziera Tomahawk, lansate de pe submarine si nave apartinnd SUA si Marii Britanii, 25 avioane de vnatoare , 15 bombardiere, cum ar fi B-1 Lancer, B-2 Spirit, B-52 Stratofortress ?i altele. Mai mult de 12.000 de bombe au fost lansate n doar cteva saptamni. n noaptea de 9 spre 10 noiembrie Osama bin Laden paraseste Kandaharul si se ndreapta spre Jalalabad si Al-Qaeda fug din Mazar-I-Sharif, Kabul si Kanduz. La mijlocul lunii 240 dintre ei au trecut granita n Iran. La 9 noiembrie, orasul Mazar-I-Sharif este ocupat de trupele Aliantei Nordului, care ajung pe data de 13 ale aceleiasi luni la Kabul. Lupta pentru Mazari Sharif a fost considerat importanta, nu numai pentru ca acolo se afla "Moscheea Albastra", un sit sacru musulman, dar si pentru ca este locatia unui nod important de transport cu doua aeroporturi principale si o ruta majora a aprovizionarii ce conduce n Uzbekistan. Aceasta ar permite, de asemenea, ajutorul umanitar pentrua atenuarea crizei alimentare care a amenintat mai mult de sase milioane de oameni. Fortele Aliantei de Nord au confiscat principala baza aeriana si aeroporturile orasului.La 16 noiembrie ncep bombardamentele americane asupra pesterilor din regiunea Tora Bora. Aproape 2000 de mebrii Al-Qaeda si luptatori talibani s-au opus atacurilor americane. Asediul de la Kunduz a nceput pe 16 noiembrie si a fost o lupta continua. n cele din urma, dupa noua zile de lupte grele si bombardament aerian american, luptatorii talibani s-au predat fortelor Aliantei de Nord la 26 noiembrie. Lupta de la Qala-i-Jangi - La 25 noiembrie, ziua n care luptatorii talibani exploatati n Kunduz s-au predate, ctiva talibani au atacat niste garzi din Alianta Nord. Acest incident a declansat imediat o revolta pe scara larga. Johnny Michael Spann a fost primul american decedat n razboi.La 29 noiembrie vicepre?edintele SUA, Dick Cheney, declara ca este probabil ca Bin Laden sa se ascunda n complexul de pesteri de la Tora Bora, dupa ce la 16 noiembrie Fortele Aeriene ale SUA bombardeaza drumul dintre Khungyani si Tora Bora n timp ce liderii talibani si Al-Qaeda fugeau pe alte rute. n luna decembrie, pe data de 7, asediul Kandaharului esueaza dupa ce talibanii realizeaza o ntelegere cu liderii locali. Luptele se opresc si Mullah Omar profita de acest lucru si scapa de ncercuirea fortelor Aliantei Nordului.Astfel, Kandahar-ul, ultimul oras controlat de talibani, a cazut, si majoritatea luptatorilor talibani s-au predat Orasul a fost predat n aceeasi zi, marcnd sfrsitul controlului talibanilor asupra Afganistanului. Fortele afgane sub conducerea lui Gul Agha au confiscat orasul Kandahar, n timp ce puscasii marini au preluat controlul asupra aeroportului.