afectiuni orto-traumatice (grila cu raspunsuri).doc

7/28/2019 afectiuni orto-traumatice (grila cu raspunsuri).doc

1/23

Ortopedico-traumaticeMULTIPLE CHOICE

1. Care din urmatoarele nu face parte din obiectivele de ba za ale kinetoterapiei:a. relaxareab. cresterea mobilitatii articulare

c. scaderea fortei musculare2. Reeducare sensibilitatii:a. nu revine tot n sarcina kinetoterapeutuluib. este strns legata de recuperarea motoriec. nu face parte din recuperarea motorie

3. Entorsaa. apar mai frecvent la batrnib. cea mai frecventa este entorsa radio-carpianac. este o leziune traumatica obisnuita

4. Care din urmatoarele nu face parte din tratamentul entorselo r:a. blocajul reactiilor vasomotoriib. tratamentul leziunilor ligamentare fie ortopedic, fie chirurgicalc. favorizarea amiotofiei prin reeducare musculara

5. Nu face parte din simptomele rupturilor musculare:a. durere vie cu caracter de arsura aparuta bruscb. atitudine degajatac. se palpeaza un punct dureros cu o anumita denivelare la nivelul rupturii

6. Selectati afirmatia adevarata despre miozite:

a. sunt afectiuni provocate de suprasolicitare ce afecteaza rar un singur muschi ci mai multe grupemusculareb. au debut bruscc. la palpare durerea este localizata si se percepe o scadere a temperaturii locale

7. Selectati afirmatia adevarata despre entezite:a. sunt suferinte ale zonei terminale musculo-nervoaseb. suprasolicitarile pot produce microleziuni n portiunea mio-tendinoasa sau tendino-periostalac. nu apare durere

8. Selectati afirmatia falsa despre tenosinovita :

a. sunt reprezentate de modificari aparute la nivelul tendonului si a membranei sinoviale care lnconjoara, afectiune determinate de o reactie inflamatorie si de o alterare metabolicab. ca tratament se indica crioterapie si radioterapie, medicatie antiinflamatorie, miorelaxanta sitrofica musculara, iar de la caz la caz imobilizare timp de 15 zilec. apare din cauze diferite fata de tendinita

9. Nu este un simptom al rupturii de tendon:a. durereab. tumefactie, edemc. mobilitate normala


2/23

10. Cervicalgiile acute au, de cele mai multe ori, drept cauza:a. nevralgia occipitala Arnoldb. tenosinovitasternocleidomastoidianuluic. degenerarea discului intervertebral si a apofizelor articulare posterioare

11. Dintre semnele radiografice de spondilodiscartroza nu face parte :

a. osteoscleroza suprafetelor articulare ale apofizelor posterioareb. pensarea spatiului intervertebralc. accentuarea lordozei cervicale

12. Electroterapia antalgica indicata n spondilodiscartroza poate fi de tipul:a. curenti de joasa frecventa: CDD, curent galvanic, curenti Trebert, curentii Leduc, TENS (stimulareelectrica neurala transcutanata)b. electroterapie de joasa frecventac. curenti de nalta frecventa

13. Nu face parte din obiectivele tratamentului cervicalgiei cronice:a. reducerea intensitatii dureriib. accentuarea contracturii muscularec. reechilibrarea tonusului muscular

14. Reducerea intensitatii durerii din cervicalgia cronica nu se face prin:a. aplicatii de curenti interferentialib. roentgenterapiec. unde scurte, microunde pentru ncalzirea profunda

15. Nu face parte din aplicatiile manuale in cervicalgia cronica:a. electrokinezia cu un electrod special n forma de manusab. masajul din decubit dorsal,c. tractiunile continue si discontinue,manual si combinate cu mobilizari passive ventral, lateral, asezat

16.n cervicalgia cronica, pentru obtinerea unei bune detente musculare, o decomprimare articulara o eliberare a gaurilor de conjugare trebuie respectate :a. pozitia bolnavului de decubit dorsal sau sezndb. un unghi de flexie de 40-45 al coloanei vertebrale cervicalec. durata aproximativ 5-10 minute

17.n cervicalgia cronica, pentru obtinerea unei bune detente musculare, odecomprimare articulara si o eliberare a gaurilor de conjugare trebuie respectate :a.nainte de oprire se executa contractii izotonice ale musculaturii minii pentru cresterea tonusuluimuscularb. forta de tractiune: 3-15 Kgc.n total trebuie un numar de 10-16 sedinte

18. Durerea din dorsalgie se produce:a. prin stimulare directa mecanica a receptorilor nocioceptivib. reflex prin contractura reflexa a musculaturii abdominalec. primar n care sunt implicate fibrele nervoase libere irritate chimic


3/23

19. Masajul n tratamentul dorsalgiei nu consta n:a. asuplizarea planului cutanat, rulare, tractiuni perpendiculare, effleurage cu efect antalgicdemonstratb. presiuni statice si dinamice, frictiune, framntare, masaj transversal, masaj reflexc. micromasajul celular si cresterea temperaturii locale prin ultrasunete

20. Face parte din stadiile evolutive ale discopatiilor :

a. protruzie simplab. hernie supraligamentarac. hernie transligamentara anterioara

21. Nu face parte din programele kineto-educationale adecvate n lombalgie:a. constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului si mentinereapermanenta a posturii corijate neutre a coloanei vertebrale lombare, indiferent de pozitiacapului sau de activitatile desfasurateb. antrenarea coloanei lombare, avnd ca scop hiperflexia n timpul efortului a segmentului afectatc. mentinerea fortei musculare pentru musculatura paravertebrala inferioara si cea a muschilorfesieri

22. Sindromul radicular din lombosciatica nu cuprinde:a. tulburari de sensibilitate:furnicaturi, amorteli, arsurib. tulburari de deglutitiec. tulburari motorii

23. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul crizei de lombosciatica :a. se face cel mai bine la domiciliul pacientului, fara supravegherec. pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda exercitii de tip hold-relaxb. pentru parezele periferice sunt necesare programe de electrostimulare musculara cucurenti de joasa frecventa

24. Nu face parte din obiectivele kinetoprofilaxiei :a. constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinuluic.nzavorrea coloanei vertebrale n timpul efortului fizicb. scaderea fortei musculare

25. Sindromul de leziune medulara incompleta poate cuprinde :a. sindromul de compresie medulara posterioarab. sindromul Brow-Seguard (sectiunea completa a maduvei)c. sindromul de compresie medulara inferioara

26. Nu face parte din complicatiile tardive n leziunile posttraumatice ale coloanei vertebrale:a. pseudartroze, fractura dinteluib. cifoscolioza posttraumatica, calus viciosc. fracturi deschise

27. Nu face parte din principiile de tratament in traumatismele coloanei cervicale :a. realinierea coloanei vertebraleb. obtinerea si mentinerea stabilitatii spinalec. obtinerea unei recuperari functionale tardive


4/23

28. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic in traumatismele coloanei cervicale inperioada de repaos la pat :a. prevenirea complicatiilor datorate decubitului (escare, trombembolism, redori articulare,hipotrofie musculara)b.nvatarea gesturilor ce le impune viata de zi cu zi (autoservire, ridicare, anteflexie, nclinatiilaterale etc.)c. conservarea troficitatii si supletei partilor moi, profilaxia contracturilor musculare prin sedinte de

repetate de masaj locoregional29. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic in traumatismele coloanei cervicale nperioada de ncepere a mobilizarii:a. ridicari n ortostatism sub protectia ortezei de imobilizareb.nvatarea ridicarii printr-o perioada de asezat la marginea patului, cu mentinerea imobila a coloanevertebralec. solicitari de efort ale centurii scapulo-humerale

30. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic in traumatismele coloanei cervicale dupaeliminarea mijlocului de imobilizare cervicala :a. cresterea amplitudinii miscarilorb. tonifierea musculaturiic. reeducarea nocioceptivitatii

31. Selectati afirmatia adevarata:a. coloana anterioara este compusa din: ligamentul longitudinal posterior-1/3 posterioara acorpului vertebral si segmentele corespondente ale inelului fibros si nucleului pulposb. coloana mijlocie este compusa din: 2/3 anterioare ale corpului vertebral, ligamentul longitudinalanterior, segmentele corespondente ale inelului fibros si nucleului pulposc. coloana posterioara este compusa din: ligamentele supraspinos, interspinos si ligamentelegalbene, ligamentele capsulare zygapofizare si elementele arcului vertebral

32. Nu este un tip de leziune al coloanei dorso-lombare:a. Tipul A leziuni produse prin compresie axiala si flexieb. Tipul B leziuni produse prin mecanism de tasarec. Tipul C leziuni produse prin mecanism de torsiune

33. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul ortopedic al fracturilor coloanei dorso-lombare:a. fracturile parcelare asociate cu leziuni ligamentare beneficiaza de mobilizare precoceb. leziunile la nivel T1-T6 beneficiaza de imobilizare n orteza sau corset OCT (occipito-cervico-toracicpentru 6-12 saptamnic. leziunile la nivel T7-L5 beneficiaza de imobilizare n orteza sau corset TLS (toraco-lombo-sacrat)pentru 8-16 saptamni

34. Nu face parte din indicatiile de tratament chirurgical al leziunilor posttraumatice ale coloaneitoraco-lombare:a. tasare mai mica de 50% fara alte leziunib. fracturi stabile sau instabile cu deficit neurologic dupa un interval liberc. instabilitatii osoase sau ligamentare


5/23

35. Scopurile tratamentului chirurgical n leziunile posttraumatice ale coloanei toraco-lombare sunt cuexceptia:a. limitarea complicatiilor neurologice si mpiedicarea aparitiei lorb.ngrijirea postoperatorie cu recuperarea lenta a pacientuluic. recuperarea, pe ct posibil, a anatomiei si biomecanicii prelezionale caracteristice segmentuluiafectat

36. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic al leziunilor traumatice ale coloaneivertebrale dorso-lombare:a. conservarea functiei statice si dinamice a coloanei vertebraleb. scaderea tonicitatii musculaturii abdominalec.ntretinerea supletii si mobilitatii rahidiene

37. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic al leziunilor traumatice ale coloaneivertebrale dorso-lombare:a. asigurarea unei bune dinamici costo-vertebrale si toraciceb. mentinerea unui tonus bun si a fortei musculare spinale dorso-lombarec. scaderea tonicitatii musculaturii abdominale

38. Selectati afirmatia adevarata in legatura cu tratamentul fizical kinetic al leziunilor traumaticeneevolutive ale coloanei vertebrale dorso-lombare:a.n primele 48h: imobilizare la pat, exercitii de respiratie, schimbarea pozitiei se face metinndcoloana vertebrala imobila n blocb.n a 10-a zi: se ridica bolnavul, se ncepe kinetoterapie n lordoza, tonifierea musculaturiiabdominale, spinale si a centurilorc.notul este reluat dupa 3 luni

39. Selectati afirmatia adevarata in legatura cu tratamentul fizical kinetic al leziunilor traumaticeevolutive ale coloanei vertebrale dorso-lombare:a.n prima zi bolnavul este imobilizat la pat n decubitb. din ziua a patra se recurge la: tratament postural n lordoza, tonifierea musculaturii spinale,abdominale, a centurilorc. corsetul se pastreaza pna la 2 luni

40. Dupa scoaterea corsetului (la aproximativ 30 zile), in tratamentul fizical kinetic al leziunilortraumatice evolutive ale coloanei vertebrale dorso-lombare, nu se pratica :a. exercitii kinetoterapice pentru mentinerea fortei spinale, mentinerea mobilitatii cutiei toracice,mentinerea tonicitatii musculaturii membrelorb. bolnavul este imobilizat la pat n decubitc. masaj, electroterapie antalgica si excitomotorie, hidrokinetoterapie

41. Pe termen lung in tratamentul fizical kinetic al leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale dorso-lombare, se urmareste, cu exceptia :a. mentinerea unei greutati corporale normaleb. evitarea deplasarilor lungi cu automobilulc. se vor apleca nainte fara a bloca coloana vertebrala toraco-lombara

42. Pe termen lung in tratamentul fizical kinetic al le ziunilor traumatice ale coloanei vertebrale dorso-lombare, se urmareste, cu exceptia :a. kinetoterapie zilnica de ntretinereb. se recomanda deplasarile cu automobilulc. nu se vor apleca nainte fara a bloca coloana vertebrala toraco-lombara


6/23

43. Curburile sagitale normale ale coloanei vertebrale sunt, cu exceptia:a. curbura cervicala cu convexitatea anterioara-lordozab. curbura dorsala cu convexitatea anterioara-cifozac. curbura lombara cu convexitatea anterioara-lordoza

44. Dintre cele 3 morfotipuri rahidiene face parte:a. coloana dreapta, cu curburi putin accentuate la persoane statice;

b. coloana cu curburi exagerate o supraadaptare la ortostatism, corespondenta a unui tipfunctional dinamicec. coloana cu curburi medii este adaptata unui comportament att dinamic ct si static

45. Selectati afirmatia falsa:a. Coloana vertebrala este un element static, echilibrul sau fiind realizat doar grupele muscularec. Toate diformitatile coloanei vertebrale se accentueaza pe toate perioadele cresteriib. Coloana vertebrala are doua perioade de crestere rapida

46. Nu face parte din deformarile functionale ale coloanei vertebrale:a. lordoza primei copilarii (1-5 ani)b. maladia Scheuermannc. atitudinea astenica prepubertara si pubertara

47. Nu face parte din deformarile structurale ale coloanei vertebrale:a. boli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii)b. atitudinea astenica postpartumc. boli metabolice (rahitism, osteoporoza, osteomalacie)

48. Scolioze nestructurale (functionale sau atitudini scoliotice) nu pot fi provocate de :a. Contracturi musculare paravertebrale antalgice ca n hernia de discb.Anchiloza soldului n pozitie vicioasac. scolioze prin tumori vertebrale

49. Nu este o cauza de scolioza structurala:a. poliomielita, paralizie cerebralab. neurofibromatoza boala ereditara ce afecteaza tesutul nervos si de sustinerec. contracturi musculare paravertebrale antalgice ca n hernia de disc

50. Nu este o cauza de scolioza structurala:a. scolioza infantila (0-3 ani), juvenila (3ani-pubertate), a adolescentilor (ntre pubertate si maturitateosoasa)b. scolioza idiopatica (75% din cazuri-scolioza necunoscuta)c. anchiloza soldului n pozitie vicioasa

51. Evolutia unei scolioze este variabila functie de, cu exceptia :a. vrsta cu ct vrsta de aparitie este mai tarzie, cu att evolutia scoliozei este mai gravab. sfrsitul perioadei evolutive care se situeaza la atingerea maturitatii osoase (17 ani la femei si 19ani la barbati)c. sediu n ordinea cresterii gravitatii sunt toraco-lombare, cervico-toracale, toracale si lombare,lombare


7/23

52. Vrsta osoasa se stabileste prin urmatoarele metode, mai putin:a. palparea crestelor iliace bilateralb. radiografierea pumnului si miniic. testul Risser -pe radiografia de bazin stabileste osificarea crestelor iliace

53. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul scoliozelor:a. sub 30 - se aplica tratament singular kinetoterapic, cu controale repetate la 6 luni

b.peste 30 - nainte de maturitatea osoasa aproape toate scoliozele sunt evolutive, iar daca nu au depasit 50 spoate tenta tratamentul ortopedicc. scoliozele cu deviatii mai mari de 50 se trateaza doar ortopedic

54. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul cifozele toracale:a. sub 40-50 au indicatie de kinetoterapieb.ntre 40-50 si 70-80 sunt cifoze medii care beneficiaza de tratament chirurgicalc. peste 80 sunt cifoze grave la care tratamentul este chirurgical

55. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul kinetoterapic n tulburarile de statica vertebralaa. nu este util sa se faca doar ca tratament profilacticb. recuperarea diferentiata a musculaturii este principiul fundamentalc. in cazul curburii anormale a rahisului se va proceda la ntinderea muschilor concavitatii siscurtarea celor din convexitate

56. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul kinetoterapic n tulburarile de statica vertebralaa. Dupa examenul clinic se consemneaza curburile anormale, daca sunt suple sau rigide,segmentele osoase ce nu-si pastreaza forma normalab.n cazul curburii anormale a rahisului se va proceda la scurtarea muschilor concavitatii sintinderea celor din convexitatec. Recuperarea prin miscare se refera la portiuni, segmente, care trebuie sa fie localizate, faracompensari de vecinatate; va fi analitica

57. Reeducarea posturala n tulburarile de statica vertebrala p resupune, cu exceptia:a. luarea la cunostinta a pozitiei vicioaseb.nvatarea pozitiei corectec. relaxare si detonifiere musculara

58. Tonifierea musculara necesara pentru mentinerea pozitiilor corijate poate fi, cu exceptia:a. pasiva, prin mobilizarea manualab. analitica adresndu-se diverselor grupe din musculature de sustinerec. globala asociind grupe musculare care sa mentina activitatea de postura, combinndu-se si cumiscari ale membrelor

59.Aparatele ortopedice folosite n scolioze toraco-lombare sau lombare sunt :a. Hennequenb. Minervac. Milwaukee

60.Aparatele ortopedice folosite n scolioze toraco-lombare sau lombare sunt, cu exceptia:a. corsetul Bostonb. corsetul cu 3 puncte de sprijinc. aparatul gipsat Minerva


8/23

61. Spondilodiscitele - procesele infectioase de la nivelul coloanei vertebrale pot fi cu exceptia:a. Tuberculoase (spondilita tuberculoasa-Morbul Percival Pott)c. Viraleb. Bacteriene, cu germeni piogeni banali (osteomielita vertebrala)

62. Evolutia clasica a spondilitei tuberculoase cuprinde urmatoarele faze cu exceptia :a. faza prodromala

b. faza de invaziec. faza de distructie progresiva

63. Evolutia clasica a spondilitei tuberculoase cuprinde urmatoarele faze cu exceptia :a. faza de invazieb. faza de distructie progresivac. faza de vindecare integrala

64. Tratamentul spondilitei tuberculoase cuprinde urmatoarele, cu exceptia :a. Tratamentul tuberculostaticb. Tratament antiinflamatorc. Tratament chirurgical

65. Tratamentul chirurgical n spondilita tuberculosa se indica pentru urmatoarele cu exceptia:a. repararea leziunilor vertebrale distructiveb. conservarea atitudinilor vicioase secundare (cifoza)c. tratamentul abceselor care nu cedeaza la tratamentul conservator

66. Selectati afirmatiile false despre spondilodiscita acuta :a. este caracterizata de un sindrom infectios general si unul localizatb. manifestat prin rahialgie intensa, cu contractura dureroasa si permanenta a muschilorparavertebralic. segmentul afectat si pastreza mobilitatea normala

67. Tratamentul spodilodiscitei acute cuprinde:a. antibioterapie masivab.AINS (antiinflamatoare nesteroidiene: aspirina, nurofen...cele steroidiene contin cortizon)c. Mobilizare precoce

68. Cea mai frecventa forma de luxatie scapulo-humerala:a. antero-internab. posterioarac. antero-inferioara

69. Diagnosticul luxatiei anterioare de umar se pune pe urmatoarele semne clinice, cu exceptia:a. umarul este deformat si durerosb. capul humeral nu se palpeaza la locul obisnuitc. cotul este apropiat de trunchi

70. Diagnosticul luxatiei anterioare de umar se pune pe urmatoarele semne clinice, cu exceptia:a. cotul este ndepartat de trunchi, n rotatie externab. la ncercarea de apropiere de trunchi, foarte dureroasa, bratul si cotul revin n pozitia initiala -semnul resortuluic. capul humeral se palpeaza la locul obisnuit


9/23

71. Diagnosticul luxatiei posterioare de umar se pune pe urmatoarele semne clinice, cu exceptia:a. bratul este n rotatie interna si n imposibilitatea de a executa rotatia externa si nici revenirea lapozitia indiferenta de rotatieb. coracoida nu se evidentiazac. sub spina omoplatului se palpeaza capul humeral

72. Complicatiile LSH (LSH = leziuni scapulo-homerare) pot fi cu exceptia :

a. compresiunea sau elongarea plexului brahialb. reductibilitateac. leziuni vasculare

73. Complicatiile LSH pot fi cu exceptia :a. fractura capului sau colului chirurgical al humerusuluib. mici hematoamec. deschiderea luxatiei

74. Tratamentul LSH poate fi cu exceptia:a. Ortopedic: reducerea luxatiei de urgenta cu sau fara anestezieb. Chirurgical: n orice luxatiec. Kinetic

75. Selectati afirmatia adevarata despre luxatia acromio -claviculara:a.n luxatiile de gradul I si II se recurge la tratamentul ortopedic (imobilizare n bandaj Robert-Jones) pentru 2-3 saptamnib.n luxatiile de gradul III se impune tratamentul ortopedic in urgentac.n luxatiile de gradul III nu se impune tratamentul

76. Simptome ale fracturii de clavicula pot fi cu exceptia:a. durere, impotenta functionala a umaruluib. deformarea regiunii, miscari anormale n focarc. lipsa pulsului la artera radiala

77. Tratamentul ortopedic al fracturii de clavicula poate cuprinde , cu exceptia:a. reducere si imobilizare n bandaj Dessault pentru 21-28 de zileb. bandaj n opt, ncrucisat la spate (Watson-Jones), pentru 21-28 de zilec. bandaj Watson-Jones pentru 8-12 de zile

78. Tratamentul fracturilor de scapula poate fi :a. Ortopedic bandaj Dessault, 15-17 zileb. Ortopedic bandaj Dessault, 12-14 zilec. Ortopedic bandaj Dessault, 18-21 zile

79. Simptomele n fracturile humerusului (extremitatea proximala), pot fi cu exceptia :a. durere, impotenta functionalab. lungirea bratuluic. deformarea regiunii

80. Simptomele n fracturile humerusului (extremitatea proximala), pot fi cu exceptia:a. cracmenteb. scurtarea bratuluic. mobilitate normala


10/23

81. Tratamentul n fracturile humerusului (extremitatea proximala), poate fi :a. ortopedic bandaj Dessault pentru 1-7 zileb. ortopedic bandaj Dessault pentru 7-14 zilec. ortopedic bandaj Dessault pentru 14-21 zile

82. Tratamentul chirurgical n fracturile humerusului (extremitatea proximala), poate fi cu exceptia:a. reducere si osteosinteza cu brose Kirshner

b. reducere si osteosinteza cu placa si suruburic. artroplastie de sold

83. Kinetoterapia n recuperarea umarului posttraumatic are drept obiective, cu exceptia:a. calmarea dureriib. cresterea mobilitatiic. recuperarea functionala a articulatiei scapulo-humerale

84. Calmarea durerii se poate face prin urmatoarele metode:a. mobilizarea bratului n anumite pozitiib. masaj la nivelul bratului, umarului, spateluic. electroterapie cu curenti de nalta frecventa

85. Calmarea durerii se poate face prin urmatoarele metode:a. electroterapie cu curenti de joasa si medie frecventab. mobilizarea bratului n anumite pozitiic. Ionizari cu marcaina

86. Prima etapa n recuperarea functionala nu cuprinde :a. imobilizarea cu cotul lipit de trunchib. imobilizarea depaseste 30 zilec. se recomanda exercitii pentru coloana cervicala, torace si membrul superior

87. Prima etapa n recuperarea functionala nu cuprinde :a. mobilizarea pumnului, degetelor si coloanei cervicale, prin exercitii active libere, repetate de ctevori pe zib. controlul staticii gtului, umerilor si toracelui prin autocontrol la oglinda pentru evitarea aparitieicifoscoliozei dorsalec. gimnastica respiratorie de tip abdominal

88. Metodele folosite n faza a II-a de recuperarea functionala nu cuprind:a. masajulb. executarea imaginativa a tuturor miscarilor umaruluic. rearmonizarea mecanica a umarului

89. Metodele folosite n faza a II-a de recuperarea functionala nu cuprind:a. executarea imaginativa a tuturor miscarilor umaruluib. exercitiile de ntretinere a amplitudinii de miscare a articulatiei scapulo-humeralec. exercitii statice izometrice

90. Faza a IV-a n recuperarea functionala a umarului :a. nu are nimic specific, fiind o tatonare a nceperii active complexe din faza urmatoareb. reprezinta perioada n care leziunea ncepe sa fie treptat solicitata prin mobilizari ce nu puteau fifacute n faza a II-ac. reprezinta perioada de recuperare a functionalitatii umarului


11/23

91. Faza a IV-a n recuperarea functionala a umarului are drept obiective, cu exceptia :a. refacerea amplitudinii de miscareb. scaderea fortei muscularec. recstigarea supletei

92. Metode n faza a IV-a n recuperarea functionala a umarului pot fi, cu exceptia :a. caldura si masajul, electroterapia antalgica au rolul de a pregati zona pentru kinetoterapie

b. exercitii de facilitare nocioceptivac. manevre de ntindere capsulo-ligamentara

93. Metode n faza a IV-a n recuperarea functionala a umarului pot fi, cu exceptia :a. exercitii autopasive la scripeteb. exercitii active folosite pentru cresterea mobilizariic. exercitii de facilitare nocioceptiva

94. Selectati afirmatia adevarata despre faza a V-a n recuperarea functionala aumarului:a. este obligatorie pentru toti pacientiib. este cea mai importantac. reprezinta o faza de recstigare a profesionalismului

95.Articulatia cotului este alcatuita de fapt din trei articulatii:a. humero-cubitala asigura flexia-extensia cotului, blocnd orice posibilitate de lateralitateb. humero-radiala are un rolul cel mai importantc. radio-cubitala asigura miscarea de flexie

96. Selectati afirmatia falsa despre contuziile cotului :a. nu lasa de obicei sechele si se vindeca fara tratament specialb. sunt utile compresele cu gheata, curentii diadinamici, ultrascurtec. exista posibilitatea aparitiei unei pareze de nerv axilar

97. Selectati afirmatia falsa despre tratament n contuziile cotului :a. consta n antiinflamatorii, antialgice, infiltratii cu hidrocortizon si xilina, gheata localb. ultrasunete n asociere cu hidrocortizon, cureti diadinamici si de medie frecventac. se recomanda eforturile sustinute si repetate

98. Semne cllinice n entorsele de cot pot fi:a. tumefactie moderata localb. lipsa dureriic. grava instabilitate laterala

99. Selectati afirmatia falsa despre tratament n entorsele de gradul I -II ale cotului:a. tratament conservator local, evitarea eforturilor fiziceb.ntotdeauna necesita imobilizare gipsatac. comprese cu gheata sau masaj cu gheata

100. Selectati afirmatia falsa despre tratament n entorsele de gradul III -IV ale cotului:a. necesita imobilizare gipsata 2 4 saptamnib. daca ligamentele sunt rupte este necesara interventia chirurgicalac. necesita tratament conservator local


12/23

101. Luxatiile de cot nu pot fi:a. luxatii propriu-zise, cu deplasarea ambelor oase n raport cu humerusulb. luxatii divergentec. luxatii convergente

102. Selectati afirmatia falsa despre luxatiile cotului:a. se ntlnesc la adolescenti si adulti foarte rar

b. pierderea contactului ntre suprafetele articulare ale oaselor cotului poate fi partiala sau totalac. se poate nsoti de rupturi ale sinovialelor, ligamentelor colaterale, ligamentului inelar, ligamentuluipatrat si ale capsulei

103. Selectati afirmatia falsa despre luxatiile cotului:a. posterioara este cea mai frecventab. olecranul se palpeaza la locul luic. cotul este deformat, cu antebratul n usoara pronatie, semiflexie la 120

104. Selectati afirmatia adevarata despre luxatiile izolate - luxatia radiocubitala (superioara):a. de obicei se luxeaza capul radialc.n luxatia anterioara se rupe doar ligamentul inelarb.n cazul n care se asociaza fractura diafizei radiale (fractura Monteggia Stanciulescu), capulradial ,,fuge anterior sau posterior

105. Selectati afirmatia falsa n tratamentul luxatiilor cotului :a. ortopedic: reducere rapida cu sau fara anestezie urmata de imobilizarea n aparat gipsatantebrahio-palmar 7-14 zileb. chirurgical: n luxatiile ireductibile sau asociate cu fracturi cu deplasarec. recuperator: kinetoterapie asociata cu diapulse

106. Nu face parte din complicatiile luxatiilor de cot:a. vasculare, graveb. nervoasec. ligamentare

107. Nu face parte din complicatiile luxatiilor de cot:a. vasculare, grave (sindromul arterei humerale)b. redoare articulara, ntotdeauna cu limitarea flexieic. osteomul si osificarile periarticulare ale hematomului posttraumatic

108. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul osificarile periarticulare :a. pentru prevenire a formarii administrare de penicilina injectabilb. daca nu e nevoie de tratament chirurgical se utilizeaza : ultrasunete, ultrascurte, exercitii de

crestere a activitatii muschiului respectiv, baie galvanica celularac. tratament chirurgical se face n momentul maturarii acestor osificari

109. Fac parte din fracturile rare ale extremitatii distale a humerusului:a. supracondilieneb. diacondilienec. intercondiliene


13/23

110. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor paletei humerale :a. imobilizare n aparat gipsat acromio-palmar (21-30 zile, uneori chiar 40) n cazul fracturilor faradeplasareb. reducerea fracturilor si imobilizare n aparat gipsat pentru fracturile cu deplasare, cotul imobilizndu-se n extensiec. chirurgical n fracturile cu deplasare (se continua cu imobilizare gipsata)

111. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor olecranului:a. reducerea anatomica a suprafetei articulare nu este importantab.n fractura fara deplasare se folosesc atela sau aparatul gipsat cu cotul n flexie la 90 - 130, timp de 3saptamni

c. pentru fracturile cu deplasare se recomanda tratamentul chirurgical, reducere si osteosinteza cuhoban si ulterior, imobilizare gipsata pentru 2 saptamni

112. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor de cap radial:a.n fracturile fara deplasare atela gipsata 2-3-saptamnib.n fracturile cu deplasare - extirparea chirurgicala a fragmentului deplasat sau reducereafragmentului fracturat si osteosintezac.n fracturile cu deplasare se recurge ntotdeauna la rezectia de cap radial

113. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor de col radial:a. gradul I si II: atela gipsata de cot, cu cotul n flexie la 90 pentru 3-4 saptamnib. gradul III reducere si imobilizare ca mai susc. gradul IV tratament chirugical, rezectia colului si capului radial

114. Recuperarea troficitatii tesuturilor n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunileposttraumatice ale cotului se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:a. aplicarea undelor electromagnetice n scopul consolidarii fracturii, cicatrizarii plagilor, mbunatatiriicirculatiei, resorbtiei hematoamelor, suprimarea contracturii musculareb. masajul minii si antebratului (daca e neacoperit) si al umarului; scopul este de a mbunatati

circulatia si a ndeparta edemulc. pozitionarea membrului superior decliv pentru a combate edemul

115. Mentinerea mobilitatii articulatiilor neafectate n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunileposttraumatice ale cotului se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:a. pentru mna si degete nu este indicata mobilizareab. la pumn: flexie-extensie si deviatii laterale cubitale si radialec. umar se executa abductii-antepulsii si rotatii

116. Metode de combatere a durerii n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumaticale cotului:

a. cele mai folosite sunt sedativeleb. terapie fizicala cu efecte antalgice, curenti de joasa si medie frecventa, caldura localac. masaj energic

117. Selectati afirmatia falsa n legatura cu metode de recstigare a mobilitatii n cadrul tratamentulukinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale cotului:a. miscari pasive sunt permise numai cele autopasive, cu ajutorul scripetilorb. miscari active constituie baza recuperarii cotuluic. nu se recomanda executarea unei reeducari globale a gesticii cotului


14/23

118. Selectati afirmatia falsa n legatura cu metode de recstigare a mobilitatii n cadrul tratamentulukinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale cotului:a. activitatea sa solicite, prin repetari multiple, o ct mai larga amplitudine de miscareb. se recomanda taiatul cu ferastraul de mna, lustruit, tesut la razboic. sportivii nu vor practica nca datorita riscurilor

119. Selectati afirmatia falsa n legatura cu metode de recstigare a mobilitatii n cadrul tratamentulu

kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale cotului:a. se mai pot adauga caldura locala sau gheatab. fara masajc. curenti de medie frecventa

120. Pentru cresterea fortei musculare n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunileposttraumatice ale cotului se prefera anumite posturi optimale, cu exceptia:a. pentru flexori: umarul n pozitie de repaus, cotul la 90, se flecteaza cotul cu rezistenta, concomitent cantepulsia bratuluib. pentru flexori: umarul n antepulsie de 90, cotul flectat la 30, se extinde cotul cu rezistenta, concomitentcu retropulsia bratului

c. pentru pronosupinatie: bratul lipit de corp, cotul n flexie de 90, se executa pronatia cu rezistentaconcomitent cu abductia bratului sau supinatia (cu rezistenta) asociata cu adductia bratului

121. Considerente speciale de care este bine sa se tina seama n recuperarea cotului sunt cuexceptia:a. cotul inflamat trebuie mobilizat pna dispar inflamatia si edemulb. mobilizarile pasive nu sunt bine suportate de cot, mai ales daca sunt intempestive (pericol deformare a miozitelor calcare)c. cotul se recupereaza greu, uneori n luni de zile

122. Considerente speciale de care este bine sa se tina seama n recuperarea cotului sunt cu

exceptia:a.ncarcarea cu greutati n mna pentru a forta extensia este contraindicata deoarece crestehipertonia flexorilorb. o stagnare de peste 15 zile n evolutia favorabila a recuperarii functionale, obliga la abandonarea temporara (aproximativ o luna); la reluare se va observa din nou o progresiec. lipsa oricarei ameliorari obliga la ncercarea mobilizarii sub anestezie, cu reluarea celor 2 tipuri deatele de postura (flexie maxima si extensie) sau la interventie chirurgicala (artroliza)

123.n functie de gradele de libertate a extensiei cotului, redorile sunt considerate:a. foarte grave (30-60)b. moderate (peste 90)

c. minore (peste 90)124. Selectati afirmatia falsa n legatura cu principii generale ce trebuiesc retinute n cadrultratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale minii:a. imobilizarea degetelor trebuie facuta n flexieb. imobilizarea degetelor trebuie facuta n extensiec. imobilizarea determina dezastru functional pentru articulatie


15/23

125. Selectati afirmatia falsa n legatura cu principii generale ce trebuiesc retinute n cadrultratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale minii:a. degetele ce nu sunt necesar sa fie imobolizate vor fi mobilizate continuub. imobilizarea ct mai scurta posibil poate fi suspendata chiar nainte de consolidarea completac. imobilizarea ntotdeauna pna la consolidarea completa

126. Selectati afirmatia falsa n legatura cu complicatiile leziunile posttraumatice ale minii:

a. consolidarea cu angulatie ce determina redoare marcata se va recupera ntotdeauna completb. aderenta tendonului extensorului la calus, daca este importanta, trebuie intervenit chirurgical penteliberarea tendonuluic. consolidarea ntrziata ce presupune prelungirea imobilizarii si nu de putine ori are ca urmare ,,mna rigida

127. Selectati afirmatia adevarata n legatura cu fractura scafoidului:a. imobilizarea e pe timp ndelungat, 10-12 saptamnib. pumnul n dorsiflexie la 15, mna n usoara nclinare cubitalac. pumnul n dorsiflexie la 15, mna n usoara nclinare cubitalaNICI O VARIANTA DE RASPUNS NU ESTE CORECTA!!! (b si c la fel!!): raspunsul corect ar fi:

imobilizare 4-8 saptamani, pumn in dorsoflexie la 450

, mana in usoare inclinare radiala-pg.8

128. Selectati afirmatia falsa n legatura cu fractura scafoidului :a. uneori apare necroza aseptica a scafoiduluib. nu exista dificultati de diagnosticarec. initial poate sa nu se distinga traiectul de fractura, si sa fie evidentiat doar la 2-4 saptamni

129. Selectati afirmatia falsa n legatura cu fractura extremitatii distale a radiusului :a. Pouteau-Colles(produsa prin compresie-extensie cadere pe mna n hiperextensie) - n dos defurculitab. Goyrand-Smith n dos de furculita -(produsa prin cadere pe mna n extensie)

c. Goyrand-Smith n fata de furculita -(produsa prin cadere pe mna flectata)130. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturii extremitatii distale a radiusului:a. Cele fara deplasare aparat gipsat 21-30 de zileb. Reducere ortopedica cu anestezie si imobilizare n aparat gipsat antebrahio-palmar pentru 45-60de zile la cele fara deplasarec. Chirurgical (reducere si osteosinteza cu placi si suruburi, brose, fixator extern) la cele deplasate,ireductibile sau instabile

131. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturii extremitatii distale a radiusului :a. tot timpul se fac miscari n articulatiile MCF si IF

b. gipsul trebuie sa fie lejerc. pozitie procliva pentru prevenirea edemului

132. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturii extremitatii distale a radiusului :a. se schimba la 4 saptamni n pozitie normalab. gipsul trebuie sa fie ct mai fix pentru a asigura contentia si mentinerea reduceriic. pozitie procliva pentru prevenirea edemului


16/23

133. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturii extremitatii distale a radiusului :a. gipsul se schimba la 2 saptamni n pozitie normala si se fixeaza n alt aparat gipsat nca 30 zileb. recuperarea trebuie nceputa imediat dupa terminarea imobilizarii; sindromul algoneurodistroficeste foarte frecvent si rebel la tratamentc. controlul radiologic nu este necesar

134. Selectati afirmatia adevarata n legatura cu tratamentul fracturii diafizare a ambelor oase ale

antebratului:a. cea fara deplasare necesita tratament ortopedic cu aparat gipsat brahiopalmar pentru 60 zile, apokinetoterapieb. fracturile cu deplasare, reductibile, se reduc ortopedic si se imobilizeaza n aparat gipsat 30 de zilecu control radiologic repetatc. cele care nu se reduc se trateaza chirurgical (reducere si osteosinteza cu placi si suruburi, broseKirschner, apoi aparat gipsat 3-4 saptamni)

135. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul leziunilor tendinoase la nivelul minii:a. programul kinetoterapeutic ncepe n conformitate cu indicatiile chirurguluib. mobilizarea degetelor nainte de 4 saptamni de la operatie

c. mobilizarea tendonului trebuie facuta precoce, fara a dezvolta o tensiune n tendon cel putin nprimele 4 saptamni

136. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul leziunilor tendinoase la nivelul minii:a. mobilizarea trebuie sa fie blnda, efectuata de un kinetoterapeut experimentatb. dupa 6 saptamni riscul de rupere este maximc. la 6 saptamni continund kinetoterapia analitica pasiva si pasiva de corectie a articulatieidegetelor si pumnului se introduc progresiv exercitii mpotriva unor rezistente progresiv crescute(rezistenta numai manuala)

137. Pentru ca recuperarea functionala sa fie eficace trebuie sa ndeplineasca urmatoarele

caracteristici, cu exceptia:a. precoce ncepe chiar de la terminarea actului terapeutic chirurgical sau ortopedicb. precisa se adreseaza strict segmentelor afectate ( ce are si ce nu are voie sa faca )c. pasiva nu pune n joc vointa pacientului

138. Pentru ca recuperarea functionala sa fie eficace trebuie sa ndeplineasca urmatoarelecaracteristici, cu exceptia:a. dolora frecvent exercitiul dureros este utilb. completa sa aiba n vedere tot corpulc. continua viata pacientului trebuie sa fie orientata si organizata astfel ca el sa poata utiliza noiachizitii

139. Realizarea BFP (bilantul previzional functional) are urmatoarele etape cu exceptia:a. recstigarea amplitudinii articulatiei si a fortei musculareb. realizarea coordonarii neuro-musculare ( utilizarea amplitudinii articulare si a fortei musculare, cuun scop precis )c. antrenarea la efort asigurarea rezistentei la eforturi mari si repetate frecvent

140. Cea mai buna n recuperare redorii este miscarea activa pentru ca :a. obtine o retractie progresiva si nedureroasa a elementelor elongateb. recapatarea elasticitatii musculare pe planurile anatomicec. nu solicita aderentele si le permite sa evolueze


17/23

141. Cea mai buna n recuperare redorii este miscarea activa pentru ca :a. regenereaza suprafetele de alunecare ale cartilajuluib. creste edemul stimulnd ntoarcerea venoasa si circulatia limfatica, avnd actiune favorabilaasupra conducerii influxului nervos prin nervii perifericic. stimuleaza oboseala musculara generala

142. Selectati afirmatia falsa n legatura ritmul recuperarii:

a. la nceput se recurge la sedinte scurte, n care numarul de miscari este limitat: 4-5/zi seturiexecutateb. pe masura ce se obtin progrese, se scad numarul sedintelor la 1-2/zi, dar se scade si numarul deexercitii/sedinta (15-20 miscari)c. pe masura ce se obtin progrese, se scad numarul sedintelor la 1-2/zi, dar se creste numarul deexercitii/sedinta (150-200 miscari)

143. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor de col femural :a. fractura de col femural are prognostic bunb. tratamentul consta n administrarea de calmante si mobilizarec. desi este dureroasa, aceasta alternativa este singura sansa de a salva viata pacientului

144. Indiferent de sediul leziunii, tratamentul fracturilor femurale trebuie sa aiba n vedereurmatoarele:a. prevenirea edemului si a stazei venoase, favorizarea circulatiei limfatice; pentru aceasta sefoloseste pozitia proclivab. tratarea escarelor dupa instalarec. tratarea escarelor dupa instalare

145. Kinetoterapia trebuie sa asigure urmatoarele, cu exceptia:a. o ventilatie pulmonara eficientab. scadere a functiei musculare n membrul superior

c. cresterea functiei musculare la membrul inferior sanatos146.n functie de nivelul la care este situata fractura, tractiunile transosoase sunt:a. supracondiliene ( pentru fracturile de tibie ca si n luxatiile de genunchi)b. transtuberozitare ( pentru fracturile diafizare femur si fracturile supracondiliene )c. transcalcaneene ( pentru fracturile de femur, fracturile de bazin)

147.n functie de sediul focarului se pun si greutatile corespunzatoare care sa exercite tractiunea :a.n fractura gambei 3-5 Kgb.n fractura femurului 10-14Kgc.n fractura de bazin 6-8Kg

148. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul disjunctia simfizei pubiene:a. pna la 3 cm nu se opereazab. se pune ntr-un hamac, care cauta sa strnga bazinul prin greutatea corpului, timp de 4 saptamninitial chinga trecuta n U, apoi chinga se ncruciseazac. mai mare de 6 cm necesita tratament chirurgical, fie un fixator extern, fie reducere si osteosintezacu placa si suruburi

149. Stabilitatea soldului este data de urmatorii factori, cu exceptia:a. ososi articulatie lunga care exista o coaptatie perfecta ntre capul femural si cotilb. ligamentari asigura stabilitatea posterioara ( mpiedica dezechilibrarea spre posterior )

c. musculari asigura stabilitatea posterioara.( mpiedica o cadere n fata )


18/23

150. Programul minimal n recuperarea soldului pentru mersul normal pe teren plat este urmatorul:a. 32 - flexie-extensieb. 52 - adductie-abductiec. 14 - rotatie interna-externa

151. Factori reductibili care limiteaza miscarea soldului sunt cu exceptia:a. calusul vicios

b. contractura antalgica posttraumaticac. retractia capsulara

152. Factori nereductibili care limiteaza miscarea soldului sunt cu exceptia:a. calusul viciosb. hematomulc. incongruenta articulatiilor

153.n cazul luxatiilor de sold atitudinea terapeutica este:a. reducere ortopedica a doua zi sub anestezieb. tractiune continua transosoasa transcalcaneeana 10 Kg

c. la 30 de zile, se reia mersul n crje cu sprijin 10% pe membrul inferior afectat

154. Fracturile de bazin pot fi, cu exceptia:a. izolate ale oaselor bazinului care sunt si cele mai frecventeb. fracturile centurii pelvinec. articulare

155. Fractura de cotil este o fractura articulara, si este foarte important :a. daca este sau nu n zona portantab. daca este cu sau fara hematomc. daca se asociaza sau nu cu durere

156. Protezele totale necimentate sunt indicate, cu exceptia:a.n tratamentul coxartrozelor secundare si necrozelor aseptice de cap femuralb. la pacienti mai tineri, cu speranta de viata mare, la care se prevad reinterventii de revizie acomponentelor proteticec. la pacientii la care calitatea osului nu este buna

157. Tratamentul de recuperare kinetoterapic la proteza cervicocefalica si cea bipolara cuprindeurmatoarele :a. Ziua I : se aseaza pe o parte cu perna ntre picioareb. Ziua 45: se face radiografie: daca este bine ncepe sprijin cu 8-10%;

c. Ziua 45: se face radiografie: daca este bine ncepe sprijin cu 8-10%158. Tratamentul de recuperare kinetoterapic la proteza totala necimentata:a. Ziua a III-a: mers cu cadru fara sprijin pe membrul operat, pipaie solul dar nu se sprijina de locb. Ziua IV-V: ncarca 100 %c. Ziua 14 sprijinul este complet

159. Tratamentul de recuperare kinetoterapic la proteza totala cimentata:a. Ziua IV-V: ncarca 100 %b. Ziua 45: se face radiografie: daca este bine ncepe sprijin cu 8-10%c. Ziua 60: se ajunge cu sprijinul la 100%; poate sa renunte la cadru


19/23

160. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor pertrohanteriene :a. tijele gamma sunt cele mai eficiente mijloace de osteosinteza n acest tip de fracturab. de a 2-a zi pacientul se ridica la marginea patului, ncarcare fiind permisa a 3- a zi, dar cu sprijinpartiac. DHS-ul este cel mai eficient mijloc de osteosinteza n acest tip de fractura

161. Selectati afirmatia falsa n legatura cu fracturile de diafiza femurala :

a. se caracterizeaza de deplasari marib. tratamentul ortopedic, de imobilizare n aparat gipsat pelvipodal este indicat doar la fracturile faradeplasare, pentru 30-45 de zilec. necesita, ca si fracturile subtrohanteriene, initierea unei tractiuni transcalcaneene pna lamomentul operator

162. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul chirurgical al fracturilor de diafiza femurala:a. dupa osteosinteza cu tije blocate static, recuperarea ncepe precoce de a 2-a zib. este nevoie de imobilizare gipsatac. se ncep miscarile articulatiilor vecine, mersul cu cadru sau cu crje, cu sprijin partial

163. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul chirurgical al fracturilor de diafiza femurala:a. la 15-30 de zile, pentru facilitarea consolidarii prin compresiune n focar, se dinamizeaza montajulprin extragerea suruburilor mai ndepartate de focarul de fractura, permitndu-se apoi un sprijin maiputernicb. daca fractura este simpla, transversala si situata n 1/3 medie se indica reducerea si osteosintezacu tija Kuntcher simpla, cu sprijin permis pe picior ncepnd de a 2-a zic.n cazul de asociere a unei fracturi de femur cu o fractura de col femural se poate face reducere sosteosinteza cu o tija blocata de reconstructie

164. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tehnicile folosite pe parcursul recuperarii fracturilor dediafiza femurala:

a. la pacientii tineri se insista pe exercitiile respiratorii si cele pentru musculatura abdominalab. la pacientii vrstnici exercitiile vor fi asemanatoare cu ale pacientilor pe tractiune-suspensie:exercitii respiratorii asociate cu miscari ale membrelor superioarec. ridicarea fara sprijin se face nainte de instituirea imobilizarii gipsate

165. Mersul cu sprijin utilizeaza urmatoarele, cu exceptia:a. crjele canadiene ( cu cotiere ) pentru tineri si persoane cu fizic robustb. cadrul de mers pentru vrstnici, obezi, persoane nendemnaticec. crjele axilare cele mai indicate

166. Selectati afirmatia falsa n legatura cu reluarea mersului dupa fracturile de diafiza femurala :

a. balansul membrului afectat trebuie sa se faca n abductie si rotatie externab. distantele ntre pasi trebuie sa fie egalec. trebuie sa se asigure simetria rotatiei celor doua membre inferioare

167. Bastonul:a. cnd se doreste sprijinul n mers pe piciorul bolnav se tine de partea sanatoasab. daca se doreste un sprijin pe piciorul bolnav, bastonul se tine de partea bolnavac. cnd se doreste sprijinul n mers pe piciorul sanatos se tine de partea sanatoasa


20/23

168. Mersul cu ncarcare:a. uneori este foarte precoce, mai ales n artroplastii necimentateb. ziua 30-45 pentru luxatiile tratate ortopedicc. ziua 30 n cazul fracturilor de cotil sau la nivelul extremitatii superioare a femurului

169. Testnd sprijinul unipodal pe membrul afectat avem:a. bazin echilibrat se trece la baston

b. bazin nclinat asociat cu durere si fractura neconsolidata se trece la bastonc. bazin nclinat si durere absenta se trece la baston

170. Selectati afirmatia falsa n legatura cu recuperarea fortei musculare:a. Nu poate fi facuta n ntregime dect atunci cnd sprijinul este normal si nedurerosb. Cnd prghia osoasa este complet consolidata, tonifierea musculara este lenta si imperfecta,deoarece grupele musculare refuza sa se contracte la functia lor reala ct timp contractia muscularaeste generatoare de durere ( se produce o inhibitie de origine corticala )c. Ct timp sprijinul normal este dureros, grupele musculare nu pot dezvolta o forta necesara acestusprijin

171.Articulatia genunchiului include:a.AFP-articulatia femuro-patelarab.ACF-articulatia coxo-femuralac.AFP- articulatia femuro-peroniera

172. Redoarea genunchiului ( limitarea miscarilor articulatiei ), poate fi, cu exceptia:a. limitare importanta a flexiei (pacientul nu poate sa ndoaie genunchiul )b. genunchiul blocat n a executa miscarea de extensie, nu poate sa faca extensia completa (aceastaredoare este mai greu de recuperat )c. genunchiul blocat n a executa miscarea de lateralitate, nu poate sa faca var-valg

173. Urmatoarea recomandare nu este corecta:a. daca extensia este transtuberozitara, medicul i spune pacientului sa-si miste laba picioruluib. daca extensia este transcondiliana, medicul i spune pacientului sa-si flecteze coapsac. daca este transcalcaneana se recomanda contractii izometrice la nivelul muschiului cvadriceps simiscari active repetate la nivelul degetelor

174. Miscarea de pendulare este foarte importanta pentru ca:a. nu cere aparatura specialab. nu permite pacientului sa-si dozeze singur amplitudinea articulatiei si forta contractieic. nu poate fi repetata de multe ori fara a creea contractura la nivelulgenunchiului

175. Miscarea de pendulare este foarte importanta pentru ca:a. nu mobilizeaza muschiul cvadriceps, desfiintnd aderentele ce apar pe diafiza femurala ( aderentegeneratoare de redori articulare )b. greutatea gambei mareste spatiul articular femurotibial favoriznd miscareac. nu respecta principiul miscarii fara ncarcare

176. Selectati afirmatia falsa n legatura cu perioada de ncarcare:a. mersul este reluat imediat daca sunt entorse de genunchi gradul 1 imobilizate n aparat gipsat, cuconditia ca gipsul sa fie bine mulatb.n fractura de condil femural pacientul va fi lasat sa calce dupa 120 zile

c. daca sunt fracturi articulare mersul cu sprijin va fi posibil la 2 luni


21/23

177.n recuperarea genunchiului poate sa apara o oprire n progresul nostru - pe la 60-90 gradeobservam ca n ciuda exercitiilor batem pasul pe loc:a. daca dupa 1 saptamna nu se obtine nici un progres , exercitiile sunt oprite temporar si se reiarecuperarea dupa 3 saptamnib. daca dupa 3 saptamni nu se obtine nici un progres , exercitiile sunt oprite temporar si se reiarecuperarea dupa 1 saptamna

c. daca dupa 3 saptamni nu se obtine nici un progres , exercitiile sunt oprite temporar si se reiarecuperarea dupa 3 saptamni

178.n caz de ruptura a tendonului cvadricipital ( sutura se face proximal de rotula ), sau de ruptura tendonului rotulian ( sutura se face distal de rotula), se impune:a.imobilizare n aparat gipsat 6 saptamnib. imobilizare n aparat gipsat 4 saptamnic. la 7 saptamni se scoate gipsul si se ncepe recuperarea n ritm lent

179. Selectati afirmatia falsa n legatura cu recuperarea kinetoterapeutica n caz de fracturasupracondiliana:

a. daca montajul este solid nu se imobilizeaza n aparat gipsat si recuperarea ncepe imediat dupa ca trecut inflamatia postoperatorieb. daca montajul este solid se imobilizeaza n aparat gipsat trei saptamnic. daca montajul este slab, atunci se mentine extensia sau gipsul pentru trei saptamni si semobilizeaza glezna si trunchiul

180. .Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul n caz de fractura de platou tibial :a. daca fractura este fara deplasare, tratamentul este ortopedic, si consta n imobilizare n aparatgipsat femuro-podal pentru 45 zile, urmat de un aparat gipsat tip Sarmiento,pentru nca 30 zile, dupa care ncepe kinetoterapia de recuperareb. daca pacientul nu se opereaza imediat se imobilizeaza pe extensie transosoasa (transcalcaneana

cu 3-4 kg greutate pentru reducerea fracturiic. daca pacientul se opereaza si montajul este solid se aplica o atela gipsata femuro-gambiera pentr30 zile, apoi miscare, cu sprijin

181. Selectati afirmatia adevarata n legatura cu tratamentul n caz de fractura de rotula :a. la fracturile fara deplasare tratamentul este ortopedic de imobilizare n aparat gipsat ( burlan )pentru 14 zileb. la fracturile fara deplasare tratamentul este ortopedic de imobilizare n aparat gipsat ( burlan )pentru 21 zilec. fracturile fara deplasare nu necesita tratament

182. Complicatiile traumatismelor la nivelul genunchiului cuprind urmatoarele, cu exceptia:a. pseudartroza- absenta consolidarii focarului de fractura , de la producerea fracturii trecnd peste 6lunib. calusul vicios- consolidarea ntr-o pozitie anormala, neredusa a fragmentelor fracturatec. instabilitatile acute ligamentare

183. O redoare n extensie a genunchiului ( pacientul nu poate face flexia att ct trebuie ) aparedupa :a. fracturi n treimea distala a femuruluib. dupa fracturi de peroneuc. leziuni ale muschilor fesieri


22/23

184.Artrozele secundare de genunchi pot fi, cu exceptia:a. displazice: condrodisplazia, displazii luxante, tulburari de dezvoltareb. postcontuzionalec. postinflamatorii: infectii - osteomielita, osteite, sau artropatii inflamatorii poliartrita reumatoida,lupu

185.n gonartroza radiologic se observa urmatoarele, cu exceptia:

a.ngustare a spatiului articular, care poate fi asimetrica,mai severa n zonele portanteb. osteofite (ciocuri) marginale care nu se gasesc la o suprafata articulara normalac. osteoporoza osului subcondral

186.n gonartroza radiologic se observa urmatoarele, cu exceptia:a. osteofite (ciocuri) marginale care nu se gasesc la o suprafata articulara normalab. osteoporozac. chisturi osoase adiacente articulatiei

187. Rupturile totale sau partiale ale tendonului achilean au urmatoarele localizari cu exceptia:a.n plina masa tendinoasa (prognosticul este cel mai prost datorita vascularizatiei proaste)

b. localizare muscularac. la nivelul insertiei osoase (tendinoase) cu prognostic intermediar

188. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul entorselor usoare de glezna :a. beneficiaza de imobilizare cu fesi elasticeb. antiinflamatorii local si per os, antialgice, gheata local,repausc. se aplica botine gipsate pentru 10-14 zile

189. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul entorselor de gradul 2 :a. se aplica botine gipsate pentru 10-14 zileb. antialgice, repaus

c. se ncepe imediat miscarea190. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor unimaleolare :a. daca sunt fara deplasare se aplica un aparat gipsat 14 de zile cu mers pe piciorb. pe maleola peroniera se face reducere si osteosinteza cu placa si suruburi sau brosa Kirschnerc. pe maleola tibiala osteosinteza cu suruburi sau hoban, apoi imobilizare n aparat gipsat femuro-podal pentru 30-45 zile

191. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor bimaleolare:a. cele fara deplasare necesita aparat gipsat pentru 45 de zile, cu sprijin pe piciorb. cele cu deplasare ce nu se pot reduce ortopedic necesita tratament chirurgical

c. glezna se recupereaza usor si nu este dureroasa192. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor de ambe oase gamba :a. fracturile fara deplasare se trateaza ortopedic prin imobilizare n aparat gipsat femuro-podal pentru30 zile, apoi aparat gipsat tip Sarmiento pentru 15-30 zileb. fracturile cu deplasare si care nu se pot reduce ortopedic beneficiaza de tratament chirurgical dupo perioada de eventuala imobilizare pe extensie continua transcalcaneanac.n cazul tijelor blocate recuperare ncepe la o luna, fiind nevoie de imobilizare


23/23

193. Selectati afirmatia falsa n legatura cu fractura de calcaneu:a. beneficiaza de tractiuneb. tratamentul chirurgical se aplica la pacientii sub 50 de ani, activi, la fracturile cu deplasarec. tratamentul chirurgical se practica fie n urgenta, fie la 7-14 zile cnd edemul si tumefactia au ceda

194. Sprijinul plantar se face pe 3 puncte:a. unul antero-intern, baza metatarsianului I

b. al doilea antero-extern, baza metatarsianului Vc. al treilea reprezentat de tuberozitatea mare a calcaneului

195. Cu ajutorul plantogramei se observa urmatoarele, cu exceptia:a. o banda transversala larga anterioara (calciul anterior)b. o banda interna subtire concava spre exteriorc. un sprijin ovalar care marcheaza calciul posterior

196. . Din punct de vedere al sprijinul plantar exista 3 faze (etape) ale mersului:a. aterizareab. caderea

c. decolarea

197. Conditiile unei bune functionari a piciorului sunt urmatoarele cu exceptia:a. pastrarea unei amplitudini articulare fiziologice la nivelul articulatiei tibio-tarsiene si la nivelulfiecarei articulatii a picioruluib. sa avem o forta musculara buna a tuturor grupelor musculare deoarece exista un echilibru ntreflexorii plantari si cei dorsali ai picioruluic. sa fie respectate cele 2 puncte anterioare de sprijin

198. Tratamentul kinetoterapic n piciorul strmb are urmatoarele particularitati, cu exceptia:a. se aplica dupa o luna de la diagnostic

b. trebuiesc mobilizate tesuturile cele mai apte de a se relaxac. aceasta tehnica se face prin mobilizari pasive si miscari active reflexe

199. Mobilizarea pasiva a piciorului n piciorul strmb congenital se face cu prudenta deoareceexista pericolul de:a. deplasare a nucleilor de osificareb. leziune tegumentarac. leziune femurala

200. Kinetoterapia pentru tonifierea musculaturii scurte plantare se poate face prin urmatoarelemetode, cu exceptia:

a. mers pe marginea externa a picioruluib.jocul cu pietricele sau bile prinse si aruncate cu degetele de la piciorc. mersul in genunchi

afectiuni orto-traumatice (grila cu raspunsuri).doc

Documents