afaceri maritime (FEPAM)

ROMÂNIA

Afaceri Maritime și Pescuit

România – prezentare generală

Fondul european pentru pescuit și

Coastă, lacuri și porturiSituată în sud-estul Europei, România are o linie de coastă cu lungimea de 256 km, reprezentând 5,3 % din linia de coastă totală a Mării Negre și 0,5 % din linia de coastă totală a celor 23 de state membre ale UE care au zone costiere. Lungimea totală a apelor interioare din România folosite pentru pescui-tul de apă dulce este de peste 7 000 km2, adică circa 3 % din suprafața totală a țării(1). Dunărea are o lungime totală de 1 074 km în România, corespunzând unei suprafețe de circa 3 430 km2 și având o medie a volumului de apă de circa 2 230 milioane m3. Cele mai importante activități de pescuit în ape interioare sunt concentrate aici.Principalele porturi folosite de pescari pentru debarcarea capturilor sunt Mangalia, Olimp, Costinești, Mamaia și Capul Midia. Cu toate acestea, România nu are porturi specializate de pescuit la Marea Neagră. Tradiție și potențialPotrivit Raportului din 2014 privind flota românească, aceasta are 158 de nave înregistrate, dintre care sunt active 123. Datorită dimen-siunii mici a flotei de pescuit românești, Fondul european pentru pescuit (FEP) a finanțat reducerea flotei de pescuit, cu 15 nave de pescuit (596,43 GT și 1 734,69 kW).Conform PO FEPAM pentru România, în 2012 erau înregistrate 1 679 de nave de pescuit comercial în apele interioare. Numărul pescarilor autorizați, corespunzător acestor nave înregistrate, era de 3 115, dintre care 50 % din zonele dunărene.Defalcarea speciilor aferente debarcărilor în perioada 2001 - 2011 include 36 de specii de pești, moluște și crustacee. Cele mai impor-tante specii-țintă de pești pelagici din Marea Neagră sunt șprotul, stavridul mediteraneean și hamsia. Speciile de pești demersali cu importanță comercială sunt calcanul, guvidul și câinele-de-mare. Dată fiind valoarea comercială în creștere a moluștelor din ultimul deceniu, pot fi incluși pe această listă și melcii-de-mare.Performanțe economice și ocuparea forței de muncăPerformanța economică a pescuitului: IÎn 2012, numărul total al întreprinderilor de pescuit din flota românească era de 91, marea majoritate (79 %) deținând o singură navă. Numai 18 % din întreprin-deri dețineau între două și cinci nave de pescuit. Ocuparea totală a forței de muncă în 2012 era estimată la 471 de locuri de muncă. Nivelul de ocupare a forței de muncă a scăzut între 2008 și 2012 cu 48 %.Performanța economică a acvaculturii: Sectorul românesc al acvacul-turii producea 10 005 mii de tone de pești în 2012, însemnând o creștere de 27 % față de 2009. În 2012, erau eliberate peste 900 de licențe pentru fermele de acvacultură, acestea aparținând unui număr de circa 430 de întreprinderi. În 2015, numărul de ferme înregistrate a ajuns la 518. Sectorul acvaculturii din România este dominat de întreprinderi mici cu mai puțin de 5 angajați, acestea reprezentând 65 %

din sector în 2012. În total, 2 968 de persoane erau angajate în sectorul românesc al acvaculturii în 2012.Acvacultură (marină): Cu doar o fermă de midii în larg în Marea Neagră și o fermă de calcan pe țărm, acvacultura marină este subdezvoltată. Ferma de midii produce 20 tone/an și a avut o cifră de afaceri de 15 000 EUR în 2012. Performanța economică a prelucrării: În 2013, industria românească a prelucrării (11 unități) a înregistrat o scădere a numărului de întreprinderi productive, comparativ cu 2011 (22 de unități). Numărul raportat al angajaților a scăzut și el, de la 1 181 la mai puțin de 780 de angajați. Distribuția întreprinderilor de prelucrare a peștelui din sector arată că 50 % dintre acestea au între 11 și 49 de angajați, 36 % între 50 și 249 de angajați, iar 14 % au ≤ 10 angajați. Importanța economică a zonelor de coastă: Circa 4,53 % (adică 900 000 de persoane) din populația totală a României trăiește în zone de coastă(2), în timp ce rata de ocupare a forței de muncă în aceste regiuni este de doar 50 %. Principalele sectoare de ocupare a forței de muncă sunt turismul, transportul și pescuitul.

(2) http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/ Maritime_economy_statistics_-_coastal_regions_and_ sectoral_perspective

(1) http://www.fao.org/docrep/009/t0798e/t0798e09.htm

Programul operațional al României

Buget

Total (UE + național):223 709 082 €

Contribuția UE:168 421 371 €

(2,9 % din totalul FEPAM)

1. Pescuit 2. Acvacultură

Ce?Greutatea totală a debarcărilor realizate de flota românească în 2013 a fost de 1 500 de tone de pește și fructe de mare, valoarea acestora fiind de 1,46 milioane EUR(³). Dacă analizăm structura capturilor în România la nivelul anului 2012, se observă o creștere semnificativă în cazul melcului-de-mare (Rapana venosa), de până la 588 tone, reprezentând 70 % din producția marină totală.

Există cote pentru două specii din Marea Neagră: calcan și șprot. În 2015, cota pentru șprot a fost de 3 500 tone, iar pentru calcan de 43,5 tone.

Pescuitul comercial în apele interioare se desfășoară, în principal, pe Dunăre, în Delta Dunării, în laguna Razim-Sinoe, pe râul Prut și în lacurile de acumulare de pe râurile Siret și Olt. În 2013, s-a înregistrat o producție de 3 094 tone, în scădere de la 6 045 tone în 2006. Principalele specii pescuite sunt crapul, știuca, stavridul, somnul și bibanul.

Scopul POFinanțarea FEPAM va ajuta la îmbunătățirea infrastructurii pentru:■ modernizarea infrastructurii de pescuit: porturi, amplasamente de debarcare, zone de protejare;■ adăugarea de valoare pentru capturile nedorite;■ servicii de consiliere;■ colectarea deșeurilor marine;■ sporirea selectivității uneltelor;■ dezvoltarea unor activități complementare/unor noi forme de venit.

Prin îmbunătățirea în continuare a infrastructurii portuare cu sprijinul FEPAM, România își propune să îmbunătățească calitatea, controlul și trasabilitatea produselor debarcate.

De asemenea, România își propune să îmbunătățească selectivitatea uneltelor de pescuit, dar și să asigure un echilibru între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit.

Date fiind dimensiunea mică a flotei de pescuit din Marea Neagră, declinul stocurilor și importanța protejării biosferei Deltei Dunării, România se va concentra și pe dezvoltarea unor activități comple-mentare pentru pescari.

Principalul rezultat Un pescuit durabil din punct de vedere ecologic, economic și social.

Buget17,87 milioane EUR (7,98 % din alocările PO)

What?Resursele terestre ale țării și disponibilitatea apelor interioare asigură condiții perfecte pentru dezvoltarea acvaculturii.

În PO FEPAM, se subliniază că există, în prezent, 518 ferme de acvacultură în România, dintre care 114 au fost finanțate în cadrul FEP, creând o capacitate suplimentară de producție de 17 855 tone/an.

În 2012, cea mai mare pondere în producția totală de acvacultură o aveau speciile de apă dulce, în principal ciprinidele, reprezentând 89 % (ciprinide europene: 4 455 tone; ciprinide asiatice precum crapul argintiu, novacul și cosașul: 4 378 tone), numai 11 % fiind alte specii precum sturionul, anghila și păstrăvul. Păstrăvul reprezintă 10,7 % (1 074 tone), iar speciile marine și sturionul doar 0,3 % (9,18 tone) din producția totală.

Cu doar o fermă de midii în larg în Marea Neagră și o fermă de calcan pe țărm, acvacultura marină este subdezvoltată, existând astfel destule necesități de investiții în cadrul FEPAM.

Scopul POFinanțarea FEPAM va sprijini producția de specii de acvacultură în funcție de cererea de pe piață. De asemenea, este prevăzut sprijin pentru acvacultura oferind servicii de mediu.

Principalul obiectiv Până în 2023, se așteaptă ca volumul producției de acvacultură să crească cu încă 8 000 de tone, contribuind la aprovizionarea cu hrană, protecția mediului și ocuparea forței de muncă.

Buget112,34 milioane EUR(50,21 % din alocările PO)

Programul operațional (PO) acoperă cele șase „prioritățiale Uniunii” definite în cadrul FEPAM, și anume:

1. promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv și bazat pe cunoaștere;

stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere;

încurajarea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP);creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și sporirea coeziunii teritoriale;

stimularea comercializării și prelucrării;

stimularea punerii în aplicare a politicii maritime integrate (PMI).

2.

3.

4.

5.

6.

(³) https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/ 43805/1034590/2015-07_STECF+15-07+- +AER+2015_JRCxxx.pdf

5. Comercializare și prelucrare

Ce?În 2013, România avea înregistrate 11 unități de prelucrare având drept principal obiect de activitate prelucrarea peștelui, în scădere de la 14 unități în 2012. Sectorul este, în general, dominat de unitățile de prelucrare mici cu până la 10 angajați (71 %), numai 29 % dintre acestea având un număr mai mare de angajați.

Sectorul prelucrării se aprovizionează în proporție de 12 % din producția internă de pește, iar 88 % din aprovizionarea cu pește provine din importuri.

Cifra de afaceri totală a industriei de prelucrare a peștelui a înregistrat o scădere în 2012, din cauza unei scăderi constante a numărului de unități având drept principal obiect de activitate prelucrarea peștelui, de la 44,5 milioane EUR în 2011 la 30,4 milioane EUR în 2012. Profitul net s-a ridicat la peste 25 milioane EUR în 2012.

Scopul POFinanțarea FEPAM va fi direcționată spre produse, procese și tehnolo-gii noi ori îmbunătățite, sisteme de management și măsuri de comer-cializare pentru produsele pescărești și de acvacultură.

Principalul rezultat Sectorul prelucrării va fi modernizat și va fi făcut mai competitiv, prin dezvoltarea de produse noi și acapararea de noi piețe.

Buget15,39 milioane EUR(6,88% din alocările PO)

3. Politica comună îndomeniul pescuitului (PCP)

Ce?Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură din România va fi responsabilă cu colectarea și gestionarea datelor, cu sprijinirea monitorizării, controlului și procedurii de colectare a datelor, precum și cu implementarea controlului Uniunii.

Scopul POPCP stabilește norme pentru gestionarea flotelor europene de pescuit și conservarea stocurilor de pește. România pune în aplicare aceste norme prin:■ îmbunătățirea cunoștințelor științifice și furnizarea unor astfel de cunoștințe; ■ colectarea și gestionarea datelor;■ sprijin, monitorizare, control și asigurarea aplicării.

Principalul rezultat Finanțarea FEPAM va sprijini colectarea, gestionarea și utilizarea datelor necesare în cadrul PCP, precum și implementarea controlului Uniunii, a inspecțiilor și a sistemului de asigurare a aplicării, conform cerințelor PCP.

Buget16,4 milioane EUR(7,34 % din alocările PO)

4. Strategii de dezvoltarelocală plasată sub

responsabilitatea comunității

Ce?În decursul perioadei de programare 2007-2013 (și pentru prima oară), România a sprijinit dezvoltarea locală printr-o abordare de la bază spre vârf, cu finanțarea FEP. Au fost înființate 14 grupuri de acțiune locală pentru pescuit (FLAG), însă doar 12 au devenit operaționale. Majoritatea sunt în zonele riverane și de coastă ale României. În pofida începutului greoi, implementarea strategiilor de dezvoltare locală s-a îmbunătățit spre sfârșitul lui 2015, promițând să aducă o serie de schimbări în bine pentru zonele respective în cadrul FEPAM.

Ca o specificitate a României, finanțarea dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității pentru Delta Dunării va contribui la strategia mai largă de dezvoltare teritorială integrată implementată în Regiunea Deltei Dunării. Instrumentul de investiții teritoriale integrate (ITI) va fi folosit cu contribuția tuturor programelor aferente fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014 2020, într-o zonă alcătuită din 38 de unități administrative locale din rezervația Biosferei Delta Dunării, din județul Tulcea și nordul județului Constanța.

Scopul POFinanțarea FEPAM va ajuta la creșterea ocupării forței de muncă și sporirea coeziunii teritoriale în zonele care trăiesc de pe urma pescuitului, prin:■ diversificarea activităților; ■ promovarea bunăstării sociale și a patrimoniului cultural;■ consolidarea și valorificarea bunurilor de mediu.

Principalul rezultat Ajutarea zonelor și comunităților pescărești care trăiesc de pe urma pescuitului să își diversifice economiile și să adauge valoare activităților lor de pescuit. România își propune, de asemenea, să sporească numărul grupurilor de acțiune locală pentru pescuit la 18.

Buget44,91 milioane EUR(20,07 % din alocările PO)

6. Politica maritimăintegrată (PMI)

Ce?PMI caută să ofere o abordare mai coerentă a chestiunilor maritime, cu o coordonare sporită între diferitele domenii de politici. Marea Neagră este un ecosistem unic, determinat de condițiile sale geografice și hidromorfologice specifice.

Scopul POFinanțarea FEPAM va ajuta la stimularea elaborării și implementării programului de măsuri în contextul Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin (MSFD) (Directiva 2008/56/CE) și va contribui la conservarea mediului marin și la prevenirea degradării acestuia.

Principalele rezultate Îmbunătățirea supravegherii și conservării stării ecologice bune a Mării Negre.

Buget3,3 milioane EUR(1,49 % din alocările PO)

Cele

brul

Lac

Roș

u di

n Tr

ansi

lvan

ia©

Shu

tter

stoc

k, 2

016

Povești de succes

Mai multe informații

Comisia Europeană - Pescuit

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

Reprezentanța Comisiei Europene în România

Autoritatea de management pentru FEPAM în România

Planul strategic național multianual privind acvacultura

Simplificare

Sarcina administrativă a beneficiarilor va fi redusă prin simplificarea procesului de depunere a dosarelor și a implementării proiectelor, inclusiv prin aplicarea unei abordări simplificate în materie de costuri, standardizarea procesului de depunere a dosarelor de către benefi-ciari, îmbunătățirea comunicării cu beneficiarii (potențiali) la nivel central și regional etc.

România va implementa dezvoltarea locală plasată sub responsabili-tatea comunității în Delta Dunării în coordonare cu celelalte instru-mente care finanțează investițiile teritoriale integrate mai ample din această zonă. FEPAM va contribui cu 37 milioane EUR la proiectele depuse de beneficiarii locali în cadrul diverselor axe ale PO FEPAM.

Sinergii

Momentan, aceste informații nu sunt disponibile, dar vor fi actualizate cât mai curând posibil.