afaceri internationale

11
2009 CUPRINS: Prezentarea Societatii de Servicii de Investitii Financiare Broker S.A(SSIF BrokerS.A) Prezentarea investitiei de 7 mil. euro in productia de energie electrica a firmei Energia eoliana Energia eoliana a Iasului atrage investitii Investitii in energia eoliana Investitie de 700 milioane de euro in energie eoliana Concluzie Bibliografie 1

Upload: vali-valy

Post on 16-Jan-2016

1 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

afaceri interinationale

TRANSCRIPT

Page 1: Afaceri Internationale

2009

CUPRINS:

Prezentarea Societatii de Servicii de Investitii Financiare Broker S.A(SSIF BrokerS.A)

Prezentarea investitiei de 7 mil. euro in productia de energie electrica a firmei

Energia eoliana

Energia eoliana a Iasului atrage investitii

Investitii in energia eoliana

Investitie de 700 milioane de euro in energie eoliana

Concluzie

Bibliografie

Prezentarea Societatii de Servicii de Investitii Financiare Broker S.A

1

Page 2: Afaceri Internationale

(SSIF BrokerS.A)

SIVM BROKER SA (prima denumire a societăţii comerciale SSIF BROKER SA) a fost înfiinţată ca societate pe acţiuni în data de 26 Octombrie 1994. Capitalul iniţial al SSIF BROKER SA a fost de 58.500.000 lei.

SSIF Broker SA este membru fondator al Bursei de Valori Bucureşti, al Asociaţiei Naţionale a Societăţilor de Valori Mobiliare, acţionar la Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare pentru Valori Mobiliare, Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu, Casa Română de Compensare şi Fondul de Compensare al Investitorilor.Este una din primele societăţi care activează pe piaţa de capital românească.

SSIF Broker SA Cluj-Napoca are în prezent mai mult de 12000 de acţionari persoane fizice şi juridice din care cei mai importanţi acţionari persoane juridice au fost: Azomureş SA Târgu Mureş, Sinteza SA Oradea, Silcotub SA Zalău, Comelf SA Bistriţa, Intervalco SA Baia Mare, Prodpan SA Zalău, Banatim SA Timişoara, Casirom SA Turda, Condor SA Deva, Maralact SA Baia Mare, Apulum SA Alba Iulia, Apsa SA Cluj, Rominex SA Timişoara..

Capitalul social subscris şi integral vărsat este în prezent de 144.735.840,50 lei.

SSIF Broker SA este o societate înfiinţată cu capital privat integral românesc. De la infiinţare şi până în prezent nici un acţionar nu a deţinut controlul asupra societăţii; prin actul constitutiv se prevede că nici un acţionar nu poate să deţină mai mult de 15% din capitalul social al SSIF Broker SA. Prin această prevedere societatea şi acţionarii săi urmăresc să se protejeze de vreo eventuală preluare. De la înfiinţare (din anul 1994) şi până în prezent SSIF Broker SA şi-a majorat aproape anual capitalul social, operaţiunile de majorare de capital fiind generate pe de o parte de ritmul susţinut al creşterii volumului tranzacţiilor şi implicit dezvoltarea pieţei de capital, iar pe de altă parte de rentabilităţile ridicate ale capitalurilor firmei, ceea ce a condus la obţinerea de noi fonduri din partea acţionarilor existenţi şi atragerea de noi acţionari.

După valoarea tranzacţiilor efectuate în numele clienţilor şi pentru portofoliul propriu, la Bursa de Valori Bucureşti, SSIF Broker SA s-a situat în permanenţă între primele societăţi de valori mobiliare din ţară.

În ceea ce priveşte tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate la Bursa Sibex, SSIF Broker SA s-a situat de asemenea în permanenţă pe primele locuri (I, II, III).

Incă de la înfiinţare SSIF Broker SA a acordat o deosebită atenţie clienţilor persoane fizice şi juridice şi operaţiunilor realizate în contul acestora. Printr-o informare temeinică şi documentată şi prin consultanţă financiară acordată clienţilor, SSIF Broker SA a reuşit să se impună în cei 14 ani de existenţă, printre primele societăţi de servicii de investiţii financiare din România, în condiţiile în care societatea este total independentă.

Prezentarea investitiei de 7 mil. euro in productia de energie electrica

2

Page 3: Afaceri Internationale

Broker Cluj, singura societate de brokeraj listata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), a investit 7 milioane de euro(in anul 2008) pentru a intra si pe piata de energie electrica prin dezvoltarea de parcuri eoliene si microhidrocentrale. Rata profitabilitatii pentru acest proiect este luata in calcul pe termen lung, o turbina eoliana avand termen de functionare de pana la 50 de ani. Proiectul pilot, care este evaluat la 7 mil. euro, este amplasat in zona Tihuta, unde Broker va realiza un parc eolian care va cuprinde 5 turbine. Proiectul va fi finantat atat prin fonduri proprii, cat si prin emisiunea de obligatiuni, la nivel comunal. Energia produsa va fi data in sistem, pe baza unei taxe de transport. Excedentul va fi folosit pentru a ajuta comunitatile locale sa atraga investitori, oferind energie electrica la pret de producator, conform datelor furnizate de reprezentantii societatii clujene. De asemenea, reprezentantii Broker au afirmat ca poarta discutii cu producatori importanti de elemente pentru energia eoliana pentru delocalizarea productiei in Romania. Principalul avantaj al transferului de productie in Romania ar fi reducerea costurilor generate de transporturile agabaritice, productia realizata urmand a fi destinata pietei interne, in prima faza. Planurile pe termen lung ale companiei vizeaza insa, in primul rand, consolidarea activitatii principale din sectorul financiar, prin atragerea in actionariat a unui investitor strain si derularea de operatiuni pe pietele internationale. Pe termen lung, presedintele Broker vede societatea deruland mai ales servicii specifice unei banci de investitii. Iar primii pasi in acest sens au fost facuti prin incheierea unei tranzactii de fuziune cu o banca de investitii care isi desfasoara activitatea pe pietele din Statele Unite, despre care reprezentantii Broker nu au dat decat putine detalii. Societatea clujeana vrea sa se dezvolte ca banca de investitii, dar fara a administra depozite, asa cum prevad normele Bancii Nationale. Broker Investment Banking, banca de investitii cu care a fuzionat Broker, opereaza in prezent pe piata americana si ar putea facilita si iesirea Broker Cluj pe pietele externe. Dezvoltarea de activitati specifice unei banci de investitii va deveni, in timp, principala activitate a societatii clujene. Pentru a exemplifica ponderea mai mare acordata realizarii de investitii directe, fostul director, Petru Prunea arata ca veniturile Broker Cluj pe anul 2007 s-au obtinut in proportie de 70% din plasamentele de capital proprii, restul fiind obtinut din comisioanele din tranzactiile de intermediere. In anul 2007, Broker a ocupat locul 5 in topul societatilor de servicii de investitii financiare, cu tranzactii intermediate de 571,5 mil. euro (1,926 mld. lei), ceea ce reprezinta 5,09% din piata. La sfarsitul lunii februarie, Broker Cluj a avut o cota de piata de 5,72% in topul activitatilor intermediarilor, realizat de Bursa de Valori Bucuresti, cu o valoare totala a tranzactiilor de 88,2 mil. lei. Broker a raportat pentru anul 2007 venituri duble fata de cele din 2006, de 73,7 mil. lei (22,08 mil. euro), si un profit net in crestere de doua ori, la 36,08 mil. lei (10,8 mil. euro). Broker Cluj a obtinut in primele doua luni ale anului 2008 un profit net de 1,88 mil. lei (0,5 mil. euro), in scadere cu 71% fata de aceeasi perioada a anului 2007.La sfarsitul lui februarie 2008, activele nete ale Broker se ridicau la 157,2 mil. lei (42,4 mil. euro), din care 97 mil. lei erau investiti in companii listate, iar 20,3 mil. lei erau detineri la companii nelistate. In 2007, compania a raportat un profit net de 36 mil. lei (10,7 mil. euro), de doua ori mai mare decat in 2006.Profitul net din anul 2007 a fost incorporat in capitalul social, compania distribuind

3

Page 4: Afaceri Internationale

actionarilor 38,8 actiuni gratuite la 100 de actiuni detinute. In urma majorarii, capitalul social al Broker a urcat la 144,7 mil. lei (39,1 mil. euro). De la listarea companiei, in 2005, si pana in anul 2008, Broker a realizat cinci majorari de capital social, cu actiuni gratuite si prin aporturi in numerar din partea actionarilor.

Energia eoliana

Conform analistului Axel Eunhoff de la Banca de Investitii Bear Stearns International,

in Europa energia provenita din centrale eoliene va ajunge la 65.000 MW, iar sumele

necesare investitiilor vor fi 60-70 mld. euro.

In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene. Daca

acestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi unitati in

interior pentru a furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme, mici intreprinderi.

Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este Westfalia - regiunea Sintfeld, unde

sunt montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180 milioane kWh pe an (adica suficient

pentru 50.000 gospodarii).

Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender GmbH, care

livreaza 40% din toate centralele eoliene instalate in lume (Europa, SUA si China).

O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru servicii de

montaj, intretinere, exploatare. Centralele eoliene actuale au puteri standardizate, incepand

de la 100 kW la 5 MW/unitate.

Unde este posibil, unitatile sunt cuplate in baterii pentru a obtine puteri mai

mari.Industria romaneasca ar putea sa se implice intr-o piata de 60-70 mld.euro (estimata pe

8 ani), putand produce o serie de componente cum ar fi: motoare si generatoare electrice,

componente mecanice - arbori grei, stalpi de sustinere, carcase, reductoare, confectii

metalice, pe baza de avantaje comparative si competitive.Aproximativ 80% din energia

eoliana din lume este produsa acum in California, dar energia eoliana este pe cale de

raspandire Midwest-ul american, in Europa- in special in Belgia - si in alte regiuni.

Energia eoliana a Iasului atrage investitii

4

Page 5: Afaceri Internationale

Investitorii straini isi indreapta tot mai mult atentia, in ultima vreme, catre Iasi cand vine vorba de montarea unor mori de vant pentru producerea de energie electrica. Practic, in judetul Iasi, in peste 20 de comune au inceput fie masuratorile, fie s-a trecut la realizarea propriu-zisa a parcurilor eoliene. Sumele alocate sunt substantiale — numai la Dumesti, unde se construieste unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din Romania, investitia este de peste 150 de milioane de euro, iar productia, ce ar putea deveni realitate in 2010, urmeaza sa fie de 150 de MWh. Pentru localitati, avantajele sunt multiple: taranii primesc bani pentru terenurile pe care le concesioneaza, firmele refac drumurile, sunt angajati oameni, iar primariile primesc unu la suta din valoarea curentului electric produs. Nici firmele nu investesc degeaba si drept dovada ca exista beneficii sta faptul ca, lunar, la CJ ajung cate patru cereri pentru construirea de parcuri eoliene. Specialistii in domeniu sustin ca interesul a crescut dupa ce a fost realizata harta privind curentii in Romania, iar zona Moldovei este incadrata intr-o categorie superioara. "Zonele geografice au fost impartite in mai multe categorii in ceea ce priveste intensitatea vanturilor, cea mai buna zona fiind Dobrogea, care este in categoria A. Insa, in momentul in care nu mai sunt zone disponibile in zona A, se trece la urmatoarea zona, B. Asa se face ca interesul investitorilor pentru zona Moldovei este mai mare in ultima perioada", a spus Adrian Gavrila, administratorul pe Romania a firmei italiene Raggio Verde, ce se ocupa de implementarea unor proiecte privind energia eoliana in judetul Iasi. Desi proiectele in domeniul eolian aduc beneficii tuturor — localnici, primarii, investitori, stat, totusi investitiile sunt de multe ori puse in dificultate din diferite motive. Unul dintre ele este scepticismul localnicilor, care nu sunt de acord ca morile de vant sa fie montate pe terenul lor din cauza ca acolo cultiva diferite plante. Desi suma pe care acestia ar primi-o este, in medie de 500 de euro pe an, restul terenului putand fi folosit in continuare de proprietar, oamenii nu sunt, totusi, prea incantati. Apoi, mai apare problema speculantilor care, dupa ce au auzit ca pe anumite dealuri vor fi montate mori de vant, cumpara terenul pentru a-l vinde la suprapret investitorului. "Problema, in momentul de fata nu este din partea concurentei, pentru ca de obicei nu ne calcam in picioare. Daca afla cineva ca eu investesc intr-o comuna, concurentul meu merge in alta. Problema de care ne lovim acum este cea legata de speculanti, care cumpara terenurile ieftin si incearca sa ni le vanda la suprapret", a mai spus Adrian Gavrila. Pe de alta parte, comunele care au norocul sa gazduiasca instalatii eoliene vor avea parte de castiguri substantiale, atat in bani, cat si in servicii. Astfel, reprezentantii mai multor firme au promis primarilor ca se vor ocupa ei de refacerea drumurilor, atat principale, cat si secundare, vor angaja localnici care sa intretina instalatiilor si vor plati unu la suta din valoarea curentului produs catre primarii.

Investitii in energia eoliana

5

Page 6: Afaceri Internationale

Compania daneza Scan Energy ar putea sa instaleze, in perioada 2010-2012, turbine eoliene pe teritoriul Romaniei, ceea ce va echivala cu intrarea companiei pe piata locala. Scan Energy a incheiat cu societatea germana Nordex un contract pentru livrarea a 170 de unitati de generare pentru circa 500 milioane euro care urmeaza sa fie instalate in Germania, Franta, Anglia, Spania, Italia, Polonia, Grecia, Croatia, Ungaria, Turcia si Romania. Investitiile legate strict de piata locala nu sunt precizate de reprezentantii companiilor. Tot pe segmentul energiei eoliene, grupul indian Suzlon Energy, cu operatiuni in domeniul energiei regenerabile, a incheiat un contract cu compania portugheza Martifer pentru livrarea a 29 de turbine eoliene, cu o capacitate totala de 60,9 megawati, destinate proiectelor acesteia in Romania. Obiectivul grupului portughez este sa detina in Romania, pana in 2012, ferme eoliene cu o capacitate totala instalata de 400 MW.

Investitie de 700 milioane de euro in energie eoliana

Un concern suedez va investi 700 milioane de euro pentru constructia unui parc eolian care va fi amplasat pe teritoriul mai multor comune din judetul Botosani. Partea suedeza a incheiat deja un parteneriat cu administratia locala, care va pune la dispozitia investitorilor mai multe suprafete de teren. Acestea  se vor alatura altor zeci de hectare cumparate deja de investitorii suedezi in perimetrul comunei Paltinis, situata la granita cu Ucraina, ne-a declarat Costel Romanescu, primarul comunei. Interesul suedezilor pentru Paltinis a fost tinut ascuns de administratia locala, care s-a temut ca speculatorii imobiliari vor achizitiona masiv terenuri pentru a le vinde  ulterior mai scump si pentru a-i speria pe investitori cu preturile cerute. Grupul suedez a solicitat consultanta din partea Agentiei judetene pentru Protectia Mediului (APM) in cursul anului trecut, perioada in care a efectuat masuratorile  tehnice cu privire la intensitatea vantului in zona de nord a judetului, sustine Sorin Grindei, directorul APM. Lucrarile la parcul eolian  vor incepe in 2010.

"Nu vor fi create multe locuri de munca prin aceste investitii, dar se va investi in infrastructura, in special in drumuri iar asta este spre binele comunitatii locale", a declarat  Mihai Tabuleac, presedintele Consiliului Judetean Botosani. Acesta considera ca investitia va reprezenta un semnal pozitiv pentru atragerea altor investitii de anvergura in zona. In judetul Botosani s-au mai obtinut deja autorizatii de constructii pentru doua parcuri eoliene – unul de 100 milioane euro in localitatea Sulita, cu o investitie spaniola, si unul in comuna Tudora, unde o firma din Cluj va investi cateva zeci de milioane de euro. In comuna Sulita,  demararea lucrarilor de constructie la parcul eolian sunt programate pentru sfarsitul acestui an.

6

Page 7: Afaceri Internationale

Concluzie:

Consider ca investitia pe piata energiei eoliene este o investitie buna doar p termen scurt deoarece ritmul de dezvoltare a investiţiilor în acest domeniu este încetinit nu atât de prudenţa investitorilor, cât mai ales de legislaţia lacunară şi de birocraţie. Mulţi dintre marii investitori în energie eoliană şi-au pus investiţiile pe „hold“ din cauza crizei. In plus proiectele de până acum au fost mai mult de testare a pieţei, realizate cu turbine mici, de sub 1 MW, second-hand.

Bibliografie :

www.zf.ro

www.ssifbroker.ro

www.agendadeiasi.ro

www.romanialibera.ro

7