IDreptul european al afacerilorNote de curs (2)

LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

.1. Notiunea de marfuri. Uniunea vamala. Domeniu de aplicare.Interzicerea intre statele membre a taxelor vamale de import si de export

Preliminarii. Potrivit dispozitiilor art. 3 din T.UE.-nou (ex-art. 2 din T.U.E.),instituirea pietei interne si a unei Uniuni economice si monetare (a carei moneda esteeuro) reprezinta mijloacele efective de realizare a obiectivelor comunitare 'in cadrulcarom" dezvoltarea durabild a Europei, intemeiatd pe 0 crestere economica echilibratasi pe stabilitatea preturilor, pe 0 economie sociald de pia/a ell grad ridicat decompetitivitate care tinde spre ocuparea deplind a fortei de muncd .;i spre progres social( ..), coeziunea economicd, sociala ~~iteritoriald precwn si solidaritatea intre statelemembre" ocupa un 1'01 esential, In acceptiunea consacrata de C.EJ. (C.lC.E.), piatacomund presupune "eliminarea tuturor obstacolelor aduse schimburilor comercialeintracomunitare il1 vedereafuzionarii pietelor nationale intr-o piata unica ce va realizaconditii cat mai apropiate posibil de cele ale unei veritabile piete interne" I 8. Creareapietei comune presupune inlaturarea barierelor comerciale, tehnice, fiscale sauadministrative intre statele membre (ceea ce este CtU10SCutsub denumirea de "integrarenegative "), respectiv elaborarea regulilor de functionare a liberei circulatii a marfurilor,persoanelor, serviciilor si capitalurilor si armonizarea reglementarilor nationale alestatelor membre (fiind yorba despre asa-zisa , integrare pozitiva,,)19.

Sediu juridic. Libera circulatie a marfurilor este reglementata in prezent In TitlulII al Partii a trcia - .Politicile si actiunile interne ale Uniunii" (art. 28-37 din T.f.UE.-ex-art. 23-31 din T.C.E.), precedand dispozitiile incidente liberei circulatii a persoanelor,serviciilor si capitalurilor.

Conform art. 28 alin. (1) din T.f.U.E. [ex-art. 23 alin. (1) din T.C.E.], Uniunea"este alcatuita dintr-o uniune vamala care cuprinde ansamblul schimburilor de marfuri sieare irnplica interzicerea intre state le membre a taxelor vamale la import si la export si aoricaror taxe ell efect echivalent preeum ~iadoptarea unui tarif vamal comun in relatiileacestora eu ttiri terre". Introducerea Tarifului varna! comun (TV.C.) s-a realizat in douaetape: In prima faza, tarifele vamale nationale au fast apropiate In mod treptat pentru caulterior sa se instiruie T.V.C. Uniunea vamala a pennis Cornunitatii promovarea unei

18C.J.C.E. 5mai 19:L.C:tU/.>1 15/81. Rec. 1982. .1409.Iq in 5,'11'111 ar:itat. a se vedca 1. Crocnn11, M. ~al:\Wna. Libera circulaiie a persouneior. bunurilor,

serviciilor ~'icupituhtritor, Ed, I'ritouic, Ilucures i, 2007.

6

Domeniu de aplicare (spatial ~i material). Referindu-ne la aria de incidenta adispozitiilor comunitare care transpun principiul liberei circulatii a marfurilor, acestea i~iproduc efectele inauntrul limitelor teritoriale in care statele-membre i~i exercitasuveranitatea.

Se impune precizarea ca exista totusi anumite teritorii care, desi apartin unor statecare nu au aderat la U.E. (principatul Monaco), sunt integrate teritoriului vamal definit deart. 3 din Codul Vamal Comunitar precum ~i teritorii care, desi fac parte din teritoriulunor state membre nu sunt cuprinse in teritoriul vamal comunitar (este cazul regiunilor"de peste mari" ale Frantei ").

In ceea ce priveste comertul cu marfuri intre statele membre ale UE si alte tariterte, acesta este reglementat prin acorduri specificie, nu prin prevederile TFUE. Cu titluexemplificativ, produsele din Islanda, Liechtenstein si Norvegia beneficiaza de liberacirculatie In Uniunea Europeana in conformitate cu art. 1I din Acordul SEE, iar produseleindustriale din Turcia beneficiaza de libera circulatie in Uniunea Europeana potrivit art.5+7 din Decizia ill. 1/95 a Consiliului de asociere CE - Turcia privind etapa finala auniunii vamale22

Sub aspect material, potrivit art. 28 din T.f.UE., SW1tavute in vedere schimburileintracomunitare de marfuri, reglementari speciale fiind incidente anumitor categorii demarfuri (carbune, otel, materiale nucleare).

politici comercial~ comune si elaborarea unei legislatii vamale proprii, respectiv CodulVamal Comunitar 0 .

In acceptiunea jurisprudentiala consacrata de Curtea de Justitie, prin marfa seintelege orice bun cu valoare econornica transportat peste 0 frontiera in scopul uneitranzactii comerciale. Delimitarea notiunii a fost ocazionata de reglementarea italianainstituind taxarea la export a operelor cu valoare artistica, istorica, arheologica sauetnografica; sustinerile statului italian potrivit carora:

e bunurile aratate (si considerate drept "bunuri culturale ") nu ar putea fiasimilate marfurilor, iar

Q scopul impunerii taxei nu ar consta in colectarea de venituri, ci de a asiguraprotectia "mo~'itenirii artistice" italiene nu au fost primite, apreciindu-se ca nu exista

20 Instituit initial prin Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 (cu modificarile ad use prin Regulamentul nr. 82/97,Regulamentul nr, 95511999, respectiv Regulamentul nr. 2700/2000), noul Cod Varnal Comunitar (Codul VamalModemizat) a fost adoptat prin Regulamentul (C) n,..45012008 al Parlarncntului European ~i a1 Consiliului publicatIn lurnalul Oficial al Uniunii Europene din 4 iunie 2008; punerea In aplicare a acestui rcgularnent are loc treptat,incepand cu data de 24 iunic 2009, finalizarea urrnand a avea loc eel mai tarziu la data de 24 iunie 2013.

21 Asa-numitele departamente ,.de peste rnari" ale Frantei sunt insulclc din Oceanul Atlantic, Pacific ~iIndian. Potrivit art. 3 alin. (1) din Codul Varnal Modernizat nu fac parte din teritoriul varnal al Comunitatii NouaCalcdonle, Mazotte, Saint-Pierre si Miquelon, Wallis si Futuna, Polinezia Franceza ~i Teritorille australe ~iantarcticc franccze; In schimb, fac parte din teritoriile carora Ii se aplica dispozitiilc art. 28-30, 34-37 TFUE insuleleGuadolupa, insula Martinica din Arhipelagul Antilclor, Guyana tranceza !ii Insula Reunion (anterior nurnitli InsulaBourbon ~i considerate .Hawai-ul" francezilor). Dincolo de faptul dl reputatia tcritoriilor aratate este legata In modobisnuit de caracterul exotic pe care it all ea dcstinatii turisticc, acestca I~i conserva dimensiunea pitoreasca ~i Incontextul mai larg al istoriei europene; astfcl, este cunoscut faptul ca Insula Martinica (undo consumul de parfumChanel sau de portelan Limoges pe cap de locuitor cste mai mare chiar dedit In Franta) este descnata pe bancnoteleeuro sau faptul ell Insula Reunion, fiind zona cea mai estica a lniunii Europene. este locul unde s-a efectuai primaplata in moneda euro ell eateva ore inaintea celor acute de euro] cni.

22 JO L 35, 13.02.1996, p. I.

7

niciun motiv pentru care bunurile respective - trecand 0 frontiera si constituind obiectulunor operatiuni cornerciale - sa nu fie considerate drept marfuri $i sa nu se afle subincidenta regulilor com initare circumscrise principiului liberei circulatii a marfurilor23.

Tot pe cale jurisprudentiala, au fost calificate drept marfuri inc1usiv 0 deseurilefara valoare cornerciala dar care presupun anumite costuri pentru intreprinderi'" precum~l

o materia1ele audiovizuale? (nu si emisiunile sau mesajele pub1icitare aflate subincidenta regulilor referitoare la libera circulatie a serviciilor) sau

o monedele de 1a data 1a care nu mai detin curs legal intr-un stat membru (inThompson fiind yorba des pre monede de aur si argint iesite din circulatie/"), In timp cemijloacelor de plata aflate In circulatie intr-un stat membru le sunt aplicabile regulileprivind libera circulatie a capitalurilor".

Principiul liberei circulatii se aplica marfurilor comunitare ill sensul consacratde mi. 4 pet. 18 din Codul Vamal Comunitar, si anume:

a) mdrfurilor produse en intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii;

b) mdrfurilor care intra pe teritoriul varna! al Comunitdtii provenind din tari sauteritorii care nu fac parte din acest teritoriusi care au fast puse In liberii circulatie(aflate in libera practicd),

In consecinta, marfurile care beneficiaza de dispozitiile care transpun principiulliberei circulatii cuprinse In art. 28-30 si 34-37 TFUE sunt nu doar cele care provindintr-un stat membru ci si cele care care provin din tari sau teritorii din afara UniuniiEuropene $i care au fost puse ill libera circulatie pe teritoriul statelor membre. Criterii1ece se cer a fi indeplinite pentru ca marfurile care provin din tarile terre sa fie puse Inlibera circulatie In cadrul UE sunt prevazute de art. 29 din T.f.U.E. (ex-alt. 24 dinT.C.E.):

i) sa se fi indeplinit pentru aceste rnarfuri forrnalitatile de import siii) agentul economic sa fi platit taxele vamale si taxele cu efect echivalent

nebeneficiind de nicio restituire (totala sau partiala) a acestor impuneri.

c) marfurilor obtinute sau produse pe teritoriul vamal al Comunitatii fie exclusivdin mdrfurile aratate fa lit. b), fie din mdrfurile de Lalit.a) si b).

Daca procesul de fabricare a unei marfi se desfasoara pe teritoriul a doua sau maimulte state, marfa este considerata originara din tara In care a avut loc ultimatransform are substantiala sub aspect economic; Ia nive! jurisprudential, s-a ararat casuntem In prezenta unei transformari esentiale atunci cand "produsul dobandeste 0cornpozitie ~i caracteristici specifice proprii, pe care nu le poseda ini!ial,,28 sau daca

:! C.J.C.E., 10 decembrie \968, cauza C-7/63 Comisia/Italia Rec. 1968, p. 423 .24 C.J.C.E., 9 iulie 1992, cauza C-2/90 Comisia/Bclgia, Rec., 4431.~j C.J.C.E., 30.aprilic 1974, cnuza 155173 Succhi, Rec. 1974, p. 409.2~ c.J .C.E.. 23 noiernbrie 1978, ca iza 7178 RcginwE.G.Thompson sa, Rec, 1978. p.2247.21 C,J.e.E., 23 Iebruaric IlJ95, cauzele cone~eC-358. iC-416193 Bordes a sa Rec. 1995 p.I-361.:8 C,J.C.E., 26 ianuarie 1977 cauza 49176 Gesellchuft fUr "'bers ehandel Rec .. p. n.

8

1 1

,;transformarea a facut posibila confectionarea unui produs nou si origmal'v". De regula,operatiunile de asamblare nu prezinta relevanta pentru stabilirea originii marfurilor;totusi, acestea devin semnificative In ipoteza In care efectuarea monoperelor deasamblare devine stadiul de fabricatie determinant in cadrul caruia se concretizeaza,practic, destinatia diferitelor elemente componente ale marfii iar marfa dobandesteinsusiri calitative specifice (cu titlu exemplificativ, pot fi retinute asamblarile dindomeniul autor'",

Celelate marfuri sunt considerate a fi necomunitare, originea lor putand fi:- nepreferentiald (regula generala) sau- preferentialii, fie prin i) asezarea lor In aceasta categorie ca urmare a

dispozitiilor tratatelor internationale fncheiate de Comunitate cu state terre sau grupdride state, fie prin ii) stabilirea in mod unilateral de cdtre Comunitate a caracteruluipreferential in favoarea unor state (este cazul statelor mediteraneene care beneficiaza detarife preferintiale In contextul politicii specifice a Comunitatii fata de acestea).

Marfurile care circula In Comunitate sunt prezumate a fi marfuri comunitare,autoritatile interesate fiind tinute sa dovedeasca natura necornunitara a marfurilor.

2. Obstacole la lib era circulatie a marfurilor - consideratii generale.

II I

Libera circulatie a marfurilor poate fi obstructionata in diverse moduri. Ceamai evidenta forma de protectionism are loc prin intermediul taxelor vamale ~i a taxelorcu efect echivalent taxelor vamale cu scopul de a creste pretul marfurilor straine fata deeel al produselor interne similare ceea face obiectul dispozitiilor art. 28-30 din TFUE. Numai putin, un stat poate incerca sa favorizeze marfurile autohtone fata de marfurileimportate prin aplicarea in conditii discriminatorii a dispozitiilor privind impoziteleinterne prin nerespectarea egalitatii de tratament fiscal intre rnarfurile importate ~i celeautohtone ceea ce constituie obiectul reglementarii art. 110 TFUE.

Continuind seria obstacolelor la libera circulatie a marfurilor, aratam ca un stat. '

poate cauta sa asigure ~i sa mentina anumite avantaje pentru propriile produse impunandcote sau masuri en efect echivalent asupra importurilor, reducand prin aceasracantitatea marfurilor importate; interzicerea restrictiilor cantitative si a meerc facandobiectul dispozitiilor art. 34-35 TFUE.

In fine, nu pot fi omise acele actiuni ale statelor prin care se creeaza bariere Incalea cornertului; este cazul ajutorului acordat de un stat membru unci anumiteindustrii ceea ce poate dezavantaja produsele concurente din alte state membre,acestea fiind ratiunile pentru care dreptul UE reglementeaza strict acordarea unui astfelde ajutor de stat prin art. 107-109 TFUE.

3. Interzicerea iutre statele mernbre a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale

.' In lipsa unei definitii legale, C.J.U.E. (C.J.C.E.) a statuat di taxele cu efectechivalent, tara a fi taxe vamale In sensul strict al terrnenului, sunt orice sarcini

:9C.lC.E" 31 ianuarie 1979, cauza I14i78 Yoshida, Rec., p. is l , _30 A se vedea S. Dcleanu, Dreptul comunitar al ofacerilor, p. 10. http://facultatc.rcgilive,ro.

9

Pentru intelegerea semnificatiilor notiunii, relevanta este conceptia consacrata deCurtea de Justitie prin decizia pronuntata In cauza Social Fonds voorDiamantarbeiders ".

In contextul in care legea belgiand prevedea obligatia importatorilor belgieni de a vdrsa 0,33%din valoarea importurilor de diamante intr-un fond social constituit in favoarea lucriitorilor din industriade prelucrare a diamantelor, importatorul belgian Branchfeld a invocat faptul ca reglementarea nationalscontravine dispozitiilor comunitare; 111 consecinta, instanta belgiana a dispus inaintarea cererii In vedereapronuntarii unei decizii preliminare de interpretare a Curtii de Justitie.

Apararea formulate de statuI belgian, fundamentata In principal pe ideea ca: irnpunerea acestei contributii la fondul social respectiv Ill! urrnareste protejarea industriei sale

nationale de prom, Belgia nedezvoltand 0 industrie de acest gen,a fost respinsa de Curte, care a retinut ca: destinatia sumelor astfel obtinute nu prezinta importanta atata timp cat sarcina pecuniara instituita de legea belgiana, deterrninand 0 crestere a pretului rnarfii, devine

un obstacolla libera circulatie a marfurilor.

peeuniare care, indiferent de mdrimea, denumirea sau modul de aplicare, sunt impuseunilateral asupra mdrfurilor nationale sau striiine pentru ca ele tree 0 frontierd.

Urmand reperele stabiLite pe cale jurisprudentiala, taxele cu efect eehivalenttaxelor varna Ie pot fi caracterizate prin urmatoarele trasaturi specifice:

- au caracter pecuniar deosebindu-se astfel de restrictiile cantitative sau demasurile eu ef ct echivalent restrictiilor cantitative ";

- sunt impuse in mod unilateral de cafre autoritdtile statelor membre;- sunt imp use marfurilor in considerarea faptului eii.aeestea tree 0 frontierii. Tot

pe cale jurisprudentiala, s-a retinut ca notiunea de frontiera trebuie inteleasa In sensul larga1 termenului, urrnand a fi avuta In vec1ere si frontiera regionala (in cazul teritoriilorfranceze "de dincolo de mari", spre exemplu); prin urmare taxa perceputa la intrarea intr-o regiune a unui stat membru a marfurilor provenite dintr-o alta parte a acestui stat sau acelor importate dintr-un alt stat rncrnbru, respectiv la iesirea rnarfurilor din regiune(intitulata "taxa de chei" sau "de debarcader'Y') reprezinta un obstacol 1a fel de gray 1alibcra circulatie a marfurilor ca si 0 taxa perceputa la frontiera nationala'".

Mai mult, imprejurarea ca taxa respectiva nu are un caracter protectionist, aceastaaplicandu-se inclusiv rnarfurilor nationale importate din alte regiuni ale statului respectiv,nu prezinta importanta in calificarea taxei ca fiind una cu efect echivalent. Aceasta esteconsecinta faptului ca, prin Tratat, taxele vamale si ce1e cu efect echivalent

- sunt interzise chiar dacii nu produc un eject discriminatoriu;- In fine, taxele cu efect echivalent sunt prohibite indiferent de martmea,

denumlrea sau modul de aplicare al acestora, respectiv indiferent de destinatia pentrucare au fost instituitc. In alti termeni, nu prezinta irnportanta valoarea inferioara a taxei

31 C.J.C.r: .. I iulie J 969, cauzele conexate 2-3/69 Social Fonds voor de Diamantarbciders, Rec. 1969, p.211.

3~ Pentru detalii privind notiunea $i efectcle rcstrictiilor camltatitive. respectiv a masurilor ell erectechivalent rcsu'lctiilor cuniitutive a sc vcdeu infra. p, 13 ~iurrn,

33 C.J. '. :., !6 iulie 1992. c' uza 163190. citatJ Jupil D. \/1.Sandru, Drept comunitar. lntegrarea europeanii.lli/pUCIII! asupra schimburilor comerciale europeue .)i mondiale,Cu. Universitara, Bucuresti, 2007, p. 133.

34 Idem.

10

denumirea sau circumstantele aplicarii acesteia, atata timp cat obligatia pecuniararespectiva, antrenand sporirea costului marfii, obstaculeaza lib era circulatie a marfurilor.

Nu mai putin, nu este relevant cine este beneficiarul sumelor astfel obtinute sauratiunea pentru care a fost instituita taxa; cu titlu ilustrativ, taxa instituita de statul grecasupra exporturilor de tutun, chiar ~i In conditiile In care resursele colectate erau destinatefinantarii fondurilor sociale (pensii) pentru angajatii din sectorul tutunului a fost apreciatadrept 0 taxa cu efect echivalent intrucat perceperea acesteia, determinata de faptul treceriifrontierei, reprezenta un obstacol in calea liberei circulatii a marfurilor,

i \

I '

- taxele vamale si taxele cu efect echivalent - efect, nu scop. In jurisprudenta satimpurie, Curtea a retinut pentru calificarea unei obligatii pecuniare drept TEE urmeaza ase lua In considerare efectul taxei, nu scopul acesteia oferind astfel 0 interpretareextensiva a notiunii de TEE unei taxe vamale. 0 astfel de conce~!ie a fast sustinuta nudoar in cauza Diamantarbeiders, ci si in jurisprudenta Arta Italiana 5:

Italia a irnpus 0 taxa 0 taxa la exportul operelor cu valoare artistica, istorica, arheologica ~ietnografica, Cornisia a introdus actiune In constatarea neindeplinirii obligatiilor In temeiul eX-aJt.226TCE (258 TFUE) sustinand ca taxa se afla 'In sfera de aplicare a prevederilor care interzic taxele vamale siTEE.

In apararea formulata, statui italian a invocat, 'in principal, doua urgumente, si anume ca:- bunurile respective nu ar putea fi asimilate marfurilor 'in sensul avut 'in vedere de normele

referitoare la uniunea vamala, fiind considerate drept bunuri culturale- scopul impunerii taxei nu ar consta in colectarea de venituri, ci acela de a asigura protectia

"mo~tenirii artistice" italiene, mai exact a patrimoniului artistic, istoric ~i arheologic existent pe teritoriulnational; in consecinta, potrivit sustinerilor statului italian, taxa nu ar avea 'in realitate 0 natura fiscala,contributiile oferite prin intermediul acesteia bugetului fiind, de altfel, nesemnificative.

Cu referire la la calificarea taxei In litigiu, Curtea, respingand asertiunile anterior dezvoltate, aapreciat ca taxa 'in litigiu greveaza asupra pretului obiectelor exportate producand astfe\ asupra libereicirculatii a acestei rnarfi acelasi efect restrictiv ca si 0 taxa vamala. In considerentele hotararii, se arata incontinuare ca dispozitiile care interzic taxele varnale ~i TEE nu fac nicio distinctie 'In functie de scopulurmarit prin perceperea taxelor. Obligatia pecuniara respective, antrenand In mod implicit sporireacostului rnarfii, obstaculeaza libera circulatie a aacestei, efectul fiind similar celui produs de impunereaunei taxe vamale.

Cu titlu exemplificativ, interpretand jurisprudenta in materie a C.J.C.E., au Jostcalifieate drept {axe eu eject echivalent taxelor vamale'":

- taxele impuse la frontiera In mod unilateral pentru acoperirea costuriloradministrative antrenate de operatiunile vamale;

- taxele pretinse pentru efectuarea controalelor tehnice, sanitar-veterinare,exceptand situatia in care realizarea acestora este prevazuta de normele comunitare;

- taxele solicitate pentru strangerea datelor statistice,

Nu sunt considerate taxe cu eject echivalent:

- taxele pretinse pentru prestarea unor servicii agentilor economici (deexemplu, pentru depozitarea marfurilor, in masura in care agentul economic are

JS c.J. .E., 10 dccembrie 1968, cauza 7/68 Comisia/lralia, Rec. 1968, p. 423 .J~ A se vedea L. Dubois; C. Bleumann, Droit materiel de. l' Union Europecnne, Ed. Montchrcstien Paris.

2001, p. 208; in acelasi scns, si D. M. Sandru, op. cit., p. 133.

11

Exceptia contraprestatiei, 0 aparare obisnuita este aceea ca taxa impusaasupra marfurilor importate este justificata intrucat ea nu reprezinta decat eontravaloareaunui serviciu pe care autoritatile statului membru l-au oferit importatorului si ca, prinurmare, nu ar trebui considerata ca fiind 0 TEE. Desi, de regula, Curtea a prim it 0 astfelde justificare, Curtea a examinat cu atentie sustinerile statelor in astfel de cazuri si, inconsecinta, se apreciaza ca obligatia pecuniara pretinsa in schimbul unui serviciudeterminat nu poate fi considerata taxa cu efect echivalent daca sunt indeplinite in modcumulativ urmatoarele conditii:

o prestatia efectuata reprezintd un avantaj real pentru beneficiarul acesteia;astfel, cu referire la conditia aratata este ilustrativ cazul Societatii italiene de oleoductransalpin cu privire la care Curtea de Justitie a apreciat ca. taxa perceputa la debarcareapetrolului in Italia, tranportat apoi in Germania si Austria prin oleoduc reprezintaredeventa pentru beneficiul procurat prin utilizarea apei ~i a instalatiilor portuare, serviciiasigurate de star";

beneficiul asigurat prin intermediul prestatiei respective sa. fie procuratindividual operatorului economic, sens In' care" C.J.C.E. a statuat ca nu constituie unavantaj individual controlul executat de catre Institutul italian de comert exterior asupramarfurilor exportate, serviciul respectiv vizand in realitate interesele generale aleexportatorilor italieni astfel incat taxa pretinsa in schimbul controlului nu poate fi retinutadrept 0 contraprestatie a unui avantaj determinat, efectiv ~i care sa profite in modindividual beneficiarului'";

o contravaloarea taxei sa. fie proportionala. cu serviciul prestat agentuluieconomic.

posibilitatea sa ia aceasta decizie; daca insa i se impune 0 taxa obligatorie pentrudepozitarea pe durata indeplinirii forrnalitatilor vamale aceasta are natura unei taxe euefect echivalenr").

- taxele solicitate in terneiul unor dispozitii legale comunitare, cum este cazultaxelor aferente controalelor pentru verificarea indeplinirii unor obligatii instituite prinprevederi legale comunitare (fitosanitare, veterinare.etc);

Astfel, Curtea a retinut ca 0 taxa instituita de stat nu intra in sfera de aplicare ainterdictiei cuprinse In art. 28-30 in situatia 'in care este perceputa pentru a acoperi costulunui control obligatoriu cerut de dreptulUE.

Cu titlu exemplificativ, poate fi amintita taxa impusa de autoritatile regionale germane asupraimportului de animale vii a carei finalitate era ce a acoperi costurile suportate ca urmare a controalelorefectuate conform Direetivei 811389/CEE.

Luand In considerare ca taxa 111 litigiu este perceputa ell ocazia controalelor efectuate In temeiulunei dispozitii cornunitare (toate statele mernbre de tranzit si destinatie fiind obligate potrivit Directivei81/3891CEE sa efectueze eontroale veterinare In mornentul introducerii animaelor pe teritoriul lor), Curteareitereaza ca astfel de taxe nu pot f calificate drept TEE unci taxe vamale atunci cand sunt indepliniteurrnatoarele conditii:

- taxele nu depasesc costul real al controal lor eu ocazia carora sunt percepute;

37 C..I.c.E. 17 rnui 1983, cauza 132182, Comisia/Belgia, Rec. p.1649.}S C.J.C.G .. 16 martle 1910, cauza 266/&1, citata dupa O. Tinea, Libera circulalie a marfurilor in Unlunea

Europeana, in R.D.C. nr. 11/2mL, p, 7:$79.. - _ .3'1 C.J.C.E .. 26 Iebruurie 1975, cauza 63114 C dsky Rec., p.2SI.

12

- controalele 'in cauza all un caracter obligatoriu si uniform pentru toate produsele vizate dincadrul Cornunitatii;

- sunt prevazute de dispozitiile dreptului european In interesul general al Uniunii;- favorizeaza libera circulatie a marfurilor, In special neutralizand obstacolele care pot sa apara ca

urmare a masurilor unilaterale de control".

- obligatiile pecuniare care fac parte din sistemul de impozite interne ale unuistat-membru aplicate potrivit dispozitiilor art. 110-113 din T.f.D.E. (ex-art. 90-93din T.C.E.)

4. Interzicerea dispozitiilor fiscale discriminatorii (art. 110-113 TFUE).Corelatia dintre art. 28-30 si art.ll0-113 din TFUE

Prin dispozitiile art. 28-30 tratatul scoate in afara legii obligatiile pecuniare care,indiferent de forma juridica pe care 0 imbraca, sunt impuse asupra marfurilor ca urmarea trecerii unei frontiere. Aplicarea aceste prevederi ar ramane insa golita de finalitatedaca statul ar putea prejudicia intr-un fel marfurile straine odata ce acestea se afla ininteriorul teritoriului sau prin aplicarea unui tratament fiscal discriminatoriu fata deprodusele interne.

Scopul art. 110 TFUE este tocmai de a impiedica 0 atare conduita din ratiuni ceprivesc asigurarea unei egalitati "de tratament fiscal intre marfurile nationale si celeimportate.

Data fiind insuficienta armonizare a reglementarilor fiscale din statele membre,dispozitiile art. 110 TFUE urmaresc asezarea marfurilor din alte state membre intr-osituatie fiscala comparabila cu aceea a marfurilor indigene. Conform prevederilorarticolului anterior mentionat niciun stat membru nu poate aplica direct sau indirectproduselor celorlalte tari comunitare impozite interne, de orice natura, superioare celorcare se aplica produselor nationale similare sau care sa protejeze indirect alte produse.

o ipoteza 1) prey. de art. 110 alin. 1 In statui de import exista produse similare. Ininterpretarea jurisprudentiala a C.E.J. (C.lC.E.), sunt considerate similare rnarfurile careprezinta "proprietati analoage sau care raspund acelorasi nevoi ale consumatorilor'v".

A se vedea cauza Comisia C. Italia: guvernul italian a impus taxe mai reduse asupra petroluluiregenerat decat asupra celui obisnuit, politics motivate din ratiuni ecologice. Totusi, petrolul regeneratimportat nu beneficia de acelasi avantaj. In apararea sa, ltalia a sustinut ca nu ar fi fost posibil sa sestabileasca daca petrolul irnportat era regenerat sau nu, argument respins de CEJ care a apreciat caapartinea importatorilor sarcina de a dovedi cft petrolul lor se Incadra in categoria relevanta, sub rezervaunor cerinte probatorii rezonabi Ie, putand fi folosit un certificat din partea statului de export pentru aidentifica natura petrolului.

o ipoteza 2) prey. de art. 110 alin. 2 vizeaza marfurile care, tara a fi similare, seafla fata de produsele nationale lntr-un raport de concurenta, fie si numai partiald,indirectd sau potentiald. Practic, instituirea unor sarcini pccuniarc de natura saurmareasca scopuri pur protectioniste contravine politicilor fiscale comunitare. Fara aexclude facultatea recunoscuta statelor-membre de a acorda anumite facilitati fiscale

40 C.l.CB., 27 septembrie 1988, cauza 18/87. Comisia/Gerrnania, Rec., p. 5247.41 C.J.C.E.,27 februarie 1980. cauza 168178 Coml ia/Franta, Rec, t 980. p. 347.

13

produselor indigene, Curtea de Justine a statuat ca acestea trebuie extinse in aceleasiconditii si la produsele importate 42.

Scopul este de a impiedica pragurile diferite de taxare de natura a determina 0protectie indirecta a rnarfurilor nationale. Astfcl, vinul si berea nu SlIDtproduse similareca atare dar, in ciuda acestui fapt, poateexista 0 anume concurenta intre acestea; esteceea ce economistii numesc elasticitate incrucisata a cererii: cdata cu cresterea pretuluiunui produs fata de pretul altuia, consumatorii se reorienteaza spre produsul cu pretul mairedus.

o cauza cunoscuta pentru incidenta art. 110 alin. 2 a fost cea impotrtva Regatului Unit pentruimpozitarea discrirniuatorie a vinului rata de bcre'". Regatul Unit a impus asupra anumitor vinuri 0 acciza carereprezenta aprox, 38% dill pretul de vanzare al produsului In comparatie cu acciza asupra berii care era 25% dinpretul produsului; fiind de notorietate cfl Regatul Unit este un producator important de bere si nu de vin, efectulprotectionist al impunerii era rnai mult decat evident, fiind vizibila protectia productiei nationale de bere In timp cevinul provenit din alte slate membre, fiind suprataxat, avea caracterul unui prod us de lux nu mai reprezenta pentruconsumator 0 alternativa rcala III raport cu bautura tipica de fabricatie nationala

In mod similar, Franta avca taxe mai mad pentru biiuturile alcoolice obtinute din cereale (whisky,rom, gin ~i vodca) dedit pentru cele pe baza de vin sau fructe (cognac, calvados, arrnagnac). Franta produceafoarte putin din prima catcgorie fiind In schimb un producator important al celor din a doua categorie'".

Alaturi de dispozitiile care prevad interdictia taxelor vamale si a taxelor cu efectechivalent, prevederile fiscale privind obligativitatea aplicarii in conditiinediscriminatorii a impozitelor inte .ne sunt, in conceptia legiuitorului comunitar,mij loace distincte de asigurare a liberei circulatii a rnarfurilor.

Cu referire la corelatia corecta dintre taxele cu efect echivalent si obligatiile fiscaleprevazute de legislatia interna a unui stat-mernbru, este de retinut ca .xlispozitiilereferitoare la taxele eu efeet echivalent ~i cele referitoare la impozitarea internadiscriminatorie nu pot 11 aplicate irnpreuna, astfel incat in sistemul consacrat de tratataceeasi impunere sa apartina celor doua eategorii in acelasi timp,,45.

'In consecinta, particularii vor invoca fie dispozitiile art. 30 din T.r.V.E. (ex-art. 25 din T.C.E.) prin care este instituita interdictia taxelor vamale la import ~i laexport si a taxelor cu (feet echivalent, fie dispozitiile art. 110 din T.f.D.E. (ex-art. 90din 'I.C.E.) prin care, In considerarea egalitatii de tratament intre produseZe autohtonesi eele importate, sunt interzise taxele interne ell caracter protectionist.

Respectand aceasta linie de gandire, Curtea de Justitie a apreeiat ca impozitul careera reglementat atat eu privire la produsele nationale, cat si la cele importate dar care seaplica In fapt aproape exclusiv aeestora din urma, productia autohtona fiindnesemnificativa (fiind yorba In speta des pre 0 reglementare fiscala italiana care aplicaimpozitul productiei de banane, volumul importurilor fiind in mod substantial mai maredecat eel al productiei autohtone 46) nu poate fi considerat drept 0 taxa cu efect echivalentunei taxe vamale atata timp cat obligatia pecuniara respectiva se inscrie in sistemulgeneral de taxe si impozite interne ale unui stat-mernbru; in acelasi timp, in masura in

14

~2 Idem.4JCJ.CE., 12 iulle 1983, cauza 170178Cornisia/Rcgntut Unit. Rec. 1983, p. 2265.'l4 C,J.C.r:., 27 fcbruarie 1980, cauza 168i78 Cornisia/Franta, Rec. 1980, p. 347 .

. 45 C.J.C.E" II martie 1992,cuUUl 78190, ciLatil dup1\.Q,M.;;iandru. ap. cu; p. l35.46 C.le.E., 7 ruai 19tf/, cauza 193/85 Co-Fruita, Rcc. 1987, p. 2085.

In ipoteza in care au fost percepute taxe vamale sau taxe cu efect echivalent,respectiv taxe interne cu efect discriminatoriu, statul are obligatia fie sa inlaturereglementarile legale interne care sunt in conflict cu cele comunitare, fie sa extindaavantajele fiscale acordate bunurilor indigene la marfurile importate. In plan fiscal, statultrebuie sa restituie sumele incasate,

In lipsa unor dispozitii cornunitare In domeniu, procedura recuperarii taxelorincasate ilicit este de competenta statelor membre, restituirea integrala a taxei urmand aavea loc cu respectarea principiului autonomiei institutionale si procedurale a statelor-membre.

Dat fiind efectul direct al dispozitiilor comunitare ce interzic perceperea taxelor cuefect echivalent, persoanele prejudiciate pot solicita instantelor nationale restituireataxelor.incasate ilegal; se impune sa precizam ca obligatia de restituire se naste de la dataplatii taxei si nu de la data la care judecatorul comunitar a constatat incalcarea nonnelorcomunitare.

Bineinteles, instantele nationale sunt tinute sa procedeze la evaluarea corecta aintinderii prejudiciului, si in consecinta, facand aplicarea principiului imbogatirii larajusta cauza, sa respinga sau sa limiteze restituirea taxelor in masura in care au fost inclusede catre agentii economici in preturile platite de catre cumparatori. In fine, importatoriiprejudiciati prin reducerea volumurilor importurilor pot solicita daune-interese subconditia dovedirii faptului ca restrangerea este determinata de taxele percepute ill modilicit.

care impozitul a fost prevazut din ratiuni protectioniste, de favorizare indirecta amarfurilor indigene, perceperea lui contravine dispozitiilor art. 110 din T.f.D.E.

Chestiunea delimitarii se ridica spre exemplu in situatia in care statul importatornu fabrica produsul importat sau cantitatea produsa este nesemnificativa.

A se vedea af. Co-Frutta: Com is a introdus 0 actiune irnpotriva Italiei sustinand ca impozitul peconsum impus de aceasta asupra fructelor era discriminatoriu; Italia producea multe fructe dar f.putinebananen care erau importate din Franta si a impus asupra bananelor un impozit pe consum care atingeaaproape jumatate din pretul de import, alte fructe nefiind sup use acestui impozit (art. 110 alin. 2)

.,,. ,

15