afacerea columts - libris.ro

10
Srnvn Bpnnv AFACEREA COLUMts r ET editura rao

Upload: others

Post on 17-Nov-2021

13 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: AFACEREA COLUMts - Libris.ro

Srnvn Bpnnv

AFACEREA COLUMts

r

ETeditura rao

Page 2: AFACEREA COLUMts - Libris.ro
Page 3: AFACEREA COLUMts - Libris.ro

Pnoroc

Cristofor Columb iqi dldea seama ci se apropia momentul

decisiv. Grupul lui de oameni mergea spre sud, prin pidurea

tropicall luxurianti, de trei zile, urcAnd din ce in ce mai sus.

Dintre toate insulele pe care le descoperise de la prima debar-

care, din octombrie 1492, aceasta era cea mai frumoasi.Coasta stincoasi era mirginitd de o cimpie ingusti. Munliiformau o cocoaEi invlluiti in cea![, care se ridica treptat din-

spre vest gi culmina aici, in est, cu un lan! sinuos de creste. Incea mai mare parte, solul era format din calcar poros, acoperit

de un strat fertil de plmAnt rogu. Sub arborii dengi ai p[duriibitrine inflorea un qir incredibil de plante, toate intre{inute de

vAnturile constante gi umede care suflau aici. Biqtinagii numeau

acest loc Xaymaca, cuvAnt despre care aflase c[ inseamnl

,,insula izvoarelor" - un termen adecvat pentru abundenla de

apl de pe insuli. Cum castilienii inlocuiau X-ul cu ], Columb

ajunsese si numeasc[ insula ]amaica.

- Amirale!Se opri qi se intoarse citre unul dintre oamenii lui.

- Nu mai e mult, il anunp de Torres, aritAnd inspre inainte.

in josul crestei, citre platoul acela, apoi dincolo de luminiq'

Luis navigase allturi de el in toate cele trei expedilii anteri-

oare, inclusiv in cea din 1492, citnd debarcaserd pentru prima

dati. Se inlelegeau bine qi aveau incredere unul in celilalt.Nu acelaqi lucru il putea spune Columb despre cei gase

blgtinagi care duceau bagajele. Aritl inspre doui' dintre ele,

Page 4: AFACEREA COLUMts - Libris.ro

12 STEVEBERRY

care adlposteau mici containere gi le indici oamenilor, pringesturi, si fie prudenli. Era surprins ci, dupi doi ani, lemnulcutiilor era incl intact. Nu fusese afectat de viermi, a$a cum se

intAmplase cu un an inainte cu chila navei lui. Petrecuse un an

lintuit pe aceaste insuld.insi captivitatea lui luase acum sfdrqit.

- Ai ales bine, ii spuse el lui de Torres in spanioli.Niciunul dintre blqtinagi nu vorbea spaniola. Columb gi

de Torres erau insolili de alli trei spanioli, fiecare ales pentruun rol aparte. Localnicii fuseserl mituili cu promisiunea oferi-rii mai multor clopolei - niqte zdringinele ale cdror sunetepireau si-i fascineze pe biqtinaqi - daci ayeau s[ le care treicutii p6ni in munli.

Plecaseri in zori, dintr-un luminiq inconjurat de pldure, de

lAng[ ]irmul nordic, unde un rdu din apropiere arunca api lim-pede gi rece peste terase netede din piatri, formdnd iaz dupliaz, pe parcurs, gi in cele din urmi virsindu-se intr-un ultimguvoi argintiu in mare. BAzAitul insectelor gi ciripitul pd,sdrilorcrescuseri treptat in intensitate, atingAnd acum un crescendozgomotos. Drumul de-a lungul pantei impidurite necesitase

efort, 9i acum cu tolii erau bituli de vAnt, cu hainele pline de

sudoare, iar transpiralia le inceloga privirile. incepuserd dinnou sI coboare cltre o vale plini de vegetalie.

Pentru prima dati, dupi multd vreme, Columb se simleaintinerit.

Iubea insula asta.

Prima expedilie, din 1492, fusese fbcuti sub conducerea luipersonal[, impotriva sfaturilor aqa-zigilor in]elep1i. Optzeci Eigapte de oameni se aventuraseri in necunoscut bazindu-sedoar pe forla visului lui Columb. Se luptase zeci de ani ca slobtine finantare, mai intdi de la portughezi, apoi de la spanioli.Documentele de la Santa Fe, care arate acordul dintre el gi

Coroana spanioli, ii promiteau un statut de nobil, zece la sutldin toate comorile gisite gi control asupra mirilor descoperite

Afacerea Columb 13

de el. Un tirg excelent pe hirtie, insl Ferdinand qi Isabela nu se

linuseri de cuvAnt. in ultimii doisprezece ani, dupl ce Columbstabilise in mod clar existenfa a ceea ce cu tolii numeau dejaLumea Noud, vasele spaniole se indreptaser5, unul dupi altul,citre vest, firi permisiunea lui de amiral.

Curve. Mincinogi.Cu tolii.- Acolo, strig[ de Torres.Columb se opri din coborAre qi privi printre copaci qi din-

colo de miile de flori rogii pe care b[gtinagii le numeaufocul-pidurii. Ziri un iaz cu apd limpede, prin care trecea unguvoi vioi de apd.

Prima dati vizitase lamaica in luna mai 1494, ct ocaziacelei de-a doua expedilii, si descoperise ci in nordul insuleicoasta era locuiti de aceiagi biqtinagi glsili pe insulele dinapropiere, doar cd erau mai ostili. Poate cd vecin[tatea lor cucaraibii care tr5.iau in Puerto Rico, inspre est, reprezenta moti-rul agresivitilii lor. Caraibii erau nigte canibali care inlelegeaudoar limbajul forlei. invilind din experienla trecutului,Columb trimisese ogari qi arcagi ca sd se confrunte cu jamaica-nii, omorind cAliva, speriindu,i pe alfi, pane ce tofi locuitoriideveniserd neribditori s[-l mullumeasci.

Opri inaintareA caravanei ce1re iaz.

De Torres se apropie de el gi sopti:

- Aici e. Locul.

$tia ci era pentru ultima dati cind se afla in Lumea Nou[.Avea cincizeci gi unu de ani qi reugise sl-gi facl un numdrimpresionant de dugmani. Experienla din ultimul an consti-tuia dovada, iar aceasti apatra expedilie fusese blestemati dela inceput. Mai intAi, explorase coasta unui presupus conti-nent, cu {irmuri nesfhrgite, extinzindu-se de la nord la sud, cAt

navigase el. Dup[ incheierea recunoagterii, sperase si debarcein Cuba sau Hispaniola, insi navele lui mAncate de viermi nu-lduseseri mai departe de |amaica, loc unde le eguase la mal peamdndoui gi agteptase ajutor.

Page 5: AFACEREA COLUMts - Libris.ro

14 STEVEBERRY

Nu primise nimic.Guvernatorul din Hispaniola, un inamic, decisese si-l lase

s[ moari, impreuni cu cei 113 oameni ai s[i.insd asta nu se intAmplase.

in schimb, citeva suflete curajoase se urcaseri in canoe gi

vAsliseri pdni in Hispaniola, de unde se intorseserl cu o navi.Da, cu adevirat iqi strAnsese un mare numlr de dugmani.

Acegtia reus,iserl s[-i anihileze toate drepturile de care

beneficiase dupi semnarea actelor cu regalitatea castiliani.Reuqise si-qi men[ini statutul de nobil 9i rangul de amiral, dar

acestea nu insemnau nimic. Coloniqtii din Santo Domingo

chiar se revoltaserd gi il forlaseri si semneze un acord umilitor.Cu patru ani inainte fusese dus inapoi in Spania, in lanfuri, gi

ameninlat cu procese gi inchisoare. insl regele qi regina ii furni-zaseri un ajutor neagteptat, dupi care ii acordaser[ fonduri qi

permisiunea pentru o a patra expedi{ie.

Se intrebase care fuseserd motivele lor.

Isabela plrea sinceri. Avea suflet de aventurier. insi cu

regele situalia era diferiti. Lui Ferdinand nu-i pisase niciodatlde el, declarAnd public c[ orice expedilie dincolo de oceanul

vestic pirea o nebunie.

Evident, astea se petrecuseri inainte de reugita lui.Acum Ferdinand nu mai voia decAt aur 9i argint.

Curve. Mincinogi.

Cu to{ii.Fdcu semn sl coboare cutiile. ii sArire in ajutor gi cei trei

conalionali, cici fiecare cuffr era greu.

- Am ajuns, rosti el in spanioli.Oamenii lui qtiau ce au de fbcut.

Cona{ionalii igi scoaseri slbiile 9i ii miceliriri rapid pe

blgtinaEi. Doi gemurl pe jos, dar primir[ imediat cAte un

pumnal in piept. Uciderea lor nu insemna nimic pentru el,

clci localnicii erau nevrednici si respire acelaqi aer ca europe-

nii. Mici de staturi, arlmii-maronii la culoare, goi ca in ziuain

Afacerea Columb 15

care se niscuseri, indivizii nu ayeau o limbi scrisl gi niciocredinli. Locuiau in sate pe coasta insulei qi, conform obser-va{iilor lui, nu fbceau nimic altceva decAt si aibl griji de cAteva

culturi agricole. Erau conduqi de un individ denumit cacique,

cu care se imprietenise in timpul anului, cit fusese obligat sd

rdmind pe insul5. Acest cacique ii diduse gase oameni, cu o ziinainte, cind ldsase ancora, pentru ultima dat[, pe firmul nor-dic al insulei.

,,O simpli plimbare inspre munli, ii spusese el cdpeteniei.Treabi de citeva zile."

Cunogtea destule cuvinte din limba lor, arawak, ca sl-gifaci inleleasi cererea. Cacique lacuse semn cI inlelege gi cd e de

acord, arltind inspre cei gase localnici care aveau si care cufe-rele. Columb se inclinase in semn de recunos,tin{d gi ii oferisecipeteniei cA{iva clopofei. Mul]umise cerului ci adusese cu el

un numir suficient de astfel de zdrlnginele. in Europa, eraulegate de ghearele pisirilor instruite special. N-aveau valoare.Aici reprezentau o monedi forte.

Cacique acceptase risplata qi ii rispunsese cu o pleciciune.Mai a.vrrsese de-a face cu aceasti cipetenie de doul ori ina-

inte. intre ei se stabilise o prietenie. O infelegere. De pe urmacireia profitase din plin.

in 1494, cind vizitase pentru prima dati insula, oprindu-sepentru o zi ca si repare spirturile din navd qi si-gi improspi-tezerezervele de ap[, oamenii lui observaseri bucd{ele de aurin cursurile limpezi de apd. intrebdndu-l despre asta p e cacique,

aflase un loc unde griunlele de aur erau mai mari, unele de

mlrimea unor boabe de fasole.

Exact in acel loc se afla acum.

Numai ci, spre deosebire de inqelltoarea monarhie spani-oli, pe el nu-l interesa aurul.

Scopul lui reprezenta mai mult decAt atAt.

igi alinti privirea asupra lui de Torres qi vechiul lui prieteniqi didu imediat seama ce va urma. Cu sabia scoasi, de Torres

Page 6: AFACEREA COLUMts - Libris.ro

16 STEVEBERRY

indrepti lama cltre unul dintre cei trei spanioli, un individscund qi indesat, cu o fali ursuzi.

- in genunchi, ii ordoni omului, ludndu-i arma.

Ceila\i doi igi ridicari sibiile in semn de sprijin.Prizonierul ingenunche.

Columb se uitd la el.

- Chiar mi credeai idiot?

- Amirale!Columb ridici o m6nd in semn de tlcere.

- Cu patru ani in urmi, m-au dus inapoi in Spania, in lan-

{uri, qi mi-au luat tot ce era al meu de drept. Dupi aceea, la fel de

brusc, totul mi-a fost dat inapoi. Flcu o pauzd.Fir| prea multe

cuvinte, regele gi regina m-au iertat de tot ceea ce se Presupuneaci frcusem. M[ credeau un ignorant? Eziti din nou. Chiar micredeau. Iar asta este cea mai mare insultl cu putinfi. Ani de zile

am implorat finanlare ca si trec oceanul. Ani de zile am fost

refuzat. $i totugi, cu o singurl scrisoare c[tre Coroani, mi s-au

dat banii pentru aceasti a patra expedilie. O singuri cerere gi mis-a oferit totul. Am qtiut atunci c[ ceva nu este in reguli..

in continuare, prizonierul erainconjurat de sibii. Nu avea

unde si fugl.- Eqti un spion, zise Columb. Trimis aici ca s6 raportezi

despre ceea ce fac.

Vederea acelui timpit il dezgusta. Individul intruchipatoate tridlrile qi mizeriile pe care fusese obligat si le suporte

din pricina spaniolilor mincinoEi.

- Pune intrebarea al clrei rispuns bineflcitorii tii vor si-lafle, ceru Columb.

Omul rimase tlcut.- Pune-o, ili zic. Vocea lui crescu in intensitate. I1i ponmcesc.

- Cine eqti tu ca sI porunceqti ceva? replici spionul. Nuegti omul lui Hristos.

Columb inghili insulta cu rlbdarea deprinsi de la viafa

grea dusiL pAni atunci. insl vlzu c[ ceilalli compatrio]i ai luinu pireau la fel de iertitori.

Afacerea Columb

Ariti inspre ei.

- Nici ei nu sunt oamenii lui Hristos.Prizonierul scuip[ pe jos.

- Misiunea ta este sI raportezi tot ce se petrece in timpulexpediliei? Obiectivul lor sunt cuferele pe care le avem aici,astizi? Sau ii intereseazi doar aurul?

- Nu ai fost credincios.

Columb rise.

- Nu am fost credincios?

- Biserica Maicii Sfinte va avea grijd si arzi veqnic in focu-rile iaduluil

Atunci Columb iqi didu seama. Individul era omul Inchiziliei.Cel mai mare dugmpn dintre toli.Simli o nevoie arzitoare de autoconservare. Surprinse ingri-

jorarea in ochii lui de Torres. $tia de aceastd probleml de doiani, de cAnd plrdsiseri Spania. Existau insd qi al{i ochi gi urechi?Inchizilia arsese mii de oameni pe rug. Iar el ura tot ceea ce

insemna asta.

Ceea ce indeplinea el acolo, in acea zi, era menit exclusivindepirtirii acelui rlu.

De Torres ii spusese dejacinuva risca si fie descoperit de

weun inchizitor spaniol. Nu avea de gAnd si fie dus inapoi inEuropa. Inten{iona si se instaleze in Cuba, o insuli mult maimare inspre nord. Ceilalli doi oameni cu sibii, mai tineri qi maidornici de afirmare, luaseri decizia de a rimdne aici. $i el ar fitrebuit s[ rImAni, dar nu in acest loc, deEi qi-ar fi dorit ca situa-

lia si fie altfel.

Privi cu url inspre prizonier.

- Englezii gi olandezii imi spun Columbus. Francezii -Columb. Portughezii - Colom. Spaniolii mi gtiu drept Colon.insi niciunul din aceste nume nu este cel primit de mine lana$tere. Din p[cate, nu vei cunoagte niciodati numele meuadevirat gi nu vei intocmi un raport citre bine{hcitorii t6i care

agteapti in Spania.

t7

Page 7: AFACEREA COLUMts - Libris.ro

18 STEVEBERRY

Ficu un gest gi de Torres infipse lama sabiei in pieptul

omului.Prizonierul nu apucl s[ reac{ioneze.

Sabia fu scoasl din rani cu un sunet infioritot iar cadavrul

se apleci inainte, din genunchi,cdzindpeplmint cu fala in jos.

O patl mare de sAnge imbibi solul., Columb scuipd pe cadavru; aqa procedari gi ceilalli'

Spera si fie ultimul om care trebuia si moari. Obosise de

atAtea omoruri. Cum avea si se intoarci in scurt timp la nava

lui gi si pirdseasci acele linuturi pentru totdeauna, nu aYeau

si existe repercusiuni din partea cacique pentru cele gase

crime. Allii vor pllti pre]ul, dar asta nu mai era un motiv de

ingrijorare. Erau cu tolii dugmanii lui, iar el nu le dorea altceva

decAt suferinli.Se risuci pe cilciie gi studie locul in care se aflau, cerce-

tAnd cu privirea fiecare aminunt.

-Yezi, amirale, zise de Torres. E ca 9i cum insuqi Dumne-

zelrne-ar fi adus aici.

Vechiul lui prieten avea dreptate.

Chiar aga pirea.

Fii curajos ca un leopard, uSor ca un vultur, rapid ca o

cdprioard Si puternic ca un leu, ca sd indepline;ti dorinla Tatdlui

din ceruri.

inlelepte cuvinte.

- Venifi, le spuse el celorlalli. Sa ne rugim ca secretul aces-

tei zile sl rimdni vegnic ascuns.

A

IN PREZENT

Page 8: AFACEREA COLUMts - Libris.ro

Caprrorur, uNU

Tom Sagan strAnse bine arma. Se tot gAndise, in ultimulan, la acest moment, dezbetand in mintea lui argumentele progi contra gi ludnd in final decizia cI un singur argument pentrucAntirea mai mult decdt toate cele impotrivl.

Pur gi simplu nu mai dorea s[ triiasci.Pe vremuri fusese reporter de investigalie pentruLos Angeles

Times,incasdnd pentru asta un salariu din gase cifre, investigali,ile lui generAnd poveste dupi poveste de primi pagini. Lucrase

in toatl lumea - Sarajevo, Beijing, fohannesburg, Belgrad gi

Moscova. insi specialitatea lui devenise Orientul Mijlociu, ozonS' pe care ajunsese sI o cunoasci foarte bine gi unde reputa-

fia lui se consolidase. Dosarele lui confiden]iale erau, pe atunci,pline cu sute de surse de informa[ii, oameni care gtiau ci vor fiproteja{i de el indiferent de costuri. Dovedise asta atunci cAnd

petrecuse unsprezece zile intr-o inchisoare din Washingtonpentru c[ nu-qi dezvlluise sursa intr-o poveste despre un con-gresman corupt din Pennsylvania.

Politicianul intrase la inchisoare.

Tom primise a treia nominalizare la premiul Pulitzer.Erau douizeci gi una de categorii premiate. Una era pentru

,,reportaje de investiga(ii, efectuate de o persoani sau de oechipi, relatate ca un singur articol de ziar sau ca o serie de

articole". Cdgtigitorii primeau o diplomi, zece mii de dolari gi

permisiunea de a adluga patru cuvinte - ch;tigdtor al premiu-lui Pulitzer - la numele 1or.

Page 9: AFACEREA COLUMts - Libris.ro

22 STEVEBERRY

Primise premiul.insa i-l luaserd inapoi.Fapt care plrea si defineasci povestea vie]ii lui.Totul ii fusese luat inapoi.Cariera, reputalia, credibilitatea, chiar gi respectul de sine.

in cele din urmi, ajunsese un ratat ca fiu, ca pirinte, ca so[, ca

reporter gi ca prieten. Cu cAteva siptlmini inainte, desenase

.-acea spirali descendentl pe o foaie, ca s[ descopere ci totulincepuse atunci cind avea douizeci qi cinci de ani, proasp[tabsolvent al Universitilii din Florida, in primii trei din anulIui, cu o licenli de jurnalism in mAni.

Atunci, tatil lui il dezmoqtenise.

Abiram Sagan se dovedise de neclintit.

,,Cu tolii facem alegeri. Bune. Rele. IndiferEnte. Egti ommare, Tom, gi {i-ai fbcut alegerile. Acum trebuie si le fac Ei eupe ale mele."

Dupi care trecuse la treabS.

Pe aceeagi bucati de hirtie igi scrise suiqurile gi coborALEurile

vie{ii. Unele din vremuri vechi, ca editor al ziarului de la liceu.

Cele mai multe de dup[ aceea. Promovarea lui de pe pozilia de

asistent la departamentul qtiri la reporter de teren, apoi cores-

pondent extern senior. Premiile. Acoladele. Respectul colegilor.

Cum descrisese un analist stilul lui? Cuprinzdtor ;i anticipativ,

manifestat cu mari riscuri personale.

Apoi urmase divorlul.instriinarea de singurul lui copil. Investilii financiare

proaste. Decizii gi mai proaste legate de viali.in cele din urmi, concedierea.

Cu opt ani in urm6.Viala aparent {hri sens de atunci.

Cei mai mulli dintre prietenii lui dispiruser[. insl asta se

intAmplase atALt din vina lui, dar gi din a lor. Pe m5'suri ce depre-sia se adAncise, se retrisese in sine. Uimitor c[ nu o diduse pe

droguri sau pe alcool, ins[ niciunul dintre aceste vicii nu ilinteresase vreodat6.

Afacerea Columb 23

Autocompltimirea era problema lui.Privi in jurul siu gi se uit[ la interiorul casei.

Decisese si. moard acolo, in casa pirinlilor s5,i. O idee mor-bid de potriviti. Stratul gros de praf gi izul de igrasie ii aminteau

de faptul ci acele camere erau pustii de trei ani. Nu renunlase la

utilitefl, pletise taxele qi tunsese pajigtea suficient de des ca veci-

nii si nu se plAngd. Ceva mai devreme, observase cI dudulmare din fa!5 trebuia tuns gi el, iar gardul vopsit.

Ura acel loc. Prea multe stafii.

Stribitu inciperile, amintindu-gi de zile mai fericite. inbucitlrie incl putea vedea borcanele de gem ale maicS-sii,

care odinioar[ se aliniau pe pervazul ferestrei. GAndul la ea iistArni un val de bucurie neobignuiti, care se stinse rapid.

Ar fi trebuit si scrie un bilet qi si se explice, si dea vina pe

cineva sau pe ceva. Dar cui si-l scrie? Nimeni nu l-ar crede

dac[ ar spune adevirul. Din nefericire, la fel ca acum opt ani,

nu putea invinui pe nimeni, in afari de el insugi.

Oare i-ar pisa cuiva de disparilia lui?

Cu siguranli ci fetei lui nu. Nu mai vorbise cu ea de doi ani.

Agentului slu literar? Poate. Femeia frcuse o grimadd de

bani din scrierile lui. Fusese gocat si afle cdt de mulli aqa-zigi

scriitori de ficliune de succes nu erau in stare s[ scrie un cuvAnt.

Ce rostise odati la momentul ciderii lu1? Ziaristul Sagan pare

sd aibd in fald o carierd de succes scriind romane de fic{iune.Nemernica.insi el luase in serios acel sfat.

Se intrebi: cum igi explici fiecare om propria viafi? Prindefinilie, actul este iralional. Fapt care, prin definifie, sfideazlorice explicalie. Poate cd cineva avea s6-l ingroape. Avea mullibani in banci, mai mult dec6t suficient pentru o inmormAn-tare decentl.

Cum era sd fii mort?Erai congtient? Puteai auzi? Vedea? Mirosi? Sau era pur qi

simplu vorba de un intuneric vegnic? Firi gAnduri. Firi senzalii.

Page 10: AFACEREA COLUMts - Libris.ro

24 STEVEBERRY

Un nimic complet.

Se duse inapoi in fala casei.

Afari era o zi superbi de martie, cu un soare strilucitor de

amiazl. Florida era cu adevirat binecuvdntati de o vreme

extraordinari. Era unul dintre motivele pentru care revenise

din California, dupi concediere. Avea si-i lipseasci senzalia

soarelui cald pe fa[6, intr-o zipllcutb de vari.Se opri sub arcadd qi privi fix in salon. Aqa numise mama

lui intotdeauna acea camerl. Aici se adunau pirin{ii lui de

sabat. Unde Abiram citea din Tora. Locul unde se sirbltoreauIom Kippur qi zilele sfinte. iqi aminti sfeqnicul cu qapte brale

arzdnd pe masa din colpl inciperii. Pirin{ii lui fuseseri nigte

ewei devotafi. Dupi propriul bar mitzvahl citise pentru prima

dati din Tora, stAnd in fala ferestrelor incadrate de draperiidin damasc, pentru care maici-sa muncise luni intregi ca s[ le

coase. Era talentati la lucrurile pe care le fhcea cu miinile, o

femeie incAntltoare, adorati de toati lumea. Murise cu qase

ani inainte de Abiram, care implinea trei ani de la deces.

Venise vremea s[ punl caplt povegtii.

Studie arma, un pistol cumpirat cu cAteva luni inainte de

la un tArg de arme din Orlando, gi se agezi pe canapea. Din

fesitur[ se ridic[ un nor de praf, care apoi se lisi la loc. iqi

aminti discursul lui Abiram despre pisiri qi albine, in timp ce

gedea in acelagi loc. Pe atunci avea cit? Doisprezece ani?

Cu treizeci gi trei de ani in urmi.I se p[rea ci nu trecuse decAt o slptimAni.Ca de obicei, explicafiile fuseser[ dure gi concise.

,,lnlelegi? il intrebase Abiram. E important sb infelegi."

,,Nu-mi plac fetele."

,,i1i vor pllcea. A9a cI si nu uili ce |i-am zis."

Femeile. Un alt egec. Ca tinir, avusese cAteva relalii preli-

oase gi se clsitorise cu Michele, prima fati care dovedise un

I Ceremonie religioasi evreiasci corespunzind primei impirtdganii dincreqtinism gi avind loc la vArsta de 13 ani.

Afacerea Columb 25

interes real pentru el. insl clsnicia se incheiase dupi concedi-crea lui, iar de la acea cidere nu mai existaser[ alte femei.Michele igi lisase amprenta asupra lui.

,,Poate ci voi ajunge si o vid si pe ea in curAnd", ingiimi el.

Fosta lui solie murise, cu doi ani inainte, intr-un accidenttle masin[.

Era ultima datl cAnd el gi fata lui igi vorbiseri, iar cuvinteleci fuseseri dure gi rispicate: ,,Pleaci. Ea nu te-ar wea aici".

Iar el plecase de la inmormdntare.Se uiti iarlqi la arm6, cu degetul pe trlgaci. Se imbdrbiti

singur, inspiri adinc Ai lipi arma de tdmpl5. Era stingaci, pre-cum cei mai mulli din familia Sagan. Unchiul lui, un fost juc[-lur profesionist de baseball, ii spusese in copilirie ci, daclinvi{a si arunce mingea cubolti, avea si c1gtige o avere in ligilesuperioare. StAngacii talentati erau foarte rari.

Numai ci equase gi in domeniul sportiv.Apisi mai tare leava armei de timpll.Metalul i se infipse in piele.

inchise ochii gi igi lipi mai bine degetul de trigaci, imagi-rrdndu-gi cum va incepe necrologul. Marfi, 5 martie, fostul jur-nalist de inuestigafii Tom Sagan s-a sinucis in casa pdrin{ilor luilin Mount Dora, Florida.

incl un pic de presiune gi: ,,poc, poc, poc".Deschise ochii.in fa{a ferestrelor frontale stdtea un birbat, suficient de

rrproape de geam ca Tom si-i vadi fa{a - un domn mai in vArstdtlccit el, proasplt tuns, elegant * gi mdna dreapt6.

Care finea o fotografie lipiti de geam.

Se concentrl asupra imaginii unei femei tinere zicAnd pe

fos, cu bra{ele gi picioarele deplrtate de trunchi.Ca gi cum ar fi fost legat5.

$tia acel chip.

Fata lui.Alle.