Cuuf. dr" doe, hfrauni*im Dotreandlng. illirrea Aloneset Ing. Ulfnan:-mmil Alexa

kq. Cormeliu Audniqan

AMMOISNXZARMA NMGATXV'A

Edilurq TeftntcfrBucurepti'* T988

Luerarec prezintd arpecle lcgale de fizicq acroEo'nir6rii nolurale, priniipiile de ftrncfionere aleisnerolocretor de- ceroioni negativi, speciiicitctecionstructie! contocrelor de m6surare, eleclele qsuprc

ii"lui, vizind in finol oplicalii in profilaxia gi.rernpicunor cfecliuni, precum 9i cre;terea producltel Gtlert-hslor specii de cnimole sou Plcnle,

Cunooglereo meconismelor p-rin qsre serolenll*e"cii"i'?si exercitd influenlele' benelice ;i e{eeleleccEstsrs c necesitat gi vo nec':sita 9i in caniinucreafort"ti serlo€nsE de 'elucidqre gtiin!i{icd' luenqreqprezenlind ;i e parte o preoeupErilor din tfirc nofit'hd in qcest dcmeniu.-" luo.nt*" nu-gi propune 9i nlei nu -poofe sd epuizeuo

whie.r,rl, dqr iii Lsuitt; riicul introducerii in domeniu,nind on instrument slil de informcre 9i. stimulcre

n eercet&ritor. Es ore s valesre inlerdisciplin-cra'l*i*nritg inleres penlru foli cei ee doresc si se

;*e; *; propulscieu une! prefolenre griinfifice-prsc-ti"*" de un"inlereE eiin ee ?n e* mr*i nrcre in persFe€'!ivd.

S:,

*1S,.,

f*:utl,il ;itiirrlific: C;-:if, dr; ndAl.iil ll;t'}tNE-{R*dactor: li g' btIIiAEI- r! SXl.IiU:?n"{NUtl'el::ioredselcr: pUMllffU GiIE{:}TiGI{E

Coperta: SI}':*j{-A DU}lJ'fiiESf UEun eXe ticar: 20.06,1988' C{){-tr "ft]l(}: l'd

a'l',* CZ: *q37'56i.58 :66i'92.

ffipar"*tr executat sub c*manola nr' 59$Ia I. ll. Tilfcirma'gia;5r nl,ltI:tICA SObr,qr,l *s ;" H OlJillr.{

CUPR.INS

Ltlv:nl rltalttc ; ; i r ; I : i'a i: i t r I a t t I I t

[. Intreducerc

d.L &IetodedemA.sueare r ! i ! e i i I I i t4.1.1. Metcda €olectonrlul fint&. r . . . i{ t I I{"1.2. Mctoda condensatorultt 6u a^cpiratle r I F It.?- Realizarea eoatoarelor de acroioa' r a I I

!!iclrr:iil

8. lrtcn:entede flzieEaaercializ&riinatura]e r i i i i i i i !

2. l. Compozifia aerulu r atrnoricrrc 6 , proprie tdfi ale aeroicri ilor8.2. Prodncerca aeroionilor Ia tropestera ;oas6 . ! , , r r

2.2.1" Faetorr rosizanti telurtsi r I e e ! i a ! i i r22.2" Facton ionrzaofi eosmtci -. i t i a9 t ig i !

2.3. Eehilibral de aeioioaizare . . ! i ! c i i g i I E r2.{, Timpai de viafAalacroionilor . . ! i i } a i t E I t2.5.Concentratii naluraledeaeroioqi . a i t i t i a i i

Baeele-tehniee ale aeroionizSij: artiiciaie r r i i I t a f !

S.1. Etaluarea dilecitelor pracedee de aeroionfua,se , " .8.2, Obfinerea aeroleailor prin desc&rear€ 6oroaa

S.Z.L" eoastruefia geaesatoarelor de aeeai,ooi €E de6c*r.dare corooa8.2.2. Geaerateare de aeroioni tip ,,GIiN1ON" . . ,8.2.3. Alte tipuri de gene.ratoare : . . . . I r ! I

8.3. Generatoare de aeroisnr lolosiad alte priacipil . 1 .

3. S{&surar"eacoflceotratiilordeaeroion:, ! !! ! ! I i !l t

&

tls

101E19s5wg9

60

42

42aR

5?ctEA89

tt2.l. Speeificitate. Tehaologie. Compoaerte i 9 |4.2"2. Ainplilicatoare electroraeteice, I r r f i E I

95

cl9?s8

10at0?108

t.

{3. Aparate pentru deterrainarea eoncentra}iilor de aeroioni lt{;.-i. lr'{'ei"A* pentru indicares emisiei ger:eratoarelor de rrr

aeroioai

AeEoionizarea 3n ine*peri de lo*uit 9i publiee " " ' ; t'24

6.1. C,om- pozilia sucleo-ienicd' * aernlu.i expirat l?16'"n-. neFit"rlfeetti" at a"t"lotl Sne$'perilor lteuite gi.publice 1?6

;3. 1-"3i"to ptt"senl I aerului lipsit de acroi'oni usori'

DebsiiPoteze '''' 137

6.L Ff,il"i*'""toitni.lor tra trecerea aerului prin cenductetr" . o.de reuti!:ifre eau prin dilerite fiftre ' rrr

Rggfunul nucleo-ioni,c al aerului tn-trccalit${ile rnari si zone indus-

tuisle 111

!" Aeroioaiaarea ln industri.e r t i I

9.1. Begirnul electrie al spafiilor rle prcducfreg"2" Pro'bleme priuind optimiza'rea regirnulut llclelcc-lonui

, .al secliilor de Produelie

6.

154

rqd

159

166

188

189zfi1

2052tl212zL3

10.

E" Aeroioniearea ln agrieultr:r5,

D. Aersi.onizacea ln mediein$ .

t.L AeroionoteraPia9J,, Aerbion-oProfilaxia

Folosirea, tntr4iserea gi depanarca geaeraioarelgs de aeroioni ?05

' ,' !,0,1.r' , 10.2;10.3.1t).4.

Bibliografic celoctivl 6 . ..e r s :-.! -!-.:"i-.r"i..e.-i -!-5. : : : t 2L6

c

tcuv{:o,r Flqsuuuu

I-unsasretea fr. craulxil s,'nrrltl{io-te.fudcd au loc pe&Esura-alvttlunflri',,!, at. o conlinui seEntentare gi specialixare, a

I it,t;i: tiittir,tr errcet dl.Itgn,awatela d,in *atoryrt, aidsma celui abordal 6n lucrare,

&{: ttri t:tvtttt€r contplex Si sc desJdsoard 6n conexiuni Si i,nter''irp;nd:l{t ant$!,:, Zare hu pot ii clarit'icate monoiliscipli*ar.{:i.v';c{ar:".t rvrblrtt sd fie bfieridiscifl,iiard', antrenind sfecia'!t;ii <i pra:tittttt,i ai donleniwlui, Zu ctt mai diJerili. cu atttr't"ai i.f.t*tw{i. dira funcl dt vedere ai crea{iei intrinsecd, atuTtciriud itt,rra'-i: inr,bieu.nd. -Se cou,stituie asuel' dometrii $iirtli.{icettv.,l:.'."t !rX*'disciftline, sau It granila lor" I)e asilnenea, eat-,:let$ier's<a lryit'ii{ili,r cofttune tn drsft\purar&$ il?tor .t'afte d.in

tlrnftc.tue,i'; diftu"itr.f*ce sd a|ar$ di.sci'plin.e de sinlni, cu o fult'r.'t'ti:,d m:as,ntF ix{egrafoarei at I'trgi aplica$ii prnc[it,:. l]enol''tsvr-:( at:st+ti li! de at+rt:ldvt cevt Nn ii'ts{'ruinr;i*r fr'{rcvat,sraal'l.yd" gi lrsiltitlut ILt il?e.\:;.]lr+lrt fr co??wrx.i#rii iretre ce4

.r,,' pt! .!i iul:rcsati itt,lt,*r;tiul rtsptr.tiir,In prob!;run r; art ?!(: irclerseai:i. ai$, st.sfir r# **ru! *twao.s*

i*rIe' meacsar rrfiratict. Lon![n.: aaroi.av,i" t-i i:tk ex$erianttde. lsbsra{ov tti;ttonstyte:.i c,i .t;rti atrs{ail.i aarul Pradwce.t'n'Jht'*ent' r. x. r.J eti or * f: i t' t a u t p r a o r gah i s *t c I w z, i i . {l x a * t{J i car * s' arc'swrit'*! {uexfe r'trrgs/r,i il t i a ir" !i! r [,! r i{tdr ; .

Itr:.oarcs d, .f a!,7 't;ai {ixr s,:6'tiie d: -l ePtt! c'i 6x prewntr'ttif irsffa exc'rgi*i aloritiit Si a r'eilia{iilar ionit:sn'tt frre' cfrufi,i$13 t, ti:tli.{ i:nt: a ftto:r,<eiar d: it*{":nt1 n urwl,u[. ce(6ee ar 'fu$ra.fivt't q ,ieaf{wen{d aso.ef"te,rde/i|.

"{ ,r

Autarti eansiderii laerarn 6$ Hft inc*fut d,a rcalimraprdctied 4n 6ara noastrd - prin, cotraborarea iehnieienilor dixprodu$ie Et a ureetdwrilor d'i*, d,omenii,Ie rnedicinai Si biologiei *6..u?ol no'i-rnijlaarc, su,fer.ioare, d,c abordere a proble+ne'i iani-cdrii aeralui.

.Daed laers.rea z;a reu,$i, sd a*ttreneye {n t'ara nsa'strd x*nutwdr *aai marb de eereetitori gi Praetie'i*t'i c'ara, pri,n r.antri-ha{iil,e lor, sd ajt*ie Ia dezvsl,aiea'aces,ei.proble*ta";; s; ad,ucd.aoi argutne,n,e Japoice la Jund,anta,u&re& coficeptiei de wni*t,ea organismului cu med,it*l sdw d.e a'ia!d, aauorii tor eonsid.eyacd o bund. Fayie d,iw scat'ul, mttneii l"*r a Jost atiras.

Autorii, tpi espri,md gra*i,adinea faid de,col,abotaeay;f. lorxwnarogd care, tn diJwite calect,h:e, au redlisat l,uerdrila cxp*seit aceastd eat'te.

Expriwd'nt retunastinla no*strd totard.gul,wl Co$,i,r. Mated Barnea de l,a Catedra d.a lgiend a I.M.F. Bwa+reSl{,G&ie a snw* e?N&bi,lliva.oee .j'i rdbdarea sd 'parcurgd arndnwn'l'ittnanu,strisr+1, obsensali,ile D-sal"e Jiind de rnare uuitritate 'i,n

Prwese+.l. da deJi,niriaare a lucrdrii.A c el, e ag i s ent,i+n ente d e r e can o gt'ir+ ! d a d r e s tim, d e a s em en e a, g I

Eddtanit Telardce pentru solicitud.inea ard.tatd proPXernei afa-riliei exst*i edrli gi pctttru asigurarea nftdi,liil,sr daosebitefx carc aceasta apare.

Autorii. ztor {i xaulfwntili. sd ce.tnoastd 'f&rerea, obi.e*liilc$"sc*gestiila de luerw dito Pa.rlca sidrsrilor.

AUTORII

t

l.TNTRODUCERE

Deseoperirea stlrii de ionizar* a atmosforsi. Cc'ulomb rc'trserv&t, pentru prima dati in 1785, desc}rcarea unui corpincirlcat elcclric plasal in aer, fenomenul neprimind totu$o explica{ie. In lB89 Giese a ptesuplls cl aerul areo anumittconductibilitate electric5, mecanismele acesteia fiind simi-lare cu eele din casul lichidelor. Bazindu-se pe aceast5 ideeryi pe propriile observafii, Thomson a lnceput dezvoltareatesriei gazelor iopizate in 1896.

Plecind de la lucrirrile lui Thomson si ale continuato-rului slu Exner, Elster gi Geitel (1S99) ati pms in eviden{ilconductivitatca aerului ;j au ardtat cl aceasta se datoneqtepreaenlei in aer a ioniicr atmr:s{eriei gazogi denumifi giaerolonl.

Incepincl cu acest mcrment sturiiul aeroionizlrii a c[pX,-tat o larg5 dezvoltare, rezultatul fiind acumularea in timpa unui vast material care a clarificat caracterisiicile fenome-nului gi mecanismele prin care el este intrefinut.

- Ilcstoptrircn acliunii aeroionilor unipoLui" Chiar dacdt'ltcllicilatea a fnst folositfi" in scopuri tcrapeutice inc[ dinceie mai vechi timpuri (de exemphi. nestii eiectrici sau chib-limhitrrrl), aplicarda sidtcrnatici'o ai"it"i" incepe abia insec<-rlul al X\itrll-lra, odatf, cu inlcntarea maginii electro-st a I ice,

eel care a lntravSzut modul de acliune atr electricitiliiastfel oblinute asupra organismului a fost Benjamin Fran-klin. I{etoda nurnit-[ franklinizale consti in supunerea unuinaeient la desclredrile eleetriee prin plasarea sa cu picioa-iele ne o placi metalicX tri suspendarea clcasupra capului aunui^ciucdre cu virful'i metalice, ambclc lcgate la cite unnol al rnasinii electrostatice"" Principalul cr'rcetitor din acea perioadi a. rolului bio-losic al eiictricititii atrnosferice naturale gi artificiale este

;rA; d- ;ti;fi l;;;.." Pi*ru* Berthotron. Fe liirgi cercet[-rile sale'orivind actittnea electricitlfii asuprru piantelor,P. Berthot6n este primul e are s-a rcferit la clcctrizarca aerului$ncdperilor in scopuri profilactice ;i -terapeutice, el reeoman-dind" polaritatea llcgativf, pcntru'obfinerea c':lor mai buneefectd terapcutice. Insuecelsele au fost puse pe seama uti-lizXrii notaiitettl pozitive. P. lSertholon,ln terrereni speeificivfemii*sale, a' exlpus eu sufici.enti elaritate teoria electro-slhimbului dintre'a-er pi corpul unlall; el s-a referit tra inter-v*rt;u piclii si in primdi rtnd a piimirrilor in accst nrecanism'

'.[n"lucrdrile *curlosctltt-tJui orrr dc qtiin$I L' Gaivani se

fac, dc asernenea, referiri lir folo:'irca clectricitSlii atmos{e-riee in .seonuri tcraPeqll;iee.- -

zu*tu"hdro Vofta $i-a e.xprirt:at i''lcile despre rolul elec-

t.ricitiiii atmosferiee in aetivitatea vitali a organisrnului'6muJ ti sln5.tos, reeornandlnd electrizarea incdperilor deIseuit sau tratament.

Fiziciauut frane".z .Tcan-Paul h{alat s a or:upat 9i ci de

elee trieitatea atmosfertie qi de electriaarea artificia"l5 a

aenrlui. El a rernareat ef6ctul eleetrizlrii aerului asupra

daeientitror, observind prin determiniri fieute eu electlo-fi*i"rt' schimbarea caratt*risti*ilor de electrizare a aeruluiln funetie de direetia vintului 5i, de asemenea, schimbareaearaiferistlciior de'eiectrlaarc a aeruiui de c[tro vaporii de

apfl sau fum'Date frind aeeste prmete de pleeare, in seeolul al XIX-lea,

** m*re nuurlr de oameni de sfiinte s-au ocupat de aceastdprotilem5, reaultatul constind irisi, lh principll, in acumularea-unui vast material expedroental 7i mai pufin ln e)iPlrcarea

$

cllferitelor aspecte ale fenomencrXor implicate. Printre cei eeau realizat un rnare vohun de cercetiri gi observalii serernarci: A. l,{urnl:oldt, }i. Pallas, Grand.o, Zaikevici, Spegnev.Rezultatele obiinute sint eor:tradietorii, deoarece in majori-tatea eaaurilor a fost neglijat6 polaritatea, element esenlialpentru oblincrca unor rdzultatd repetabile.

Stirgitul seeotrului al XIX-lea, caracterizat dc apari{iaIucririlor lui Elster gi-Geitel, Ebert, Wilson, va marca ince*putul cxpliclr"ii. coreete a fenornenelor eXeetricitil]ii atmo-sferice.

In 1901, in Gcrnrania, E. A.;i,iness;i V, I(aspall au pusin evidcnfii, pri.n obscrvafii qi nlisuritoii, influenfa nefavo-rabil[ asupra organ,ismului uman a aenoi.oni.lor atmosferieipozitivi. Acurnularea aeestora in exees in unele defileur{produce asa numita ,,boa16 de rnu.nte: ee se rnanifcsti prinx'cspirafic gnee, cianozX, paipiiat,ii, grcaf[, slibieiune etc.Buindu-se pe aceste obseivafii, F" Czerrnak a c"xpiieat efec-tcle nefavorabile produse de feehn asupra organismuiuiudatoritd. aceleirgi carrze,

Dup[ apariiia acestcr lteerh'i, problema a inceput sifie studiati aprofundat, in timp fiintl preeizate cfectelefiaiologicc qi ir.iapcutice ale acliufiii acroio"nilor naturali sauprodu;i artificiai- osupra organisrnului aman, mecanismeleacestei acfiuni, cit ;i

-posibititSliXe de folosire a aeestora giin altc actil,it:rfi '.:til* brnulr.ri izoot*trrr:ie, eregterea plantelo,retr.).

2.

ELEiUENffi ng nlztcAA AEROIONIZARTT NATURALE

s.r. t,oHP0zrTIAsI rnoI,RlE'riill't

AENUTUI ATMOSFERICAI,E AEROIOSIIOR

. Proeentual aerul conf ine in principal, urrnltoargle E-aa-etazot-{7&,080/^) oxigen (ZO,SSy$ argoii (0,9S}o), bioxid deealbon 10,0S"7"1, neon (0,001So/o). heliu (0,000570"):, knpton,(o,ooot%), hidrogen (d,00005%), xerlon (8 'to: n o1u1, ozan(l .to-o o7o).' ln aer pot fi, de asernenea, intihrite importante canti-tili dc .'upoti <le apE, pulbcri minerale ti gt$-11it:,, estimin-tIu-sc c[ intr-un centimctru cub de_aer pot q. lnt]lllte plTa .la100 000 riarticulcinstrspcnsie, r'aloarca variind insi in hmlts'iargi, in tunclie de locdi qi momentul detcrnrinlrii.

O parte a constituenfilor menlionafi sint ncutri, restulfiind prirtitori de sarcini electrice, denumiti din acest motiviuni ai aerului ruo u"*inoi, -i"r.ii. con{inirid concluctivitateaaerului.

Aeroionii cliferl intre ei prin urmltoarele-proprietlfifizice: sarcina electricir (pozitivi sau negativl) ; dimensiunea(miei, mari, mijlocii); sirbstratul chiiaie (gaze componentc

10

Datrrralc ale acrului, apl, puibcri etc,); starea de asrer*re asubstratului (gaze, .J-rpgri-,. mici pic{turi, particul"" *6tia*[nunrirul sarcinilor (ionii mici pofrtd o sinlurl sarcinl eti'mentar[; ionii mari pet avea-mai multe iareini); mobili-tatea electricS. {viteza-de deplasare, mi.suratl tn cmls, intr-un cirnp elcctric d"e 1Y/em)l eturata de viaf I {de li lit*vase.cunde pini- la citer a ,ore). Aceste propriet[fi atre aeroieuilor depind de o serie de ebnriilii naturaie gi/sbu artifieiale_

Aeroionii udei si natura lor. Generarea aeroionilor rrieise rtalizeaz[ iri m"af multe etape, a"pel"- urmeaaS. foni-zarea atomici" sau moleculari prcsrrpune indepd.rtarea elec*tronilcr de pe invcli;urile exterfoare*ale atomiior sau mole-culelcr, fiind tleei necesard, o encrgie obfinutd, de exemgilunprin irnpaetul unei particule avind-energie einefie6:

?ttL.-2*b ar,

unde: w este rllasa parlieulei rIe irn;:aet;s ** r-iteza p*rticulei de impaet;F, - poten{ialul de ioriirare a.l atomu}ui sar_r rrrstreclrld

considerat e;

. e - sarcina electronului.IJaed isnizar*a se prorJuee ;lrin iilciilenla un*i rarliafii

ffotoionizare) atunci:

hv ) ePj

unrie; h este eonstarrta luri Planck;v - frecl'enfa radiafiei incidente.

Fatoicnizarea este maxim5 atunei eind hr, * eFr x (0,i*;1) eV. Transformlrile energe tice ce se pro,J.uc in proeeselede ionizare sint ins[ mu]t mii complexe,"implieind"qi trarrs-fr:rm:iri in e4ldur5, varialii ale inergiilor-de vilirafie girotatie, popullri ale stiriior excitate, interactii eoulombieneetc. []*ntru aprofultdarea aeestor fencrne*e se reeomanciRluerarca iSgj.

-

tt

In u,.ma pl.ocesuilll {-ie !oltrz:ifii ril{ritrl irirl.l.l ;.ili.r si{i{$

hntilti-et".ir<ri,i l;bcri ;i u,i it,r' ',,,1;i ir r: riirtt.,r.irrii lrroli*bulaie (eiir_nri.i,.ul l0-b cnr). In cilca ltJ- r .,it:utrtle o jrirr[i;[r=**t*"tf i ti;n rolrii formati sc recoltlbini cu clccircnii, r"'stirb

hitr,l r"l,"tnii <latoritI agita'qiei territice, cimpttlilor-elu tt icSF*t.. El"ittorrii lberi ritmaqi se ata;az'i irr tinr' rle l0-i scctrn'Jtf

la o rnolcculi t,.eutrl formindu-se i'lni rrcga+Jii de climen;biuni molecuir,rc. Procesul de atasere are valorrc -rnc*iln5l'bcntru clectr,r,'.ii d.e joasi encrgie ci:retici (l I ':\:'l. c:rrc.

llnriir nrult tiirrp sub-influenia ci:npului tle a.trac!ie a{"rruir{fug';. Suorrsi ;'ucluiali mecanism cic alalare elecl'otricrr sier€'

ii "i*ctiinii libcr"i obfinuli prin proce-cc c'lerr"ir{ate stiircr{r,-

liale tje 1o c'3Lr,r,[ (emisie autoelectrouicir", ciirisic lcrtt'ltrc!{'d.-

trorrici, errri: i: tle citnir, emisie eleclronicrl '"'curtrl;rt'i!, l;iq] j

blcmn prezcrrii\,(l importalili in s|gsixl iit Prt,cc;trl.- rlc .i*:1.;-

rnre ariificiai'i a electrotrilor.Icnii poziliti 9i nc.*'ativi, cn Jilnellsiulii rn<ili"r:"lXa're,

astfci forui;*ii, pa'tici;ri -ia inil-c;rrea brcwlri.anir ir- corrs{i;iue'riilt r ,i,e*i,ului. cincidrl'Ju-sc c1 e apri'xilllativ l01i cri pe

seciniti,'r ctl acr:;i-ir,i, in lilei irulirr cle.l p'' fcrmitrchi-sc 'lgt-{:&irtemc,lccr,llar+, qlrlirlitc'drept- aeroiotii rrrir'i ar ag'ului ' Acc;tiameii silit trllii ii ioSi;1a26;i {1rr^6tl'u qli g,tilr:culi:lr n*uit'c r:;rresil.rt gt't11r;1{,: iu jlir.'*l c','lLii iirrriz,r,tt'rt';ifli iit sl';*rc gazri;is&'

iu,r-," colrilxritirtastftl iri [{,'.i i, r"ftJ,ir]i (1rr:r.rll-rr cir, dinlr't ittlltl'.1,',,- t,tt,, ,,1, :,^isr.i i:r arr, r,ii lt,'t'l'itit,,it,i { '"i nJili lrlalr'} "

,,o,,,,r1i (de,,',tt't,: irr irtrrto:{t:l'i.r cii:t-;rt-it" ne1:crStial-i;i la uuli-c?itii!i ruijir:,cii., ace:rilt estt tr.rl'l;cLit; ftttrala c1t.. exi;rte*tit a

,aerciiouiku7 sau pr..iirr-*l'i {ir.:rrii'rr ci aceusta e>tr fori:ia rt:tr]irlsul-, c;,ri: lipli ititlii 'trt'r.ilt' i"aq1'1,ri!rttl i.tittl'',taltrl cl(lrc]rl deSCttt'l tll .lt,i'ttt t' '1.

Mc;lerculclr., Srziiir:il, gr"rt|att" ih iurtrl ct:1ei ioniz;r.l'tr"

atrt'iii-uir::c,,rr,itr,i."'isriirl1ni (irr f,irlrtir, cngl.ezir: ,,t:trustcr"')-N..lruirr',"r1 ;1165;'i4rl rnolccnlc esit c':,rtsicleraI a. fi cL:prin,< iutl:c

5 Ei 3$, avirtd itr vctle'.rr: ciifnxirrrrea, mol''iiitatca sart calcirtruj

tevretice. Iirilui,rteinl tl i' r'tlirlrrt cl'tc {lrFitil c.i aeroianul rldc

din atigr,:.iet-a ji,a:.ir lr.r (r!1i.'6 rt.rr.ri"r:lnli ir.rniz:r'tii cl r+lr com'irlex'

de rr:t,.1.:'t ui,t

t2

, _;?:$-r-r _ .

Dupl fsraEl, rnl.rirnea conlpXexului eare fonneaz,I acro-ionrii mie estc cernili,tioltatH de elor-r6 forle opuse: ,

- --pe de o par:te, o tendin{S de ereptere prin alipirea dcmolcculc neritre;

- pe de alti partc, scXdrrea forfci <tre eo{rziirne Jintremolecrrla ionizati centrals 6i eele neutre polare.Pe nr1sura eregterii l'oiukd,'coezinnea rndeeulelor devine totma-i strabi, pina' ce o rltir molccull poate eornunica princiocnire o energie cinetic[ egald cu cea eare uneqte o mole:culd in roi, desprinzlnrJu.-se de acesta" Rezultl ch prin ridiJ-care'a temperaturii, crescind qi energia de rni;care a mols'culelor gazoase, se reriuee mirirnea aeroiolrilor, aeest luerufiind confirrnat 1i cxpol'jpenfnl.

Forlele c*rit roitoiiruie la folmarea eompl*xr:lui dernoh'cule shrt for{e Yan der Waals deatrac$ieelectrostatie$'intre clipolul forrna"t prin distorsiunea norilcr eleetroniei ai'moleculei neutre aflati in cimpul pari:icrrlei purt[toare desarcind eieetric[ qi aceasta elin urm6.

Substratul chiniic al aeroionitrerr miei din traposferl nseste cunoscr:t guficient {i\[ohnen, l'97?], problerna fiind qimai complicatl. pent.ru atmosfera joasi, unde apar mirlte-gaze sub for:ln[ r-1c i-rrrne, exisi,cnte aici norrnal sau ea reeultatal irolulrii.

Diamei.rul lirniti al i,rnilcr mici este i*tupl Isra0l] egaleu 1,32'10-7 crn, eonsid.elindu-se diametrul rnediu egal cu10:7 cm. Sarcina aerolonunui mic, e.gaXJ. c"i,l sa-rcina elenreRtar5cste de 1,6 !0 ror:.

Acroionii mari pi natrue lor. -4.-eloionii nari sau grei,descoperili cle F" I-angevin, sint particuXe de aerosoli atmos-sferici (nuglee de condensare, pieituri de apl, partieule depraf, fum, divergi polu;rnli etc.) inclreate cu garcini electrice;lozi tive s au negative.

Concentralia acestora in aei' este in funclie tle densitaieaaerosolului oeutru, de rata de generare a aeroionilor ugor:i inmediul dat qi de difelite proeese n*turale ryi antrogrogene"

Aeroionii mali se pot forma prin ata5area unui aeroionupor (sau mrmai prin eerlarea sar':inii) la o partieul5 de

*-l/x*-!.

t3

acrosol atrnosferie, subslratul acedtc,ra fiind, deti, soliil s*Er3

liA;;l""n"iiia tnsfl qi posil-'ilitatea forml.rii clirecte a aeroic*

"if* **i la puh'drizarea apei, arderea cu flacftri' supra-

i -."lf rii" i "

i ncalo J cs c cu! [, ''in-'tura

r ea zvap t zii, -an

t renarea prin;'i;;;;i;i;tti fin ete. $i in aceste ca'zuri, a1lturi.de.gcnczadirectd a ieroionilor mari, ipotetiei, existit poslbilrtatea ror-

ru[rii aeroionilor mici 6i 'apai prin nrecanisntul menglons't.a

celor mari. Trecerea acroionilor mici in"aeroiont mall' prln

;;;i"il-;";;;;i"i--;;- "*""'osi*i1s, in acrui tropcsferei

l0ase,Iliarnetrui aeroronilor rnari este de ordinul a 10*a cnr'

A;;;i;;ii*;ri sint inrJepdrtali din ainrosferi prin recom'

lrinare {ciocnire cu un aeroion de semn oPus, u?or sau greu,'

."el*re'in tirnpul ploii sau uinsorii, sedimentare' lnn gra".'l'

iltiu uuo inerfe dirpfl accelerarca prin curen{i de aer' seol'

lnintare prin depladare in cimp electric'

Aeroionii interrnedilri. Aeroionii inie-rmcdi ari (nrijlocii)i,ii au caracteristicile situate intre cele ale a-erotonllor rnlcl

ii c*te alc aeroionilor 5rei. diametnrl acesfora ttllld de orolnut

L lo-u *tn.Pollock, in 1915, a descoperii primul, o q:Y-p[--i*.1-!t?:

ionilcr intermbrJ.iari, ar5.tlnd ci aeegtia pot eslsta numal ra

ii*iaiieii scrzute, in prezcnlq uno.r. dlglq-" {qft::fl::'nfui *"iti autori nu i-iu pus in evidenfl.in unete locufl'chiar dail acolo eran prezente conecntra.ltr lr?l'l cls ?cru-

i""i gi.i, f-a-rrmiditLii "tttari, aeroionii rnijlocii trec itr aero-

tonl grel,ln general,

sciaut, . ace"ltia

aeTQl(}nlu are.

nur:n5.ru1 aeroic,nilor intern:ediari este foarte

"-i"t"t*i,i"o semnificatir' 1n piocesele dc

il'Ioliili{atca aerqrianilor' In cazul general' mobilitat-ea

utt.'o -J:rti*;

"; ;i;t;;ul cirreia este -caracterizatf,

"depla-;;;;." p-?""r"r"i ii.eiont" in" cipn electrie' Mobilitateaconstituic o nilrime i*l"it"il, dc6arece pe b3zq accsteta

se detcrminir diversele tipuri dc aeroioni care trebute -sFF;il;ii"il*oi nri.ei.i

"'r"iiuretori. De asemenea, evolu{ia

l4

ln spafiu 9i timp a nnui aemlon e.rt* detcl'rriirrrt,|r rn pr.inciffifde rnobilitatea sa, deodrece accsta evolucazJ, pcrtuanuiit"iceimprri electrice, de prol'enienld diferiti. (cinipul electricjnatural, ci-mful elictric produs'cie ceilalli aeroioni, cimfndgeneratorului in cazul aeroionizir.rii artiliciale etc. ).- In absenfa orjcirui cirnp clcctric aerojonii ar rr ca a.mi;care brou'niani haoi.ici -dcternrinatd de tt'nrlrsrslurt

rgazului. In prezenla unui cinrp elcctric, cu tolrrc cL i;i plsCtreazd gi miscarea brov'nia.ni, acroionii ail pe ausr.nihiil {o lnigcare orielttatL in dircciia cirnpuiiri, ::cns,rl acc--tr.ia li!nddeter:minat de scinnul sarcinii elcctrice. \:itcz;r tirpi:ls*ri$srdcnatc se calculeazl cu rela!ia:

t --?.E.

Br:ilc: rr e:te vitcza deplasirii crdonale ilr cirrrl- clrr-iric;l" - mobilitatea aeroionuitri;.E * intensitatea cimpului eleciric.

Prin considerarea unitll|ilor eie mlsnri pcuii u i iir,:i {.intensiiatea cirn pului elcctric, itzultir r:lritlatrl* tl c nriiurf,pentru rnr:trilitai e exprimatii in:

I ..r'r

IL sJI Y"i

: ''(,rr''\ :"

L.,oJDe"i, \on) :I,ur;c eI un acruicrrr are rri,..,l,iijtu{o:r cic i t''rr:l\I .qatrir;ci cind se drplaseazl cu vitcza de I crn,': in{r rrn'cirnpcu inteiisitatca Ce 1 \1/cnr.

Flin rezolva::e'a eeualiei diferenliale i?gi ce clr.ir.ctrrl.:eaz[ n:igearca aeroicnului in ein:rp electric rezu]t"i r:rllrletcarea forn:ul5. de calcui a mobiiit[1ii acrcic;nului:

uride: e este sarcinn-aeroioilldu; jrrrsril,lrsi eg;rii cr_r sar*intelcment ar,i.;

6it 1*

$

'q -- vi;.c.ouitirtea tli.rlarrricii a medirtltriia - .. ra?,a. aeroionnllti'

5,.r,tircrvii e5r e:rist5 o rela{ie iuversi iriire mobilitS{ilc qi

dinren:'ii,,irilc aeroisnilor, ceea ce reflectl {aptui eI "iurl'r-rlniirrrr. clr:rii..c rrarticulele purtipd aceeagi salcinl elcctriai se

.r,..,,i-...'i ';',';'r:it;;.{-i{

raeort inver"s cu mirln',ea lc,r tr,',.i'-'1 5,',u ' ilr:{tiiorrirm c5 eiistl tabc]-e qi grafice carc.a' r{iiJin*urrui..u,,u {raza} 9i mobiiitatea difeiitelor catego'ii cie

;r ?^ rrioxii.- (|;tte formuld de calcul a mobilitilii a fosl oblirrur"ri ric{.allge"r.ilr, aceasia fiinci;

uur-{ir {-.' ertr Lul coefieient nurnericj/. *- ekttmrrl liber llredirl al aeroiorlrtlui Xn gea;

u -' l'iteaa rnedie de agita$ie termic"i;

**' - . 'ui'ut'tri

illrrtrc sancirra r*i masa R{11''}iul1u{ui'w3

Mir{ri-Litata:a delrilltle dc caurcleri*<tir!trt ire rrric,nului r1ar, curn,.qe otrscrr,[ cl.in"ri,tra-l.iii arrt*ricnal i". pr:lrl intcr rtediul zuilriririlEirF u si {nrlirtrl l,liir rl tl;'l ii r ns-inIrL'l rrralrcrrlutor- din rr'r,J.irin'elc ai rJ." rirt.,irrrlca fl tilnyt:r,rttiti, lrr':iliu!tli in carc:sinltn:pz1' sr,lt,ii,rrii. Dc eritnrli{ril ptntr i{ 't('jnrritrtul'( cft!l'

"'lt*ili *iu'it'as*l rnttbilit aLc'prle-.iirri'r ii r'hr*:- 6on:"tani. pen -

['ru uvt dcrlrreuiu'Xili:g de I'ati.iie a 'rt';iulrir-

{']eci:nobilitatea."ra,.1c 1n cr*\1i,l ,',i

-presiurr!ii, rcLilia fiilrctr I'rl.iiiiI petlttuqnrri'ili{r{e;, illt<lir i acrr,i.rliil*e'u5ori' ]\,rr'r'L'ilitaLcii sr f!(r31tg+:gtr"inra,du G!.-"nr(jnf.a. plitt lclatii'siuigrle in {rrrrciie tlc tcsu-prerotur,i, t,fuiirliirrlu'sc o cr.:;riite a ntol"rilit'itii cu cl'citcrc*i*rnnelai,.rrii.-irl{[trerrti scir'l'etii lui r; d.r{ulilii iuiclot'irliinnniirul,li ci.'rnolccLlr dirl roiii'l ce ft,t'nrtazi aetoionu1,dateiritlr creltc*:ii tcml:eratririi" fiirlc{ prepondercltl fa{[ dewaria.fia celorlai{e mliiimi. tr{cfcrinclu-ne la toti .fa-ctorii carep,r ans;onr1,)6 1*i,t irlfltten!a nrolrili{ltea aer-oiortilor, Jnrei'unt'n'r ir rclr,tiiir-. ( t{ ace;iia s.r' }rtu:,i -' at'i iu t"t at iasta clc'pinri,' ctt' 'tuli'i::rltu. istloic,:,trltri" (in,'t r.'i. iiJ c:.iLtilcd acl u-trut

(1ru v.:ri) tc'um,'*'.,tut a {riirecti, iital,irlitirie r:ela1i--r'ri {invem},

r.6

f^

tw

iuterrsitatea poiu.'rlii {ir:l'ers}, sarcini (rnr,biirtate tna! rietri-cat;i a arrroioidlor negatir.i)"

In generatr, rerohilita'tea aeroionilor pcizilivt este mairnic* derit & ce.nelr nega{iyi cu l0 {0",'o. fenermen care esteirici lnsuficient explieat

r\{ohitritatea aeroionilor m.iei e::te cle peste I enrB,'V 's, nxxa!

marc elecit a celc'rlaXli aeroiau.i" Schrveidicr pi tr{o3rlrauselrprezintii un tabei cu rnobili{"it{i1e aeroionilor ndei, g[site deciil'crii i{u{c,ri, rXin care rcr:lall--ir ca firnite ale variafiitor relc'bi-lil.i t ii aer oir.rrik"r urici :

hi - $,{7 - i,61 cnteif s,

?, - -'- 0,?l - 1,99 crrrrit' s.

l)..11.11Jrra trse.riului rnoi,lli.ialcr rnc,lie a acrc,ioniior llriei pozi-tir,i c.sle de tr,(l8 crutiV "s, iar a ectror negatiyi de [,22 crmelV . s.Lratol'itir mobilitarfii rnai riclicatc aeroic*il cnici s?nt eei care

tnrt*rminS in p,rimun rlnd cor:tluctilitatea *erului..Hobinitatea aer.oionilor grei este rnai mie&

..1: 0,00t cmPfl''s. -tctoionji grci fup i;r eliden{i dct-angcrin ii9CI51 alcrn rnoliliiatca clc 0,0005 care/V "s.

l-Iirih autori funpart aeroionii grci in ciou& grupela, grei, avinel rnotrilitl]i intre C],00025 * S,CIOX cmz/\i's"l!, u.trtragrei- cu mobilitriti sub 0,0t1CI35 cnizft{ 's.

.T-)alotitlr rrrobinititXii rcduse, acc;ti aeroie,ni au o contrihu{i'esjr.bir tra conelmc{jl"i{atea aelului, iar timJiui Xor rl,c via{ir esteriqtricet.

$'Iohiiitatea aeroionilor rnterrnediari cleterrninafi detr'r,lloel; in !9i5 era in jur de 0,015 cmef\r *"

CXasificftrine !n funcfic cle rnobilitir{ile aeroionilc-r clifer[in geiiera,n de h autor lb autor, prin lirnitena de mohilitatoalese peiitru inteevaletre considerate, Asffen, de exemXft*,ctrtrpir lirnitele indicate <1e \'. Ile:;s, }tr. Ltenndctf gi Xj. l{.,if'r'eiskoi avem clasificarea dat:l.in tabeiutr t undc sirrt lnCi-cale 5i diurensiuaile aeroioniXor rcsSrectil"i"

l**5*l {?

T*lxft+l I

Dlusetrultffil

U6oriIatcrmcdiarl&ei {Lar6*vio)

1*?0,8s1* 1

G,0tr25*0,001

m-?Itr{lg-.

E.A, PRONUCEREA AEROIONII.$Rlw rnoposrgfta JoasA

Faeiorii ionizatari ai aerului kaposfcrei ioase, ln cerelgi desfiqoarl omul activitatea, pot fi iinpdr{i{i pe baza cri*ginii lor'in factori teliriei ,si factori cos:nici" La rirrdul .lor,iiecare din aceste grupe cuprinde ionizntori de bezi ;i iorri-aatori secunr'lari icu ac{irrne linritat5 sau accidcntal!)

Se poate face astfei urrnitoarea schentl' a fact+riltrrisnisato-ri ai atrnosferci {e!trp['l'verskoi, mcdificat] :

Fd#ori, tehsiri-- isnis&rCIri de bexd:* substan{ele radisactive din sui, aer f apX;

substanlele radiaaciive rtin nnaterialele daeonstrucfie.

-* ianiratori secwllldari :: pulverizarea apei:* evalnrerea 5i mndessarea apei;

eimpurile e{ectrice intense;* fenomenele de furtuntr;* dir.erse procese fizieo'chimicet* activitlti industriale.

Fadsri coswieirazele €esmice'

radiatia ultraviolet[ solar$tradiaf ia corpusctlartr solaril

* iorEisdari d.e basd: ** iwdwtari seea*dari:

tf

Pentru caract*risarea proceselor dc producere e aero-ionilor, se definelte poten{ialul cle isnizare (sau intensitatede ionizare, r'itez'.i de ionizare, rath de ionizare) ca fiindrusrlrul de perechi de aeroioni, produqi de factorali.-onizator consiclei:at, pe 1 cms de aer, in timp de 1 secund&,ftrtensitatea de ianizare se noteazi in general prin f. Degxernpitl, daei un agent ionizant are in anumiie coadi|iiI -. Z inseamnil ci el produce dou[ perechi de aeroiohimicilcentimetru cub aer iri.tr-o secnnclE^ Este evident cl,rlar:i ne gindirn la nrecanismul aparifiei ionilor, intensi-tatca cle ioniziire se rcferii nuurai l:i ionii mici (primar$.

Dnpl_cum s-a vfizut in prezentarea eta_pelor de generares aer(lionilor mici nu o::ice ionizare atornic.i sau molecularlantrerrcazir in continuare {olrnarea de aeroioni mici, aceastein speeial datoritl recombinirrilor intre clectroni si iouiimolet:ulari {eie exemp}ri, emisia ,r a radonului produce lnael t,14.lO'pcrechi de aeroioni, pe cind corespunzitor ener-giei sale ea lioate produce .1,07.lb; ionizd.ri atimice pi mole-culare [Z9l). In acesi scns prcciziirn c[, in continuare referirile, in specieil cele cantitative, la factorii ionizatori, inten*sitatea de ionirare, ioni etc., au in vedere nuqrai proceselecu fotmare finali de aeroioni ;i nu toate ionizlrildatomicesi molcculale. De aceea rnai sugestive ar fi e-xpresiile ca:factori aeroionizatori, intensitate cle aeroioniza-re' etc,, aces*tea avind trimitcre directiL la aeroioni, expresii in acest sensfiinrl utilizrite in prezcnta lucrare in mlsura in care nu afosl riecesarl irrlocuirea celor consacrate in literatura dcspecialitate, dar care au in{e:lesul precizat.

s.e.l" rA{:ToRl r05{zati.!'t. ?'nr.tinl{n.

ftadioaclii,ilatea cotsiittiie {aci.orul teleslru de baz$care

-produce ionizarea aerul.ui in troposfera joas6,lntotde*una gi pretutincleni sint prczenle, in cantit5$i

varialrile in anr-rmite limite, substanfe raclioaclir.e in sol,

It

aer, vegetatie, atrimente, materiale de eonstruclie etc' eldardacl in aee5ti factori de mediu cantit[lile de substanle ladio*aetive sint'retrativ reduse cantitativ, ele sint r5sptlnaitoaretntr-o propos$ie insemnat5 de fondul tie ionizare a atmosfereiloase Tu-exieplia veeiuit[{ii c6dedlor de aptr, oriunde -'':i*lseste in mod"ionstant o aeroionizare ntai riilicatil, ac''rs{tafr; airc" la presupunerea unui conlinut radioactiv rnai ridieatd pacdiufui. To6mei pentru a sublinia aceast[ intcrdepemdeite intre aeroionizdre si radioactiviiate, clnd ne referin*ta fietotii ionizan{i teluriei de hazd, inlclegerr substant,eJeradigaetive.

Fondul de substanle radioactive in scoarla Piminl-rilui,la atmosfcrX, l-ridrosfer5, biosferil^a avut pinl in -epoce -rto-ryiel o eonsianll semnificativn. In prezcnt, cind sint f.'rlo-

site tot mai larg cnergia atotlric[, iubstaniele radic'ar:tire,radiatiile ionizaite. ciid apar in sol, ap[ si aer nci nivclr,mai ;idicate, de radioactiriitatc, derin- posibile nrodifi'"Iriimportante ia procesele de ibnizare a atmosferei..

In continuare vom cxamina roltil substanlelor raeJioae*

tive naturale din factorii dc mediu prineipali.o Solul contine in roei. si scditnentc o anulllitl c;ntilale

de substanfe radioaetive (1-3' t0-i2 gr/gr rocii) 'iin scriileuraniului, thoriului qi aetiniutui.

Radia{iile acestor substan{e, traverseazS. straturile supgr-frciale ate lolului gi eontribui6 la ionizarea p.lturei supraia-eente de aer. Atun'ei eind solul are o radioactivitate scizntl,actiunea aeroionizantl directl a radia[iilor terestre cstere&usl, si ea se intinde cloar pin6 la o micl indllirrre in sttattrlde aer 6upraiaeent. De asernenca, trebuie !i-1ut searna de

actiunea de ionizare diferiL[, in funefie de radiatie-: iir-a''ro-ioriizarca directl datoriti solului, est-e evident rolul redus alrazfror alfa, a c[ror aciiune se intinde numai pe ciiiva ccn-ti$dtril razele beta, eare stribat eifiva metri au un poten-tid de'ionizare de iirca l.Ila supraJata solului care ajungeia numai O'.t f Uinelti*ea d& lO-metri. Pentru razele gamaik-cTt"tt*t-*tentlJii db ionizare la circs B-I la suprafafaso-iu$i, 1,5 .I'la 150 rn gi 0,3 f la inBlfimea de I p00 q (d.upetferdE*i, 195!)" eu tdet[ Buterea rAare de p[truniLere in

&

atnru"ferir r. l;..iiafic,i g,.Iittrnn, clc fr1,t estr: efcctil,h nuruai ceae*iici de prin:ii ilceilnctri clc la sirpra"{*1a solu[ui: ;;;-;;pro[uiiclii. .fi lid rc{:inutit clc so]ul insuii"

[,8 :.f-ryY.cie" acliulre;L .c]e aeroioniror. clirr,ctl, :c"l.il maico;i.i.rir,;r!c ,ia Lonizlsrca ai irio;,ferci si inltrirect: fc,rm.ele gazsase{ruqlr':rriX" ti,ororruX, aclirronul) ald seriilor d" d;;;;;"il;;r;a.r'r{'itrortetr:'r radioncr.ir.e trei rrin sol in'acr*i .. .,*rru'*ri;ls.ii si io.rrize:z.i rnai inic*s ae.ul dirr sol ancr{,;;i.Ahtfiil;ic'*t innu de aer iettre

-.cor si atrnosfere (,,rd:tp,irit,la- iJl-l-i{rti.,t,.r.i.ic i'r{rric"ar * arc a.re.lcia o. itn'rrtgi{[i-'i* --**il-riiruriit,act ive, cltci i* far:lc,ri ioniza:r!i, li*J*"ll ;d;;i;;fi:c.rl*. r{.ril.,ir7.i trcccle.a -gazelor elin sbl i.u at.;raos{'e;[;-;i;t;prc:'riuttea atnr.o5fs1i.L {creptcrea liresiuaii g,.*A;in eC6;[; "rea aer-uxoi fn soI" iar'scficlcrea ?i are ca-{rrrnatre }elrenic.eaa*rLr'{rai in atniosferx}, i'tc'sitalea ;i dir.ec{ia vt"i,rl.i;fiu;1"rli.r ;i, cfe,;lt:rca terullcr.ai'trLii (:rrir.esc **t,*t-o*l,-u*iAi"i,, lr.r.*luli ;i unrplcrce porii*r Iui cu apf,, o;nficuroi'"*r,ilrni.; rirer,""aFri- saU z'lpatlii 1-rc su;rrnfa{a soitr.trui, vcgc,f.ntifr. etc,

-1j'. *"1:,*-,.19&s.qFJa usca.ttdui ll I ,t initr'giu,,c (iprosirrratir"rrrl'''.ri€ st''pira{ic'l pntcriIirrirrl t]t: iorrizare c",{c cie"circa li f.{ i trrt{,nle'.ltr-:e stiirstelqr4li,p rli,iiorclir-; ciiri s*l (in prirrci"

l'.li i,r iil t-;.ze gartrtra)C \crn! coritilic suj:il,r:rtc i.,ili,r:rclii.,: c.ll.: cl,,i- c,rnriirilc.z:'*l+ ir atnrr,sfeid, S-a ci,lcirlat cr'r, pc:lt,,n o *o.irfinJ;;

r,'l,iliLxL, ir,nic ia ni'er.r a 700 pci'cci.i'i*iui ;icl"-,ii;ii*#iir.rl, rcti. eiJr neccsarii tcorcr.ii c,'i,,t"lii;trr* dc ic,nlznrc esal5"c.'.1 1,47 L ftadiunrcmana{ia cr{re si g;rof:* -

"";;i""'i;.qtrr a.l c. uri p,otcrr{ia} de ionizlre dr ca{c aT nutea sl.r.nncn{rn.r constali{.6 iurrizarea acrulrd lir ni ;:elul *l ;rlfi;;$ulr.<txpislu r*clioactire din aer "c,;ouo*ur

iur se*iiat-*i*r.1,y*. "1f

u.: car c" a.u cel r,: ai ritt-icrt p-i;;ii ilf n - ;;,"f,r;;: "{d;;r{irr-A }rri'(eie3 Lo: (i.e pi"ri"r.truderc c-ctc mir.;, Irin potenlialaltlr icinizare aI factorilor cle J:azi {il4, S-t g,rol,in:e dis'sut*i,

stanfeJe radioactive din aer, prartic'dt:n radiusr"*u"*ieu;:jtr* a provenit }a rlncX:r] ei cliniarliumutr c$;u ,.,f" S-* ..i.-rfui,{[sra6l1 eS, in merXie, nnma.i l0],o din r*ao"nJ i*r#l;;ilrec: ir, atint,:.fer5

,

t:{

Dae[ s=ar c$noa$te varialiile continutului d* radou &*-atmosfcri s-ar putea"dl,l*;;-hdia i*po11"nii.a vari'1[ie!,

aeroionizlrii. Db fapt, con{inutul atmosferei [ 11d9n intr-u-nn

nunct dat este rczultatul pe de o parte al elhaiarlr. soiurult3

l* p. de altS parle al trahsportului iui prin curenli tic a.erf;

amBele laturi-fiin,l sutr dcpendenfa conrplexriqrt' corl{lrill"noeteorologice"

o 1n aBi se glsesc, de asemenca, substan!e r"itiitilt tilctn cantitate^ r'ariibill, dar in gencral rcdusi, J

l0 .','.- i9 ,t'gr/Sr api). Radioactivilatca.apei poatelr relatlv rlfllcal:r ia

unele izvoare mincrali. Ionirirrci aerultri prin .substa:'rieleradioactive din apil este asernanltoare ca il1ccal)lsnl ctr lolll*.aarea daloritl subs"t*anlJti i*ai*ctive di.n sol .(de fnpt'{

ltumeroase substanf e ratlionclivc din ap1 i;i.au origint*, l31tL sol)" Ca*titativ insil, acc;ti doi factori nu sittt corll'ar'rl'riI!lsolul' este ur] fuctor ionizrnt puternic ;i .pctm.rtlcjlli'{dimpotrir'I,aeroioniear.:arlireclltlatora,ti'radroa{tl\}tJ'.lr;anei"este muli r'ai rc.lusi ;i ea derine importautil !lulnat ll1r

lrirul unor surse 1i iztt.iarc rrritrerale radioacttve' !'rfillic c&

hu:nir.ln !ara noasir[, ('r"p*"L-.f colaborator:ii il t55'

flq,13 t q:q) au a.rIt.:i tl fa Eiiie l{ercirlane in r:ona

:,;"i;t;;;;4, 'lotii*to naturall gste ridicatir . ;i c1'1.

rrot*iitut" nccat!r'5. Nivelul inalt at concentrafiei a.9r9*r

fonilor in aeea-stl zonir a fclst pus in lcgiturf, eu radloactrY.r-c

tatea ridicatl a apelor mincrale din sursele resPecil\'*' r-aclo-'

ilil;;;;;*o " ?o=i-*es"t"tx de Atanasiu (iltat; $ Sr'abo

(195{, 19?E).

o Subitanlele rar1ioactive din materialele cle construcfie '

*u un rol semnificativil;;;;;.;;'aerurqi in-inFqtti' ail t11:*

Siativ sint neinsemnate pentru procesele de ioniaare dln ertnoosferalibertr. Desigur ci, tn int"tiorul tnc5perilor' aeroio^ni'u

iarea prin substanlele radioactive din matenall" 1:. to";.d

struefil se prodrrce concomitent cu ionizarea Drin altr lac'

Gti ii:"ai"f ii .l'*f"u","i"J;;J ;i * aer ete' )' Igrela t: :"i:1 :,*r" L -rt*lo]*l* de co*struetie sl aibl o radioactiYitat*limitatL

s

tbrr:irleralii privinrl unii fac{ori ioniznNi lercslri 's*ctul'

ilari. Flxistl date asupra unei serii de procese fizico-chirnicecarr pot interveni tn ionizarea atmosferei.

nUnele procerqe mecanice la care sint supuse lichidelesrocli{ici ir: mirsurl insemnatva aeroionizarca rnediului, Ast*fcl" schimbarca brusci a suprafelei unui lichid produce elec-trieitate in ilerul inconjuiltor, in lichid rirninind elec'tr:icitai;e de scmn opus eelei ce se dezvolt[ in aerul adiacent.Yonr tnenfiona a"ctfel unele surse specifice de la nivelul miri-lor 1i oceanclor, datir fiind influenf a lor asulra unor supra'f eici nrense cit ;i int ensitilile suficient de tttari irle fenotncnclotrcai'e rleter'.nin5. esistenla unui climat aeroelectrie marindiferit <ie cel continental (bineinfeles aici irrten'in ;i surselenlincipalc de aeroionizare)'cit $i e"ristenta ttt z.ona litoraluluii ,lorri reeirrruri de eleetiieita{e atrnosfericE, distincte pen'tnr 1'r'izele de uscat Qi de mare, acesta din trrrnir cuprinzindtloui. subrcgimuri cori:spunzind zilelc,r cu tnarea lini;titfi gi

lrspet:til'cu n)area agitat[, [a9 ii 5ll.' tlrr fcnontcn cle acest fcf a fost descris de l.enar<l (1892),carc a arltat ci aerul_<li.u jryr"i! unei piclttri de api. care se

rupe se incarcal negativ in picituri mai mici cu sarcini pozi-ti ie (ptrl vcriz,arca apei).

ln afara de pulverizarea apei, modificarea un-ci supra'fe{c lichi<le se poite produce qi-prin formarea rrnei pic'atrrridin unirea altora mal mici, ireterea gazelor prin lichideeic. Acrul care barboteazi prin apa purl se incarcir negativ{dupri Gligoriu ;i cr>lab., t95l}.

I(rihler a arirtat cii in cazul p'.r1r'eriziirii apei distilateacrroionii cliberali sint aproape exdusiv negatili ;i cuprindto;tte mXrirnile.

l.a pulr.erizarca soluliilor saline, pe lingi ionii" negativi,sini elibcra!i ;i ioni pozitivi, conccntrCliilevaliin-d, in funcliede concentfaf ia solu!1 ei. Pulrcrizarea soluliilor saline concen'trate prorluce tln exces de ioni pozitivi in aer. Se poatc deducedin ditele experirnentaie respective ci elisti o-corrcenlraliecriticX., tte obicei micir, la calre ionii pozilivi qi cei uegativi,elibelati in acr prin puJver-izarca apcii sint in"canlitirli (con-cr"n t rri tii ) prrctic egalc (ionizare bipolarir). Iraptel e C..*lll="

te

trate ln condifii de laborator au fost confirmate de o seriede determiudri'in condilii naturale, gdsindu-se un exces tieioni negativi in aenrl de lingi cascad,e sau a-pe fpezi demunte,-a cSror api are un con{inut relativ redus de siruri,dupl cum se conitatl un exces'de ioni pozitivi lingi malurilesiiicoase, mai ales dacl vegetalia lor este rcdusi 9i de-carese lovesc-valurile mlri'i, culpa bogatd in siiruri. De;i obscr-vatiile asuDra modificdrii aeroionizarii in julul fcnonrenclor,experimeniale sau rtaturaic, dc pulverizare a apei in naturl,au^inceput de mult, lipsegtc ifci explica!ia fizicd satisfircl-toare a lor.

Procescle ole pulverizare a apei in naturf, eu ctect ar-r'J-

ionizant limitat iir spa{iu, dar eie pot duee ia atingerea, inzona afectatl, a un6r concentrafii-io'ice de 5-trO ori r*aiiiAiini" dccit' nivelcle rnedii obi;nuite {Cerneavski, 1949)"

oEvaporarea gi condensarea apei pot produ.ce ionizareaaerului. Gunn a aietat e5 apa se inearci pozttrv 1l elll"sul

evapor[rii, 6i negativ iir curiul co*dens6rii. Electricitatea"carJ rimiie'in aei, cste de senln opus. $i acest fencmen este

insufieient explicat'Exist6 ipoteze confirmate prin m5surltori -[51], dup.[

"*r* prn"*uuf determinant asupia stlrii de aeroionizare dc

i;;irtJ mJrii csie evapotrre*'apei care -din pypc.! de vedcre

a eliberlrii de sarcini sc produce, conforrn idcll enrsa de

,q,. "Giinoui".

in doul faze. lir prima fazi piciturile transnri.tatrnosfirei iarcinl pozitivl, irir in a doua fazi este e]iberatisareiRa negativi. MilsurStorile au aritat o cregtere P 81i-dului de aeroioflizare negativi Pegt{tl o ma.l'e a$tata ltl mo-mente cu maxirnil evaporare (M. Frimeseu)'

o DescSrcdrile electriee naturale de tipuJ trisnetuluisau efluviile ee constau intr-un schimb de sarcini poziti-ve

din atmosfer5' spre pdmint 5i din sareini negative care difu-iAtX i" atmostdr[, iroduse la extremitatea superioarl-.aseu-

fitl a unui element- conductor legat Ia sol 5i perpcndicular

fu a*esta., 1n-t produee o ionizare inJensi' eonfigurafiile

lu virfuri, favor"Uile prq4ucell dese[reflrilor in efluvii existfl:in naturhtsubiforma ie'rbii, arborilsr 9i eelorlalte plante'

.t{

o F*qonrcnric tJe lurluni inorii ln mi$care ranidilfurtunile de nisip sarr zipadd etc'.) pot pr;;;;;""d#;nrar r*te'sd a acrului,-cit 5i ele,ctlizarea nisipului, zSpqzii ete-Ionii accelcrali . plin 'prr:dueerea *i-$*ild"-*ffi;G;;loartc.pr-rterrriee, in !impul furttnilbr, pot ibniza a*ruI afia-ccut (,,ionizarea prin ?ioenire'i)., ' "

. .o. Arderile , iupraini;iririi6 Xa incqhdescenli, energraterinicL enranatI de nulcani, fotosinteea ,icgetall ft* fr* "#ui$ djn apX, pot, de ascrrie.nca, pr,Juce iooi?"ien ;;r+;ri -fi"conj urd.tor.

o lonii prodlift et e om 1,,nra'rr-m$d.e ;lns':' fhalmgrs_I96;) pot

-rezulta- in urma protlucerii qi atilialrii de c6tre ot1967) pot rezulta in'urma protl'ucerii $ atflizIrii de ehtre ofi.a rinora dintre fcnornene'rc nie*fi61ldte pai sus (radioaeti=

irl('andL'sccntI, Bulr-clizaree -apd

fenc,nrene, S:a rnai atribuiL vincr

a un.)fa errntre rcnornenelc nientidnate imai sus fradioaeti-"vitate, radiafii ulirartolete, desclicsrl' eleetrici. ;d-d:,inr'andr"sccnlI, pulveliz.area apd gtell tn aJale de ur*jtifenomene,p_resiune in atmosfefi {deaburi) o igniaare poziti.vs.

mai-etr;buit vaporflOr-de apd expulzafi sub.ruo::ferl ide excn"piu puljaiea calzanelor cup_resrnne ln atmosfefi {de exemplu pgJfiea egzanelor cd

aburi) o ionieare poziii.vi a aefraltri'{Isia6i). di cabhrriloielectriee aflate sub-tensiunc ridical5 o'aeroloiibhe nesatit&'durrrr/ u ruilrzarts portrtva a aefUjul {tsfA(]l}. S CAb_lltr.ri.electriee aflate sub-tensiunc ridical5 o'aeroioiii4are negati(Chalrners,. 1 952). In unei e pfoce.ce din irid;;i;i;;-"fi;&iau'eori iolrizarca aeru]ui in-zona de lucru, gi adesea ioiriilpozitir{ apar in exces.

f;.2.P. F.;ICTORI ISIIZ.:HS}I COSMICI

o li.azele cosnice cansti.tuie un factor permaceat qiimportant in ionizarea atmosferei"

- Rcdlm dmpi Tverskoi {t951), necanismul de ionizareprin acestc raze. Particulele, care vin din snatiul Gosmie_rsint inifial protoni, eu cnrrgie foarte *"16. 'Feto,r-rr*Tr-d,xn atmostcri aclioneazl asupra atomilsr din aer gi provoaclfenomcnul de cascadl, in urma elruia apar parti'crile noi j.elel f

1or i, qozi t rorr.i, fo ioni, o rr^nl *i.l :';r;;;; ;;;*,sint factori de ionizare a aenrlui.

" Razele eosmice p.itrund tn atnnosfer[ cn o intensitatede ionizare, care nu se schimb$ ln timp. E; e_s#;A hsuprafafa solului in meclie t,7 L pe milsui5 ."

"re.i8i"eftilmea de la suprafafa Pdrnintului, potenlialul de irjnizare al

2$

razelor co:rnice se riJicit rairicl. Pinir la irriilirnca tic 3 -5, litu'nrrtem considera razelc costnice ca tln tactor care' lntr-unffi;;i, ;;;i;iuui" t" mcnlinerca acroioniz''rrii la un arrurnit

"-ii,A, ,i"i"tr-*.r *"pli.i dvolufia qi

'ariabilitatea continu[

a aeroionizlrii,Razelecosmiceconstituieurifactorionizatarirriluent

.1 *itu;-=f**ilt"i* in care trlie;te oruul, iat dcasupra. occa-

nului, dcpartc de ![r-ur, ele rlmin-agentul ittnY'ant.prtlstp^^l(interisititc totalir de iotrizare de cit'ca 2 1 datorltl{ trt

frincipal razclor cosmice).' : Radiatia ultravioictii solat'It cu lungime tle undft str'Lr

250 nnr *rc uir rol importarr{ in ionizarcn atttroslerel lnaltc'

dar ea nu aiunge la sol.-* -o n*aialilte corpuscular-e. solarc au' iic,ei-tT*ti:i:':1

rol in ionizarcr stratuiilor inaltc, dar nu contrtlrute c1'tdent

ia ioniiarea'acrului clin troposfcra joasir' .. , -!-iCa o cancluzie, suLiinicm ci, dintrc llrctoltt cosltrrcr

enumerati mai sus, l**ni t*"te cosrnice constituic un ioru-

;;i;;;;';;e-J "i*"tt"t.i 1o"=*, cciiLrlli sint factori secun-

iiii, ""1*p";t-"ii ;;tit"1i;

'cnt*r strattrl atm'sferic in

carc se desfirSoarir viafa.

4.3, IrCruILlBtltjL tr)lr r\EROlt|\-IZAIiIt

Pentru orice zonit, consicierin<l un anumit int-eri'al tle

tir"p qi'.*i*I;ii;,4 l;;ftii perturbetori puternici ll d"*. scurtlduratl ce nu .aruiitrizei,i regimul--pcrmatrent din acet

ffi:-; pt"t" ;;ti;;';"uiut*- ie echilibru al mirritnitor

ce laracl*tizeaz[ regimul aeroionic'Procesele de geitcrare 5i disparilie a aeroionilor de orice

tin Jcsfisuriudu-ie'co"tinlu, e'sisiIL un echilibru dinamic-1"Je;;11*-tJ"aiutu. a"t"ionii mici, aeroionii mari' par-

il.&il;;G;;il;';^t. pui ti stlptlse in prineipal urm6*

toaretror procese:

- generarea aeroioniic'l' mici printr-trnnl din fenornenele

cunoscute3

gs

L- conrtinaro& aeroi,rufi*r miei de porarii-r1i *prisii,-* combinarea aeroiorrilor mici cu "aeroiari #oli-'A.,

semn oFus;- " edsorbtria acrciorilor niici pc par.t_icrrle gr.ele qeutra

inucler de condensarc, .piclturi de apii, ptuanlrJjeu formare_ de aeroioni erei i l- adsorbiia aeroioniior mici ie aeroioni mui de acelad

semn eu formare de aeroio;ri mari muliiplu ncercaXi]*. eombinarea aeroionilor mari de semn onu.sr*,- aderare de can<luctori sollzi sau. lichizi .,*i'e edare*cil,tre aceptia a Sneirciturti eleetrree;*- difuzja aj'oio"iloi-;;i;;i; d;;;* daterirr aefieric$f r.,-mie e sa.u mi;clrii ln eirnp ilectric si c!"aritaiiosal*mirime de interes cind aializa se iac"e p*ntuu u#spafiu iirnitat.

, Scheuratic principalele procese de formare gi reeombinatcate aeroionitor din aer sint reprezentate in fig. I [dup{ ?Lmodificatl.

Starea de echilibru d*pinde de faetorji de io*ip.arcnaturalJ., de coudiiiiie met$roloeice fumiditate. ternrreratur5, presillne, rinturi, furtuni c{e,) y de gradul de lniuarc

ry8ffitr#q5lcodtilrai

ts*s *

fn* A

$tgrC$*'c'r-\tJ

,t**c", ft4*

Frk& s*xtr

Fig. L Proecee dc lcrmere g! reeombinare ale aeroioi;ilar.

n

d atmlosferei. In functle de ace;ti factori ce caracterizeaz&ia ua anumit mosoen{ corrdifiile cortcrete dintr-u,n anuntitffii1 5iut cleterminate gi inteniitalile proceselor de ge-nerare

gi rl '.'tLil.trugere ale acroionilor..Pelrtru aeroiqnii ggori, cle excmplu, la echilibru, proce-

scle rlc gcirerare 5i clistrtrgere sint caracterizate de intensi+iati eg-aie. O cregtere a iqtensit[iii de generare va deterweirr46- hroii".. a conlentrafidi aeroionilor igori, aceast-{ eregterefrintl irr-.otitl insi

"qi deo cregiere a intensit5fii de distru3erq,

ast{*l c,'t tn final"se stabileste o notth stare de eciriUbru-.l racr notSm;

* ,fo,., -i - nurnirrul de aeroioni mici rle fiecare sernn protlu;ipe centimctru cub intr-n secuncii,.:

* A'-l irurnirul rruc!.eelor de c,ctnilensare f'e centiruetructth;

* l*'l ,.-.i - numerele de'aeroioni. mari pozitivi sau negativ' 'adrni-<e egale pe centrimetru cdb;*- et -- numerele'cle abroiorri rnici pozitivi sau negat-ivl

admise egale pe eentimctru cutri--. x. * ioeficientTrl di rccomtrinare al aeraionilor mieil*: S -,- coefieientnl de atlsoi'blie al aertiic'nil+t rrtici pe' riqclec neincsrcat" ff*;* 't - . cccficies.tiil sle adso:bfie irc ae{tii'lrii t'rrari a a<'io-' lordkor mici de sernne c,:lltrar;*' 6 - cocficientul de c<,rritrrirt;rtr irLtrt' a.er{'icrlii rnz'.'{i cle

serlxnc contrare;irtttnei prentru a€r"criotii lrriti qlr cr ;itrttriritii' pclari-L tt-r" i.i q elfi :

! ' , wne -i [ii\'r+r , l'.\ t(. I r,r -i $Nti' -)3'citF..'nrri ortle expt irrt.t neuIt aLiz:t'c., ler,iprcncS. a. acroirl-

sri{t.r rrtit l. pNor; tt,ni.u{c,irn.r" l-a anoionlJor. rnici" ln aeroionicnaii. ','l\i.iN{n,-}ra neutraliz;rrea. clintre aeroioni rnici gi aei:oioniir'\+'_ /'s i'\uri r^ *--''--'::

ryrali tle X,rotraritate ciptrsll, ia,r S.l r{*'* )netlIrilizalea reciprt'c5di'utrr airoionil rnaii. Aceste r*la1ii .Eint valat'ile ln ipoteaach nsr condi{iiie noastre numirrtd de salcirri recombinatedi'utrr aeroion{i rrrari, Aceste r*latii

nnitein ulitatea c]'c volinu 5i clc {irnp sitrl p:'t,1urlio:lane cu pluCu':ut tlrn:-i{htttc,r de v"durn a1e lnrrtilbrittrr elc s'urcini de Ectosu{ c}ensitht.itc,r de

?s

le lnrrtitorilerr ds sareini de cctc

d'u6 seinne, Frin f*loetdl'ea valorilor 'nilmerice !n relatiaprecedenti rmultd tr - t2,6, valoare apropiatd d*-;d;;1i_nuti prin calculul. aeroionia[rii prod'use' au ptin.i"rrrir,surse de ionizare na{urari_ (/ : 1 r),'depxqireaobq'inuttilt":1i1au s,e fap.tutui .c[ ecbilibml se' stat6li;;tr1i,-i"-""i""* ieoncentratiei aeroionilor mici snperioare iui zero [Mc" elel-Iand gi Kenrred5']"

2"4. TrMFrir, DII VIATA AL AEROIONTLOR

Date fiind fenam*nele ce antreneazi disparilia aeroio-pjfu:r de-un.anurnit ssmn, statistie se pot f?ree'reiei"iii-taSi.*put de viafi. a unui anurnit tip de'aersioni, ruarirniie"tiind puternic dcpendente de earactcristicile mediului cou_side?at, .acesta fiind gi motivul pentru eare valclile tliferi.in fune{ie de divcrgi "autori.

Fentru atmosfcia pul.L, rlcasjrpre uscatului, pentru aero-lonii upoii se indicd tinrpi de ordihul a j0 s valiarea cobe-rind sub ?0 s in aer poluat. Deasupra mirii rezultfl tinrpjtle viaf6 dc peste 300 s-. Unii autori frentioneaze +;lo;i ;ruT;mai mari a]e duratclor medii de viatS a acroionitoi uioriGanume dc ordinul a 270 s ?n ae lu.tr .* o'o"ti"* "o;;ffi;r;ft1;;;ele nuclei de eonderrsarc gi piui la 2l mit in aeruur*t, -*-i:tea nefiinrl irrsi confiriirit6 e.r-perimclrlal.

.. lp incinte, concentraliile de aeroioni uloii rcvin la valo-rile dinai'tea apliclrii un'ei aeroionizsri ar'iifielate, in citer,-asecunde, astfel incit nu_se-poate conta pe existcnla unuigrad de acroionizare sporit dipl dcco:reetar.ea gcneratorului"ue asemenea, i'tr.un nrediu dat, datoritl disparitici rauidca aeroionilor uyori, in cazul gcncratoarclor dc a,lroioni cuemisie localizati (de excmplu, Ffect corona i'

"on, r ii.f rrr il,,r)

Ei dispcrsie natural5, nu se poate conta pe o crcytcre senrrri{i-eafivi e eoncqntraNiilor de aeroioni ta Aistaril* mai mari{e aproxirnativ 2 m cle aparat, chiar la generatoarele eudebit ridicat.

Tisrnul de viati a aeroiouilor grei este mutt mai ridicatar"it' r*i"J "*.oloitifot

upri, daL6riti^ mobilit'Ia{ii reilrtse'

;;;;i" {iintt <le ordinul t'retor, depinzind de asemenea cio

eoncli{iile de rneriiu.

3"5" COliflIJl{TRATII lsATtiRA ,Il I}}i Aafi{}*t{l*-I

(ioruponent+ ;i rapoarl+ als aoroiori'lirii rratur*lc' N unr'e|ui'

,utoiiii ii.ilcot ai sui.cior <le aeroionizare rlaturall a atma-

sferei. variabilitat*n n."*to* iq t-i"tp ;i spafiu indicL cel pu{ia

ii, itri"i' *_lniiita,.t ai-moditirui. _e-r,itoriloi concbntra.

;iii.;';;*, J;;.i i"' iir*iG - p"o

"tu .d e pe s u praf af a, pimjl-iutoi. tuti"fiile gradului de aeroionizare Droduse de osella'

tiile rrrLela sau alteii-dGti" =ut*"le naturile sini propor{io-

h';; :;"';;d.r* p. care ate::tca o au in aet'oiouizarea

respecfivei zone'- ^ Dntulu diferitilor autori confirmir variatiiliiatea accent$-

*tn a concentratriei ioailar atmosferici'

Tverskai (195t), sintetizind-d.ate nurneroase' arat&'cil

a"ouit;*6i"-**Jii pJitti" ionii miei ar fi aproxi*"ti," 1'-":--. fiO ii o_... 650^<Jeasupra uscatului, iar deasupr& occflrrLl'

lui n- '', OOo li n-: 500 Pe l cmt aer'('iievski (1960);i Minh (1963) au.-lntocnrit ial-;ele cu con-

.*nt.nliii* ;;.1;i A.';;;;i;;i. mici, gisite in difcrite -zo-n9 $il;iiii;,";'p;;i-;"."t* a'i' fiiia criorinse in tahelul tv'lorile ce rczultii'aiit i^fr.f.fc-mentiona^te sint cuprinse,in

""i""'-ioo 5000 (s; au in vedere conc,entra{iile relatir'.sta-

f,i;'ii'";f,,r""i*iiiiililoi, li -nu

c-*l* .t1irr condi!ii speciale'

t rccatoare cum ar f-i' pcridadele cl e d esc'X rc5ri electricc i rt

-t*"ii"il, cin,l .onicfit:ra1ia ionilor p-aje.{i ;i, mai.ntare'sarr nir clele ridic;rte din vccinltatea cirdcrtlor de apa)'

Pe teritoritrl tlrii noastre au fost determinate "4:tia ciron rnctiic *rt. .rilriii'tsl aptoxi'orrtiv intrc 600 9i 2200

p,'rrr lri act'oioni oli.i'- int, un' cerr{imcir ti cub' ln general'

EO

?&ere ,

A,areioarietsi

pr-€ivffo,,#csit

8&&n s{o

6S0930s36sossr6901$ru

Aesoionleffi

rasatsii[&*/e:nB]

dr ao+phrieir

;Ld*d4h

G*slaral ,A-1ee&HrenJii Cocditie*i!'lrfr:l "iee*;:ifu$ori$*.,"us3r;1ar: aYiena !ilnp:e.i ,rimi)$&area li-rpi.;d,Oetar:nl rti'laatielnsula J*wa{}ee"enul }'acifi*$'!r:riul Au:itzc.*

.ga{}93fr

{€6,f tt0& tEff,

3 g$?& 8,Sc $x2tfft w."lr&#ItrO

83d?33

1rffI ,l53,O5I'SI n3$.I,00I, ff}=:t r51l,Offr"*0I n$e1,ffi

I tgos 0!0

€96! 8dg1 00dI 00€

3t?5SS6?93384W:i36

'st.rtirinilc lralrre*elimatcrice prczintI di*tinefirital.e nrinTaiilr'ile rirai |irlicate ale aeroiorrizirii (tabelul e).

- l-a f{rmul M[rii l{egre, }Ieio\ranu {lg3g) a feolitiiteL,}a Hangalia-r 6 corlcentra{ie a aeroionilor ririci th c€Eeral trssl-riciicati (*,, n_variind irtre d)0 Fi l!0O/rrus ae;i si eu nie-lpondercn![ poriti\'[ acce:'{u;{ii.' In e]ctermin#il'e fdc^ufede Crrp.cea yi colab, in pcrioade ig.:8- 1960 in atte statiunide _pe-Iitoralul Mirii h\re (h{anrair, Eforie Nord, .Eiorie$ud, 'l'echirglriul, (lonst-irr!a) au fo;t 6i:iite csre errtra{iitonrcc in general sclcute {intre 138 ;i 563/cmsi.

Caeficientul de unipo,leritate al ianilor miei, sau rapor-tul rlilrtre ionii prici pozitlt qi cei negatiyi (A: i,rj"_Ieste in ffiedie deasupra nscatuiui egal c"u t,tO--.11,e0,'beede€ inseamr:i ci irr arajaritatea cezurilor llngl sofl predc*ie$ionii mici poaitiri. Fenomenul se explicl ast{el :

*- suprafata p6mlntului fiind lne[reat5 dc rqul{ eodeclricitate negetiTi, faf tr c3e at*rosfer$. F nori e'are poarttrlacsrcrturtr pcaitivl, s+rur atrage electre*tatie ionii paktivi,re*pingtuda-i pe c*i nryativi;

D

Aeroio:nimici

pozltivin* jomr

Ta'betal I

.Atroic;rimici

negativil+-/cmr

ilo6990901$3t)e1

57660?5E35328416v4{68{E-l46350eds9462laq

39"f400436{05af'{ac9

Suma("+l J-* (;-l

Coeficientde

114ipg:laritate

[-n*alitatea

Ilerculair*C*limhnePltB6iie Cll&treptiB$,ile GovsraStlna dr' \'alaBorseeCcvasna'Yoineasa

MoneasaI3or"eaC6ciulertaSovatafl{ile FelixIiforie SuCl

Anrar;iEhile tr MaiRursteui {Sarr;ltori u}CoziaSIArriic \{.rldo',"a.liforie f{or<l*aaiql {'S.cltriea. iri:'*raiieaiF!6iie ii uSlecli\{er*gaiiaf3irupa !llh,'Iechirgtriicl.S{erneia

1053to221026629qoz

?506'2?629642(t26614BOJ5?354?,t9 I511d584?84804?.;39S

891.{2?

il.lfi2anl92l105916{61368f|3313061i2e1217LIT4t tltt13 l8115 i105?100?99:.9?5920p03

E??ET3834't&8f6Ii66f

o,95tr,03I, l3trffi9itu

i,29{,02i ,08I ,20t,X5rt,96\ ,46r,tr1i" !6,i.pBr,X0{i Oor {a

i,2l. i,180 ,91I,92t,G5r ?fJ

- - iri cintfi.tn e{ectric a1 pinrintului, ni$f itit.ltc& aeloio-

sriio'ricl-;Sili*; fUna .*r'i mai marcdecit acec'a a io*ilor*i."l Ui:i

-

f,r"tTUill iu t e* cl e * eutralir irl-e a iietoio'';lor *eg&iildist: a.tfcl t!\ai [n&rc"

Fentru urlcle condiiii spccialc A Poaie sii di{cre Y'$} d:*.,ioiil =" *i.*iii'',ti*.-

-ii. frrrnplir,' y'itrtru . iirlnt$ .1'l lrii

:l#;;;"-- ; ;t'it",tta ta 't{angalia incrl a- vatrorltot' 1,'77 {tlero-

g2

v;rnu, tr9.i'91 sau grcnLi:u aii-e sta{iuni <}e 1,r liiorel l'.*'[ori(,.rrf,{incu intre 1,45 ;i 2,63 ({lupcc;r ;i colal-r., 1958-1959}," ,In o.' lrlir-c5tc iordi mari sau grci, clcasupra uscatului,i:r lc'er,riilr'-cur.rtr ditr irlirra centtc'lor poprrlate, aceqtia se

6;,i:,t':t, !rr crrrrccntrafii rneclii tlc i5ttO"-:irOit perecldfcrirs aer"

!)anceniralia ionilor mari crclte cincl umiditatea retrativfr,este foartc ridicatir ap-ropiinclei-se ilc punctul dc satura$ie.san atunci cincl in aei se glsesc numeroii nuclei de conden-sarc (furn, praf, particulc-de sare, substanfe oxidarrteste.i.

tr.inritcie vaiiagiilor acroionilor grei,' dupl Chahnersf i967), sint intre 200 in la-rgul occanelor ;i S0 000/crns inaerul impurificat al ora;elor- Dupir Assmann (t955), ioniisecundari (rnijlocii, grei'qi ultragr:ei) siiat in num[r cle 100dr'asui,ra mlrii ;i pirii Ia 100 000 rsi nrai iritrlt inir-un ccnti^.l-rrrlr'1; crrlr iri aerul cra;eior industriale. I

tr,a coeficientul c1e ul:ipolarititte al itrtilc'r lnari f? -AT\

' ,.-, t | ,tu .-" 1'rus irr et"idr:n];i ti lrteclomiilarr sistcmatici

lv,. Ipozitivl sau negatir.i, fap! trl principiu explical,il da'toritiirnof ilitit,ii foarte redusc a acestora,

f{.apirrtui ;dintre suma ionilor mari dr atnbelc scnine ;isulna iinilor rnici de am'beie setnne, sau coc{icicn{utr ionicdr l,t,lrrLtea acrului

,. -{jl.il-.({--}" (ra.r) + {ru-)*iitiirrat ile uuii autori, incepincl cuYagkiu (i931i, ca, inclic"'+tor

al vicierii aelslui din inciperi, poate fi folosit 5i pentru apre*cienea inicnsitltii polufuii atirrosfelci urtraire- ;i implicitpcnttu caractcrizarea mc'<lirrlui na{ural nepc'luat LiX*B{!6t ii- 9tl- 911.'In zoneli cutate, rrepolnate, raportr-rl lr ar,: vr.lori mcdiiirr irrl,'rtalul Z-8

Variafiil* aeroioniz'.itii lta{urale. 1{rrmeiof au{ori r"attoc,.r;rat dr legltura dintrc at"roiortizare ;i di{crili {:icttr.imrrl.corologiei cosrniei, fizici sau geografici,,

8*.a 590 &$

lnainte de a face referiri la datele diri literatura de spe-'cialitate trebuie subliniate urrriitoarele aspecte:

- adesea diversele cercetiri din acest domeniu au datrezultate aeconcludente sau chiar contradictorii din cauzainterpunerii unor condifii indirecte (de exemplu, o relalieaparent[ intre activitatea solarl pi aeroionizare la supra-fifa solului sau intre presiunea atrirosferici qi ionizare $atefi de fapt expresia unei legituri directe dintre acegti factori

- radiatia solari, sau presiunea atmosferici - gi exhalareaunor substanle radioactive, aeroionizante, din sol);

: din faptul ci apare posibil a corcla modific[rile aero-ionizirii eu nurnerogi factori care definesc climatul complex,rezulti cE in realitate, in maioritatea cazurilor,, nu se poatededuce nivelul agroionizirii din mirirnea celorlalli factorielimatici considera{i seParat.

Enumerim in continuare principalii factori meteolo-losici carc suferl variafii periodi-e cit pi alfi factori pentrucale existi date ale unor relalii posibile cu aeroionizatea.

o Fluctuagia sezor"ierd s.6la circanu;*trd. In general ,se ooate constata c[ cvolufia sezonieri nu estc totdeaunauniiorini ca depinzind de regiune (clementcle solului 9i sub'solului) gi de ceilaltri factori'cosmici 9i meteorologici. tr'Iajo-ritatea datelor arati concentralii mai ridicate de aeroisnimici in anotimpurile calde, 9i mai scizute in cele reci. Redimln tabelul 4 dupn 180], r'alorile medii lunare pentru o localitate.

T"obelul I

dl

5 li kt

F..t

14

a:D.

'f, fi ,H

bo +'AE

Joo

.dlEI.91.;olez lA

6a 1 'rvo- lso(o+)+ I s3f {r-) 11,3

.t t5.3EE

?031,11

161z166?72 rl3

50{402906l r25

696515

1211I,37

t,,,lanlgss

It,oo

533359892t,{g

l

v515J5

13091,35

626176

lt02l,3l

630l' 1291741 reg

Lt21l 6271.3?l 2, 16

g4

Datctre pritind aeroionizarea aerului in lara noastrX(Cluj-Napoca) arat:i acela;i traseu, claci se iau in consideraremediile lunare din mai mul[i ani (Cupcca qi colab., 1960,t967, t974) clar aceastl evolulie nu constituie o reguli abso-lutir dacl se consideri separat un an sau altul.- Se pare cL factorul principal, care determind fluctuafiacircanuali a concentraliiior de aeroioni mici in troposferajoas[, este schimbul de gaze - in care intr5 qi cele radio-active - intre sol gi stratul de aer supraiacent, acest schimbfiind influen!at de factorii meteorologici.

o V erie{iite diuvxe sau circad'ferze. ln prir.inla 1or"de asemenea, nu se poate lieciuce o reguli genclalS, exis_tindurultiple difercnfe locale. Iu uajoritatea eazurilor, evolufiadiurnd a ionilar mici inrcgistreazi'un maxim in ore,le tirziide noapte si iu zorii zilei] iar la prtnz un minirn. fn unelelocuri,'"pui* ur al doilea rainim in orele de seari,. Valorileob{inute- intr-o stafiune Lralneoclirnateric[ de munte la2070 metri de*supra nivelutrui rndrii exernplifie6 pqnlrq oanurniti perioadii a zilei cele arfttate mai sus (tabelul 5dupr lal|.

Tabelul 5

0202700800.55020010030

?hI,h'10 h1t h 30'13hl{ h 30"15h

0,@l r0?lr0t1,06I, toI,08I '[?

1 7C0I 180I 070

990920935889

Pentru aercionii grei, parcursul de 24 ore are, de obicei,o er.'olufie invers5, fat'i de cea a ionilor mici. Nu este inc*pe deplin clarificatl cauza acestor variafii diurne ale ioni-ririi aerului intr-un anumit punet geografic.

8S

o Urniddtataa atm,asiar'icd. Gockel, Sirnpson $ altieereet[tori (citali de Schrveidler gi Kohlrausch) au gisit unra@rt invers intre acroionizaree primari 9i umiditatearehtiv6: concentralia ionilor negativi scade cind urniditateanelativl cre5te. Modificarea ionizirii este modera.ti, mai a]esta umiditnli relative rnijlocii. La irmiditlli relative rnari,apropiate de punetul de saturalie, gi eu atit mai mult cinds6 pfodue fcn6mene de condensi.re (ccaf l, nori) apar rnodifi-e[fr ionice mai evidente: scade densitatea ionilor rnici gi

eregte aceea a ionilor rnari, Red[m dupi [51] in tabclul 6

'l-ahel*l 6

uodditatel'/'l

Aeroionipozxtrltl[malcrn3]

Aeroioniaegativiru:/crn3

[0050c0

| 446

488528

.520 ll\

ureele date prtvind eoncentraliile de aeroioni mici in func{-ie

de urmditatea atmosferic5,'c Eaapararea pi eanden'sarea wrtei. Apa -sc

incarci.po-zitiv in curiul cvaporXrii gi negativ in eursul condenslrii.0 expliealie ipotetidX a aceltui fenomen a fost dati de Gunn

{1935) pe'bazZ diferenfei de mobilitate intre inuii niici pozi-tivi si cci neeativi.

Xh proe"itl condensSrii $ evapoe"irit- ?pgi, clectlicita-tea dezvbltati in aer este dc sbrnn opus celei rbnase in api:astfel in eursul eondensirii pieStura de ap[ se incaled nega-tiv, iar in aerul inconjuritor ?emine un exJes d-e ioni p9.1i!ivi;evaDorarea are ca uttnare o aeurnulare dc sarcini pozitir'c inarle $i o trecere a ionilor negativi in aer." Tn natur[, procesele ?e eondensare, cum- silt cealagi norii dus la" a'cumulare !n pic6tur'! a salcinilor electrice

ES

f,iilgir{r\"r:" ir.l titnp ec irl ei.erui irrceinjtlrlic,t' se dezrloX[[ unexie." cie aeroioni poziti'lii, ceea ee ar putel" cxplica, ili par-!f,utr efec,t nefau"'crrr,.bi1 al acestor eondifii asupra organisrnului"'Fi<,ii,rritrc dc plc,aic mirutrti" in cidcrr, elit'creaz6d-' 1,s silpr*{irla Itr,'irr tirnprrl craporirii ir,ni-,ttegativi, ccea.

ce Jl putt;* constitrri o csplica{ic parlial;i a irrfltrenlei !1ilo1a;['ile [,c, c"rlt' cidt'rcr plciii o fttc ilsul)t .r 111r(ri nil.trilcstiranrorf idr'.

c trltesitrqe* atneosJat"icfr.. Schn'eidler a gitsit un raportirrr.ers .iirlre evolulia picsiunii atmosfericc qi aceea a ioni'zirrii acrrilui" f)ar Lsciialiile acroionizlt'ii in iapc'.-t cu presi'nnelt atnrosfericir sin{. minirnc.

lnclireci.; prin intcrmccliul schirnl,ulLri c1e gaze. intre sol

1i :Ltmosferir. ichirub in care pi.'esiunea -are un rol ln-semnat,irrten'ei-lli;r ci trel:ruic luati"i

-irr colsiclerare, ca fiind irn-F('t llrn1i"

e Adi;carec sentltii, Aelciotii atrnssfcrir:i ili modifich<'trrrcentrc{ia 1i irt raporl crr tniqcirilc ntasclor dc acl . DatoritS{rrrr''uleu}t:i. l irr{urikit- |i ct-'rri'cc!ici. acroionii sint pur{a{i{pirri l"r inrillimi ;i cllsttnlc in firnc{ic dc timprrl lc,r cle viafl,rfi cir' r'il.cza r:rrrcritrtlui dc acr'. ir( casi i{ {iiitd influen!.r dircctd,:iui'ca.uir:ii asupra . acroioniz[rii,. X{iscarea aelulni in{luenl eav,iL clclisitatca acroionilor;i inclirbct: di{uzhrcl substan!ele rarlioactive (radonul, toro-rrirl) in atr*osferl, rnlre;te raza iJe acfiune irinizantir a aces-iora; de ascxnence, mi5carea aerultii este un factor carecontrit,uie la schimbul de aer intre troposfcra joasl qi soluXsupcrficial, irr.calc se gl'iseg{e ael ionizal" rli{ci'ii. ln func[ic1lq: qc'n-rprrurntclc itlurice rhdioactivc; in sfiirgit, priu intro"duccrea in bazinui acrian al unci zc'nc cc'nsidclaiel de nuctrcisle condensare ;i particuic, :-ni;carea aerului coltritrruie'deascmt.nc;t 1e m<'dificarca aert'ionizirrii.

ln gcrreri.i.. s-a ollservlrt c[ r-iniurile, carc 'L,at dinsprerullclc b'ogaic in vcgetalie, transporti rnase dc aer ire careexisti o prr,ponctcrcnfi a aeroionilor rniei ne6ativi. Accasta,r-ar explica prin faptul ci plantele absorfu, od*atd cu apa dirr;,o1. ;i clelr:cnte radioectir-e, pe crre arni lc elimin[ in -atmo.

sfer,i i:or pllrrrtele fiinrl in leg&t'rrir cilbfiiuinful intlrcat relfn

+i

aeroionii pozitivi fonnafi -;i ii rcsping Pc-. cei rregativicare, sub'ac{iur:ea curen'lilor de- acr, poi fi transporta.!ila distanle mari dat fiind timpul de via$'i m-ai ridicat inaerul cuiat iVasiliev, 1953). IJe asemcnca vintul dinspreplduri antrencazl li aeroioriii rezulta]i in urma proceselorie evaporure intensi care Senereazi electricitate pozitiviin vaporii de apd, gi ioni negativi in a-erul adiacent'

7 Tew,peialzt'ia aerulu,r. Existl Cate dupi care ioniza-rea aerului

-ar putea prezenta varialii, iu raport direct cutemperatura aeiului. Onii autori au susfinut c[ la -"oare;;;?;i;;i';;4i-;-;;i;ni decit la umbrr. ln prczent, nuexistX o argutt'tertiare in sprijinul nnor astfel de ipotcze, indetermini.ri'ie menlionate putind interveni unii factoriindirecfi.

o Rad'iaNi'ite sol,&'re. Nu existi date suficieate (bazateoe deterniniii corclati\re, cu excludcrea altor factori posi-

tru) in sprijinul ipotezei cli radialiil.e solare, care ajulg.introiosfera ioasd,

-ar putca avea o influenll semnificativiaru'pta ioniierii. De rigull se constatl ci, in orc'le de prinz,ii",i io*"onentele uli'ravioicte, Iuminoase 9i caloricc aleradiatiei iolare sint maxinle, iortizarca aerului trece prin

"Joti mai scizutc dccit in alte pcrioade ale zilei. Radia{ia

calorici solari, prin incllzirea silului 9i favorizarea schim-boloi Ae aer soi-atmosferl joasi, intervine insi indirectin procesele de aeroionizare, factorul es-enlial constituin-du-f in acest caz gazele radioactive din sol.

o Masele d'e aer gi Jrontur'ile atmasJet'i'ce. Masele funda-mentale de aer sint cea"polarS. qi cea tiopicall. Aerul polarare o tenperaturi sclzut-5, esfe dispus-in-straturi nestabile,este trans-parent, cu urniditate absoluti sclzutd, slabionizat,perrneabili pentru radialii in special pentru cele cu lungimehe undi siurtl. Aerul iropicai are. proprietlfi opuse. Pen-tru ambele cazuri, propriet-ifile se pot modifica pe parcursulmaritim sau contiiental, fCarles,

- 1949].

Pe baza alternirii maselor de aerseproduceschimbareawemii, cind de regull. caracteristicile-fizico-chimice ale*t*otf*t*i a*in aidontinue, se modificS' brusc, intervenindo intrerupere

-'a ec.liilibrului' Intre cele doui mase cle aer

t8

opusc e-ristir un spaliu, uneori cu dirnensiuni de kilometri,de discontinuitale, apa-numitul ,,{ront aerian"" Acestaintilneyte suprafala pimlntului dup5. o linie a frontului,uueori cu sinuozitifi, de-a lungul clreia stafiu-nile mcteorolo-gice inregistreavit varialii bru;te sirnilare. La trecerea celordou5. -tipur-i .de- fronturi (cald sau rece) 6i chiar premerg[-tor schim.bd.rii froutului, s-a inrcgistrat addsea qi o inodificirea electricitllii atmosferice, inclusiv a ionizirii a-erului.

a Legdhtra dintre ian'i:tare gi cel,elalte frofrietdfi, elec-lrice ale ae.rul.tti. Starea electrici a aenrlui este caract6izatl"in afarir de concentrafia aeroionilor de diferite mirimiprintl-o seri,e de factori ca:

-' n:obilitirtilc aeroionilor de cliferite categorii;* conCuctibilitatea electricd a aerului (se poate calcula,

dacit se cunosc concentraliileaeroionilorde di-ferite tipuri qimobilitiifile rcspectir.e) ;

- clcnsitatea curentului.de coniluc$ie {se poate calculadacL se cunoa;te intensitatea cimpului electric terestruqi conductibiiitatca electrici a aerului);

- gradientul de poterrliai al cimpului electric terestm.In cazul stf,rilor clc {urtun5. sau ciderea precipitafiitror

se mai determ'nl pi alte fenomene electriee ale atmosferei.Prnprietllile electrice ale aerului sint influen{ate de

condiliile meteor-ologice.leoretic, iirtre coinpcnentele electricitl]ii atmosferice

existi leg5"turt reciproce. Astfel, concentralia aeroionilormici determini, ca factcr fundamental, conductibilitateaelectrici a aerului; curentul de conduc{ie depinde de ten-siunea cimpului; mobilitatea aeroionilor este in funcfiecle -ctructura lor (natur5., mlrime, nurnX.rul sarcinilor) etc.

De;i irrtre factorii elcctrici ai atmosferei existi interacfiievicleirte, ei nu se pot deduce unii din allii, intrucit fiecaredepinde de rnai multe condifii, r'ariabile in naturi. I)e aceea,ctnoa;terea condifiilor interdependente permite numai e1.a-

39

luarea inter:valului de var"iatie a unui factor, cunoagterearndrimii lui necesitind determinarea prin metode adecvate.

o Magnetismotl terastr'u. llodificdlile aeroionizS.rii ittraport eu cele ale magnetismului terestru se pot presupunedace linem scama dc relalia dintre varia{iilc cimpului mag-netie Ei ale celui electric. In timprrl furtunilor magnetice,care sint in legltur6 cu activitatea solari, s-au constatatunele modificiri ale.proeeselor electrice in atmosfer5, Darsensirl unor astfel de modificiri trebuie inc5. precizat.

a Attitcrdireea, Datele atestl ci, in general, la muntein apropierea solului, aeroionii primari sint mai nttmerogi,faetorul dctcrminant principal fiind considcrat conlinututradioactiv rnai ridieat al rocilor. Mai eontribuie desigurla nivelul ndicat d concentraliei aeroionilor mici faptui cinueleii de eondensarq gi, tn general, particulele au densitilirnai reduse in atmosfcra rnontani.

o Radioacti'tsttstea. Radioaetivitati:a. naturali consti-tuic factorul principal ionizator irt troposfcra joas5, varia-{iilc acesteia clitoriti confinttiului difcril irr substan!c ladio-active ale solului gi apci fiind eauza rtnor importantc varia{iiale ionizdrii de la'ott'lo" la altul' ln aerul liber, in perioadadinaintea utilizH.rii energiei atornice, pini ia indlfimea cle

{00:500 m deasupra nivelului solului sau apei, nu s-au

irircgi.strat valialii importante ale concentraliilor de abroioni

niici" In eondiliile depunerii unor reziduri radioactive pe

sol, varia{iile pot fi irnportantr:"s Nucleii, de aottdensa.le. ;\tmosfera joasi conline

$n suspensie particule, care se apropie prin dimensiuni 9i

unele proprietSli de particulelc coloidale. Particulele miciln suspensic in aer pot constitui nuclei de condensare. foniinrici se pot ad-.orbi pe ace;ti nuelei, dind na;tere ioni-lor mari.

Determinbrile praetice au aritat ch, cit'ca +'Oo/. dinarueleii atmosferiei poart[ sareini eleetrice lirverskoi' 1951]'

Desarece din ealeule te,oretiee, rezulti cd in atmosfer[ eirca

'* 40

50lo din totalul nucleilor de conclensare se incarcl cu sarcidielectricc flsracl, 1957-1, rczulti" ci existi. o rclatir'1 concor-danf5. inlre calculele' teoretice qi determindrile pr-acti&.

o lrnfutriJicarea atmosJered, F,lintinarea de patticuleso-Iide sau lichide, de c[tre sursele de poluare {industrie,circulalie auto, gospodirii, insalubritate itc.) are ija urinareo modificare a:mobilitXtii si a eoncentratiei aeroionilor dediferite categorii. De fdpt,' moclificarea inotrilitdlii ioniloreste considerat[ ca o scliimbare a naturii 1or" :

lt

qlJ.

BAZELE TEHNICE ALEAEROIONIZARII ARTIFICIALE

S. l. trt:ALUARfi;l IIIFItrRITI{LOR PRO{:IiDEEDE ADROIOISIZARE

Prin acroionizare artiiiciald r'"om irrlelege producerea ae-

roionilor cu aparate adecrrate, in scopu-r'i profilactice, lerapgu'tice" nentru'cresterea productivithtii fn cultura planteiorsi cr-eiterea animalelor,- aplicafii experimentale cc vizeazS'

ictiuni biolos-ice, aplicatii din industrie etc.' Antetioi'au foit enumelate principalele surse alc acro-ic,nizlrii naturale, dintre acestea- maria majoritate putindconstitui modele care si stea la traza construcliei unor apa-rate ^pentru generarea artificiali a aeroionilor.

th realzlrile practice unele procedee au o eficacitatesclzutii, altele sini foarte eficiente, unele sint inofensive,altele pot produce nepliceri organismuiiri viu.

Crlreltircl dir-ersele moclaliii"li de aeroionizare cu factoriinocivi posibil a fi generali, putcm spune c[ aparatele desti-nate acestui scop nu trebuie sL produci-:

a) cimpuri -electromagnetice- de inaltir frecven![, cim-

puri electrice pulsatorii sau constante, la parametri ce arprrtea jenS organismele vii,'

43

- b) radiafii a, p gi il mod deosebit y, nici in cantitifireduse;

c) ernanafii de radiu.radon care s[ depdseasci in con-|inut concentrafia obignuitl din atmosfcra

-in'conjuritoare;

d) radialii ultraviolete;e) oloq g!9_xrzi de azot care sI depdgeasc[ concentrafiile

limitl admisibile;f) praf metalic, carbon sau particule solide de alt5

naturl;g) picituri sqg rlapo$ de api care si provoace creqterea

umiditifii peste limita de confort.h) incilzirea mediului inconjuritor peste temperatura

zonei de confort igienie.Ne vom referi in continuare la avantajele qi dezavanta-

fele principalelor tipuri'de generatoare de aeroioni, care aufost mai rd.spindite ln diferite etape ale dezvoltfiiaparatelor de aeroionizare artificiali, reliefind eventualele po-sibiliti{i de perfeclionare ale generatoarelor care rispundcerin{elor gi nivelului de dezvoltare al tehnicii actuale.

Generatoarele d.e aeroioni cu substanle radioactive ale[ror model il constituie de fapt una din principalele surseBe aeroionizare naturali a atrnosferei - se num5r[ printrelrimele aparate utilizate in acest scop. ln principiu, u-n apa-rat de acest tip consti dintr-o sursi de radiafii de mic[putere gi dintr-un ventilator care aduce aerul in zona de-acfiune'a substanfei radioactive. Chiar daci prin ecraneadecvate radialiile substanlei radioactive pot fi inllturatesau aduse in limitele varialiei fondului natural, in schimbpsibilitatea desprinderii unor particule radioactive demici dimensiuni de pe suprafafa sursei nu poate fi in totali-tate exclus5.. Asemenea particule constituie ulterior unfactor de risc qi de aceea folosirea generatoarelor de aeroionicu substanle radioactive trebuie in principiu evitati.

Rafialiile ultraviolete, ce se numirl printre principalelesurse de aeroionizare in atmosfera inalti, pot fi reprodusecu u;urinfi in mod artificial prin folosirea- unor limpi deconstrucfie speciali. .Cunoaqterea fenomenului natural afacilitat realizarea generatoarelor c1e aeroioni crJ taze ultra-

43

Violete" DeSi itai este folosit6, rnetoda se dovcc'lr:11 t' 't)lrotrl.-

i.iie bit"riii l"pt"t* ci numirut. aeroionilor ;i er,r.iici,.rr,tirl

di uttipol"titatdnu eorespund cerin! elor 9i, ma.i t't1 "1,1't'r

i tt!;

este fabtul c5. se produc mari cantit5li de ozon $r oxlzl d( riz'o1'-- - piin m5.sur[-tori, s-a stabilit c[ o flaclrl repreziuli. (i

o"t"i"i"i iursl bipoiarl de aeroioni. prin.izolarea elcct.ic5

il;';;;t"tt"i " i"*i fldclri 9i aplicarea in zona actsi''ia

liri"" "fi"iroJ-u ""*i tensiuni'coniinue de ordinul a ci,iir';,

ii"*rii.l;;t ;ttt"e concentralii de aeroioni' la cii.tr"'

;;;'i;';";t#t;iti d'e ordinul 105- I 06icm3, cu .u!r cocf it icrrt

de unipolaritate in iur de 0,3' Degi acest proce<-leu de at:r('Io-

nizare-este simplu, exist5 dezavantale malore."ca|q 1]i -l:"l1:

cibio "*.tod titilizarea sa pe scarl -largi' Meniiorrlttt-,t;t

ac-est sens prezenla inerentl in mediul .aeroronlzar a Hir'/'('ir-]t

de ardere si ".rnor *i.tbp"*itut" solitJe (fum)' dificuh;itilf

de utilizard rrraCtich in locurile unde este necesari{ elt'cilY

i-ttil}ir"t"J^i;;:f*g;;ii, ciormitoare) cit ;i peticolul rrtili:zlrii fl[c[rii deschise.

De asemenea, dupi rnulir e\l'el'inrcllliri practice s a

aoveAil nesatisfXcltoi'qi procerlcril termic de ob!inere-.a

;;;;d;"";p"r"ii. bJ pri"tipi", acesta nu constiluie aii-ceva decit utiliza-rea i" i*t Hfter: a {ertomenului de .emi1i*.;;;;";t**i"i.e "tirir*t,

cle excmplu, irr-tuburile electronice'

t;;;#;:, {rrn "i".tionii

titreri-ctrri;i rl* ruate'ialul hrcllziti;; .;:; *iu** .,, ";;;'u;{[ dc t"utcitn]c1" at't'ulrti forr'i*cl

""*ioiri t !"rivi. I'nsil irr cazui accstrri tip c1c S.g":tit:t

u"*lu" la n"ricro-ccop a acr'ul.ui aspi:'at"dirr zona ac'tir"i ct'l-ttrerrtiazJ rr,'ezenta'uno,' 1niqlt'p;rticult' lrlctalice satr. ale

;;i;ii;" "i;i;lrrui itlitit, ctr'ditnt'n'ittrri <'uPlirrse in.lrcn I o: t 0 ir. irr corrccrrlratii dc f i11d lu i01 paliiculu soilde

;f .l;iiri "i,ju

cril,, acesl .1Lrir u coristittri'r,-l un*1 dirr deze'att-i,*ie!c proccdcului.'

Nimeroasc au fost expcr.imciltelr ca.t-e in {inal au dus

"f*""'in' o'ilat"iie'"iii"ali- a utijizitrii efectului Lenarcl

r-" lr^fl"-f".lt:i*l i* se referi la pulverizarea apei intridroaeroioniaatoarc. lifectuX c1e *1tl611 12nre sr- pro-du5.e

atitr ririri lc,r'ircr pit .i tttlilor d'' uf it dc o srrpraf af r. <lttrlr'

i.in,t" s,c p:'c'tlrtce' u qli.'izilre {iuli a ac'rs{ora c'it st plrrl

44

spargerea unui ji:t de liehiel, degajarea gazclor rlin lichide,barbctarea unor liehide, prin fierbere, evaporare etc.

Realizarea aeroionizdrii prin dispersia find a lichidelor.astlrnit ample eontr"overse privind utilitatea sau gradul de noei-vitate al procederdui. Diseuliile se poartS. nu $n jurul efecteloraeroionilor ugori negativi, care sint certe gi evident favora-bile, ei referitor la natura aeroionilor gerierali gi varialiileeoeficientului lor de unipolaritate. eantitd.fi nesdmnificativede irnpurit[fi prezente in apil pot influenf a intr-o marc misur6formarea aeroionilor qi eobficientul de unipolaritate.

Astfel, cantitifi infirne rle clorurl de natriu sau aeidsulfuric determin.i o emisie puterniei de aeroioni pozitivi"Acest lueru exclude utilizarea generatoru.lui la domiciliuunde nu putern avea in general un eontrol strict al compozi-fiei apei folosite (din acest motiv reeomandindu-se nirmaiutilizarea apei distilate). Deoariece aeroionii formali plinpulverizarea apei pot fi dupl dirnensiuui qi grei, unii cerce-titori sau rnedici eontcsti cfecttrl lor favorabil sau, mai rnult,ii fac rispunzH"tori pentru eresterea urniditilii peste norrnelesanitare admise, indesirea erizelor introala astmatieil, absorl>bfia;i refinerea mult timp in aer, datorit[ urobilitllii reduse,a biosidului de carbon gi riretaboliliior expirali de persoaneledintr-o ineipere,' formaiea unei pelicule lichide ee'impiedic5oxigenarea la nivelul alveolelor pulmonare etc. Cum ins6.existi. gi rt.zultatc pozitive, pentru prccizarea naturii +ivaria!iei cmisiei in func[ic ele conrpozi!ia apci, evoltr!ieiaeroionilor formali, efeetelor ;i modului t1e aefiune a hidro-a.eroionilor, acest- proeedeu necesiti ineX rnulte experimen-tiri complexe gi de durati, efeetuate de eadre eordpetente,speciali;ti in probleme de gencrare a aeroionilor 5i-in rne-dicinS.

Dar, diltirc lt)atL. pf()crr-lccL-. tlc acr"oionizarol t:n.1,119,ecl care in timp s-a irnpus ca fiind cel n:ai siurgrlrr. *fit.i.nt,activ biologic gi earacterizat dc lipsa aproape lotall a pr.o-du;iior secundari este descfrcarea corona 'la intensitlliredusc, reglabile gi n:.1sura'bile, prin suprafefe cu razi tJecurbrtri. reclns5.

45

Reiultatele constairt pozitive ol-rfinute prin aplicareanrocecleului. exDeritnentelc lle fund:irnentare de lung[ durati'{e;;hdfi'ru"tot mai largl in timp, posibilitllile tehnice

"Jd""*te realizlrii aparatuiii au impus definitiv.ace*ct pro-

*J"". A"tualmente-cercetirile sint- canalizate in direcfia

"*it*"tio"iei aparaturii in scopul sporirii concentraliilor

[;;;;;t", ;inim'izlrii concentraliilor d6 compuqi qxizi .pgsi;EiU * se fortrta, sporirii electrosecurit-[lii, miniaturrzinraoaraturii. Cerceilriie sint orientate insl irr aceeagi masure

iri sensul clarilicfuii mecanissrelor de acfiune a aeroloniloroUtinuti cu aiutorul procedeului Ei stabilirii parametrrloropli*i' de lulru (contentrafii, timp) in ce]e mai cltr-erse

aplicatii,

S,g. OB'SINEfiDA AEftOIT}III,OR PRIX DSS-

cAnc,lnr coRoNA

Dup[cums-aarltat,sursaformlriiaeroio-nilornegativi

"*riJtlrr.ui,ii" "i*fui*n electronilo_r tiberi la moleculele

l#!iril""iri;;*;;;i-"i aerului' riiectronii liberi pot ii.ilitiitti p?in ex"traciie din metale prin ernisie terrnoelec-

ir;;A; fitoelectroniie, t"totd*te ',4

au toelcctronicr' feno-

;;;;;- ;";itituie ionizarea superficiali, sau. prin desprin-

derea electronilor de pe inveliyrrile unor atomi sau rnorectue

Ii" ^*i

o.i" termoionizare, fotbionizare sau ;oc' aceste ultimeI]ro""r*'definind ionizarea de roJum. Ionizarea prll} .;oc[u-nurtitori de sarcinf, accelcraii in cimp electric' PJezrntao imnortanti deoscbiti, deoarece aeeasta constitue prrncrpara

;";.'5t;;;{ir-* a".*".a.ilor elect1.icd produse in aer in sco-

;;T'fi;i;;ti'-u"*toio":r-iitii artificiale hegative satt eventual

pozitive.Accelerarea purtltorilor de sarcini in cirnpul electric

dintr-un g* pr**irp.rne o migcare dirijati a sarcinilor S deei

o trecere-a curentului electric, fenomen care este numii des-

circate electrici in gaz'Realizarea acesteia ptesupun€

18

{n"principiu titilizarea rmui moniaj de*iif-d eelui prezec-tat in fig. 2.

Electrodul alimentat de la polul negaiivs-tituie catodul, iar cel alimentat- de la -potnldul. Angd3t fl catodul pot aveao geometrie pland. sau iJte con-tiguratie, in iunctie de neeesititi"iar gazul din tubul de descircare'?poate avea diferite presiuni si com-

^poziiii. In, cazul pra-ctic degdnerareI a aeroioniior intereseaz[ descircfi.*'rile

electrice in aerul libcr la nil-siunca atmosferici, intre electiozicare au porfiuni de curburfl merece pernrit obiinerea unor cimpurielectrice inicnie in zona lor. Ca'rac-teristica J(U) a unei descireiri

al sursei eon-pozifi'r ano-

Irig, 3. Tub de descir:ca;ec0r0na.

electriee in lai la presilef rn g.az la-prcsiune constant[ e>le prezentati in fig" *r.lJatoriti ionilor pozitivi Ei negativi inlotdeauna prczintiuatonte ronilor pozitivi gi negativi intotdeauna prczenfi

itt{r-o anumiti eonccirtrafic ih aei sau alt gaz prin icli'rnoa

Fig. 3. Caracteristica i -,f{U) a une! descErcilri electrice ln gaz la presiunccoastantll:

O.B, - descdrciri intrefirute; AC - desetrrcare semilntrelinuttr Townsend;LL'- desctrrcare coronai e'D - descrrcare subnorrnalb DE - deseir-eare lnrniniscent6 normaltr i EF - desc&rcare iuminiseenti onoruralJ;-FF' - tlanz-iti* spre arc; "p* * arcuf eleetrie.

tIII3

IL

47

substan!elor ririiitr.r:i:iivti ;i t.atiial it'i cc,,.!t'tici:, pc:litt'tt otic.:tr

valoare cji{critiL t.lc zctrs n trl:irii;ii rlirttrt: ?lr:{rri.ii catr-rrl,apare o clepla-.arc a sarcinitror'. in ctr:rp o1 qlt:rri tiri cut-r*lplectric. Pori.irinea OA B a caraclc:ristii;ji dc:scitrc:t-rr:ii rr:pre-'iinti crcgterea rrispectiv atj"ugcit:a unei sa.r-lualii cincl tc{iionii prc,clu;i in unitatea ile tinrp sfual captafi <le erlerc{t'ozi,

Curentul cai'e cilcull"L prill intert'alul dilit"r:r clcci.rozi in ace;s{r'Drime faze alc descirclirii, tltrrunril,:i 5i clc"scirrcate lrrireii--;i;i'l, este {oarte rcclus, fiind iIr fulc:iic'ilc gradul c-lc ionizi:.r'cra aerului, mobilitatea prlrtiLiorilor", iilti:nsitatea ciurptilnielectric qi sril;raf al a eler:lrozilor. l',a ctr:lfcre a tcnsi'.iniipe:te valcr.t." a6.ls.sptittziiloarc lrlniciului fi se otrfirre o creS:'

ier" u curcr.rtului pci serLnlii ic'niziir.ii atornil*r ;i rnoleculelr,,raerului <ie c:"rtre 6lcctratiii sau ionii po,*itivi, arcccierali irlcirnpul electric {virlorlrra- teortrticir prag in{ericrr

- per:irn

pr('aucerea io:lii;iirilr.rl eskr ]i i;\rlcm) ;i crnisiei ile elecironi&in catorl tliri,,r'iti iu pr"in,;ipai trc,rnLr:rrdiiixentului cu ioitipczitivi. I)eci tlersci-ilcitt:i,, st,-pt.oduec_

"si pc -seaura tlircir ioui-

it"ri prorlu:,e ]nirr nrccalri:;rn*li liroprii itrsli, deoare<:c: iu lipr*,il1]iir agerir.i

.il c it,irizr rc c;stcrlti aceastli sc stin8e, pciarii

r1,"t,rtmir",, ril ri,' t itl'ttt.' s('.ltliilrirt'!irrutir sirtl 'I'o*r'n.'tnd.

Fcr;rriiie'lr / j(' ;t t::r r.t'ir-rristicii dcsciilclr'ii cor-eiFtll:de -(ir's-c5,r'cirii s,::tiriinirt:ii:,rr1t:, -{ )coat-t:ce 11Li silit irr"oliIe cic Icirr'^mrnc luutirt,,lsc i tj,.lt'ille {iariiai;it crllijit estc foalte rer'lrrs&'

sii !,oLl.' ii i;rltili::ii;,.irr rlLilii;ri cu apai'atr'de fotografiat cU

iir,l., r,,.r r,'tii'"r', ,r,',,,,-,,'. in i'rciniitaLi:a anor]u1ui) desclrcirr-ileilitr:i'iiiliii,: 1i s',.'trtiirttrr'ii:rttltr lint tli:nlrmit':' ,,desc[rc]'ri.l+ i.oitnltr ii:it, ,,irtttntccol-s€'ri !.iru ,,rlbscureit. Crescins] inc.iinit ilirjlr.ri' tr.:i:siiirtc:tl . lilttri: clectror,i clcsttii.rcarca cler";irrr

in'.1r:1,i'r.,dcttlir dl cttttz.* e-;ic:'t'ioat-e {aul-onornit}, meufininciri-senu?rriri .'ri, c'ir" lrtl cirrir,tlltii t'lt't lrit - Su obfini' o clcit(ti' u

cr.ttr.iriirirri , i,. rlr'.rr:r'r t't'lrt't: si si ltd.t'.i'ea tc'trsirlnii dinllc clectror.ilAir;rriiilr {eiiocicr.tultti coiL:,irrrnclc punctlr.l'-ri (: dq ne caritctc.r;rtir,"l . ictr:itt4eir cpl(j.-li1it/.i'.lc,lri'c {iirrd dcnrirniti te'.rsilrrrerlr l,l,rlirr<1,-'t'ir,

'llrc,cer'.-u ri., 1a Lcrr:iirrtc;.r dc aprindere la tensi-

xl.iri', sj;il4];i 11i|C:.lrrtnz:itrrlrti' rlc.-c:'rrclr-ii lrtriliilitcctirl- r:('I'-

nr:ili t'ii.l"cilr ii ccll'(:rr|tlrlrlt't, ltits.i tit'.u tlc a.rilcrt a descirrctii'ii.

se [nc,.' 'ir: u:r: iixir:1ir:oca {]1, s. ("areletct'is{iciit . Tlr cEnrrtirruare

48

cie;rcillcal'ca r:vc'Xur:lrz.ir slrlt {!r, pt.r,r.r\,;ciJ iilccpirrd CU ctrbsclr_ca'ca luruiniseenti. no-rrnlrld, ieirricresfuei :li,, F,*t;;l'edei:cr al *titriz[ri{ descf;.r'ciriror clectrice pentrti "nt 1l*ur**atr.ic'*ilt,r. I risr [- o" condi f i c cT c a rrtalnenli rica-c a d es"'#;;llif,! frrnln,plr:,c otrli*er:ea

- a ccl pu{in incl rl" ;i;;i;;;prrn ur11tr cr.ti" rnccanlsnrclr de c_xtragerc clilr catod firn_pietul c'.r-ioni, {oforri, a{orni ncrr.{*l' A*?i""q*i; il'ffi-#;'electromrl*i prevenit ctrin catod, f,rll -f,.tlrrf .*t*if_"*oi.--"

, t'.r1'[1111a fcnc,r-neur'lor i* spa{iir'r citt,tr arrorr estc dcscrf s5(rri' I cor; a e I a la nselor elcct ronicc a lui Tori-nrser.td, Astfctrs:ir

, Jil'...slu'lrrlr:nr cE tlrf oiilri unui rgent io*izanf extcrior lucxlo-d afriri'*r unitatea <1e tirnp si pc, l*eitatea de suprafaf5aJ., eleclr<,iri. l',leetro*i:i ac.cclciali * ci*p*l- el;.t-i;td;Ti;el ct:t r"<.'y-.i r-1,{ }}ro-i,ocil in'olumui gaz*lui,' ;i-; ;i ;t.d ffi;;o vltez;{. su{rctentd, fc.ncincrre tlc ionizarc pt.iu Scc e_xnrinna{[l..r-'lnjiiiult' 1,ri*,cil:'e jle i.arizar.c c{cctro,riii e. tli;ri,fi"."-fl:li-l:}".1.1'j'li*ld),;i cifr.a de ionizare ioniel p, Aeiirnritlc artfcXI1r rlrliclll: (re liartiunra prrricctil" siuorrltan pot aparc elcc{ranill.iuf,1a1a1a. ca{.oth:lui liria efcctutr rle cmisie sucilnaure earbc-terlzlr de ciira trc ic.izrr.c "i, carc ccrr{i'c nrai rnult.c

"o*oo-3r(1;re, ccu rnai iarportarrtir f;ir:d'i"f' r-l ilhl"*-""rii.i8,ita c'ri'rr:,eric) cirre. relirczirr{I rruniirul electr.trnil<rr -s6s5i {insupfatala catc'tlultii. I')[c.ctrorrii Iihs.r'i noti {c,o:.rnsi.i ,o, orrraun*sulu acIiu*e"r cirirprrrii r:.oi iorriziiri, accsr p'o.# o" d.,ilrrit-cGrc f*lld dcnunLil a'ala';ri dc elcctroni*ftrlecardslil,:l ai,a_lany.:lot,c!cctroiricc a l,,i l;<iryus;ili. i;.;;"nt iimp in snatiutocul,aL dc, e1'31",,*t se r.a atirr;1c o de,sitaicliil.;iL a;;ffJ;_i*cl eci.i c c. rla to'j ih r.i Lezelor iii-i'ii.".i-"a eplasarc a cr.cc.troni*lr,r .1i iorriior-, irr tirnP. p. nilru,:,, Ae1,i,*siil;i al.alansr.i. seproduce,o snpa'iirc u sariiiritor,

"l*, tii1,iI iiii-G;;;ii.!F;.;

1,ar'tea diu f:r{fi r a1"1lau1c;, iai io:rii plrr,r-r., sprc part"eat^rminald. .\ccasi.i seil11r-xr. r:. prtorluce" un "ilr,tr,

-npui cel,r-iioi!ial a:rtfcl lnclrr teo.i;r- rr.ri 'forrnse*cr rru rirai satisface

feno*ac*ctre {clorrll*i'l ci c1e ap.rlicar* core.:1.,Lri.rile unor,ci.rnprlri r*lativ u*ifoirr:r ;i garJ rarcfiale '"il;" ;;;;inde:plini'l[ conclifia /. dd. { XOS to:-r". cu1,,

--,rrrrdo-- Jesti: cl{s'1s111ir clintr'e elcr:trcrzi ial :p estr: Xrrf:iu1,_.a $azuigi;,

4g

Astfel la.presiurJea aimosfericI dupi aiirrgcrca p.r;tenfia'lului de strAlungeie avalanq.-le clcctronice au densitltide sarcini foaite inari. ln cimp-ur:ile irrtcnse datorate separiriiiarcinilor in avalan5e, proc6sele de iouizare devin foarteintense, apdrhd un'mfi-e num-n1, de electroni cu energiisrrficiente

-ncntru a Droduce ionizirri, exciiJri, reconlbinhri,sau dezexdit5ri ratliiti\-e cu o intensi cnr-isie de fotonieu diverse energii, care produc luminiscen{a desc'irci'ril'

Electronii liberi, forma{i in speliul de descircare, potnroduce prin atasare ioni negativi moleculari care rror evolua

iiffuiot prin aiipirca m'lcculelor 'eut'c sprc statlirrl de acro-

ioni usoii. F:cnomenui dc ataqare se produce in gcnct'rl .la.i"""it"^-"teclronilor en ato'rii cc alr i*r'cliquri. t:Lcctro'ice

incomplcte (O,Oz, SO2, II), Aia;area cste marinl:i tn cazu-t

;i;;;;;;ibt iu'*i*.sidsu6 t *\' care rirriitt mulr rimp sutr

influcnfa cirnpului de att'ac{ic atortric.

r\tasarea electronilol la molecnle r;eutrc e:te caracfiri-

"ati nlin mirimea n slenurniti coelici''ril de ata;;rrc-;i care

i*fi*iint,i probahilisiic nunrrrttl.d e ntn;iti al'" unrri clectr'tnl"'a"ptni"tl"a acestuia in direclin r:!mJi*l:ri , pc r:'itrtea eie

I tl ngir.tr e.

Deci, pentru obliner:e"r atroionilcr -prin' delcirr:ci:r'i ciec-

triec, se iti-upuo" sI asigurr:m aiit ccn.dilii tle pror!rret',"-'loo*ir suficirnt a clcctronilo:- iil'cri (cimp clrclt-lc lnlexs)eit si condifii pcntru o probabiliteic tlc ;tlslre marlllll e;i;.$";;i;;' i.r,5p -i".tiic^ slab). Acl-sl c concilii iri:t f i sim u'l-

tan indeplinite -irr

cazul tlescirchrilor ncollloger.e l)roc;l'lse

lntre electrozii eare au rirfuri, mucilii ascuilite ete' llatoritineuniformit[lii elinpului in zonele c''r inleirsitatc nraxirnl

a acestuia pot a.pirn: strlpungcri pa.rlialt: trurniniscente ale

ga.zuh,ri.

ln. ei.mpuri cu neuniformitaie mare li.pentru,r'alori-alcprodusuJui p.d' cuprinse in gama 200-10000 tcrr 'cm'L"* sint eupdnse 9i valorile paramctrilor ce definesc

deselrclrile coroila pentru protlucelea aeraionilor' me-

eanismul tlescirrclrii se incatreazi ir.r iecria :trimcrului'

50

st'irrir-rtil_ c-lr un. canirl prrii:.tl ioriizrit, c.r.rd sr formc,az.iirt! {lsirur rrr trc..c.i'carc ['',rrri nd dc lr o ar-aiansa. cirnnulelectric inteus rlintre ;rnotl *i uorrrl trc elcctroni ht

"."ii'*iofa'urizeazi. cmisia dc f.toni care pri' electronii i;t;;;ric rn i:'ir'i fo toel cc t'c'nic c ri c tcrnri n:r apai i qia *nurons"iti --.;;;i"cl are .prin .

ale ciror sarcini pczitive strimerr.l a.,,ahse;t ;;;;cirlod."vitcza de propagari a accstuic estc io*ri" iiJi.Itnai'ind in- vcderc taptul ci o parte a intct.valului este Darcursdc l('toui, dcci cu riteza luminii. I)aciri*ai*tarea strirircrrrl*i.se {a.ce prin sarcini pozitive strirncrul este pczitiv, i"; .1""tlllitt"'t".q1,.se produce prin electroni aces[a cste ncgatil""ljln corlcilJflIe cle lorrnarc s-n r.iizut ci strimerul se dezr,,rltrtrriccpln_ti din zona dc cirup ma-xiur rcspcctiv zona virfurilor,'r*chiil'r sau firelcrr srrbiir.i pc carc sc aliic;i inatte6;;i;;;:Cinpul electr:ic, foarte intcirs in zonel'ede cur"burl ;;;;scacic rapid,

',et{cl i*cit clael le'siunea de alimeniarenq" e1!e pr-ea me1.e san distanfa dintre clectrozi estericlicat[" strimcrii incepuli ir: zcna

'irfulLri =" iti"g f*--omicir distant.: d: acesta, coroana format[ in jur-J ?f".truarirur lcsllc{trv cli*d numcle de efect cerona sau descarcarecorona. I,'encrme*ul se produce iir rn'mentul in caie d;rii;;depi;c;te q ?3Tyile i"aloare inigiali" i,t*, (pon"tJ-?;;pr caractcr isticli. De notat cit aceastii ,'aloar6 noate sr {iede citcra ori mni r:rici (de esempln <ie cloul 6ri in cazuiills:1,:]:lrrl rirf-plact). tlbcil tensir,r,", ln care sc proJo.*$lrl1r11119.sca- intc'r-alului considerai gi str.imerul se'irrtindcintre cci doi electrozi. pe caract*riiiiJi tr*."r"u ain ;;;t;icolcspunzii ror aprindcrii clcsciirclrji (C) irr nunctul oirai i"."o*oescarcarea lunrjnisccnii nonnali (It) ic face nrin ctaiai r r t c'*rcd i ari cere co resprr ntt e

"f ciii,r ii ;";;;?j"rti; ;;.;';f,;cle gre caracteristica ae ites.,-ticaie;.'s;;;t poui'" niii"i a*ii"i

descircarea corona ca o clescd.rcare autonlrnir, inconrpletir,in jurul punctelor de curburi mare ale electrozilor. .

- Pentru obfinerea aeroionilor negatir"i prin descf,r.ci.rielectrice in aer aeestea se _tt3|ili""n"a i:r regim;t.oron*, fiiJadoptate ;i solufiite tch.ice coreslrunzirtoare obfi*erii aces.teia' cele rnai nz'are canfig*rafii de eractrozi urilizate in

$3

acest scop sint virf-plae6, virf-virf, fir*placi {sau fir-c"Iee-trod cilindric), fir-fir, reprezentate in fig. 4.

Pentru o analizi detaliat6 a mecanismului descSrciiriis[ qonsiderd.m configura{ia fir"*electrod eilindrie elin fig. 4, cf,,

tr

TT

-,lr-rTI

T*Js

. [,!+F*-rl,p/>

I

fo4-L=tJf

IT-ltr{rf

r,// *

.efr L= r .-:J- €'h

Fig. 4, €onllguralii ole eieetroei utilizali la obllaerea aeroionilor

fscind totodatl uactre referiri ;i la configuralia virf-placX.ili*iof u"ri*i a" inatti tensiuie IT este"eon'ectat la- firuleentral corespunzhtor catodului, denurnit uzual electrod de$tnislre sau dai simplu clectrod (,8). Cilindrutr c'orespunzitoranodtrlui. uzual cleiumit contracle'ctrod (CE) cste cottee tal,lbrpreurri en plusul sursei de alintenta:e la phrnint. I-egi'tuia la plmirit este obiigatorie, prin aeeasta asigurindu-seapor:tul &e sareini negativ? elibcra-te in aer in afara spa{iului& descbreare, sub forura aere,iotlilor negatir-i. trn eaz eontrar

s3

96: ot{ine eniisie ele arroi.oni im reredill narnd ill{r*o {az6ir,itiil( a c{,,sc:I',r'cF.rii, dup,ii caic sisternrli de clcc{.rori dg cleq-

cf,rciir., -* srtr.."i at lf,nriilc incli-rcat cu o sarciral pozitir'fu ceLrloctrcazl emrisia ulterioarE" trac& r'albarea tcnsiunii surseie:"{e LI, i:nr raz'rlc eiectloziicr sint ru Si ncsl'l'ctii frs. ciniputcXeeirie r'..rdial Ia o distan{irosrc('arc r-</,, fa{i d:-clrc.tro-

Eclul cenIil,l:r fioatl: calc"_l[h (ur.'i:rli:':

7;l. "' tt

o l\ci 111 -'';

Cnri'a" rari;r{iei cimtriutrui csie Sreprezelrt;ttl in fig. 5 valcrarca.rrra:;irrr;i a cinrnruiui ol-'{illir;eiu- r,g"F.l t,Cit't- il ;' = - iU. i .

S. \'o=ria{ia e!*tpului eneetglejurui {iruiur' de clesclgr-ce,irs'

llcoarccc terme nii ftolt, co:'{}r&.

si [,' sinf corlstxnti, rcr,uilir cIiicrit cirrrp cre {oru[ ]dpcriiotrici, fiind cir aiit ma-i in{.ens eucli r s: r*p,rop'ic dr ro. rt cur'['I I'rl {i rlalirnltalc rtproxiruatir"dc'iid p,c,r1ir:-i,i rcspcctil' ; ,f * uudc cinrptil estc |ru{erniqvariazi foarte rapicl iar r este apropiat de-ru ;[ f? *- underj. 1"r,iar ciriiJ'u] csl.c si:rl, si t'arir,zi lcnt, It: ipcteza c5 I1"e*tc" lrg?al.lLi, !a crc;teffa tc:l['iunii, c,ircnllrl cre;lc dal.ari{&ic'liizlrii {i3lrlr'irlc- r'ilc'riic aces{tria fiirui in cazul ginlral infuncfic rJe nurniliul vidriritrcr sau trBngimca firenoi utilizatein sis{emul de desc[ruia-e. C]a ordin dc mErime curen{ii sl${e-,ar:ta rntci, ratroarc:l on,!inutfi de excmpltr prntru i.ixl vir{foarte ;rsctr{ii. i,r"lialrctnrt dc ordinutr a 25 micloni} fiinel subL0-ls .A" Clrinr dacfr qi in accas{E {azr.t" a dcscf;rcfirii forrnarcaaeloionilr,r cstc posil,ili, nunrhrul ace-.tcr;? diind fonrtc redus,practic n-u **e ,inregiitrcaz[ in extcdorul stri,g$iutruri de descil.rcare.o cre;tere a concc:rtra{iei naturalc oXrfinuie. Sc smttrini.az&

aeest lucl'r,r," dcoarece in unele lucdrri de sf'ectali{"a{-e se recc-rnarrd* regirnui elescirr"eiirii ,,na fl'rirane,ri'ieE, prre{.E.u ol-,[incr.;aaeroioninor. regirn tc,tnL inrficicnt clir punet slc r,'edcre aT

s3

senertrii aeroionilor La crc'5tcrcl ilt c'r:ttitluare a tensiunii,& atinr.erca r-alorii dc aprindcre a dcsc"ircilij cotona, f ',o,,

iurentil crcste brusc cu cJteva orditte de tnfuirne (de exernplu,la valori in iur dc 10-? A pentru un virf cu caracteristicilementionate), si- multan apirind qi fenom-enul delunrinisccnllln jrirul poili unii dc cru'6rrrlmaic (firsub{ire, virf ct-c.).-Fazeie

de inceprit alc desclrcirii corona au un caractrr irirFtrlsinnaldatoriiibioc;rii alalan5clordc cltre sarcina pngalii ir din falavir{urilor. Cind accasti'sareinl sc disilii, sc prcdtrce o ncul'descircarc. hnpulsurilc dc dcsclrcal's 6lrfirrule siilt ntlrtrrteimnulsuri Tricliel, cle {ornrind mici cgrclc Iunrir:oase i' lurtrl*lu^*ttoaUui rcspeci.iv. Frecven!a ir:rpulsttrilor Trichcl este

de peste 100 kliz, praetic in cazui desc[re!.rilor corona pcn-

tru-generarea aeroionilor la tcn,sittttca liuiiti infcrioarl, pu-

;ir.d?;t*.;ii=i*-gi intrcruperi alc .elescir:clrii cu {rt:cvcn!{mrult *ol micir, ipirrincl iaria.lii ale dcl;iiului de o"c'oioni

De un contor cL.: Colstanta dc tilrrp rcdudl. sai',ul de crircnti" a"r.,.1ru,rCc aparili' i ilt'-'r:ircirji trrarehceziL ;i o. '-'rt';tcteU*ina a'emisiei-etre iicroiori in extcriornl sislcrrluliri tle Cts-

;;;- astiet ineit, <lc ]a ecne entra{ii sitratc in jurul- ralori-lor naturaie inainte de descirreare, se alr:lrge h valort de grd,l-

nul a 106 aeroionifcmt la distnn!+: de citila ccniimetn cle

eleetrozi. Deci nu t* f"*t* oi:1i"; ; valoart scir-r'utl {dg o.t*-

""1 * l0:) qi o crcgtieie lentl a concentratiq:i de a.crcioiii in

veeinltatca dlectr",:zi1li,-ia cr-*gtei"a tcnsiunii d., alimcntare.D-uni dc'p:,sirca ti'llsiunii .lc arirct'sarc corot'Ia, crt'gtcrca ulte-rioiri a ierisiur:ii ducc la o crcitcrc a ir:tcrrsiti{ii culcnt.tLlur

de desc5.rcarc Corcna in.oliti dc o jnlcnsificarc a lurrrtrtls-

;t"i- aii. ittt,-,t firului -sau virfuiui lui aslfcl iucit aceasta

;;;i; a*i="; tirit ill g' in co'r3ilirlc l*nri'ii diurne" Fmisia

ie aeroioni cre;te, de aiernenea, cu tensiunca, inifial mai mult

(pentru un viif s-a obtinut expcrimcntal clublarea enrisiei

de aeroioni la ere;terea tcnsiunii tle la 2,5 kV la 2'9 kV)'

ulterior obfininrJu-se o tend:nli de stabilizare a ace:teia'

Odat5 cu inicnsificarca desc5.rcirrii ccrei'a crc-*c insl ;i can-

titfltite r1e oegn ;i oxizi de azot formate tlatoritb intensificiriiemisiei de r"r.ee ult.ravicletc ai seinrli.rii motrcculelor de oxigen

54

nrin crcs{cr-i'., \;lczclcr trarticulclor proiectil. Pentru o con'iigurelic'rlati a clectrozifor, tcnsiunca de alirncniare se alegcin funilre cle ncccsitirlile practice de asigurare a unei 'anumitecc'ricerrtrafii de aeroicni, intre o valoa,re minimS" stipe.rioar5Iui Li.o, ia care emisia der.ine stabil5, si valori mai mari*i" tuiiii""ii, pentru care insi formele de minifestare ale efec-tului corona-sint inc5. slabe. ln caz contrar cantitlliie de ozon

,ci cixizi de azot pot depi.;i normele admisibile" Se va cfluta ca6bgit

"t=o .roo, tonc"rittilii de aeroioni mai ridicate, cind

acestea sint necesare, si se faci pe cit posibil prin apro*pierca generatorului dc subiectul aplica{iei gi mr prin creg-tr'rra icrrsi unii.

Rcren'rld la fenornenele ca-re se produc in spaliul de {es-clreare, rnen{ionln ci prin utilizarea con{igurafiilor cle. elec-irori virf-placi sau fir-p1aci, in spaliul dintre eiectrozi din-afara zonei corrtna circuH-numaf sarcirri negatir"e, in spe{6electroni qi acroioni uegativi.

Pentm realizarea generatoarclor de aeroioni se utili-zcaz.'i in multe cazuri S configuralii i-irf-vir{ sau eventualfir-iir. ln acest caz, ;i in zcna contraelectrodului apar fenomenecorona similare eckir de la catod iar sarcinile care se depla'seazl" prin spafiul ctre desc5rcare sint bipolare. Insir, deoarececontra'electrbdul este conectat la plmint c€ are sarcinlnegativir, iar in r.ecinltatea sa se afll iatodul conectat la minu-sui sursei c1e inaltv; tensiune in exteriorul sistemului de des-c[rcare emisia de aeroioni pozitivi este neglijabili, (de exeno-plu, la un aeroionizator hfC 03 la o distanfn -dq 9,-5 *. d9iparat concentralia rle aeroioni pozititi este sub 1000 aeroionip'ozitivilcm3 in condifiile in cari sint generafi 30 000 aeroioninega tir-i/crnr).

ln lipsa oriclrui {actor perturbator aeroionii negativifofruati iir spntiul dintre elcctrozii de descircare ar ajungein totalitatei lor la anod unde prin sedimentarea lor arceda sarcina electrici negativi fiind astfel anihila{i' Cum inrnajoritatea cazurilor distanla dintre cei doi electrozi este

rednsl, acegti aeroioni nu ar ajunge la obiectul exPus ear€

se afl6 in exteriorul zonei de descitrcare. ln realitate ins[,

ss

expresia vitezei rennionilor in spafiul dintre electrozi este!

: u*)r^E

undel n este rtiteza aeroionitror; $' * eom;ronenti avitezei produsl de factorii perturbatori in raportcu rriqdarea in eimp eteclricl I - mobilititeaionilory nl - intensitatea cimpului electric"

Componenta u a vitezci este forrnatd la rind':l ei din altedoufconnponente, una datorati difuziei terrniee.Ei o a douadatorati antrenlrii aeroiordlor de cltre curenfii de aer. Dato-ritd difuziei termice, dupi Brown, abaterea i:ip o, : g - U'de la traicctorie are expresia:

: u, :{=Z Dt,

deplasarea avinrl deci viteza eehiva-lentil

a u* lf iD,

eu3 trj : 4{ 1'e

undel D este eoefieientul de cXifuzie, .K - eonstanta lutEoltznrannl l -temperatura, e -sareina eletnen'taril lr - mobilitatea electrie[.

Curentli de aer actioneazi asupra aersionilor cu o tortedail Je

-iiriea lui Siolees, pe*tru caleul considerindu-seeb aenul esfe irnobil, iar aerolomel-se mipci prin acestal

F:6n'qaVoundel v; este viseozrtatea tlinarniei a aerului! 6 * raza aers

i.6nuluil uu - viteza aeroionilor.Do exemplu"- p6ntru oblinerea aeroionilor in exteriorulsirtu*utrt' d"e &eseareare'fir subgire-eleetrod eilindric este

auc**tt s5 seereeze uneurentde aer eu un ventitrator de aer

{Y Am fic. 4. d)' Referitor la prezen{a curen{ilor de aer

ietativ pttc*i*i' (de ordinul i ciliva m/s) rnenfio:tinrfaptrd c[ ?n zona ctesairedrij eorona ;i ir"l veei*ittatea acestela

EA

trebuiesc create cr:radiIii p-entru separarea aeroionilor pozititi{care sc indrenpt[ sprc elcctlodul- a]irnentat cu inafti ten-siune negativX) dc acroionii ncgativi" Un eurent puterniode aer in zona v?ifurilor antrcneazi si aeroionii -uozitivi.

Dc ac,:ea se inrpnne ca in cazul folosiiii suflaiului'de aer.ln imediata I'ecinitate avirfului, curentul deaef si fie foarteslab urmind s[ cseasei in aonelc in care avem ntunai aeroioningsltiv-i.-Practic o-gon[ de protecfie de Z*S mrn ln iuruleleetrodului cu inalti teirsiune est6 sufieientfl. De asedeneap.putr-g disprnere convenabili a etrectroailor se pot realizadlmpuri electrice care sd. deplaseze aeroionii sprd zonele ineard eurenfii de acr sint int6n;i.. Degi fcnomenele sint mai'complexc, precizilrile anteri-olrre ne or'erI. o iuagine a rnodului-cunr un aeroion noate fiSndepirtat din zona-dc forrnare ;i adus in zona de dtifizare.Froeesul este facitr"itat, de asemenea, de seiderea mobilitdfiisarcinii negative dup5. formanea aeroi,onului negativ qi devalgare mai seizr:tl-a ein:pului in *xterioi"ul. zonci cor,:na,

s.3. !. cCINsTRU{tTra GENERATOAREnORDXl ,TENOIONI CU DESfttrRCAAIi CORONA

Generarea prin cieseirrcare corono. este fotrosit[ de oelasl foarte largi de aero!.onizatoar* (utilizate aetuatrmentcaproape ln exel.usir,'itate).. Problerna cea mai importantl ce se pune in cazul

acestor aeroionizatoare este accea a minimizdrii formvariicompr.r;ilor oxizi, respectiv ozou ;i oxizi de azot"

PXrfile principele a,Le unui aparat de acest tip sirrtasistemul'de Electrtjzi pentru desc[iearea eorona gi srirsa deinalti tensiu.ne. Succint putem spune eS optimul funcliondriiaeroionizatorului este atins atunlei eind cri un sistem'dat deqieetrozi se obli.ne maximul ele generare pentru o tensitrned.e alirnentare r:ninim6,

Utitrizarea ln aeroionizaioarele de aeest tip a r:nor eireuiteee furrrir,eazf, tensirini mari impune tratarea-eu griiil a pro-?:nemei asigurlrii unor izolalii eorespunz,ataari intleoiebiln eondigiiie existenlei prafdlui r.ni tmrezejii in atmosfer5-,

57

Prstecf ia virlurllor pentt u dcsc-I rtalea celotla r*plezint&o rrrot,lemI foarte difieiln. Protec{ia se poate realiza indivtrse variante insi in fi ccare ca esistfr anrrutitc dezar-arr"

taje.ln ce urivesle elrrisia de aersioni sistemelc de electrozi

flr& proteciie ad fatI de ce]e cu protecfie iurpoltante ar"anta-

!e. Revclat6r in acest sens este tabelul 7 itr care se dau rezll!-

T*he!*{ f

Conctatra{ia acroio:rilorDistaala de ieeeroionizatsr

[cta]Sistem de electroai

neprotejatSistefi de eieclrosi

protejal:

2{ 0s0 000I ?00 000

?,60 0041

E0 000 0fi170 000 000tl r)00 0c&

tzil58

tal"ele experimeniale a1e rnisrrS'torilor asupra a CouI" aero-

ionizatoa?e ce difer[ numai prin sistemnl de prrctec{ie aelectrozilor [106].

Pentru oblinerea acclcia;i corrccntralii de aeroioni lao anumitir distanf[ de aparai, gslgsllrrl desclrcririi corona!n eazul ttnui sistem eu

-electrozi protejafi este.mai Tlrc,crescind astiel qi probabilitatea gener5.rii ozollului Ei or:ztlorde azot in spaiiul de desclrcare.

Aeroionizatoarele de acest tip pot produce concentra{iimaxime in iur de 10€ aerdioni/cmi fa distanle 9q I - 9"^3Pu:rat, coeficidnlii de unipolaritite fiind cuprinqi -intre 0,001 .;i0,002. Consumurile energetice sint foarie teduse, curenTuconsumali in circuitul aE inatta tcnsiune fiind in general,de ordinul l0-3 A in sistemele de descSrcare cu contra-*t*tttoa apropiat de electroclul emisie fi m?i, sciz.uti J10^ i.*10-0A), "in sistemele de descircare c'e utilize-azl-plminttldrept e'ontraelectrod. Diametrul virfurilor de descdrcare*o.it u este cuprins aproximativ intre 20 p 60 p, atunci cind

se utilizeasir fire sub{iri, diametrul lor fiinctr elc 0,06-0,?mm'

s8

Snrse de inaltfi fensiuno" Sursc]e tle ]netrifi. tensiune foXs-site la generatoarele de aeroioni cu descireare eoronn ,ri*zinti specificitate in funcfie de sursa de enersic disponidiii"structura gi numin:l elementelor emisive utilizate.'- Jiinind cont cf, aceste surse furnizeaai tensiuni lna-trte

{in accepfiunca prezentei lucrirri, 2.- l0 kV), in raeoit .; ;;i;utilizate freclent, trebuiesc luate mf,surji deos6bite in ceprive.qte limitarea curenfilor pe icEirite sursei. Deoarececureniii eonsuruali de elementele emi-sire nu depd.sesc r-aloride .grdinrrl .

miliamperilor irr majoritatea aplicil;ilor se potrealiza limiti.ri efiliente ale eurenfilor pe iegiriic sursei'rlelnaltl tensiune, folosind. rezistoarc ele mfoe vll"ure ohrnies.

. . .1l funefie de.sursa cle energie electricl disponibil[, mon-tajele ce pot"furniea tensiunea*inaltf, necesard procesului t1egerlerare artificial[ a aeroionilor pot fi:

- transforrnatoare sau autotra,nsformatoare ridic[-toarc de tensiune alimentate d e la retea sau de la o alli sur:J.de tensiune altcrnativi, urnrate de grupuri de r"edresare atensiunii inalte;

* grl-lpqi de celule de muliiplicare-redresare a tensiuniiaX.ternatlve de la rei:*a sau de la o aitS sursi. e1e tensiune at*ternatil i;

- oscilatoare alirnentate de la tensir:ni eontinue scizute{baterii _sau acumulatoare), tensiunea alternatir'i ob}inutd.fiind ridicatl" ulterior, -in funclie de valeare gi neceiit5.li,prin unul din procedeele anterioarel

- surse in comutafie alimentate de ia rr{ea sau qlc la otensiuue continul.

Felul gi num5.rul elementelcr emisive utilizate impundin punct de vedtre practic puterea sursei ;i l,aloarea inJltcite;r si rrni.

?n_geireral, in diversele rrariante eonstructive ale gcr:e-ratoarelor de aeroioni se urmlrqte ca prin realizarea unr:neonfiguralii adecvate ale elem.entelor emisive s"1 nu fie ne-cesdre valori de peste 10 kV ale inaltei tensiuni. In acest modse s.implificE probJen"ra r*alir-ririi izoia{iilor, ere:cind gi pro-tec!ia per-ronaIului.

RO

- h,{arrtatele cu transforma.tor irnplici utilizarea uneiselrerae ca'cea cliir figura 6.

trnpfimic.tar,ea unui. capit ql secunr.larului e.le otrliga;toric. ii, scopul asi,qurfirii inchiderii circuitului curentului;r*-tr; l. p;t,;;.;;i E; g*,,"rur" a aeroionilor, Reziitt'rtrele

Fig. 6. Sursl dt ila]iii tr:l;r:t:et crr lgausfoimetol'

Fl,, - s: ditucpsionear;i ilcntru liniilarc'a curctrtullri i't' r';r1*ri

"diilricrrtoase Frritru orlerator in cozul aiilgeliXor accidem-

iofc" tro. Aene;ai, ln scotrirrl el'i{{rii problcn''clor lcgnte de re-r,a.rtizi,le? uniformri a tensiunii pe diodelc rerJrcssnre ;i pe

iorrden:atoarele dc filtraj se prefirir divizarea secundarutuiiransformate,rldm! in mai rn'aite infirguriiri a cliror teirsiu-ni

redresate oli fitrtratc se inseriazve tdtclior" conform schernei din{ic. 7.*

"l.eusi".rn.ile c,l-,'linute de la stlrse cu transforsraloarc sar-l

r'-l i o{. r'"tr,sfonn atoai'c acoperl prac tlc o pl aj i-- for r I' u la rg'i .tlevatrc-r!. r'u[tlid o.irinqc pinir la 100 kV pctrtru clenrcnte ctnisiver: tltilrzc;,zl r';i'nin't ul drtpt c'ol'-tra-e'[ectrod dc dcsclrcare,

Ilc"crarcce, ia gelier;J, -dup5 culn s'a atltai, -curen{i{

i*,iptricafi lua giioceseic cle gcncra're a acloionilc'r slnt^de va.lor{mfl;. utitir,a?ea transfo:'ir.ntoarenor sau antr:transforrnatoa-renor este jilstificatil nuntai aturac! c.itrcl accstea aliurcnteaz'[tan nurnirr niarc cne elem.tlite eqi{sive (in cazul Senerirrii in'{iohlm.e rnirri}-

60

p-ig. f. Surs.l dr: ii:aj1;t it--:lsiui:e cu trarisfo;:iiiatcr cu lliid,|ura:esccur'1ai;, div!zat:J.

Iltrirtaj*:l.e cu mr-rltiplicirc +i redresare sint deosebit detitiie atunci cind tensiunea necesar5 procesului de generareare valori relativ scXz'ttc (2--i kY) ier curentul consuma-teste foaltc r-nic.

Volurnul redus y+i fiabilitatca ridieat[ slnt cioui dinavantajele prineipale'ale acestor sr,rrse. 111 figura I se dXscherna ullili sl-lrse r1u: *.cest tl'p"

Fig. E. Sursi, ,lt i.":aii;i i*: slrnq *u. rclnle Co irr-rit.iitlil:rr*

6tr

freqterea tensitrnii fulrrizate de acestt ssrse de otifinrpri.n cr6gterea capacit5iii condensatoarelor, a frecvenfeiIcnsiunii'de alimeitarc ila aiinrentarea dintr-un osciiator) ryi

cresterca limitatS insi, a-numirului celulelor de rnultiplieare-Itaitul c[ refelele ol-rilnuite au sint cu nulul izolat perrnithdhiderea cirbuitului curentului de aeroisni, fir* necesitateaunei impimintlri suplimentare. Deoerece puterea absorbit5de surs6le cu multi;|licare e tensiunii esie redusl, esistlBosi"nilitatea unui rellai potentiometric la intrarea moni;r-iului in scopnl ot,{irierii irrrei inalic tensirrni reglabileca [ofigura 9.

Fig. ii. S*is5 rtre i;ialii ,"',ut""L:;r:*He d* *'iuiiilrliuare ;i rcgiajul

\ialoarea rezistarului R se staliilegtc astfel ineit pentracuri(rrul ootcntiomctrului in pozitia ektrcnrX. jos, ietrsiunea

i, iclirea'gruprilui de celule a! mirttipticate sit {ie la pragut

de generare a aeroionilor.*Se mai folosesc sur-*e de inaltl tensiune ce reprezintir o

c$mtrinalie a procc<leclor nritate anterior, a schemir in acest

srns fiinrl ciati in figura 10.

SilrsS. ds ilalL'Jr tensiuiie cu tr:rrlsllrnatilgi eclule de multiPlicarc'

6?

Fig. 10.

Si"rl,inerea lerrsiunii lnalte cu oseilatoare aiimentate eIe3a lensiuni coniinue scicute se utilizeazl, de obicei, la gene-ratsarele'de aeroioni elestiaate echipdrii mijloacelor de tran-sport. LJtilizarea uaui tranzistor de tip Be 171 qi aunei ten-siuni de alimentare eontinue de 1?V permit, lrin folosirearronlajuhii din figtra 11, *E ** ebfin$-pe eircuit$l de toatt$

f.l" 1..

t1 r!-+l--"F.'^

v7

trjig. i I. Sr:r-,s r1:r ilajiil tr:irsir:ne Lu ,i!,t;1::i-ilt.

te*siune o pntr:e suficicn{i. asiguriu'ii urn;! tlebil t.!e perst*50 03C acroionife rn8 Ia distanf a cle I m de aparat.

Folosirca surselor iir comuta{ie prezinif,; fafd de variarr*telc prezentate anterior, avantajul regl[rii comcxle a inalteiiensiuni funclie de neee*citJ.li $ posibititatea oblinerii unorputcri ritlicate pe circuitul rje inaiti tensiur:e Xa'un gabari.tredus. De asemenea, cireuital secunda.r este bine izalat {a{5.de refea, lucru inr;rortant pentlu asigrrrar*a unei proteclii

.CL)r{':.pUnzX i.O lrl'e.

Sursele in eoinuta.tie arr insi" preluri relativ rirlicate"utiiizarea lor fiind iu:;ti{icaii in si-stcn":ele centralizate dealinrentare pentru i'i:!ur:re foarie nrari, cu multe elemmteemt5l\'e.

RE h* Ir-

63

Fraelic, in funclie de ccnLiifiitc c<;l-tcrete ale aplicafiei-se va alcfle o surs5 de inatrtfi. tensi,,ulc care se incactreazfr. inuua ditr

-iatcgoriile ruen{ionate sau :e tcalizeaz',"t mont,'je

eornl,ririate cai-e siq reprezi'ute url optint penLnu caatrl clai'

tri{cctrozi neulru tlsscf,riruron cotollil Sistemul cle eiec-trrzi pentru d'escll'carea corolla rc|rezi iili partea cotrs'tt tlc- .

tiv6 a unui generator de aeroioni, in care are loc clescflrcareacorona de inalti tensirtne, sursii a fri,::m6rii aeroionilor"Urol--a* s a arf,tat, ac""iti deseartcarc se produce nurnaiisr r,rezcrta unui gratliertt de potcrr!i11 I'itiicat, care se poa{eofutine oract[c iri" zonele de- curLuti lr1are a electrc,zilc'rcoriectati Ia sursa de inaitir. teu-*iu-ire. \i'alc,rile de 2-5 kV alei"uit* terrsirrni, utilizate tot mai frccr'cttl, necesith ;i clis-tante reduse flrti-e etrectroelul alirnentat Ia circuitul de lnatrt5"

trniit:rre (clcrnerrttttr crgisili ;i eiectrodrt{ (i'nectal 1a p'1 rnin6sarr altfr'l'sptt: iltlre clectrod 9i ccrttrlielcc{ror'1,

tr'a ahdrdarea scrlufiilor cotrstructile sirrt lllai;i in cc''nsi-

derare o seri.e rle parametri dintre carr auintiruil Taloalea!.araltei tensiutri neiesarfi apariiiei" c]escirrcnrii cofona iar -siste"rnul resirec{ir-de clectrozi, -emisia de acroisni pc secuntlS prirrulr.ita{.c;, rJe strprafa{:i, carrtitri!iie dc o;.r'r1 ;i oxizi clc a:'c''tgc:llcrat(: iri turiillica iit titrrp raT'(ittatr 1a rrtrnrirul rle at'toiorli

l,Iodtiroi. ct.rcnlltl 11 ,se1'full dc ia stttsa dc iIr:lti teirriutlc.(t'fuartc

'a ace,;{;ltia -qc Pierde prirt culeiltnl dt coriti'acl':ctrc'd}-lirr,;,1,1 clr-'6iiic 1,r'orlirs iri citcrior, proiecfir cottira atingerltro:' liccitlcrillilr, protcc!ia la ar,!itriieir- fat:Lol ilor dt nretiiuete. Ar fi ftiarte $rcu ca o anumitii solulie s5 iut-runeasc['valot'.iLe optianc ale tuturol fac.torilar mcnf iona!i., inrl slle.=

e-ific,C aplicalici fac'-'ca:u'utnt-i unii s5 prtzintt o irrrpi:'tlrLtr!{d eo".rl"it ii ,

0-rr {irrriil.c tl,: CLlli.,tttir rrtaie alf trnr)J ( ('l l}ilr'i :'-' {-ir-'1 ({-)ir-

:-iiiiri ill clcnlc'nle crnisirre, ca de exerltplu:r.irfi.rli in par"t;.i:ular, hcriz"i crr vii'{ul'i st:rn{a1r ciira

t ; i'ir' rrrt'{iri :

*- firc {concluctoare rnetatrictr cu cliarneiie suil 0.i trr-nitr ccin igrrrriiii c.n s;ru {lirir contrilclect-rocl apnopiati:

rnucliii a,sculi le {tal,le'su'['rfiri, prof ilt lr In it]3-i ".''iil'i-{;r-r,e crlcoi ui:itizat,; iri eleetro{i11rc ertc.ii

61

-* g(ile irlirr siirun {itri cu iresui refelei cit rnei maretSi"lrirrcdc cu rir{uri sint froc-vent utiliza{.e in construclf'a

8,'ltcf:r.toarrl'rr clt acroioni, deohrece pot asirura roliust.ctegansirmLrltrtrui ryi cmisie de arroic,ni la t?usiuni"rela{.iv sctrzute.tr.r rrn itr,1.orta.;tl Xrara-rnei.ru fulc{i<.,nal se refer[ figura !?oc;rrc_rt'l'l'criirtit veriirf ia erni-sici unur sjstem ctre aer6ionizarecu r.irfuri tn furee{ic de I'a.Xoarea lnaltei te$siuni aeUeate [l$},

Ilin anali;-:a figurii n2rriz{li{.', ciilr*ltl;r,!e, l";ll.L'11:r tlc el l fci ;i pc:rtrrrcrlei;'il c sisf r;src dc aero-iouiz;rre, c.'4. einisia cre,tccrrlatri cii r';'l,ti re a Sual'l.citrlrsi uni a3;1icate,. acca:taclur:?nd kr iteSt erca ctcrgrar-itli elc,c.tl'ic iir zonele "dede,;eircare" AceXaii efcctse i:o;rte oi""rine 5.i prinnticqora.rea distan{cdolel cctroci*ccln t r aeiectrocl,accasta tns5 numai pinile o anumiLi liu:lith, de-

f ,.:. {1. C'tlrl.itEl d.: c,nriie ai unor s660x6,.irl.: crr {i{ ldr: i* {unl {ie dc tneif s tensiklro,

oa,rcce simun{.an scadc si1,r'ol,:il,i!.i{.alca a.t;iSirrii clbctronilur la rnoJeculcle ,lcgaz. Fci}tfiI{ril{ rarci{ acroio n;h-,r ;i c x pulzaree :ccstora ! rr e-x tc'riJr" l ii ptrus,cimilurile etrectriee vor fi rnenfinute la r"alori cit rnai scisrltey,en{ ru prciri{.lrnpinarca form&rii ouonrrlui gi oxizilor ele azot,

fllq":i iirsh l)er{lr,-1 o enumiia configrrrrt{ie co:.,ttrlrctil"I s-ast.rl,iliil o va]crrre a t':ns!.uuii ric atrirrr*ntare" tn produc{iadesclie si" i )rFu:-c rcsllcet:ltrit rigurroa..i a tlis[an[iior elcctrod*cor:6.f -1.:jcitrc.ri qi in i.,r'inci1.nl t',i.ee I'lrfrrri].or carc poate ugorprcz*nt-a abalcii" Alllri rc1'or alirqe intensitir{i ale e?mBuiu{trra crrre se genercazii, tn earuritS{i mari, cofitpu,si 6:,izi,Arc:;t:r rt'iislilrde uliul din rirarile iinne.J.irnent* afe utiii"lriil"irfr.irilor- deoarece tcfunoiogi.c e--.te c{estul de qlificnl sE se("i,lil{{r!(".4' C;l l'rtijric. r;ri,,l riiii:i rrr]q,

It,-j .:riltl* c.r.ui.iiative grrivireil oze,nnl forli:at dn proceseladr .:::i-r-ri..iuie3{r &r:rti ei lirnita a'lmisi.llil6 a conc"elltra{iei

| - r.5fr)s5

aeestuia este de 0. I mg/m!, ceca ce reprezintl a zecea parte dinp{agul ,le ruiros (lmg/ms). I_1 ae-rr1l^ atmosleric cural ion(iuliratlrd de ozon este de o,0t -0,03 rng/ms. el crescintj lainceputul dezvoltirii proceselor de furtunl pinl la 0,1''1 mglma'dupi care scade repede la nivelul initial.' Limita admidibili a concentratiet oxtzrlot (ie azot inaeiul zonei de lucru este de Smg/ms. In aerul atmosferic alzonelor poluate, media zilnic5 nrr trebuie si depigeasctr0,085 mg/me.-

Peniru ca elementele cu vrturt sd genereze cantiHti citmai rnici de compupi oxizi este in principiu tlecesar ca acesteasd fie alimentati cu t€nsiuni cit'rnai scizute. Pentru 'rreq-terea debitului, atunci cind este necesar, se adoptd alte solutiidecit cresterea tensiunii de alimentare, ca de exernplu creyterea suprafetelor cu elemente radiante sau rrtilizarca 'ttfla-lulur de aer.

irr figura l3 sint lnciicate citeva posibthtelr curi':l l ilrrtlvede realizare a unor elenrente cle aernionizhre t:u villuri.

}Flg, t3. S!€rnso!€

[fi[{aerorourzare ou vlflutl.

66

ln figura t"t se inclicil o msdalitale de realizare a unniparat cti reglaj al detritului t)rltt lrnrlificarea geometriei',rprafc{ei cu eletrrrnte emisive (r'irlurrr.

Elcmentele emisir.e cu fire radiante pot h reahzate in'ariante cu contraelectrod amplasat la mici distan{I dct'ir sau care ntiliueae[ pimintul drept contraelectrod.Variantele cu trtilizarea pirnir:tulni drept cantraelectrodpxesupun utiliza.rea unui fir metalic intins intre doui punctede prindere. Cu clt dianetr*I firuld. este mai mic cu atltemisia apare la tensiuni unai scizute, cregterea diametnduifirul'ri conferind mai multi soliditate construcfiei, insi ne-:esitind qi terasiuni de alirneqtare ridieate. Cregterea rezisten{eimecaniee a firului se pcate bbtrine p prin spiralarea acestuia.

Pe lingi pre{ul fearte redus, finrl radiant prezinti aran-tajul rnajor c[ realizeazl emisia lntr-un valurn rrare (de-aIungul finrlur), fiind^ ast{el fecilitati dispersie aeroionilor inspatiul aeroionizat. In scopul uner analize comparative intreaeroionizatoatele cu fir radiant ql eelecu virfuri, in ce privegtcgenerarea de ozon gi oxizi de azot, tabelul E. [115]. furni-zeazS citer.a date edi{icatoare. Remarcim reducerea cantitl-{ilor de ozon gi oxizi de ap.ot cu cel pu{in un ordin de mlrimein cazul firulii radiant.

ln ceea ce priveEte elementele emtslye cu mtchij ascu{itose dir un exemplu de realizare in figura 15, aperat cu ca{€ sepoate ob{rne un debit ridicat clatoriti rotirii inelului metaliela emisia prin mtichiile ascutite a electrozilor gi forrnarea vin-tului aeroelectric.

Utiltzarea grilelor de sirrrrA ca elemente effilslr"-e nu estejnstificati, in general, datoriti tensiunilor ridicate la careapare ernisia de aeroioni, in figura 16 fiind dat un grafic inacest sens [! 5,.

Studierea di{entelor lorme de grile se lmplrne insl dinpunct de- vedere al protecliei pe care acestea o pot realizapentru elementul radiant contra atingerilor abcidentale,eit gr pentru rolrd de ecran electrostatic al clmpuhd electriaprodus ln exterior de elementul emisiv.

Problcma pnncipald, care apare in cazul grilelor metaliceplasatc in fala'elem6ntelor radi"ante, este ac6ea a absorbtiei

t?

tg t8 !8 t8!c lo lo le

Hl; trl; f l; Hl:lE l3 lE lBt?Tlabe.13<=i

i33:l3 t8 t8 !3

rlT rl? sl? rl?l? lE l? l38t?i'5c)b?

sA;s-..3

FE'oog g €$$F; $e; s ;e

Fo=lE€BbEFAid

e$

'? 5cSEEEEBs $o_.

'gE

?6

N

I.=c5-r€€i+o *:

€eaPcr-!

rl +

*;:*,s 6=qBs.B-T-rS644.$S *'dg-

3

EiooIo4

3o-?

a€ooo€)e-.ecraC@O tr. vt66

&

Fig. 11. C'enerator deatioir,ni (:u Eupra{eXE

uariabi l;'

'\*-*"-/ffl:. Cex€ratc: dt ar-ror*dr slr c.lemea!

* $ti,-'l I tttlltt,*H +-t'tt-t I {*ilIttt..t I I

s'-il-;t-:

Fig. i6, Ctrrentu! c1e emiiie airicei griie la func'Eie de t*a1te

tc:tliune

etu'i!'i; e$ n:uehll

Ss

aerolonilor intr-un gratl mai $13re sau mai rnic, in-flrnelie atitde i;.rsul reteler grrlEr cit y de legitura la pirnint. ln tabelul 9pot tl observate valorile concentrafiilor de a.eroioni !a diversefustante fatn de un generator sub formi de lustri, la inter-

I'lcbet*l I

Distanfad€ lalustrir

ryr-'rm?/s

Flg- tY r:lcrtu jrrrcrotpArnint a$rpra ernislei {

Nr. aerr:ionilor intr-un em'r

tirita de l X2 cm Crila lx lestr

trs . lot209 . !00t,0 - 10s

ffiAI=IBWC

$6

)tit00150

5r3. 106

2,0.Id?,3 . 10€

Dunerea in tala sa a rjotti tlpurl (Je qrrle i. 15.. l-)tn ligtira 1.7 se

fuate obse^'i efectul le;irii Ia pirrrirrt a rlnei lrile riletah€e,

iiasata de aserrenea ?-n fata unul ger'lerator de aeroront

de tip lustrl

tl a, lege,rri dc6st0ra ladc aeroronlt

d - laxu! de aeroi t'4rilgriiA

r0

iuotaffi; € * eugril6,; I - on gdlll!a pfimlt

, . Fuiosirca-.glilelor clin rnateriale eleetroizalante (ABS,baclrelitd., polietileirl) este nccesari. pentru realizarea oro'.tectici in special la aeroionizatoarele- de uz individual,^ demici dimensiuni. 'frecerea a,eroio*ikrr prin astlel ae grite ii'diclprobleme deosebite, linind cont de iaptul ca pe icestea-ieacumuleazd, foarte ugor sarcini electricb ce cre6aal un clmoelectric care poate bloca trecerea aeroioniior. pfaiare.-f[anunrite distanle ;i in pczifii convenabile a virfurilor elemen_telor cmi.sir"* iqlX de ochiririle grilei asiguri totuqi obfinereattnor dclrite riclicaie in es{cr.ioi.

8.2.1, GENERATOARE I}E AENOIONI TI?.,{iENION'r,

Grnorstoara da acroinni tip lu*tri oloatroaflurialiCicteratoarele de acest tip sint aitfel concepute incit notproduce d u!i!" cresc,ute d d aeroioni, denumirei pto*,errirrd' ioprincipig de la modul qi locul de fixare specifice tu.ii*toipcntru ilurninat.

, , lrimele generatoare tip lustri au fost utilizate de4.1.. Cijevski in Uniunea Sovietici, aparatel'sale constincl inprincipiu dintr-o suprafa{[ conductoare convexi De care erauIixate un anumit numlr de

'irfuri, aasamblul fiinid alimentatcu o tensiune ineltS. negativl. Deoarece utilizau pinaintulclrept contraelectrod di descircare, lustreli i"' e"""rtlrariantX. constructivi, emit la tensiuni destul de riaicite(peste

-25 kV) gi produc un eimp elcctric intens, co ,i..t i"geueral neprecizat, in zona in care se af{i subieciul.

Date fiind der,avantajele aritate au fsst realizate lustrein configurafia crr contraLiectror]ul apropiat. Electrozii iU-menta{i cu . inalti_. tensilne negatii,i ' gi contraelectroziialterneazi, la o distanfi de cifiva mm, fiind realizatidin benzi cu virfuri gtari{ate clin'tabli r,ru1it"- oirp"""t"ligi,rurilor paralele de eiectrozi ;i contraelectrozi se poit" t"."Stit pg o lqprlfa!{ cilindrici,'cit g pe o suprafdle ptan6,varianta ultima fiind mai .upor rtiaEabili tihno igii. ne-oSr.eje aceste gcneratoare stnt in special destinate a"eroioni,zanr unor spa ii din zootehnie, sinf luate mf,suri speciale de

tt

asisurare a ullor izolrlii ccrcspunzitoare pen{ru mctlii cu

eotiailti de lueru grcie (t)ral, urrnczcal'r,- agcn{t " to{of]Ill:

Ljerrtru a asigura aeroionizarca doriti ia nir'citr-l lntregrlinelnte ie pot tlt"iliza mai multe Xustre di.spuse eonvenabilsi alimentate de la aecea$i sursl dc tensitane''"

*'P;;i;;" ;p";fi; affi otri a * protcc gie.la^ 3t i nser:', Yl:t-e

variante sint ^prevdzule cu grile d-c protcc{ic 3rr fata. virturtlor'ln figura tg ;int prez*nt;'te eitera gcllt i;li-qxr"c '!e aqrolonr

tip 1ustr6"

Generatoare de seroioni eu eireula{ie forpt6 a aerului'CitcJatlu forlat6 a aerului prin zona elsnrq:ntelor emrslve

oermite obtinerer ""ut -"onl*ntralii

$dieate de aeroioni

il"ti; d;;iil;;;.'t i.te a" aparat" rtrcnlionl.iir. t.li :1-+i;fi;ft"d rr-ifiuu"*i,' pcntru^ ventit arca aerului prin zona

virfurilor, rnotonre d#Jt'#-i*auu*, enersia abs6rbiti de

aeestea depiqclte d* ;;-ie;;i";;;Ji. atrso"rbitii in eircuitulil;;;;r'- ll'uonoln'*ii*r" D* *.u*n-aeeste sistcrne se apliea

r2

Fig. lE. Gecerator e1e aeroioni tip trustrl elecirccJiuvialb'

fie ?n situa{ia eill,J s.-ar utilira *rie";rn un ventilatof,, atro-$onizarea tiind intpleneentatfi. tn sistemul aeestuia, fie in cazulcind din n--nlisc de prritee{ie a apanaturii, aer*ioniaatorul nupoatc fi adus la cel. 1iu{in 1,5 rir ddsubieetul aplieafiei. Uitirnul

eau se ref*I ii:. rpceial !a apnieafii din zootehnie. fn figura ngeste ^prczcntat un generater de aerc.ioni eu ventilaton.

In c* privc;te rnodifiearea eoneentraliitrcr de aero-ioni prin cireulaiia f*.irfati a a, r";lui {0,5m/s) in zona def,otrnar,] e ;le rtiiol,iJo:', scmlri[ir:atir *.cint datcle din tabelul 10,

Tabc|d 1A

Ei*tan{a tra geae-ratorul de acr:oioeilmml

ro*/cni elrr:.{li:ti'lator"ul oprit

rn-/eina eu ve*t!latorul coaeetat

Fig. X9. Ccrelalor <le eelclcni eu t=atilate.r.

i00 [ a&)

3gs 000 t !30 000

sco 000 I 500 000

300

000

s00

120

.d65

500

9S 0S0

{{0 000

generetorui de aercitltii fiin'.i o val'iirnti se putere redr-ie Fo6j.-Remarcim

creiterea de Sapte ori a concentraliei aeroio-nilor la distaqta de

' I m de aphrat, io condiiia in care curcnttdrle aer la aceasti distantl elte sublimitamaxim5. adnrisihilppentru confortul fiziologic (0,3 m/s).

ln figura 20 este reprezentatl curtra ridicati experimen-ta1 pentin modificarea huxuirri de aeroioni pe unitatea dc

n-/t* fs

/,/,/,

-lj' '*

;L-'-

ilr-' "gltr- tfuffioF*'--*-t- t'*r**r

Fig. ?0. Fluxu! de acroioni * ""t?.r;rlf" supra{afii ln funcfic de vitezr

supra{ati irr iurrc[ie de titeaa aerultri. (generato'r de aero'ioni tip Gcrrion lIC 03).

Lleoarece se otlservl ch $i vaiori reduse ale curenfilc'rde aer pot colrtritrui substan'1ial la rnodificarea concentra-

liitoi d*'o"toioni, se irnput.te e a, irt oric-e situalie d.e. ulilizare aeeneratoarelor de aeroiini (si a cctor fXr[ circulalie forlatI a

ie.-ului), sir sc rttilizczc confifura{ii dc amplasament care favo-rizeazi'clifuzia aeroionilor in diiectia nfccsarl prin curen-tiinaturali de aer sau curenlii creafi prin ventilalia artificia-l5a spa{ itrl tri respectiv'

74

- ffeuerirtoare do aero!o*! pcutru eqti. Aceste aparalesin t d estina-t e aplicaf iilor d i n zob t ehni*-iii"J ii"; ;;r"-il;i;drn srstemcJe de crestcre intcnsivi a animalclor (ic'puri,'puibroiler, gziini ctc.). '

Introducerea gcneratoarelor de aeroioni in iusti. inacesfc-aplicafli, nu ar fi in general posibili, datoriti lnidsoreriisparturur vital a animalelor cit gi distrugerii aparateior caurmare a intenselor solicitiri mccinice.

Elementele ernisive slnt piruri eu virfuri ob{inute dintabl:i subtire gtanfatl, acestea fiind plasat" i"lni*iio*io"*i

nenr (le aeroioaizare peutru ctlgti.

carcase de. protecfie,- astful incit la prinderea acesteia peeuqci se obline un cimp intens intre iirfuri si niii" .*tiileare este legat[.la plmhit gi se comporti ca o diiii J" ";;il:rare a aeroionilor spre interiorul custii.

Iiler'lentii de airoionizare sc alimenteazi de Ia o sursice poate furniza tensiuni cuprinse intre 3 gi 6 kV. t,r tigura iieste prczentat un elcment de acest tip.

+$uorato&re do aeroioni pentru autovchieulc. .{,cesteaparate corecteaz5. clirnat*l aeroclcctric ain n*nil"ci"t "ri":

75

veliicufelor. urlde funftionarea !]d!tol-t!lui" sisterlului cle' ln'c[lzirc 5i r.ciltllatorului, cit gi pl e..rr.rrt,', j'c.r..c'anelor, fac'{'riz,-'1-z& o i,t:rcior,izare ptrterttic ptrzi tir i'

Au fost elaborate varianic care pet'mit asigurarea uruei

conceritratii optime de aeroioni negativi atit in uorla col:*duchtorului arito cii gi pentru ceilal{i ocupanfi"

Generatoarele de aeroioni se aUmentezava ele la acl-nniu-

natorun autoveLiculirlui, pria itrtcrmeciiul unui oscilatox" etlte"anz,i.stor oli{inludu-se d tensiune alternativS'-ce se aplicirtrltcric,r rlriui frup de celuie dc rnrfitil''licare 9-i reclresrtt a tcn'siunii Cockrdft-itratrton. TensiuncC negatirit de Ia ic;rreaeelirtrelor cte mutrtipkcave, cu valoritntre S li 5-l{\', sc-apiieJ'ticH.si sistti:n de eleirerltt ernisive eu vidur"i 1r' {ig*r' ?r +:{r

SJig 21. ii,:l'r::ria rbiir**lci a *n:ti gfiilr,alot'g'n:rtiu sill*7riri:'rr1e-

I,lezrllt.rt'i sr{rc;lrr ti'ttti SrtictlrLt'i- t-J r't{;{'{'iofl; elr: arr:t {iir'ii.'ril'cilrr,ltlc c"rracler-lstici tctr,uirt atr+ ace:st6r ap*.re{'r: si;lbi

** te;:rsillni cle atr_irue;r{".,,-re: 6, 12, 24 Vc.e ;

- (uirlrI nlii;iiln ai':t,l'Li i: 5t) ;tt\.:-'- eniisia c1c aerciolli; S' 104 aeroic,r-ri; ttr'*o ir Cr,5 ll; ciis-

tirn{;i ele apai-.at, statrili 1:l r-al'ia{iit* tinsittriii c1 - -'-lirr'er,t'.'te.

{,iencrrr0erm! d+ acrrrieird d* trrireirl. ;\ic.[ aparrt alinre'rr.-tai eie lit re{eiriltt de 220\r utilizeav,ii clcsclrc;,-re;r corctnat'i:!ir:trtr:' i;rtie'dt'uir 9'iriiri t1" t ir-{tiri 1,,'.iit'it'" lrli'11ir';1i"'i.' iletr"r,!,rri gr;,p, dc,-, r*hitrc rlt fit'ilii1'{ir .,i'-' 1i t.:tl tf:.'.,rc :l lclr^'i'"l"iili.i(:l:').

7b

Sistcmsl virfurilor ile cleseireare este protejat eu o gril$$T *q?a plastiei in cale s-a practicat un $i de finte paralele.Prin dispunerea csnvcnabild a virfurildr faf6 de rtrila aepratecfie, s*au obgin',lt earacteristiei de e:rrisie foarte bune.

lrei generatodre de aeest tip sint prezentat* ln figura 23.

- Aparatul genereaze 30 0CI0 aercioni/enn8 la 0,5 rn dofantele de ernisie, coneentragiitre fiind mutt mai ridieate inveein5tatea apara.t.,rlui."

F.ig. ?3. Generatoam de aerclt:ai tl.e bi.rot t?p ,"6.*nian "}te O3'.

Perfonnanfele sale ln ce privegte errrisia sirrt. eomparativeqr ale oric5rui generatol de-aeroioni din aceasti edtegoria

Consurai:l de energie este extrem de redus" Frin anlop.tarea unsr mari rezerve in ce privcgte solicitarea compone:rte-lor produsul are o fiabilitatd ridicatX..

DatoritE robustetii, qabaritarlui reclus pr caraeterrsticiloremrsrve bune, aparatui poate fi utiliuat tn aplieatii foa.rtediverse.

x7

Generaloars do aeroioni cu fir radiant. Acest apara!cste destinal" in principal corectirii climatului aercelectricgeneral din dorniitoare, camerele de zi ale aparlamentelor,birouri etc.

Aparatul const'a din doui pirfi: sur.sa de lnalt6 tensiuncd firui radiant cnnectat le polul negativ al acesteia. Surseile inattt tensiune contine 1{ celule de multiplicare a te6-siunii refelei. Firul radiant este realieat dlq ofel inoxidabilneizolat,'avind un diametr'o dc CI,l mrn S lungimea varia-bill in func{ie de necesitE{i.

Capetele firului radiant sint legate cs fire de Aasi plas-ticl cd serves€ drept izolatori, le doi suporii de perete'Tot in zona terminatl Crut radiant are ni91e porfiuni dinacelasi conductor lndreptate ia ics, orientare lor plstrin-du-se'cu doui mici greuttli prinsC ?n partea de miiloc. Firulradiant montet nu tiebuie'sl fi'e la mai

-pufin de 2 m de Pardo*

seall $ 0.5 m de tavan sau alt obiect' lnconiuritor'Principalele caracteristici tehnice ale aparatului sintr

- tensiunea de alimentarez 720 Y c.a'l

- tensiunea de ionizare: 8,6 kYl

-,concentratia cle aeroioni, 10 000/cms 1a 2 m de firulra,li ant.

Genoratoarc dc aoroioni eu roglaj al debitulni. Const'ruc-tia unor generatoare cu reglai aI debitului de aeroioni sc

i-pun" niruai in acele situatif cind in timpul aplicalier nuesti posibili modificarea distan{ei intre subiect 9i aeroioni'zator. ln figura 2'l este prezontat5 curba de variafie a .corycentra{iei di aeroioui, in-funclie de distan{va, la un aeroioni-zator de cameri tip GENION.

Reglarea efuetivf, a debitului eulis se. poate face prramodificlrea lnaltei tensiuni, a geometriei sistemului elemen'telar emisive sau a debitului de aer in cazul aparatelor cu

circula{ie fortati a aerului.Modificarea comodi a inaltei tensiuni se poate'facc

pentru unele rnontaje prin reglajul tensiunii de alimentara

7a

Flg. 21.-.Varialia- concertragier de aeroloti lr! tuncXie dGdistan{a h un aerojonizato.r de @rnerl,

a blocyf.lri ce-o.ge?er€ilzi, in tigura 25 Jund preuentat graficulvaria{iei emisiei lntr-un asenenea eaz, ia; in figura- 26 ungenerator de aeroioni cu fir radiant ce folosegte a"cest tip dcregla-;.

In cazul alimentiru bloculur generator de inalt6 tensluncde Ia o sursi de curent continuu (montaie cu oscilator), reela-lul se poatefaceprin nodificarea iensiunii sursei sau eiieniu.l6u un rezistor reglabil lnseriat in circuitul de alimentare

Oricare. ar fi- procedeul de rqglaj aI inaltei tensiuni,se va urmdri ca valo-rile acesteia sd nir cieascd peste pragurilidupi care se.produc-intens compugi oxizi. De'altfel, o"cr*Etere exa,gerati a lnaltei tensiunl riu are ca efect o cregtereln aceeagi misurtr a debitului de aeroioni

Pentru sistemele de emisie cu electrozi neproteia{i,vanafia debitului, prin reglajd inaltei tensiuni,'porrieqii

79

rP --- r '-"

., i/

, -l'i ll:slriirlrl. rjer:*liir! ';i{ .!:ai'af *

,i il;pJ ir t/ .p1.,:r,1 :j,Y.1:g.1

k: I rQ'gI

h

l

rIf

t0

Fi;1. 2"1.zai:r:rl+a tc

tr$'l ril i+ ,'i+ rlu , +, .':;.t l '' ';;.r ,=, "-Li.::ig.

U.riiac.ia f{ii<rrlui tic rt:r'ii'-i't- !u {ui'tt'': qtr*

.,.-.'uni, c{c gliracntar< n 3:,j.r.1i j'r;)''i l.1u:t:'3

electroeflu';ia1[;.

[rQ:{E rtr". I lsri rgo f 2ool 310 I

vts. ,26" Gearrarosr* -_: 3:fr,".,j,S:r:r

{i.i ra&a-r,r si rcglaj

d*. tra valor; Irial si:i1ztlte. T*" ce,,-rul aero;oxd?'3toarclsr ctieleetvczi c1e estisie rjroieis1.; cil E,rile ete rn:rsK plastlc5"eniisia {n exterir.rr*i 'c?{c;s;i apar:i'*Xtli cre?te bruse in

ar.du

rjr$rnentul cini.l ciur-iiLrl clar'tric poate invir:gc rirc;'rr'l erpr"lsal sarci*ilol L:e se clepun pe grila de protec{ie,

iii ce !'rriye;ic irosibilitatea de modificare a qtrr:trrituluicu fi':xul de aer, este edi{icatoare curba din figura .20, trngcrreral, reglajnl clebitului cle aer se pnate face pri'n nlpdi[ica-rea .secf iunii prin care sufll un ventilator cu motor afimen{ab11* ie relea, p'rin moeliticarea tensiunii cle alimentare tr:l cazrd'trurd ventilalor cu motor alimentat in curent continuu sdiprin rnodificrrea riistantei intre ventilator qi aeroionizaton

{,eneratoare de aeroiuni ilrglobarlc in obiee{e eu clestima,$ie iliversir. Prin includerea unui bloc de aeroionizare instruc:tura unor: obiecte, aparate de uz casnic sau de birod,sr prcrate ob{ine trre iingir {Llnclia de baz[ a acesfora, gi acee.acli: eeroioriir,alt.

#.t

1,';:.i

tiuiltt r

rlif,lt r t.ritli ,

*tJ

iili-0.$&l

{r!; ,i..i. \','1."e.r

Astt.:l frot Ii'foarte utile g' comode in exploaiare aeftFiorrizatoarelc integrate in treioze, in figura 27 fiind prezes-tati o asernenea variant5.

Sint, de asemenea, realizabile flri difieuit${i combinatillntre aeroionizatoare gi aparate de radio, televizoare, obiectoornanrentale, mobili etc.

S.2.3. :ILTE TIPURI $E GEI{EBATOARS

GeuerntLrut de aeroioni trliEGAFLfII". Este elestinatlnrbogi.tirii u$oare cu aeroioni negatir-i a incipcrilor de 300-500 ;'r, mergind pinl la 500 aeroionVc*t. Aparatirl produce6. 101? aeroioni/s gi este echipat cu un ventilator eu doulviteze destinat sS uniformizeze reparti{ia aeroionilor inincipere. Aerul aspirat de ventilatoi estc filtrat in inte-riorul aparatului.

Generatorul se alimcnttez.i de Ia r,:[caua dc ?20 \'' sau110 V'pi consumi ?5 W. \-

Generatorul de aeroioui ,rttEIX*N 2". Acest aparatile:tinat uzului individual ?n camere sau birouri este reali'zat in r}ouh variante : ,,II{EDION zsli afimentat de la re{ea

5i ,,IIEDION zSP" alir::entat de la relea sau de la baterii.Generarea aeroionilor se face prip efect corona la virfurir

elrisia de aeroioni fiind reglat'ile $i dirijatl" Raza de ac{iureestr: in jur de 1,6 m, aparitut neutilizind ventilator sau altepiese rnobile. Un detector dc aeroioni livrat odati cu apara-tul permite verifiearea rapidi a func{ionirii. Generatorulerniii aproxirnativ ,5. lt)e'ioniJs, la o putere absortriti dof',8 \\'.

Ceneratorul de aeruioni ,rlt{EI}IO}i 6". ,Aparatele deacest tip, 'destina.tc uzului cclectiv, pot aeroiotliza in contJitiiontinte"un spaliu cu dinicnsinnile-S x 5 x 3 m, dacir :intainpla,.ate in centrul siru. ,,llEDION 6" poate fi utilizat incamere" birouri, ateliq:re, sili Ce ;cdin{e etc.

B2

Rrnisia es{* unifurnrl irr tr:ate tlirectiile, dispertiii aern*ionilor ff,.*inclu-se natural, fdrii ventilatbr.,tcesl €{enrrr*i{}remite 15 . 10s ioniis, la o putere consurcati de l

-\tr.

O vedere EIe alsamblu a aparatului este prezentatir infigrrra 28.

.ia

,li;';l'*T,5- 1:,.+.- ::.,'.: 'r: r

l''i:1-. ::$. CcLrr:r;ri,:rtrl d. 1!.-rr-ji,t,jri ,-H l.:l) jOX 6".

{ientr;rt*rul dri fitr'ci{}rti tip 'tl{AZ-{\ l{}1". Arc.i-g*rrr,rratcr, d e ectrstruclie sot-i r:tic.l, estc d rsi.inat aclcic,riri-rii arlificiale a ineilpr:rilcir de loi:,"lit.

l1lcm*ntLrl cmisiv e:ti: rrR lir sul,fire de ofel rrriar,lir*cr"l di;rmrtrui de f1,16 rnm. Sui's;r de inatrtl teri-.iln* cnnii;relS rdule d* nruliiplic;rre a t,:nsiunii re!elci.

1n {igura 29 este reprczcnirli n lcdcr* rJ.e ansio.ur!,ii.ir irl*culir.i grrnerator de -in;iilf,

t,l'nriurre,

83

Ii!g" ?9. ffenryai,crul de arioion.l tip ,,R]AZ,,{'}{'101"'

Principalel.* earaeteritjlici teirnice llc aparatului sint t* tenliunea de alinrentare : 220 l/c.a. ;[ 10?/";* tensiunea de i.onizare: { kVj: eoncentralia de aeroioni, tr 000"--!5 0i)0 aer:oioni/cm!

{in fung}ic de rlistani,';r ia firtii radiant).

Genera{ox"td de at:roioni AES&.--:}" Acest t:"pa::;rt de t:*n"*

struclie bulgard esle rlcstinat ioniz-irii aer:ului din inciperiin scnpr-rl ridicirii roncentrafir,:i de ael'oioni negativi.

Irentrtl ohfini:rea aerqionil'lv se utilizenz5 tir:scilrc;r"eacotolla la vir:fur:i , inaita ti,-risitrne n'::gativir r:i:!ir:l\rdu-se r--u

un rnultiplicr,ttor gle t.c,'usiutrc s:u l4 celule'Principak*c carar:i-r:ri-.iici 1.r:linice a1e g,c;n4131r,:rr,lirri rlg

acioioni Alild 3 sint :

* tensiunc rle aliirrenta,re : 220 V, 50 I1"z;

- nnisia" Lle a.croiqni : 1,0 . tr010 acroionilsi

B4

* cdiliii:iit{'er.iiil',' tXc ;ri,li,irfr;i {u nclic ,.1c ctristate{.1 fa$E.d' .r13-;1i -

o la 200 nxnl: nini{n {,5 . iOi' acroi.c,nifcnaB;o la 5[10 nlrn; inini'.n 2,0 . 105 ac''roioni/cm1;s 1;r tr 000 rnln; rnininr 6,0 . 103 aeroioni/cru9;

-- iit[tr'r'[: co&5unlaial : nlaxirn 0,E W- teinpcratui:a mcdiniui arnbiant :+- 5*" +"" 40oG* Utniclitnt-m rela,tilir a. aerului : &tl *- 80ft*- ]|nas;r m;txirilh : 0,'i kg.

{io,nera{q}rul ele nrroi*-rrr,i ..tt0trtil{,HDry frfi?3" Acest aparates{e rln prodrir. a1 {irurci AV.[COit fiincl c1e:tiuaL aeroionizbniie,arnercic-rr rtre lc'ctriL sau bil'ourilor. Fcntrte generarea ae3"o*io:lil or e"ct. utr;lij,p.t e{ec{ul corotlii. tensiunca eLc desc[rcare

frig 3ir, Grtriraie''rr.i. rlq; ii(i1ris11i €MOl.iUL:{ON trO'i

8S

fiind de ? 0*0 V. Ernitia este egal5 cu l#t *e;:r.ris;1i/-t, rrscblntrtator pcrnri!ind gi funcfioriarca. .c'Lr 60i,i, ilin aceast[i-aloare. Alimenterea se faec de tra tensiuriea de 220 \1150 ltrz,eonsumul tiind 4\\2. Un dispozitiv sinrplu, ata;a-t aparatul*i,iiernrite puncrca in cridcn!1 a cmisiei de acroioni. 0 r'edere&e ansanlblu a aparattrlui este dati in !'igura 30.

Generatorul Ie aeroioni ,rMOlltiLION 9000 S". Acestoparat, produs al firmei AlfCOR, este destinat filtriirii ;!ibniznrii' aelului din incintc rnai tnrli, cficacit"rtca .a fiind$.inelrr!clcs deoscl-riLir 6i pcntru calnere de dimcl-<ir-rni obip-ftuit*.

Pentru fiitrarea acrului aparatul este prcvizttt cu unfiltru tlin materiale sintetice qi un filtru *lectrostatic, dinalumiuiu" .4.cruJ purificat este apoi ionieet cu o Lcnsiune dcI000 \I, dcbitui Ce aei:oioni fii*,1 d* 6' 10t2 acroioni/s.

{.lapaeitatea ventiiatorului es'le de 350 rnsfh. A;>a_ratulse alimenteazl ls re{eaua tic ?20 \1150 Hz, ectrsumul slufiirid de 85 \v.

fn figur:a 3l esie prf,.cilt:rtii c vedcre d* a-n.saniblu Iapct atului.

ii

qFig. 3tr. 6ueral"orul de **ioi*ni,,i{OPULIOId 28t105".

Cen*r*lornl tle nerolioni ,r&tCIflll,l0t *IKF. Acestapali{t este produs de firma A},ICOI{ gi este destirrat aero*ionizr'r rii int,,.riorului mijloacelor de transport, fiind formatdin clor-ril bloeuri clistincte, respectiv eorwertornl de inalt&tensiune, alimentat cu tensinne de ia acumulatorul auto-vehie Lrlului, ;i blocul de acroionizare al.inentat eu o tensiunec_npriusf, intre 't 500 $ 5 500 V, furnizati de donl,ertor.Consnnrrrl cle energie electric* este de 1,2 W, iar debit-rrleste rle 2,5 . 101r acroioni/s.

l,lc ia un ccnr.ertur pot fi alimenta"ie pinI la patru ]rlocuride aeroionizare, acestea utilizinrlu-se in num.lr mai maraln special tn rnijloace de transport in ccmun"

f igura 3? prczintii o vedcre a ceior dr,riri blocuri ale?irlrr,rl ullri.

'ter*ionizn[orul r:n filtr:rre :,4]IcCItrltt. Ace st aparaterte rli'siiirat fiitrirrii pi rcvitdiziLrii acrului prin iernizale tn

Fig" 31. Blocurile de aenrio*izare g! alir-nectar.e alcgen*ratortlui ,,trtQ ILtrQl:i MK".

8?

interiwul loeuin{elor, bit'outitror, ete . Aerul clin camerS,absorbit cu un ventilator, cste intSi pre-ionizat gi trecut apoipnntr-un filtru iavabil de alurniniu, ee refinc irnpuritijile.Dupd filtrarc, se producc o nou[ i,rrilzare a acruh,ri, dupieare aeesta este dirijat spre zona de interes. Aparatul sedlimenteae[ la releaua de ?20 Vi50 ]iz, eonsuur5 18 \V 5iutilizeazi o tensiune de * 7 000 V pentru aeroionizr,re"

'Debitul de aeroioni este de I . X0qeis. \'itez-a cr:rentului deaer ia ieqirea din aparat este reglabill in dorri trepte {iindde 0,15 mls qi respectiv 0,80 mfs.

Apqratul are dirnensiunile de 840 x 2?0 x i90 nun qi

2,? kg. In figura 83 este prezentatl o vedere a aeroiontzs-tortdui.

Gensratorul do aen"nioni reBtrOj{ 8{}". JJrotlus al firmeiMEDICOR, aeest aparat poato gencta aeroioni negativisau pozitivi fiin,J de-itinat {er*pici aeroioniee sau cxpcrien-{elor

'bio}ogiee.

SE

Fig" 83, .{*rEipnirat+rul €ra llii.rare ,,A!i{tJ*R"t

Tensiutrile rcgaii-,',1 7i respeciiv poziiiv$, eare se apiigs,pe virfudle ele iarii,z-are, de oblin eu ajutorul a Coui grtipuridc cclule de nrultiplicarc a tensiunii d,j alinnentare de la r^eteaprin intcrmediul unrd. autotransformetor a-idiesfsr220 \'/365 V.

In scopul selrinrbSrii pe,laritlfii acroioniior gener;i{i,partca ce confine virfurile-de dcsc[rcare cstc detasatiil'E,prin nrontar,:a rotlti eil 180o, obtinindu se a!imeiitareavirfurilor cu tensiune de sernn eontraa

R'ineipalele carectcristici tehniee ale a.paratului sint I- tensiuneil de aiinrentaret ZZ0 V e.a, ;* teirsiunea d.e aeroionizaret d kV I '* enrlsia: 5 . 1010 aeroioni/s j. - putcrea consumatdt 5 W;** dinnensi';rai; ?70 x 80 ,:i S0 elr];I* rnassI I hg.

8.;]. fiIltfEn*ronnn oE aEItoICIsITIOLOSTNN AI"TA PRINCTPH

IlidroaerrlirinizaSoare, Fuuc[i.onarea aeegtcr aparate sebazeazi" pe fenornenul de helicare a aeggiui e*i **"aioninegatir.i ia puh'erizarea finl a apei. Genefirea artitieiali Aaeroionilor i:onsiituie in accst c"az o t?producere la searfr,redusf, a nrccanisrnelor aeroionizirrii naturilc din c"eejn6tafeecaseadelor sail a riurilor repczi de mante.

Prinrt.lc eparete dc aeest tip au fost rcalizate de eEtre,E_ "-4" Ccrncavsl,i, Burlqhardt p! Krister. In principiu, in oiieehldroaeroionizaior apa eircutrS sub preiiunea din refea sau,'cca creetl de forta-centrifuefl. trrin'niitc aiutaie inpuste.dupl care se.loveite de o stipiaialr d"rnd, td"pt ie 6ri{itc6

.Xrglvcrizarea finl a aeesteia. Lenarii a a'f5tat iE la pu"lveliza-rea unci piclturi urai mari de np[ irerul din jur sc incarqilneg3"t:iv, iar piiclturils fine ,1c ;rp; rezultate, "poaiiir sarciiipszrlr\ e.

frototrpul unui aparat de accst tip a fosl r*ali^+al laIapi cle ccrceti.torii Luca 5i Beja:r" Ccnform figurii S4, aees*aparat, ce prezint& anumite imbunS.tlfiri fafd. de crodelel*striLine, este forrnat dintr-nn carp cilindric I, nretdic sauncrnetalie , pe o diafragml intermediarl 2 fiind fixat nn motafdle curent allernatiy 3, protejet de o carcasf, d. Pe axul moto-rnlui este fixatd. o turbini 5, sub formi de dise sau eu brafe"in arnbele situalii nigte orificii practicate in corpul tnrbineif$ctnrl legiitura intre punctele periferice uri l'lrful a"'xulutturbinei introclus in apl. O elice 6, de asemenea cuplat&pe axul motonriui, aspir[ prin sita metalic[ 7, aerul dinexterior, realiz?nd rirciiea motsrului pi cre;tsrea debitutr*ile aeroioni, diafragma ? gi earcasa d avind nisie orificiip*irtru a orig,,.a clreulalir aerului, acestea perrrrilin<1 prindeschidere sari obturare gi un reglaj al debitului de aeri*nizat. Apa din trezcr\-or este aspiraiit prin axrrl turbirreiri aruncat:i ct putere prin nilte duze cu e.liamctru reglabilintrc I ;i .l niru spre un-incl S, canfccIiortrL dintr-un rnattt'ialdr"lr, accsta puivcrizind fin apa. Aerul, evacuat prin nilteelcschidcri 9, se ionizeazil negativ piclturile fine de ap$,incirr-catc poziiiveirzind in rezen"orul cu api, pentnt asigura-rea dc-cc;irc'iirii acestei sarcini fiind nccre sari" icgarea la pirmirita c;ireasei.

Ilegla::ta,.Jebiiului cleaeroioni se poate face prinrnoclificarea tnrafiei mi-rte*ru1ui, a diametrului duzelorde puh,erieare sau a volll-n:ului de aer circulal prinalara.t.

Derc;rrccc iricirc,aeroio-nizatoarele arr avut inainteaperf cc{ioniirii g eneiatoareicr11* aeroioni eu desciircarecorcna o iargi rispinclire,existi nunreroese studii 5ipirrcri pr* $ contra privineleflceci t atea utilizliril accstcr

g8

l1i;g. 3{. Itri,ii 0a"roiu*izaiw,

tpitaij ;i caraeieristicile ]or emisi'e. Astfel, cieterminf;rile ladistan!ade ?0 em de rrn hidroacroionizator i" tuncti,rn"-nrievidenfiat urmltoarele valori ale concent'r atii;; ;;';;i""i#Xntr-un ccntirnctm eu'b: ra_ * tr 0?000t *'f ZSOOOO,"*_ J* 91!00* 110 000, .ili_ == 2Z6 OA0*240 S00, S, - i2d ggft* 127 000.

S.e observir gi, pq ansambltr, aerul este plrtenric incircatnegatl\', insf, exisil qi un numflr apreciabil te acroioni ,r..,ilpoziti'i ii g.rqi, poziiir"i qi negativi. La

"rajoriiatca ;;;Jt*apnrare coctrcrentul de unipolaritatc este in jur de 0, I. ,.[ota-dati, prin {unclionrrea apiratului, exceptirid unet" **tla*pericclronf,te, umiclitatca in incipere cieste cu iA*ZOo/^.fapt ce^poatc d.cranja indeosebi ii seronui ro.*. litre,-.J."ic_e restringe mai mult utilizarea rridroaeroionizatoareloi estielepcndc:!a..putcrnlci a semnului, concentra{iei si sBectruluide moDrutAlt a aercionilor emi;i, dc siruri sau alic substanledizch'ate in apX.

.:--|il-tr?*fi- : r -

loncentrotic soluiiei tEl,hflll IFig. 35. Dependenfa eoncentraliei abroio*ilcr

ugori negativi, emiqi de hidroaeroionizator,de prezenJa ln a;:6 a sdrii de buc{td,rie.

" In.figula 35 poate.fi-observati depentlenia conceriiralie!

ue ner,)lonl ulon negattrr tle prezenla in apd a slrii de buei-tii'r e.

Deli aceste aparate, datoriti motorului au rln consnm.energctic relativ ridieat comparativ cu generatoarele de

91,

aeroioni prin descSlcare coro(i3. {'i}r.rcentrafiile d.e aerorion{la difcrlt,, d,i>'.atr$e de locul 8,crlL'l';rtir nrr sinI rrrai rnet-l' l'dt-{ieatoate in acesi senS sint elate.tre din tabelul l1'

4

-,4E.t:Q}

doer! e"

ado

"cS"BsUr!BSSH

giaHdtudldToc6

dHd

6

rca050

i0{,

9rY l0 -l{10-1.l0- ll10-1{

t t7ift) Ostt

s,553,03L,o{

f6bs!il1 ll

[0 -?,4

ls' 16

i0 t{'ii.o 16

IlaL*t itir wn{,ra d1n dezavanta3e.1e meupi'uale, ulili'a'r'irea

lrioi I oaer oi'ni* atoarclor a f6st re. tli us5 actualelcnt t- 1 a n.grp c'a -." -;l

Nli ct vizc",af,. ;e{irtte c{e tralarnen{ ln yt'10 ssfu 511{,tnyi:ttie{ea

1An.{r ){}i")\'i ;rl I l'..

{i.sru*nal&oa,r.e CIO ae,trlioni r.U s{ilh:ri{dt{lLt' rrldicitfl{:ti{f . []:ii'-

r!.tui gct'rt:rator rir:. aces{" tip a {osl reali'z;rt in aitnl i 9:i0

ct'' A.''fl" Veri6o, fi.i"rrd fulosilr: p*sii.,itrriii$inc e1c acroiolriT'ti8-e

ale laz,e lori 6 Ea]l p aLe elerrrent*lol".taelioacti.l-e. Ae '-':i'l' rgrirr.r!cprorlue lre::c,iotri'u;ori' c* un rit{icai- c0cireicilt u1 i1'11il$l.rai-

ia{.i (m-f,,,. er,Crirl- 0,007}.St'llenla de .ptiincipiu a'trrriti gc{li:i'ti'itt( {.lr itf')!f iip r::to

r.tr'flzcntirtl!. ir fig;ura 36,

.t,lirrcirliatr, Acile.ratoru1 colisli dint r, ull ciii0<ir u :iuli iilie?u i:rt+tlorit{ ci,r:Lli-,, pe,ax[, es'te prtns $rx e1*ftrod cilindrtq

g?

'trddf,oo-k'a€FE:..9€..9

€gc-.€O,€*,qHiv +r

,orlo,zz,0{10,21,Q410,24,03[0,32

1

{303oo

14{0

ffFig" 3S. Gencrator rleaeroioni cu substanle

radioaetive.:! * electrod cilindric ces-icall J * su'bstanf[ radio-abtiv6l 3 - cii-irrdru exte-

ri.org 4 * dispoziti-r eleprindera a eleetrodului een-tra,l;6 -- lzalator; 6- vcs-

tilator: P-sursideaiiqrentare.

g:jt^u* {qlus p.f :rlrPrafa{ir un strat cle substan{a ratjroaetiva,(0,02-0,2 nig) in aeest scop utilizindu*se auresteeuri delyltali 4c radiu s'r de bariu, polo*iu Zt0, izotopi p ru<Jioactivi{-'{, Srsu, tritiu diz,rlvat in firconiu ctc. Xntre'eiiindrul cxtc*Tgr $i electrodul i'ter!.or ce fornlcaz-l 'un eondettsutrr .liin-d'ic sc aplicl o [errsiL!l]* dc 300 -400 V, accasta scpariirde upi sarcir) ir:nii.r'ornrafi. de razera a ryi p in jurul erectioduluipcnttai, In sr:oprii r-rblin'lrii acroiolriJor' lrcgativi Ia cilildlrllnturior i,c corer-'ieJzi polrrl n-g.ativ al sirrsci, ccl pozitivfii n rl .o*,'ci a t i a ci l i rrtli.u ! er-tciior i,n lr;niiiria f .

"-Ar5r;i;;ilncEa{ivi =int iir,l,rpir.tlfi di* ge'cr;tor'cu un llu..r de aeic'rlitt 'lc rrrr ",.:rr!il.rtr-rr. pl::s:rt ilr spatclc nparatullri. ..\ccstegcn''iaJqJ) (' .rru pl.,;,.luf conrprrr.,.:i axir.i , :.cspcctlv ore n

- au11

3l]r.j :lo,:)r-t.ri', rrd!aiiile p,--,, li'r.ar1onuJ, protlusc lrr extcrioit:cpir ;ri:(I (u .lo;r-rl c pulin fotrdul natural.

^ ( oirc.rrtr.rf iilt' dt: ecrrriqr,i le distrlr{a rJ.E f 0 ,.rr: d,, .rolratSllll iltllrJn;c irr?r|t i(Ji "i !Ue iCrOioni,/, rrt3.

Termoaer*ic,niza_te:ri:e" Aparatcle d* acr:s[ till I*]osescemisia- tcr:inoelectrie,i a rnef'arerot r*r, sviiilor'*riuioinlElectroirij. lit"reri a,'tfel ob!i* rti f-orrrraaa-J"uli.,i:ioli,, ;;;; ;;;nlccanismclc eunc)::(.itt i., r.trt.r,iilnii usoti", ,Itj.ry"J i.iir-tic i,.:r'uro,rc;oionieaibr,. fo-i ,c.rliz:ii rir lgjZ:: :?:yi lanut geru?ln Dessauer 6i utitriza o tij[ ilc oxid.de ma,gnnziu sau d caleiu inealzita la tei:rpel.;iior; fur-l"id.e I C00"C, Dccarece poi" utiiii*ie*a*iutou materiaie emi-siv* s'nt rispi*dite iir air;i **'-**;tt#;-;t;'iij; "ir_;r"rilf

p3

-{D

s-a trecut ulterior la irrcirleirea uriui lir dr: niclielinir. lieriil'r-t

"Uil""i* cocficicntului <ie unipolaiitiile rl*rit, fir'l ir-rr:;lzit

ie't"*se la polul negativ a-l ,unci sursc.dc [tl]silinc cc are

,iuiJ'"on*ctat la pfimint. Schcma de principiLt a ttrttii act*-iat i""tot tle acest

'tip (l'i1) c:tr clatirrin it;:l lJu.,i,.,-, i*nolerizare a condttctorrr'ltrijncilzit / cste in irrr rie

400\', pcrrtrtt Pttteli -dc

irr-cirlz-ire- tle cittr a zeci clc

ival i, oblinildu-sc coll(c1l-ttaiii dc aeroioni dc t,rtlinula iOulcm* Ia distan!a cie

l0- I'5 cnr de aParat' Nlt'n'tioni,rn ci Pcntrtt cJistr*rt1a

arirta ti sc Pot ot'tine fca::erlsot aceste concentra{ii qi

a,ln aernionizatoare cu tiel-cir.re are cor011a, cilre c0l1'

p;g' 3?' T*:ffi-f;,#line:*riu

a unu! sun:iL.insl' m*'i m;ii pu{iriileiiersle. Dcgeja rc'r'. itri-t"n'ir

de cilcluri. si consunrul ridicat nl acc:'l.or apirl;, iL- lilnltcirzsetilizarca lor la aplica{ii de laboratr,r'

C*ueratoalo de aeroioni ou lazs uhr;rriol r1r' 'b:ulclitp**uu* *"uior aparate se bazeazl pe- folosirca posil,ililir'{ilt'rde ionizare a raielor ultraviolete eu-'lungit'ne ds uncia scuria

tu-pio"i*utiv intre I 000 ;i 2 000 Ai, o-bfin'te dc ia iirmiui

de cuar! cu vapori de ruercur.-- -i.;;td de iaze ultravioletc se lgrplaseazii fie in iirtt*

riorul uuei condutt*-iii" .^re se sufll^aer, fic in focarul

;;i;gil;i, ln fieca re'caz ut ilizi nd tt-st d i r':rse -q

tii ".t.- 1l:1: :.?

din eoiductaarc sub!iri 5i polarizate cci'cspttrizat{rr' lrl scoflrtotrlincrii unui cociicic.nt d-c. unipql;tri{;l* cit ntai con'1'cnai'rt'

4.pL&SURAREA cor.rcrNT,R A Tn LoR

DE AEROIONT

Tlis'ersitat*a douteuiilor in eare sini iniplica{i aeroi*nii,mriltrtuihnea probleurelor ridicate de necesriatca cunoarteriiconc.entraliilor .in aplicafiile practice cit gr d.eter-nrnareaprgclsi a r;erfonnanlelor aparaturii cle aeroioniaare arti-fieiali la p-roducitor sau utilizator, pun in evidenfi necesitateastuilierii fenornenelor, metodelor gi aparatelor de misuridin teh'ica aeroronrzS.rii, in caz- contra-r, datoriti naturii qiminurii semnalelor rrnplicate. erorile uutinrl arccta substan-{iai rezultatcle nrisuritorilor ;r ale aplici.rii leroionieirii.

ln acest domeniu nrisurStorile se bLeaai pe tenomenuld.e prerdere a sarcinii, de citre un corp ;ontluitor inclrcatqi plasat ilr aer, pe un suport rzslant. f)ecr acruj atmoslenc(levrne intr-o anumiti mlsuri conductor in prezenfa aero_ionilor .;i nricroperticujclor incj.rcate pozitiv' r"o-;;g;;;.lub ac{iunea cirnpulur electric aeroionii se .leplaiiazi:cer pozitivi in sensul-cinrpului. cei negatrvr in s*rs invers^nrrscirile dctenninind existeufa unur circnt loni.

"orespun_zin,-,I conductivit;'rfii aerului. Daci ,1, .ite nrrnirul cle aero-tonr uozitivi pe unitatea dc volum, fiecare purtind o sarcinier )! avinEl rnobilitatea )i.r, atunci intr-un'cimp I, cuientuJdatorataeroierniloi: pozitir.i irrintr-o r"pr.rf*te cfe l'mi este:

tlr:rurrrlrE:TrE,

95

unde y, estr con$uctit'itr.ter sperific'-r pen[r"tl acroTonii pczi-tivi"Sirnilar fleritr""l aeroloni! nsgatlvi averu. cr-rrfretr*t

4, * n2?aLsF * Y, E1

Curerrtul tol a: va fil

flac"r aeroioriii au rnobilitili clilcrttr ;rvrllil

Tr - !,rl,e,i'i

1r" : \ ';.loeal.9.

Fter,ultil eieei cil in conciitiiic Prorluetrii ur,ui citrll, r:!t'c-

tric llltr-un aparat de mI'surit, aeriln se vit coinFo{ti( (:a $

sursi 4e sarciiLi electrice, cu rezisten{i irrterli& {oarlc r*arre"

cunt*r*l cle aeroioni se cornportl cil. Lln coill,"crLor ai sart-irrii

rojtiii" l" .Cu*t electric, <1e aici rez*liincl cr, prirn:i corrr,li(ie

tlptul ci ncestr ir'-'1,rric si pertunt'' rlt i'r 'i !"-rlirr meiltulmisrrat.

[terforrr:a.n{ eie euparatulur c! epr rili I n lr.l;itr"f rnltsuri ryi

de caracferistlc?Xe caftorului. I'e li*gh rl,zlsteula de izoXa{.ie

ioarfe idicafi, ace$ta trebuie sii ntr ptt:inl'r cfcct de cagh$

+i ii" f"ii";";tre :o iro'latorilor fa intensitetica matituit a cim''*lui.

Lrrraittrr_i cll,ctri: obtirrut esle {{.,'urIc icir,lll iirr gerteral-

tr0*1:* x0*!6 .q), acensia ficind indisper:s:t-rilli- ulilizirrcaoentru indicare- a electrouretreior de icn=trtrcfie special"r

[de exerupXu, WdS sau rn4 ngu a arnBtr"ific;toarelbr electro-iltttii€ iffi'tu sfrfilUiic 1i foaite statit* lri timp 9i cu tcm-peratttra.

Contoarete n-rai cornpiexe trebuie sisE ciiferentieze toti aeroibnii atmosfericl

"sicu ac{iuni bio}+(ic:i, asusra organismul$;

96

aibi posibilitatcain special Pe ccr

&.!. s[mToDn mm l[f,nsLrRARm "

4"i.r. B[reT0$a ct]{,1{{tl,0.tttil,LrI TflNT'.{,

{-Itilizarea aeestei rne{.ode se impune in speeian atune!ciriri se extrirnr nn orga*ism sau lesut acroioniion oricoi*ilir, cirrrl: electro:tatic" sarr ci'r..d se rr{jii&Jr:1 ilicrtJcrce tlr nerC*ioni printr-c, sripe'af,u{ir

lrrstalali: de ml'tsut"ar'r. ests {'orrn:tti cli.n tjoui p6r[ilsondir (coLector {int$} qi electrnmetru icu fir sau }:Loc ettntio.metric atnplificri.on). ,Aeroic,nii ce ajuug g:c supra{afa sonddgenercaz.i ult curent rl.irec{ propor{ional e.ll nramforul acestola,fluxu! F* ce.ritiraretrre pxtrit

"si secuirditeXl'gAnO Aag-Ad

relat ia ,-

I

"-;i'und e : .1 e:tc curentul gctiruli iri sr,in,,la qle ntisu.rXi

c - 3,6 ' [0 1s C (:"i,r'cina clectronuiuil;.5r -* aria suprn[c{ci scnde.j [cmT.

f'entru ea n'aer'liili m;islrat sE fie eil ma:i pulin perturbat,se irnpune ca sond* ele ruirsurarc sf aibi ciii'eiisifini rectruse({ii:t<{ tctLlpi rieccsrlir itccctritarca unui conll,rorrr-is" in func{fedi .iclrsil,ititrrlca clcctrorncll rrilrd qi tic conicrrtn[iile Bdnilnemri:urrrtc), iar- potcrriiaiul accstcia s,i Cc cii "ini rprnpiutdc ccl atr su1'r's{qlgi pcirtl, c;irc se fltcc detc; nllrrarci ftrrs"uluicl: acrc*ir,r, r^

5cdiur en ! a rcr ncl'oiouilrr: pc :rrliri i sr proLl r:cc rri lrrinci irai.su1, nciirrnca irrnarorilor fpcic,:-i: ci,nprif electric *i *orli'r"ficJr r,.olurn a aertrlui ionizat, ciurpuri eJectrice exteioare,cllfuzia teltnicir a acroionilor, fcrleXe de inec[i* in cazrdaeii,itrniior er{j 1cirnpul propriu a] scncJci, ln iazr,l tn cnroacrol{}rllt sini.-inctrtplrtaii ciin zona de {ormare a unrd gene.rator c'r

'.rrn ict elc ;,er dc vitczi rn-arc si sectiuue redus$"atnilci, priu x'1as.rlca rrnui colcctor tiritj ncrnenclicular neflu:rir'l el: rr"",i. {-,i,! {i cap{i+li t'rf i aeroionii li,rti"it,lu-se otfihc

t - etge gt

eir aprox!!11aNie, priu c'.lnoaltci'ca vitczei curentului A* **,coircintralia votdmieil J)aci rna'tsurat'ca tlusulur ;-lurr iill'tatea de supra,fa{5 se face intr-un alt loc, se pot faec, tieasemenca gr referiri la concentrafia volumici de aeroroni"deef, in prcalabil se stabilegte printr-o etalonare cu un apatatpentru determinarea eone ciltra{iilor r"olumice o eoresponden!6a indieatiilor.

Trebaie s[ [mem cont fl 'Je taptul ci, dac6 sonda IuereaaiGu un potenlial redus atunci pct fi captlfi aerorotri de arr:beiepolari[X"$, efcctuindu-se decf o insurnare qi o tndieare a pcla-iitetii in exccs. De aceea miscritorile prin aceasti metod6slnt cele rnai preeise, in e*.zul a*roinnizirrii arti{iciale urri-polare"

4.1"?. ME t'O ti;t tl{}.\ t)!t;\SA l$Itll Lij I Cti A$Pf fi ;1 TI E

Itetscla a iost propus* inei elin atlul 1900 de ;:ejt:nt.Aerul care trebu:e

-analiaat Pareurge spafiul cuprin'' intre

armlturile *raur eondensatos, suptlsc un*i cliferente de prrr*n-

tial, circulatir aeroionilor Clcindu-se deci lntr-un cimp eiee-

fric. Pentru valon deterndnate ale ilebitulur de aer 9r dife'renter de potenfial intre pliei, si*t

- capta{i to{i aerorenii

de un anumit $emn eu s rnobilitate limitit l'o.

Sar*ina eaptati f are valoarea:

f:Se'undel ,V este nr:miirul de sarclnt elementare captate, egal

€u nurn[rul aeroionih:r, daei ace?tia poarti cite o singur{sarcinil elementari. Sarcina r/ se deterglinir, dupi cunl $-a

arfltat. €u un electrometru cu fir sau se misoarl curentulobtinut prin eedarea sarcinii aeroionilor" cu aiutorul ampli-fieatoarelor clectrometnce.

tn caatd folosirii unui electrocretru cu fir, dacA i esta

volumul de aer absorbit intr-un anurnit interval de timplar sarcina obfinutS prin cedarea sar*inii aeroionilor este Q'&vernt

* : {G[aeroronr/cnr{.

sg

'Dac[ se falosegte un arnplificat*r e]ectromelric cu cat'sse trrisoarl un curcnt I per:tru detritrrl D lcni9/sl a aerululal-,scrt il, a1'cm i

" -. #_[aeroronricrrrt.

Conden:;atorul plan en aspirafir, Principiul de lucrtra1 acestui tip de condensator constt in captarea aeroionilordin rerul aspirat printre clouir arrnituri metalice plane (fig.88), intrc care existi un cirnp electric, clatoriiir aptric&riiunei tensiuni intre cele cloul armlturi.

Daci U este tensiunea aplicatl intre pllcile fr S 8,4ale condensatorului plan (polaritatea coresjrunCe mltsirrirrilaeroionilor negativi), in spafiul dintre acestea c?mpul estouniforrn. fiind dat de rela{iai

r:!:-.d

'fimpul cit un aeroion negativ cu inobilitate L parcurgc-*pafiul dintre cele dcu[ pl[ei va fir

"t**:f **'d

FiC. 3E. Candensatqr$, plan cu 4strxra.pq

g9

fn acest timp eerul asriraf ctt vitezn # parcurge disfantaat.

l]entru ea tolr aerorontl cu mobllitatc tl]ar lrlate sau

egalS eu l s[ fie capta{i trebuie s6 avem:

ut<L s*u ""+, deci: *"rl#Din aeeasti ultiurS relalie putem defini o mobiiitate

limiti trn a aeroionilor captali, in condiliite cind sint date*, U gi"dimensiernile geoinetrice ale condensatorului.

- d'twh =w'Mol:ilitatea lirnit[ a aeroionilor eaptali se poate regtra,

actionind asupra vitezei aerului (debitului) 9i asupra tensiu*nii dintre armd.turi. Dintre aeroionii avind rrobiiitate ?i < 15

vor fi captali o parte a celor ce intr[ mai aproape de ptraea p*Dimensiunile geometricc se aleg astfel ineit la valaarea

aleasi a debitului ?e aer si nu avem turbulenle puternice'Fslosirea condensatorului plan prezinti avantajul ci,

intr*un volurn r:estrins, se pot S*pu mai multe aserneRca

condensatoale, in scopul St4inerii unui curent--mai u;ormisurabil. Daci se iinpune

'misurarea aeroionilor mari'in fala condensatorutui rie m[surarc se arnplaseazi un con-densator de captare a aeroionilor naiei, -acesta avind..ostrueturi foartd simplL ;i neddicind probleme deosebiiede realizare a izolaliilor.

Contlensatoreil eitindria eu aspirafio' In priireipiu acestcondensator const6 dintr-un ciXindru gol de taz6' f,, avindcoaxial un mi.c cilintlru de razfl ] sau un fir, aerul fiindaspirat printre cei doi dilindri eu viteza as.-

lntre eilindrii men{iona}i se apliei o diferenfS- c1e poten'tial ee procluee prin deviere iepararea aeroionilor 9i sedimen-tarea atestota fe alru*turi, lri iunefie de solulia eonst:'ue*

&oCI

ffivE a1easb, aparatui de rrr"5surfr {^iin.l aoneeta,c sub o {ernt$darecart la unt3d din Eilinelri,

.fn figura .S9 este clati rcprezerlt;lrer srrnpffiieali" a unuteondeusator de acesl tin

tl*

FryXg-

tsk i3A Sondensaleru; elbsdtrr .ai as$EEatl.a

Daei i/ esse cfiteicn$r, de po&en{!a1 in.sre cer ,id, *i.fundri,lntensitatea c?rnpulut ciectrla tntr-tir, punct la ,lisi*"g" itie asl e;tel

!: ._..,

r\og,a!&

- [Jn aeroton cu rmobilitatea A sc "iepiaseaz;r pe rirstaatgadr in bln"ip.ul dl aonforn. reta{lelr

dr -* iI dS"

Iimput c{d reza}lir <lin reia{lal

* - th* ==*rl-n€'d.4*'.9V,E T"H

"fi*ntr3 total neaesar c"eplasirii de la a{tincnrui extorior plnh

Ia cel intenor sr ob{lne prin integrare, fiinrl dat cle ,elitiat

, --. ai * &i log,a$r-T-#

!} trIr*at

GT

}n acest timp aerul pare$rg€ ti: cilindru distanta at-;{, pentruga totr aesoisnli cu ruobrfitate Elilt r11&-rr :r?u egali cu l' sa

fie eaptafi, rrebuie si aveml

.t,'fi<L sau !f i**F

IZAV L

{d8 * F} lag"alb

cnde L este tungt!]lea ccndensatorulur.DagS rr are o raloare mat elare, atunei n*mar ti parts

a aeroionilor vor {i cagrtafi pe electrodul centra}.

,4.4. irgALlzattlia csNTo-nftELOtt t)firEB Ol ftNl

d.g.tr" sl]l illi tctrTATII"'tr'I]lI rtlf"$fi tF*{rotq,Ip0ilEt!'TF

La tletr:rlmnarea ;o{ldentr3{iilcr rJe aeroio::i, eureti{iiee€esat a ti ruisura$ au t'alon foarte seiaute- Reel*ten{ainterni a sursfl aeestor euren$t este practic egal,l cu aceea

a coloanei de aer p izolat*nlor din eondensatortl cu aspiralie,aee&sta dutincr aves valgn ele peste tOF'iL

uaraetenstleile arruntrte antenor mdieE plasarea r-r€ier'nrinirilor coneentra{iiisr de aerotonl in domeniul de trisurielectrornetrieo acesta cuprineind probrlematica determiniriisernnalelor siabe provenife de ta s'*rse eu impedan{d ridicati-

ln aee:te misureton semnalele fiind slabe trebuie sise accrde o aten{re cieosebltl elementelor de circuit folositaAs$et izolatoa.relb, elemente obligatorii Ei de bazi ale oriciruieheuit electrometrie, sint intilnite in contoarele de aeroionisub forma reolatoarelor de tntrare din condensatorui derndsurb, acestea tiind eele mai expuse umezelii, prafulur 9imurdfuirii qi a celor de nrontaj amplasate in interioruJ coryal'lui aparatuir:r E foloslte pentru fixarea elennentelor de rnaltirezisienla cbirnicb sau pentru realizarea unsr eocrutatoare.relee, cdndensatoare cu asr. eondensatoare dinamice, rezis'toare etc., fotosite !n bloeu! etreetrornetric.

4St

Ctrirrfelc privinil caracterisiicile eleetrice ale izolatca-rr:Lrr sirrt multiirle depinzind pi de pcrformanfele ee se impugco:rtorului r,;spcctiv, indeosebi -qensitrilitatea qi mediul incarc acesta ya lucra (laborator, teren, hal6 industrialft].

{-}lii.;nirit, sint necesare o rezisten!i specifici mare,ele''trizale silLi, cnrent parazit mic qi o slet'i depcnden{la ,{..','r!or parametri dc lcmpcraturi, urniditate ;i timp.

Lirniditatea poate in{luen!a decisiv rezultatele m6sur5.-t.-rlilor. fiLeinclu-le rmeoli chiar imposibile" Ast{el rezistenfac1e "-uprafa![ se modifici in special in eazul suprafelelornrtlrdare ,ti pu{in finisate, acestea der.enind importante::ut*se de zgornot. 0 atenfie deosetrit[ trebuie aeordati izo-latcarelor diu eonCensaiarul cu aepiratie, praful, murdirirea;i urirezca.la protluciucl ,si cre;terca curentului parazit alirrilatoiirelor, care clcpiutlc 5i dc materialul Ei constructiaa..loptiriii, starea suprafe{ei, ternperaturii etc.

F,entru a evita aparifia ugomotului datorat depuneriiinipur"itlfilor, nu se ating izolatoarele eu mina, nu se execut[lipituri in r.eciniitatea acestora, in scopul inliturX.rii depuneriiimpuritifilor degajate ir: procesul de lipire. Dac6 murd[rireanu a rr';tnt fi evitati, curr'r"{irca se face cu alcool curat.

Curn estc ;i [iresc, proprietifile i4olatoarelor deplndin primul rintl de nralcr!al',rl utitizat. trn principal pot fiintilnite: safirul sintetie, chihlimb:rrul, cuarful, teflonul,polistirenrd, radioceramica, pclipropilena, polietilena.

Safirdtr sintetic este unul dintre cele m.ai bune materialepentru execnfia izolatoarelor clin orice bloe eiectrometrie,eurenlii sli parazifi fiind foarte mici, iar rezisten{a de supra-fa!r1 ;i r.olum foarte marej sc remarcl si printr-o'foarte bun6stahiiiiate a pararnetrilc,i insli. dcoaric6 este foarte scumpqi qreq preiucrabil, utilizarca sa se lirniteazi la aparaturadr inaltd. sensibiUtate

- Chililimbarul topit arc proprietif! ecr.a rnar slabe clecitalc i;1f11'sl1ti, dar este m.ult mai utilizat, datcir.it[ pre{uluimai sclxut ;i prelucririi mai upoare, euarful are aceeafireri:tt'rrfir de izolafie ca;i sa{irrrl, elar proprietIlile saledegind de tetrnolr,gia de frelucrar€j are pi€z{eleciricitate

193

S higroscopicitato ridicatd, insf; aeunruleazii mai pu{inSarcini decit chiilimbarui.

feflonul, mult trtilizat, are rezrstengi specrticii loartennare, stabilitate buni a parauretrilor in timp gi in gamilarei de temperaturi, este inert ehirnie , nu formeazi pelicullde"ape pe sirpraJali sa, umiditatea gi praful putind totugiinfluenla defavorabil proprieti{ile, in speeial in caztilsuprafe{elor nefinisatc corespunzdtor.

Preluerabilitatea uqoari confcri un avantal trnportantin exmutarea izolatoar6lor de divcrse forrne. Printre deza-vantaiele tellonulur men{ionim apari{ia il ae untulareasarcinilor de suprafatl *i de volurn datoratr-' cfol"iurilormecanice, aeeste-a aviird

'un timp de relaxare ridicat.Polipropilena se dovcdg-ste a fi unul din eele ffiai adee-

vate materihle pcntru confefgionarea izoiatoarelo-r aparatu-rii pentru- mlsurarea aeroionilor. Dintre sr:rturile produsese dviden{iaz5. polipropilena transparenti turnatl, de cali-tate, f6r6' prelticraie termicl supiirnentarn. ealtatile salepot ii, de aslemenea, substantial mbdificate de starea dc eurd.-

ienie a suprafe{ei.Polietilena are il ea eatitifi loarte-bune insi, fiinti elas-

tiei, apal probleme la asigurarea rigiditn{ii meeanice'

Polistirenul, degi utitizat de unii eonstruetsri, se dove-de$te necorespunzltbr in prineipal din cauza microfisurilore*'"p", in tirrip pe supraia.ta sa, ".lcestea constituiird locul deacutitul*re a iinirurit$trilor qi a apei, ce-i inrlutb{ese foartemult proprieiii{ile.

Prin incilzirea reperelor din pclistiren pinl [a 85"C ;ir6cire foarte lenti se |oate inl6tuia intr-o anumiti mlsur[tendinla la fisurare, i6r prin tratarnent-eu dioxan al sr:pra-fefei s6 poate rnieSora influenla umezclii.

0 aten{ie cleosebitl trebuieleg6tur[ de tra eondensatorul eu

acordati elementtlor de

aspilalie la b'ioeul electro:

metri.c. Este prefera'bil ca, pe cit posibitr, s5 se

o legiturl <lirect5 de la condensatorul cu aspirali<:

fieatorul dectrom*trie *eiritrodueind izolatsare

T€4

fok:sea.scilla arlpli*s*pllrrt*n*

tare, asigurindu-se totu;i rigiditatca ql soliditatea leg5turii.Dac[ folosirea izo]atoarelor nu poate fi evitati, acest?a vor.avea volurn minirn pentru scidirea probabilit[fii ca acesteasi producd semnale de zgomot. Cabltiiile pentru'transmitereasennalelor trebtiie si fie eeranate, eele ct folosesc ea izqla-tor polietilena fiind eorespunz6toare. Vor fi tuate *$;ede rigidizare a acestora dco-arcce, in altc concii{ii, prin freeiriapar sarcini parazite pe exteriorul izolatorului, care intr:ecurenti parazili in corrductorul eentral de semnal,

clomutatoarele folositc in cireuitul de intrare :il contoru-lur trcbuie si. ru.alizeze reaistcn{e de izolafie foarte mari,(urult mai mar"i, de exemplu, decll rezistoareie de l0l3 () foio-site pe seirile rnai sensibile). Capacitatea intre eontactelbdeschise trebuie sS fie elt mai red-ns[, adoptindu-se in aeestseop unele solufii ee realiaeazX o eeranare a cclor.dous can-tacte:

',u pot utitriea uneie comutatoare pe eerarnici cu sl_tpra-fala tratatd pentru inldturarea infllrenfci unrczelii, miirerelee reed (rebistenfb de izotrafie pins la 101, ()) in maj6rita-tea cazurilor, deoareee seriile slnt miei, prefbtlndu-sg un€leeonstruclii a.rtiaanale e u izcrlaLuJare .l e teflorl, polipropilenl ete.

l.lezistoarele de foarte fl]are 'craloef,e (10e -+ 1@z (l)folosite in cireuitul de intrare sint oblinute prin depunereaunei pelicule rezistive speeiale pe un suport iz6lant, cel maides realizat din steatit. Aeeste rezistoare, datoriti valoriimari, sint upor influen$ate de unriditatea atrnosferiei, tenr-peraturl qi tensiunea aplieatX la borne. Sirit rsilizate invarianta normalfl, protejate cu lac sau errnetizate prin inehi-dere intr-un tub de sticl5.. tn tabelul tr2 sint indieate eitevafirme irnportante producitoare de astfel de rezistoare Flprrncrpalii lor parametri.

i-ondensatoarele utiliaate !n ci.reuitcle dc i-ntrare aleblocrriur electrornetrie trebuie si fie de fcarte bunb ealitate,eonstanta de tiurp proprie de deselrcare fiinel de ordinula 104- 105 s. Rispuncl aeestor neeesit5li €ondensatoerrtlecu poliprerpilenA, polistiren, tcficn.

lSS

L*luJ*i' lil

$"rcd:rc.* i sr-ul

c.'{ l")D{J{:l{

c"ollNni{c

VE&.TELTOWR.D.G.u.a.s.s

R.S"C"

'fipul reaisrtselsi Cl*rna de ,r*lori

,5 tdQ-5 e'ci,5 M{}-25 Gfi

oleraafaL,trl

'Ieaslnnq*maxim*

[\rl

s11h[ 12H133 Sio3 6t138l?MG ?&:rds 8t0MG 815rd6R 07tr{FIGR 0939lIWKBR {5;KVMI{T-U

TR 1{A

t0 !tdl- 100 (ru10s e(Q- l Tfl100 M$* lTf}I m"- 100 TCI1G(}1,25 Gt!?r0 GQ1.1-zctll,t-f, Gll10t- ltFl {ll0x:* 1014 o10t_ 1013 Q101t_ l01e {]1011-."101! {}

*s&10&!0s1&td:!&t&1

#3&3*10ftJ*10&t8&p

500)ffi30ffi

50ql0sI 0s0

?0 0&9,5 @l30 @030m5 000

4.?.8. AffiPTIFICATO;\RE trLE{]TAO}fnTnIfiIl

Deterruinarea merimii sarci&ii cedate de aeroioni laDrocesul de m[surare se poate face cu ajutorul eleetromctre-ior cu fir (de exemplu de-tip Wulf) san prin procedee electro-nice. Ultima gnsibilitate rcprez,inti' rezolvarea modernea urol-rletnei iniocuind treptdt electrometrele eu fir care,de;i toarte sensibile, prezirrti dificriltirfi deoscbite dc rcaliznl'egi mancvriirc.

&I*surarea curentilor contintd mici, furnisafi de disperzi-tivul de captare a aeroionilor se poate face in principal prinunui din urmitoarele procedee:

- deterrninarea eflderii de tensiune produsS de eurentulcle rni.rsurat I la li*rnele unui rezistor cle mare valoare ahmic8R (fig. 40,ljt

r06

LIsg"p$J**s- - -Lt'-' - J"* *

,cFtg. ,f0 Frocer!*e de ;t&s;urare * eiureafilcr esati:ruj mlel !n eonicare dc

aeroioni.

- f$lOsrrea unlll cGnTertcr curent-tenslune realizat c.uaiutgr_ul enui amplifieator etrectnometrie eu reae{ie negativlparalel (fig. d0, b);

- nr.d.surarea lncfuc*rii enui condensator e1e eanaci.!.atee*noscutf,, intr-un anumit interval de timp, prin iurentulcc se determini (fig. {0, e).

Se otrservl c5.. in toate situatiile preeentate anterror,ln montajul de m{.sware existd un ampiificator eleetrometric,acesta fiind ln esenti un amplifieatbr de curent continuusensibil la tensiune $i caracterizat printr-o mare impedaa![de intrare pentru ca practic mlsurarea sd se faei fSri consui:r9e putere ile-ta su_rsi de.sernnal, respeetiv captorul de aero-loni caracterizat gi el printr-o rezistdn{f, interirS foarte mara

Itmplificatoarele electrometriee care realizeazl perfor-mentele impuse pot fi:

- amplificatoare de curent eonttnuu cu modulare-demodulare cu condensator vibrant (schirnb[tor eapacitiv)l

- amplificatoare de eurent continuu eu modularsdenroriulari cu diode varicapl

-' rmphficatoare de curenr contlnuu cu cuplal direet€u tubun electronice speciale denumite tuburr eleetrometriceJ

r0?

* amplifieatc'are de cui'etit cc'.rrtinuu .c'il cti,pial. -direct

cu tra-lizisioare cll efeet de cirrr.X-. cu jonicl!utr: {'fF"(.Ji s;atr

eu poartl inclati, (TEC&IOS];* aml;li{icirtoare ctre curenL eeattintltt cu circrdte inte-

gnte cu irnpettan$ft rldicatir c.ie intrarc (nu eliferir princiJdalde perrulflinra catagorie].

A.rilplificatocrele electrmnaetrice er: cssCerrsa to: t'ibrr,rea€

de scliii-l,lrare a ctuox1tr:.1u! continuu in curent alternativpcr&d{"

=; 5s 6,1',[irt5 cea mai rir]ieatfi 'qensitiiitate cli:rtrs {oatetipurilr. 1r, tr,fincii'iu scrr,naluj alternlrtir sr eifulinc J'rirta$fi*.r*= tc'.r-irutii t., unui condcnsatcl cu ael a cirrri capa-cl"ta{c c:ic variall blin nroriificarea periodicl a distaritrc!.dintre armitriri, Sc ?rb{ine astfel un curent alter,nativ pro".por{ionatr cn terrsiunea U*, acesta {iind apoi amplifica{ gFediesat" ScLenoa de prir:cipiu a unui etai elc irrtrare er*

csn"{densator vihrant eite dht:i in {ig" {i.Coarstructir, o armfturi el,tc o meruhralte cin matr'ciial

ferolrragnetic, care l"ib,e'eaz[ stiL acNiunea {orlei creatr cleum eXaCromagnet, alimentat in cureart alierna,tiv.

Rezi:,tcn{a de itr{rare a aparatctror tlc aces{ ti1' estt desrdintrl a 10ir-tr01$ (t, iar cirrcnlii parazili cJe oldintr4 af{, -t? A" Aciplificatonrctrc cn modularc-clen'oduiarc cu cliorievr,licrrXi sirlt c:ealizete confarrar sctrcinei bl*c din {igura d? [603.

f'ot fi o'btinute rezisten{* de intrare cu valori cuprinsetunic; 1010 +i X01e(), clerifa nulului fliineleleordinul a 5 ' n0-g'.A,

Arnplific*lc,arc]e cn cuplli direct cu tu'lru:'j elictro"ry,rliice ili,t fi.,:.rte rispinditL ln speelal dartolilS sirrrl:iiiiiii

Fi6 4l {'t-r, de j{lr;.j. e::6-{,i :rcq4:i;'.o cr.r colCciri.Al"l

vitrra*.t,

Il prcrful,-ei tcrtru:. &"[oulajetrc fculo:ies;c tric,de" tetrcc]e seeu

{reutcd c eXeci rornei"r ice alirnen t a le erl tcnsi.uar.i, anodice e cctuse

{a ;- la \''; *ci tensiuni c.ontinue na fitranaent, Tuburile etre.ctro-

noE

Fig. 42. Sclienra bloe a unui ;;,Tf"tttllffir;."

modu!are-,"1e*:,:rJulare cr

Tnetrice actuale au curerrtul dc grill in jundc 1--'.S . 10-1$ &In tabelul 18 sint date earaete,-risticile- unor tinburi electrc-metrice.

taoaiaL tJ

T.ElPFMS

trM10SK ,5889ME 1{O?De 960DC ?52d068E NEg

U.R.S,S.iJ.R.s.s.

I-r.Tt" s.s"s.u"A.CTI A

R"D.G.R"D."G.OLANDAcErrosLov,{-EIA

Siste mui

t'etrodilDr:b13, te

troddPentcdSPeatodATetrodATriod*Ttriod5Pentodr..l

'Ietrodd

Tipul r!d

6

5v

t1

4uSI9

l0

o

1S0

$)3I

#400

-l

1r$

!oL1,50

a50I

016t

t10

'iiDIelBI1l

1g0ll'l

I)nl

60

50tr010

lss$0

10.

I

boH

ln {igr:ram*tric eu tub

{3 se d5 $chenlaeleetrr:nir: 15 tr1.

'.1nui a.tlFlificatcr elcctro-

109

Fe ntr,; 111i656rt;'rr*f, infl,-r,-";ttei derivci tie tensittne rclativriclicatir in speiiat datoritI irr{itrcn!elor temperattlrii sc

utilizcapi {re;.,'ent montaje cliferen$ia1e.

ftg. {^1. Arnplilicator elecfu'omc,tric su tub electronig

Arnpli{ica.tsarele elcclroinctrice cu cuplal dircct, firtranzistoare cu efcct de cirnp au clp[tat o largi rlspindire,Lrciu facilitat de rcalizarea lranzistbarelor cu efcct de ctmpcu stild izolatl, a cfttor rezistenf I de intrare atinge ld5 f)"curin{ii cle intrare, fiind sub tO-ls A. Prin folosirea garditriisi rrnor metode speciale de curd(ire a izolatoarelor, curen[iii'anzili pot scldea pinH la 10-18* l0-1? A-

ln figura 44 este dati scherna etajului de intrare a unuiamplificator de acest tip.' Datorit[ in special 'micprirrii influenlei leqrperaturii,in rnerca maioritaie a cazuriior se utilizeazl etaje diferca'[iale, fiincl pr-e{crabil ca cele doui tranzistoare sl fie realizatein aieeasi c.apsuli., ca de e.xemplu tipul F 10049. Alte tran-zistoare'.* o6t fi ittilizate in eia!ele ile intrare sint: 2N-1608,2N379i, S* tZg, FSX$-1, {046i. I{FE83{, IiF ,305D, iar

ll0

$utre trauaistoarcle ronl&lreqti RO$O l, ROSO Z, ROSS $,nos 104.O prcblemn dc F-rj*{ importanii !n carul arupiifiearoa_

Rlor m traridstoare'[EC-UOS o conitituie protec{ii acc-stcra

F;6. 1{. Anipiifieator elcetre*r*trie Trrff",

r}irect 6i ?r*neistq:are q*

!a :r:pratc*siuni ale selnnalului rie intrare, Orice dispozitivde protccl,ie va mieyora rezistenla d.e intrare a urontaiululBractie ururirindu-se ea aceasti influenfi s[ fie mi*md5e utilieeazi in acest scop protecliile interne ale tranaistoar*.lor cind acestea existi, -fi-e o pioteefie exteriaartr ea releeTalxdg, llmpi cu deseircare fi gr""speciale, fcne{iuni detranzistoare concctate ca diod! Zenrr.-. ln figura 45 este-in,Jicat un proceder: eficient de protee-fie cu tranzistoare bipolare 16fl.

iie,,losirea amplif ieatoarcloi oper*$ionale es tranzistsarceu efect de cirup Ia intrare pern:ite realizarca comod[ giecoiromiri a unor an:plificatoare elcctrometnce pcntrn

Fig. {5, Xcntaj de pratee{ie eu ke*aietaare bipelaro

I$

@ntoare cle aeroioni eu perfonnar,tte suficlent de hr,rne, care

sh "atirtaci rrecesititile obignuite'L itilizat aDroape in exchisivitate este s1is1i{ "i

r;r. c.ri { c:r{ 1 16

nesativl rr"rjlel 6e realizeazi conversia .ot*tt1-1sn51iii;G*

t"-?i-;;; {oiii"a dati schema de principiu a ur'ui asemeiiea'

J*"ir?i*tl"."Sii"fil" - rl"t i"ai"ite rni,.i ulitat ea d e sclii ni'

;*" J- ;' ;;#i t' d; ;; ;;;, dt ei

-potar iz u rea in scopui a si grr r ii rii

on* noteotial corespunaXtbr^ pe electrodul captor'['Lnhu'obtinerea unor performan{e bune, este tiecesat

ca amolificarea ttt bucli deschisl a circuitului inte$at utld

[r*i ti fie cle cel pufin tS, iar pierderile cle curent in crrcuiit;rA;;;16*" t"lr-io:1",q- pii" ini'ot"rea unui curent de corrc{ieou lr.,too a* mlsuri u u-pUtitatorului este posibil& elirnila-i; ;,rn;""tei oierderilof din circuitul de ir^trare''*' (r;';;;f;'f""f ;;;'ii"d in funcgie. $"- 1iP^ ry|, ii^ilir''ii:eircrutele integrati ICH 8500.4, F l391tD8' mAAl'lu' t'tr

Clti proAucfia*romineasci ROB ?{ RC}R 8140'

" Rfi'

ir.iii.-i narale{

arp:rrat care P*ategfuzitivi, negh{iri

Uref

F€. 46. tlfontai :rm.pSiflcaiar e$ x';acl:le te

Ior fig" Qi eslt': flrc:1ent3i;. s,c'hcrlra unuier i s-tlr a sir.n-, o,-Lt an eo:nc en{ raf iitre" cl c acrot+n ieii 5i cli{eren$ a ace,':terra 129J"

{i-e

rt.irC lit *C,;,riJ* !

6 sEga l/cssgt:'"cl

;iiae:1 fl"d.;-i P !

*.$ tE

'fffvlli

3-c. ;'hl il3

rr.s" APARATru PffiNTRU D$TERMfSAREAc{}NCfrryTRATrrLOn DE AEnSIONI

Coutorul de aeroi$ni l,ip ,,EBERT". Aeest eontsr afost realizat ln 1901 de E6ert- ;i utilizeaz6 condeasaton$lc.iEndric cu aspiralie. Variantele pe{eeJionate ale aqg-adtip cle contor int[ se mai utilieeaa$ datorit[ preciziei rl.dicatod'" utilizlrii comode in teren.' Principala parte a aparatului o bonstiteie un elcetro-m.*tru bifilar WuU realizat dup5, cum urmeaa$.

Intr-o incintl de miei dimensiuni stnt intinse deuir firsnrbtiri de platin[ cu cliametrtrl in jur de 0,0S5 mm. Capete,lssuperioare-ale firelor siut prinse de un suport mctdic izolatcu' ehihlimbar ele corpul blectronrelrului,-de accla$ supcrtrr:inzintiu-se si eleetrodul interi+r al cond ensatorultii eilindriaterminalele inferioare ale flrelar si*t prinse la o mic$ ansEde cuar{, care le {ine uEor intinse.

Ataqat la aceea,si incint& este iirstalat un mierc?c?p alc&rui ocula: noate li denlasat Bentru focalizare priati-unLcecani*crn acjc'cvat. ln sistemul ocularului este fira{i o scalilgrad*ti pentru indicarea cleplasfuii firetror de la nul sproetinga qi spre dreapta.

Co*densatorul cilindric eoast[ dintr-o armituri er:te'rioasi si s tiii metalic5 central&. Pe arroEtura exterioar&se prinde un ciopot conic pentru protcclie Ia pra,f, ploaie ete-Coirdensatorut Citindric se incarc6 de la un eleme$t Zam-b*ni, panerea in ccntact a tijei centrale eu unul satr altuldin poiii bateriei realiziudu*si cu ajutorui ucui ."tift. izolatde eorpul aparattrlui.

\rentilatorul pentru absorbfia aerulur este aeltcnat dcqln rnecanism de deas arrnat maliual. \'entilatorutr este legatcu concic,nsato rul printr*o eonductd curbati de aeelagi dia-metru cll aces ta, in ea fiir:d rnontat un anemon.:etru, pentradeterrninarea r-olumului de aer ce trece prin condensatcrrin unitatea de timp. O elapet[ permite,'atrinci eind estcnefes&r, s5" se ot,tureze IcgXtura ciin{re vcntilator gi candensa-tonrl ciiindric. Ap aratul ciriginal este constrlrit peritru deter-

l1{

minarea aeroionilor mici. Pe:rlru tleternd*area aeroio:ril.*rmari trebuie mndifieaie : capaeitatta eondensat,rrului, tensiu-nea cte incircare, debitul de aspiralie a aerului.

Peutre efeetuarea mlsurilor, aparatul se instaleazipe o masi orizontall gi w leagl la p[mint, lnclrclndu-seeon'Jensatorul cilindric dc la elementui Zamboni pinl iatensiuni de ordinul a 50-?0 V pentru aeronii mici'qi ?00 -*950 V pentra aercnii srari,

'lonceqtrafia -exprirnati ln ?r{oni;{c61a se calcrrleaa5ru ijutorul formulei :

,, .,._ ._€li*-_ .300 DeAJ

u<ie: # este eapacitatea eondensatsrului eilitdric;AY .* sci.derea ten*iunii de pe condensatorul eilirp

dric la timpul Ai do efectuare a q6surLtorii;I a sareina dementar*, exprimati tn unitlli

eGS Fi ,qali cc {,8 ' 10-10 u CGSIb * debitul aerslni absorbit iu cmsls.

ln frprra 48 este preeentatf, o sehemi rla axsaml:Iu rmntsrulni Hbert.

Fig" tE. Contrslul Ebcrttl-electrod iaterior; 2- electrodexterisr ; 3- vcatilator ; 4*anc-mometru; 5-- elebtroincln: bi-filar Wnli; 6- eie*trod de lnc*r-eare; 7* aeoperig eonic de pro.ter!ie.

115

Contorul do aoroloni PERISO pN{ll Acest aparatde construcfie elVe{ian[ [1X3] are urm[toarele caraeteristicitehnice gi eonstructivel

- posibilitatea m[sur[rii simultane a aeroionilor pozi'-' tiYi gi negativig

_ domenii de mf,surir f:l$ ffi:il#ffr:i0-106 aeroioni/cmt30-108 aeroioni/cmll0-10? aeroioni/cmr;0- 108 deroioni/cmEl

- mobilitatea limitl inferioari a aeroionilor capta[ito,85 cm?/V 's;

- debitul de aer absorbitt 1,{ l/s;

- viteza aerului absotbitt I m/s3

- iegire pentru inregistratorr 0-5 Yl

- posibilitrli de alimentaret ,'"-f"? ??S Y|ut,3j,baterh (24 orc functio'

* nare cu baterii incf,rcate);

- prrtere consumat&l

- gabaritt

- masa:

t0 wt475 x 145 x 370 mmt12,5 kg;

Contorul de aoroioni au inilieafio numerie[ W-7714.Acest aparat de construclie sovietic5' [115] este -cel. maiperfecli6nat dintr-o intreagl serie de contsare destinateinisurirrii si inregistr[rii continue a concentraliilor de aero-ioni. Preluct"rea" datelor sub formd numeriii micgoreazlerorile cle misurare qi permite folosirea comod[ a calculato-rului.

Schema bioc a acestui aparat este dati in figura {9-

in electrometrul aparatului se folosegte condensatoruldinamic DRI(-3. e*pfiiicutotof de curerit alternativ estercalizat cu tranzistoriri FfT de tip KP 301 9i un circuitintegrat KltI'['531A. Semnalul amplificat se aplici un-uicleteitor sincron realizat cu tranzisttrare de tip KT 315 Y,

116

tenri'.lnea contin*ir ob{inlti fiirrd arnplificatI cu un ,:'i;.tdiferririi.rt c.r iiirrristorrli ii;.."f iip ii5NTO{!,4 ;i .ri:,r[ ,-rieiuplifieatorul opera{ional r( I

'J f53 t A. Tensiu:rea' ,:oi.rii ,-i,

Fig. d9. iclnrna bloc a cnntorutui *u iadica!:ie numerich LiT t7l{

de ieSire se i1:lic[ bloculul convertor analog*numerit:. ].)llr:ci-palele ,iarei:teristici tehnice aie aparatului sintl

1. 'ilaina rnobilitd.{ilor aero!onilor misura.{i cupr itisSiutre *"0Cill ,ii ,* ernzfV " s.

?. r..iaLna concentrafiilor :;riisurate cuprinsi iutrc I0$ l0r' reroioni/crn3.

3" liroarea de rnisurarel ,t l0%.4, '-iaina teinperaturilor ,ie lucru: - 30-+ 4{)otl"S. lttterr';r conslr:nat6i ?5 lV.

$pootro.neirrrl rlo *croisni ;rrs,rltieanal. [n practic;l inte-reseaad. in rnunt'-r situafii ,leter:ni:rsrea spectrului tle mobil.itifial aer,lioirilerr. iiin acest rnotiv au iost eonstruite spectro-metre,le aeroioni uoulticanal, olin fi;ura 50 rezultintl pririci-piutr lc l,llr,r al rcestui aparat.

fn tt3ry5 este reprezenta$ lin sPectronetru itx iaiesc6ri de r.nobilitate. Condensatoarele 61, Cs,, ",C. regrrezinti

Biociryfecfc

&gotcrihfu

II?

de fa pt morltfrrria in easead& & uasi condensatoa-re ctl aspira-

tie o bignuite dar dimensionate eores-p*nzfi.tcr scLrilor deire,bilitate, peatru pretrucrarea semr:raiului falosindt*se un

eg. 5S Sebcms bloe a speeirsilefttrle; de ae{oioer msltiea.iet

acclatr bloc electrsrnetric comutal-ril la ie,sirile cle scmnalale eirndensaloarslor de rnlstirl sau lrlocuri eleclronietriceseparate.- 'fensinnile de aliu:entare ate csadensataarelor sr*t ingeneral diferite, ele cresci::al pectru mobifitdfile mgi mic{"Yarialia fluxutui dc aer gi a tensiunilor pe-coirden^satolpermit rcglajul intr-o plajir largE a liu:itelor de mobilitata[rentrrr carralele de misuri [115i.

ilortorul de aeroigui ,r{ieni$u"' Acest aparat estcrlestirrat nrlsurlrii eoncentrafiilor de aeroioni rjin atmos{eralitrcri sau din incinte, inclusiv in cazul aeroioldc6rii artif&'eiale, eliminindu-se unele deza'l antaje ale contoaselor Ebert(nanevrare dificile) sau ale contoarelor cu amplificatcaseeleftrometrice eu tuburi (uzar{ in timp, fiatiilitate -cc&-auti etc.).

Eloei:t cle captare a "l.eroionilsr lolose6tt un co:idsnsatoccilirrdrie cu aspiralia

Asl,.iratortl ntiliz*az& un mctor <i.e cure:lt c,cut:nuuufa!.csit cu anurrritc p'recatr{ii ineep ivercte eliminarea perter"l-:ti'ilor produsc de pcrii.

1X8

fu ajutorul unujec'ustcnt flu:rrl rJe :rer

nre electrodul eentral

stai;ilia;ilcn de turalie .se p[str*a:6ab-"orbit. Po1ari.tatea t'ensiunii aplicates.i eo:rdensatarului se alege in fune{ic

trig. 5-t. Csntcrul de aeroicni .,Genio*" cu aiipj anaiagio.

de seurnul acroionilor mf,surali, mobiliiatea limitl fiindreglabiii in trepte printr-o modilicare a valorii te*sianii dcpo!arizare.

Ampliiicatorul eleetro:netric utilizeazi la intrare unetaj dife-renlial cu lrenzistoare cu efeet de elmp, *rmatd.e o cascadl realiz"ltir cu eircuite integrate crr zgomot redus"

ContoruJ este reaiieat ?n rariante cu afiqa! anaicgic saunurlrcric.

In iigura 51 est* irrc-zenlaLivariantaeri afiyaj analogie"

llispozitiv pentm rerifiearea erni*iei ge$enlt{xrrslor doacroioni Acest aparat produs de Electroeontact utili-s*azH. rnetoda colcctornlui trinti fiincl slestinat ln priaeipaloperaliunilor de rcglaj in banda de rnontaj a generatoardordc eeroi{ini, operafiunilc de -rer.\:iee gi de verif:iearq rapid6

t10

n emisiei tn diferite aplicaiii. In figurade ansamblu a aparatului.

Aeroionii ajung la placa dc cap-tarefanti practicat6 in peretele latcral al

52 se d[ o vederc

polarizatd printr-ocarcasei" Curenttd

Fig. 5?. llispozi{:iv pentru veri{icarea ernisiel geReratoerelor de aeroio*

obtinut printr-o cedare a sarcinii aeroionilor este ampliircatintr-un 'bloc electrometric cu componente discrete sau cu

circuite integrate. Afigajul este de tip alalogic pe un -aparatmagnetoelectric tip Ivit-0. Pentru comoditate, in explcataro

de obicei se marcheazd clistinct un reper pe cadranul apalrrlu-

lui, pentru generatoare de diverse tipuri, in procesuideregirre

inciicinclu-se ulterior numai distan{a faf[ de aparal dc lacare acestea produc devierea acului instrumentului pini lareper. I'rin comparare iniliall cu indica{iile unui ccrioriie aeroioni se pot face referiri gi la concentratiile de aeroioniclin rrnitatea de volum.

LW

4.4. METODE I}E INDICARE A EMISTEIGENNNAI"OARELOR DE ABROIONI

Deoarece erllsra de aerol.oru nu este direcc observabilise pune groblema g6.sirii unor circuite simple gi ieftine caresi o indice' pe toatd durata funcfionfuii g6neratoarelgr.Acest lucru se poate realiza fie prin indicarea curentuhridin circuitul de inalti tensiune, datorat fluxului de eletroiride ta virfuri spre mediu, fie-prin captarea: ;ntri ilumitnumir de aeroioni gi indicarea iurentuliri obtinut prin ceda-rea sarcinii acestora.

Lfltima metodi este cea mai exactl, cd.cr in primul cazindicafiile sint aceleapi gi in situafia cind nu avim emisisde aeroioni. dar avem pierderidecurentpecircuitul de inalt6tensiune.

ln majoritatea cazurilor punerea ,n evrcenga d curenli-lor mici implicafi p.resupnne utilizarea l[mpilor cu deiilrehroiq-Sry; clintre qceslea ce19 mai bccesibile, ieftine gr convefla-bile din punct de vbdere al gabaritului, fiind bectirile cu neonminiaturale (de exemplu LSA-01 prod.ucfie Id S. ltominia].Cazul cel mai-simplu, ce corespunlde primei metode tle indi-care. constd in inserierea in iircuitut de inaltfi tensiune auner l6mpi cu neon ca in figuia S1.

_- ---

I

H-II

Fig, 53. Indicaree emisiei eu ""r*;;f,ff"

tnseriafi in cireuitui de lnalflt

Utilizarea acester. rnetode pr,ezintii dezavantajul cenu se poate face o referire suficieni de exactl asupra cirrentu-lui dii circuitul de inaita tili;;;.-aorlipon"elsr ciG d*"

L?l

doua :netode rle inrjie*re,uoaie face in circuitul de

irin auesI a tt cce curcllt trl

cOrlectarca becului cu nrofi sfcontraelectrod, situafie in careob!inut prirl cetla:'ea :'a.rcinii

ff6. S{. lndicarea emisiei eu '"*:lJ,'l;:r:,]nscriat}

9l circ*iir;! t+;rtta'

aeroioniler ajun;i la c'ontl"clcctrorl. hTorlalilatr';r r.lc cot,e,'1:,t e

cste indicatl in figura 54.

Totusi.siinacea;tlsitualie,deoareccdistan!aeleclrod-

"orrti*"i#tiod este rednsl, eiist[ riscul ttnci scrttualieiri

ii"li-t- t" cazul cregturii curen{ilor_parazifi, datoritl- sc[-a**iiLi*t"nfelor de izolalie intre elcctrotlul de innlti ten-

;i; ;i-.;niraelcctrod. Din acest motiv sint-tlc. prefcr.rt

;;i;iiii'; itr-i*re electrodul de captare al circuitului inelicator;;t;-ii a*pi*=*t la o dista'li inai mare fafi de elem-entele

ffi;i;. n"i"i... in aeeasti Jitualie curentul esi.e in-"u{ieicnt

"*nt* mentinerca amorsaiJ' a fin:pii, in plralel Ltl. ac|a:'iaie montcazi un contlensator, ftrrtclionarea acestul clrcr;lt*" i.fr*o.* din figura 55 fii'd preze'tati in coirtinuitrer.

Condensatarul C se incarci progresiv cu sarcina ccdatii'

an a*rli-.i pllcii t. Cintl tensiuiea lre acesta atinge pragul;; ;;;i;l;JJ tlmpii cu neon -Iy'r, aleasta an"rorseazi"r' cnrite

"n iitiputt luminos'descdrcind conelensatc:"ul C'

Apoi eiclul este relsat. Cu precau{ia. utilizltir -rrnui

csnderisalor cu rczistcr:!I de ilolaiie foartr: burti :e

"oi - otline scnsibilitili' riclir.rte ale rnoltrjului de

ind!."t*.' Sensibilitatca poate fi crescutd de sseriienea

nrin alimentarea Cu o' annmitir tcnsiune a circuiiului

6.1 rrrai*.-ff;d provenind de Ia leleaua de ?20 Y prin

rnor6a

multiplieare), in figera 5{f Slnrl rapfabentat En ee€men€amonta; rndicatarj'rin connparare eu En coatoi cle a@olo&l S aronomgtra-rea ntervalulci dintre doui piiplin ale becului cu n6on seva .rutea ca ultenor si poatl fi deterrrrinate cu wfierent$urecizie concentratiile de aereioni tn unitatea ds vsiu*r"

IIisI

I

It*

gq, t5" {edisarca conldd sa r[rsr$t oarale ]s,ed €*r s€!-Bsde6s]gr

frrt?

Fk. x. ."{etgce c$ r.edlsr{€ & esrj$_t$. €rr *$q#rF$rt*!c fl{tr€e*

lsE

-b.

AEROflONNZAREA iN NNCAPERIDE LOCUnT $I PUBLICE

5.1, co&tFtlzlTta NUCLIIO-IO$*ICA A AERtl.tUI EXPIFT,l'T

Fr[n param*mrr sii fiaict $ chirnioi aerul expirat influeniEsazf rrrir.rioulirrtatul inciirerilor in care stailoneazi :;rr ttluiirii0 rrumlr rie p:r;oan*, i,roditicdrile fiind eu, etit :Ir:u li€g:rlante ru :it "":bltirnrri inoiperti este 'nal redus $ nur;riruldo ;rerserane €e o :orrp$ slxg[ rrtd"f&

' llroblema aerosolilor evaouafi irrin respiralie este d*lqbit rle rnportanti 'Jln puriot '1e

"vedere igtenlo -.clatoritll

taptului ei ilurata ;xistin{ei roestora e536 do crdlnul orerloi p oroeaai *n aerosistem stabil diunitor funstlllor eitaleiJc ,rnruftd. 'lhiar llloi rspectele .;roblemei sint complexe;stuciiul '-lin ,ruuel ie vajeio at saiacterislioilor ,n*166e 'll1lerformafil foarle igiportante nrlvitor te !$ena rospiratidin indnte -ropulate.

Se cunoaste +1, itnpteunl eu'liferiteie produse gezoasoru rimpul expiiatiai sintt eii:rrinab in agul exterlor '-r rnurrlitil*antitite de" vanon d 'tn rttare nuin[r d.e partleulo ile apllde l-iterite .ltrnbnsiuiri dax€ rsuhe in proeesul respirafiei'

r2{

Prezenla aerosolilor men{iona{i, in aer, constituie sursaclirectir gi faciliteazd formarea unui m.are numlr de nucleide condensaxe ce au dimensiuni medii in jur de I p, numaimediul inciperilor industriale putinci egala denditatea lnnuclei de condensare a unei camefe populata Referitor laprocesele gi etapele de transformare a umezelii din aenrlexpirat in nuclei de condensare au fost ficute diverse ipoteze,esenlial fiind ins[ in principiu numS.rul nucleilor produgiprinir-o expirafie sau in'unititea de timp, deoarece

"iicgoiri-rea numerului aeroionilor mici in aerul inciperilor populatese produce datoritl cregterii treptate a con]inutului in nucleide condensare din aerul.tnciperii. Experimentele au arltatcb datoriti unei persoane t" for-eazi'aproximativ 8,0 . 10e

nuclei de condensare intr-un minut, acesta corespunzindin medie La 2,0 . lff nuclei intr-o expira{ie 115].

Nu lipsiti de importanfi este de asemenea, problemadaci nucleii de condensare formali in urma procesului derespirafie sint incircafi eleetric sau nu, evoluffa ulterioaria acestora, comportarea in diversele interacfiuni in care vorintra'cit pi absorbfia (de altfet nedoritl) la nivel.ul aparatuluirespirator fiind in funciie gi de incircltura electrici. Chiardaci re,zultatele cantitative diferi"in, funcfie de metodelefolosite pentru determin[ri, se pune intotdeauna in evidenflcu claritate faptul cl nucleii formafi prin expirafiq poartlsarcini electrice pozitive Ei negative, existind de altfel giprocese care ar putea explica aceasttr. incS.rcareg miqcareaeu vitezi. qi implicit freci.rile ctr arborele bronhial ramificata aerului expirat, posibilitifile de ionizare a CO2, diversereacgii chimice etc. In tabelul 14 sint prezentate rezultatelemlsurdtorilor sarcinilor pozitive gi nbgative confinute inaerutr expirat de om [tS].

{Lemarcim din acest tabel atit nurnirul ridicat al sar-crnilor, cit gi faptul c6 se obfin osciiafii cantita.tive impor-tante. Nu se pot face referiri exacte asupra numirului denuclei inclrcafi, aceqtia putind purta pe suprafafa lor unasau rnai multe sarcini electrice. Trebuie, db asemenea, s5,menfionS,m ;i faptul ci, in principiu, in timp, trebuie sfexiste un echilibru intre sarcinile ce viu sau pleic[ diq orga-

t25

.\r.Gf,FerirYteffl

l{r. sarciniloroozitir"c ?str-o

c!:iragi* 1-P t0',

,l,,lr. sartinilorg.-sative intr-o

crpiiatic I x l03J

T*bciul til

Coe{icienr deanipalaritat*

*,,?.lll,E36

'{5?_r55

E,56gd,95

lr3a0 rS8g, 16

8tt, l0I rgl9.656 rtl

?0''?3tzp.n

ntsm pnn resplratie, nefiind exeluse totu;i n-ici-posiP-llil-ticsaiizarii undr potentiale prin contactul organiifiiulul flfrniintul, care pbarti- o lai:lrcltur5 negativi'

5.g" REGIITUI, ELECTRTC AI, Af'RIJI,UI TTT.

c;lPgntloll DE LocuIT $l PUBr,ICil

stalrii:rea caractensttcil*r regi rnului aeloelectrie al inc&,petil;;-6;G qi publice prezinll o irnportan{.' deosebitlfreoarece multe din

-activit.ilile umane -actuale

se d.e:r.eloara Inlnctrperimainultsaumaipufinpopulate,iaractivitdittedlnA;TJiib";de multe ori rrl desiirina omul de aerul interior'

Cunoasterea scestor caractffistiei crceaz5 prernizeler*sirii celoi mai efieiente metode qi mijloace de inl5turare aA;l;";;t"tionlrii i*tr-utt mediu'untli se acumuleazi eom-

I3$656t${}

sil3TJ

t{L

l3,.:6*tW8,At15n8:I

"00e.rt rgle,890 r325 rS2

8l {23g,08I,414,92

lg,?gt1 069

d,16I ,51[ '?92 "?Jt,Oj

l,o?i'S{rS0 ,91!,030n?8o,E8o

"810r93t,10

ilBS

p{rnerr tr'le aer{is,olilor evacuaii pxifi re.ipira{ie ce prorlue dselneduni:iiiltr vitale ale organtsmLilui

ilrnb!c*;.a, de o dcoseh'lt;i rrnportanla tgierllfA, cuprlndoasflcrlte eornpiexe, men[ionind pentru inceput ea factori depriilil rrn;:ort.a.nf $., evolu{iilc conccntratiilor de aeroioniugcrr, aercdoru gtei p microparticrile in functie de volurnulin*iireril, numitml personnelor prezent'e, existen{a ver:ti-afrei naturale sai; artificiale, ail"e caracleristici ale miero-ciimatului, etc"

Incir cle la primele m6.*cureto$ aie dttefitilor eerc,et*,toria le;lt eu claritate in eviden![ impartar:ta rer]ceere a con-centlriiilor de acrcioni ugori la aivelul inedperilor lseuiteeiriar claeir spa{iul sanjtar (25 rriafpersoani} €ste respectat,Ilaraiel cu sc[derea concentra{iei aeroionilor mici. se csnstat&e riclicare a coricentraliei ienilor man pin[ la aeel de mii,Adesea cregte ;l caeficientul de trnipolaritate al aeroionitornrict, ia valari rnai mari decit 1,10* l,ZQ eit este, in modobiqnuit, i$ ssteriilr, Ir&eind aceste constatlri, Yagtrou gieo!ab" (1931 * 1934), \4i6i1 si calatr. (i934* 1935), Mireb(1937i" Lesgafi {1937}, L-ilevski i1938} ar ari'itat ei aeroioai-zarea poate constitui un indicatar aJ prrrit.{tii sarr vicieriiaerului cliri inciperile locujte"

Llciificatoare in eeea ee p&vegte rerJucerea concentrallilorde aeroioni tgori de la niveluJ inciperilor lscuite este figura5? llo{

Se ebserva ci, ln prezenla rnar multor perseane, csn-cenlra{iiic Ce aeroioru uqori se reduc pini la un miaimumcare poate a-tin ge calori mrdt i nf erioare eoncentraf iilor inifialaDin aceeary figuri putern eihserva tendin{a de restabilire aconcentrafiilor de aeroioni miei cinrl persoanele lncep s5piriseasci inelperea"

Printre cauzele diminuirir concentrafiilol de aercionlu;orr, rnen[ionlm faptul ci acrul expirat este aproap€ €oilr-plel lip:it de acegtii, iar creqterea importanl,[ i numd.ruiuiaeroionilor- grei Ei mieropartictilelar reduce timpul de via!6l ae:"oionilor ugori"

lz,t

Yalorile determtnate pentru aeroion!{ grei, cllm este

flrcsc, slrlt puteruic clep.ctt,jcnr.c -e r,crLtlt'rlul tLrc"i'eril" 1ctr-tha;ii, noroii*tr de p6soan*, {ulllat etc" $e men}lne lusd

,e-r'eml'%/em: f,^

' (.]

Ig

I

35S

300

#50

ee0

f"*

l,nuu

s0

*Aemiad mrci f;|yoAeroim{ mici nega-.,

tivi {n-l ' d?

10--lL..***15 sro

FlE" J?" Reducerea conceltraliilor de aeroioni ug'rri in prezenfa r)crs4rna or"-tn io"ap".t. ODs. cilrele O, *;[tff*OndrcA uu'nirul persorLreloi 'li'jr

lntotdeauna corei.afia inyersi intre cjimintlarea concentraf iilorde aeroisni ugori gi cregterea concentraiiiior de aeroioni gfei,fapt oglindit in figura 58 [103].

Cantitaiiv crepterea concentraliilor de ae-roioni grei este

mult mai niare d6cit reducerea coneentraliilor de aeroioniupori, fapt care ar putea apdrea ca inexplicabil. De-ex.errrplu,crincentr'atia ioniloi mici (n.* # r-) scade de la valori ir: juraL tooo t"'200, in timp ce ioricentrafia ionilor mari (N+ +N .lcreqte de la citeva tnii pUe la 50 000 sau mai mult, cin'i tleiaoi oentru formarea obisnuiti a unui ion mare este ner'tiedicei prrlin un ion mic. Disproporiia dintre scdderea relativ

n*

r$odrratB a coneeni,raiiil*r ionilcr n;ici qi eregterc"e rle 1:esteS0 olt, a colrccntrqfiilor ionilq;r lnari provilllilri ,lilrli'enla

r"cJe mcbijjiate pi <le ilural.il ;r existerr.tei celor dotri eategorii de

Joni soziifii -=0,8 6rr

{ 1? :3 }i' u "

t?i.30 612 18 2r. 4 1z it 7rr

Fis i$' vn.:;i;:l;'re ''"*'j'j'llj',':li-u:l'*fi:-;,:,"[Jgr:r; ;. sr':i rli: in'::ir:cri

ac,.oi+r';i: aercri,inii tlrart iivi*,.1 cr l*obiXitate ie 1,cst.: Ii;U{i onrrrai l:iicii ilccit aer,:ii:rdi rnici, ilil probabiiitatsde i:eeorrli:!n;rrcsar-l ct.:diiiidiltar{: cu rnul-r ni;li tuicir, astfe} ?ncit cs:lir-:entrii'tiaXo;r in atr i:oate e-:rc;tc icarte muit.

lilrpoi:t;rrll estt 1i ialitui r::i, in ceea c'l jlr!\'ult( q:irilicl]-tr".l'r i;r d* ;reroioni grci, sc poate pune in eviden.{i i;llluen{ac,:l<-nialtc inc)peri als clirrJirii asupra carnerei in cart', se {acmisliritorile, mai ales r-iacf, in acestea se fumeazll.

tr)rin furnatul unei persoane se produce aceia;i ititt;i.rr deaerul.s:lii grci ca prin sta{ionarea a 100 persoaue carr rtt: fit-meazii i103i, in plus rliminuarea in timp a acestui ti'g: de aero-sol t'iinr-i foarte lenti {fig" 59).

l-.ercetiri compiexe privind aeroronizarea inc;iperilor J.o'

cuitc au folt efecti,rate nr iara noastra [35, 39 qi 107.], tiindurur;-iriie in principal, re\.lucerea densitiJii aerr:ionilor mici

, IBItr

::fUd

iL{d$I

1J

... $r0-a;:-g;5 tili;

tq

1r,oi:;

tu

,!,:

f- c. 590 129.

in inciperi lnchise locuite, ritmul scirderii c{,ricentfatiei aers'.u

lonilor rnici in inciperile inchise locuite, evolulia a€ro;r,nFsdrii in inciperi inchise nelocuiie, inflrrri'rta ventilafiei pril

lh de aqroiordr*"*II

?s0001-. *-6ll?oc$ i-

l

80{0 r-*t

Ti'rrpi lael

nS. t9, Oirliuuarea lu tirnp a aercisalulai rezult;r*: in urrn* itimalulul_ latr-o incIp€re.

deschidcrca lercstrelor 5i a ventilafici i:r ctilcnt asrrpra dclsi-tEfii aeroionilor mici din inclpere, concentra{ia aeroionilcrmici in inciiperi in diferite conditii in raport cu aerul cxterioretc.

jn contrnuare slnt prczenta.te rezultalele acestor celce-ttrri, acestca fiind importante pentru clari{icarea unor asJ'ect€privind regimul elcctric al aernlui incipcritrcr locuite.

Ca irrcirpcri locuite s-au folosit trei laboratcare cu r,olu-mul de 70, 100 ii 300 m3, in c&re nu se lucra cu substanlechimiee ;i nu exista incllzire, combustii sar; furrat in Fc*rioada determinlrilor. In aceea;i peric,cd.1, s-au ficut ie-terminlri ;i in exterior intr*o zoni relativ nepoluati a ora$u-lui. Se folosesc notaliiler %+: cefleentrirlia aeroionilor nicipozitivi pe 1 cma; r?-=concentralia aeroionilor mici negativi

Fe : cnls aer. q: 3-t,: coefieientpl clt unipolaritate al acre,7_

ianilor mici, e alcuiat pe baza csnc{:ntraliilor mrdii arj.tn elli:e.

r3{t

e Rr:*lucr..i:r:rr cortccrrl ril!iei atrr*iirnile.;r nlici il ir:eirperlft;:lrise locuite se face pinir la cirea 100 pcrechi de aeroioni/cnr3 sa,J chiar mili pufin, pentru ca apoi numeral si rlmir:irelativ stabil in jurul acestui nivel, daci spaliul sanitar estesatisficut. Detcrmini.rile ficute in inclperi inchise timp de1*3 ore, cu locatari in numir corespunzitor spaliului sanitarnoln:at, au arf,tat {f _! s,f : nedia aritmeticl, s : del"iatiasfandard); tt,+ :91 * 36; ft-:70:h 25j f : 1,30. Daed,inciperca este suprapcprilati, nivelul acroionilor miei este ginrai sci.zut. ;\sociat rezultatelor experirn*ntale s-a pirtut face$,rr--prezentare a unrri rnodel al feuomenclor aeroionice care sepr.rriuc intr-o cameri inchisi locuitl, care cupri.nde rloulproce.se opuse * apari{ia ;i disparifia ionilor mici - intrecare se stabile;te un echilibru dinamic, care menfiue elensi-tah:a io:rilor in aer la un anunit nivcl.

Aparifia aerciolilor in inclpere i;i are olginea in:* acrrrl e-xtciior inciipcrii (ventilafie naturalf, prin p*ri,

fisun criil:[turi, neetanlitiili de inchidere la u;i qi fercsireete. ).

* genrrarcii irr intu'iolul ineiperii iin principal, gxinsubstanfe r:adioa.ciive), ttar in unele cazuri qi prin aiteprocese ;i ieaclii chirnice {cornbu.stii, fi'ccare, rrr:dific6ri aleunor suprafrrle lichide etc.).

Disparilia acroioirilor din inclpere se face prin:

- nettiralizarca io;rilol ile semn elech:ic r:pus;** desciLicarc:i pc co:rdue tori, pereli, Fardos*l(:, itl$coa3a

resiriratorie ;i piclc, imL:rlcrirminte;

- adsorb{ia pe nucL:i rle conden-oart q,trin ar:r sau eli-miriali prin respir:aiie.

Cu cit incirperea estc mai suprapopulati ;i rnai insalubri,eu aiit nivelul la care sc siabile6te echilibrril ,Je aeroionizareeste rnai scizut, ;i iu=;crs, Astfel, proeesele aeroionice defi-nr-'sc puritatea, sau vicicrea aerului, din inef,pere.

a Ritiuul sciderii concentraliei aeroionilor nriei intric.rrgrerile inehise locuite, eare depin de de ventilafie $ gene-ra::ca de a*rc:'riii in inhi:icr, pent ru s cainerl cu volunrul

131

de 100 rnE cu !*2 loeatarl, s-a dovedit a fi neuniforrn'In unele eazari densitatea aeloisnilor a sc[zut rapitl iiociteva minute), iar in atrte cazuri lent iin eurs de eiteva ore)"Tabelul 15 exemplificE datele comparative obtinute reprezen-tind scd.derea lent[ qi sc6derea napid[ a concentraliiierr aero*ionilor intr.o inclpere inchis6 locuitl.

Ta&eiel X.5

1,50l,s2

Scbdere rapldI13- 1{M:2a

Ec6dere leatlll:12t:2- 1313- 1{

t*2L*A

t:31-8

t

00259

v794521t1

452113

E.(0t?t

1,08I n261,38

Se presupune ee ritmld sciderii concentrafiilor depinde deventilalii natural[ (earacterizati de coeficientul de schimtr.care depinde la rindul siu de intensitatea migc6rii aenrlui in ex-terior dtunci eind se sehimbfr. presiunea aerului asupra pere'telui extern) ;i de diferenfa ci-e temperatur[ intre lnteriorulexteriorul incbperii.

o Pentru -caracterizarea evoluliei aeroion,zdrii in inc[-

peri inchise nelocnite au fost fdcute determiniri intr-uniaborator marq (astfel ca spaliul s[ fie excedentar _len!]:-usingura persoani. care flcea-periodie determinirile). Inilial'prii supiapopularea inclperii, nivelul aeroionizirii'a cotroritla:

ts+ : lA6i rs- : 90; {: 1,18.

$.Ssuritorile dupi 30 rninute de la evacuarea locatarilor audatl

133

n+ - 29Ll 6-: LTA, {l: L,|L

Deci. daea nrin locuirca unei inclperi se reduce in pi1'r-rrir"i-hr.ta a!"lit"i-i ""ioio*tot

tiriti,-cida se menline fr.tlj-o6rer inchistr si n6locuit[, riiveiU" ia'doni#rif ' se ritticiiittpt"t, ajun$iricl dupl eiteva org.ggpb{or nivefului *,.S *f:terior. Dcplsirea acestui nivel iste pu5[ pe .seama Qcliui- tsrib.t;rnr elor' radioactive din materidlele d6 consirut";it'"

e !,:rfluenta ventilatici prin d(scbitIerea ferg:;ti-;l-crasul r -ensitiiii aerdi.onjlbr mici din jnCdpele, q-fost anai,;zat. pentru lnclpeli de 70 ;i "l9O191t'-r"*

cit'e o. fcr6a-slri'. '{el,5c

';'? deschisi^cfintinuu, !n ?am-e'rc fiind malimrrm cltTlr':.

oc'r-roane. Cu fereas-tra ddschisl, cqnpentralia ionilq{ nri' ii..;t.ugor, clar ctriii duph niai rijilte ore crr ac"es{ 1ii' d!ventilatie nivclul aeroionilor rnici rfuniue sub cel exlg'r'qr'Deci veritjlalia obipnirifd prin fereastlff chial {upi clJ"1xort, rirmine insulicienti pcntru a realiZ3 o concdnlrailc 1aercionilor lnici la nivbiul dtmosferei exierioare" chier 'i"rJ:

Dupi !{i ore d.e nel.oeuire s-a oblinutt

,r;,. ',,,988; n-:152. i '. 1,81.

Pararrrctrii meciir, rezultali din noud d.eferminlri, eftr:iua!edupi 16-21 ore, timp iri care lnciperile au rirrnas nck,cu-ite, au fost:

,; . : 903 * "19; n- - 699 -J- 78; g,: 1,29.

se rlepirgegte spa{iul sanitar,i3ineinleles ci aceste rlate nu reduc avantajuJ .ulrei r*l:l-

tila{ii inCeiungate prjn fereastrd' cgea ce - restaLile;te r i:-

meroase propfietifi-fizico-chimice ale aentlui, .dar 1:oett 1i

insuficientH pentru realizarea ln iucX.pere a unui reg!m ;(i1;;{"1

la rrrivelul aerului edterior.ll*terminirile fdcute in saloane de spital, cu bsiJr:avi

(spaiiul sanitar fiind exeedentar), au arhtat, de asen:*rrr't:,

co:rcentralii de aeroioni mici semnificativ mai reduse ii*:ciiln me,.liul exterior, cu toate ci fereastra era continuu deccJrir'''6'

E l"aracterizarea influenlei ventilaliei in curent se pcate

face analizind <latele elin tabelul 16.

133

Tal:t!ul lAJ

lfr.lcaatari

x

l*51-4

! r001,532,51

0,931, d?0.9?

Fereastra deschis6dc peste 6 ore

oo I *t-

fentilafie in c.tron tpria desehidereo n gil

gi fereetrei op**

10$ s&!100 rnr?0 mt

3E3297rlE

38219{{?

rlaj

9{0438

808639451

eoneentrafia ionilor mici se ridici, rapid, la producereacure$tului, ajungind dupi citeta minute (adesea 1*? minute)la nivelul acrului extericrr. Rapiditatea, cu care ionizareainterioarl ajunge la nivelul eelei exterioare, depinde desigurde intensitatea miplrii aerului prin er:rent in ineipere, carela rindul ei este in funclie de intensitatea migc{rii aeruluiin exterinr.

Concentralia aeroionilor mici, crescuti{ prin eurent, sereduee din nou dacfl se inchide inchirerea (fereastra qi ula),sar daci intri persoane.

ln cc,nclirzie, ventiiafia in curcnt este utili rrentru rea-Iizarea irr inciperi a unui regim ionic la nivelul atmosfereiexterioare, rnerrfionind ci acest efect favorabil se realizeaz5,nun-lai dacii in aerul exterior regirnul ionic este normal."

o ln tabelr"rl 17 au fost reprczentate valorile conccrt-trafi,:i rnedii a aeroionilor miei in ir:cipcli, indiferitt condilii,in rapcrt crr acrrrl c-ttcrior"

Conforrvr r.alorilc.,r din tabcl acrc,ioaii mici prezintii ei

vaiiabil.it;rle (cr:e{icientul de 'r-aria{ie : i{}0 s/r:) de circa25 --29"ft, in mediul extern, o variabilitate mai m;rre(pini la 52Yri,) in irrclLperiie. locuite, $ o variabilitatemic;i {8 - 10%) in inciiperiie nelocuite timp indelungat(peste 10 ore). Contrar pirrerii unor autori dnpi c.are aero-ionizarea in incirperi ineirise urrueazl evolulia celei din c-x-te:rior insii la un nivcl ruai coborit, nu ufost giisitlo cc;rela{ieintre crle iloui mi,irimi. I'roblernt elte complexf,, rispurrsul

r3+

ln rcr exterior

Srtactrperi !mhi*e lo_csite

$n !nc{p*ri cr f+r*ss-&e d*scbisa

*s l*eAped su y*u.tile"tic ln etrrect

*n trcnperi lnehise,relecuite ti.rnp de u*s"imulte ore

651

t1

tl

gls&

et 631

a 1$7

frt6

*l8r

3t1T

dFs

&13'9

*?5

* 1t3

& rjs

&fr8

f*bclul t7

l,!5

lrs

GrS

!,19

1,39

ffi$

q1n

s0

35{

6t9

&i-nd in funclie de numflrul locatarilor, intensitatea ventila-$iei naturale (prin porii qi desciriderile materialelar de con-airuefie), precum gi de rrrdioactivitatea materialelor dc con-atruelie qi *, *nor factori interiori (radioaetivitatea aerului, aprafului etc.) Pini iu prezent nu se poate deduce din ionizareaenternl pe cea din ineiperi, nici n:oilificirrile in tirop alesf,fstcia din urmi.

Acelea;i m.odific[ri caraeterizeazi qi climatu] aeroeleciric&1 unorspalii in care, potrivit destinafiei ce o au, stafioneazH.tn timp de ordinul orelor, sute de persoane {teatre, einemato-

Erefe, strli de spectaeole, amfiteatre, etc.). ln tabclul 18 slntprezentate rezultatele mlsurltorilor dintr-o sal$ de teatrufr:{r.

Datele pr-ivind evolufia concentra,|iilor de aeroioni in-k-r:n anofiteatn: sint cuprlnse in tabelul lg iS0l,

135

Ta!,eitrf . 8

MogtentrrlrnAi.lrr!,rii

Hr.aeroloniupoqi

pozi&sr

l'i'r.aercioni

q$orinegativl

Ccefieieatde

EniF4-laritate

Nr,aeroicni

grozitivi

aeroion{grei

ne['ativl

lnainte de speeta-col

Frima pauz&

AdcEe pauEb

A treia paua$'

Dup& speetaeal

113

133

103

74

59

24fr

106

89

g6

69

0 r?3

115

1,16

0,96

0,86

n.186

2932

4242

9090

2750

2506

1559

v 172

r"5 !?

Analiza datelor anterioare pei:mite formtlarea urmfltoa'relor concluziil

- in canaerele populate se produce o importantl rnodi{i-care a regimului aeroionic al aerului, caracterizati printnic-.Sorarea.rumlnului aeroionilor lrqod Fi erciterea numlrfului deaerolonr gTer!

- cetre mai puternice schirnb6ri se produc in gene,r"al inprima perioad[ a sta{ionlrii in inclpere, regimul modificatrrren[inindu-se in tirnp;

.: un indicator sintetic al modificirii regimului icniedin aerul camerei il eonstituie seldmtrarea mirimii prepon-deren{ei aeroionilor grei asupra eelor utori;

* in paralel cu schimberile concentraiiilor de aeroionipoi fr puse in evidentS schirnbiri ale condiliilor microme-teorolo$ice (iri special umiditate 6i temperaturi);

- scldtiea concentra{iilor aeroionilpr uSori se ciato-re;;tr:, atif schimb[rii conditiilor mieroclirnatice cit 9i ati .t,rt>liei ;tcestor ioni in procesul respira{iei. in contact cu parteaet"*:;coperiti a corpului, pe inltriceminte etc"

r36

TeN:elsL tg

Nr.aeroionisorl pozl

$1 ne-

Nr" aeroionigrei pozitivigi negativi

pe cm9

Nr.tparticulepraflcm!

Umidi-tate

relativlcortY"l

lnainte de cursDuptr o prelegbreDupb 2 prelcgeriDupi, 3 p.relegeriDupE 4 prelegeriDup5, 5 pnelegeriDupA 30 min, dede ventilare

8E?.46225203330303

r90

20 660{9 85056 5005? 05066 60058 850

26022V208161141151

99 63 640

0'El'8lrYt,?Drll'9

0196

5.3. ACTIUNEA PATOGENA e A,nnULUlLTPSIT rl$ AEROIONI U$ORI. DATE gITPOTEZE

Conform celor aritate auterior rezulta c6' existi zone sauspatii ln care incercarea aeroelectricd. a aerului prezinteinrportante abateri fa!5. de caracteristicile unei zbne ne-afectate din acest punct de vedere. :

- Ac\iunea netavorabill asupra organismu]ul a aeruluiinchis, Sreu respirabil, ce apar6 in indAperile in care sta{io-neazl un tirnp mai inrlelungat un nnmf,r luare de persoaneafo_st observati-r de multe vretne. Ulterior au fost fbcute nurne-roaie cercetirri in scopul cleterminlrii cauzelor innuetrte;asupra organismului a aerului provenir <lintr-un medirr cucaradteristicile menf ionate.

Astfel, S, Tlrown-Sequarcl Si A.d'.,\rsonval, lans.ndipoteza cI in aerul expirat de om $i celelalte viefuitoare slntcor{inute citeva prirLcipii toxice, au pr.r: irc seaina acestorasci.iderea vrsorii si senzatia de aulsarC ce aparela oameni in

4r517,214,?43-r719,844 rg

&rE

[3?

lneluerile foarte aRlotner;tte, Aritorii n:en".i+n;nli't'tt atitaten ldnurii asczlti ti eamere ermetice, in;eriatr, cr-:r citcrtlalieforlaid a aerrriui din una in alta, rnor foarte rcpedr-', clr exceptia'celor din prima ;i eventuai a dorri camer5..

Alli autdri au siislinut ci t'xinclc rcs'it;to'ii Irrr lrtrt Ilcauza mor{ii anirnaielcr, neputin4u-se- in -gencrai esplicaacest lue'. nnmai prin schiriebirile cbinrice ele acrriJui,*- -

ac"teasi experihettte au fost reluate ;i de merliculA.A. Jandi cere, otrsen-ind 5i comportarne'l rrl anit'alelor, e

te*uti*t faptul c1 acestea lu fost cuprin-se-de P".l.*t"ili:apetitul s-a fnr[uffifit, au.pier<ht in greutate' l)atclcdtseclterair ar[tat ci moartea ani-malelar s-a proclus datoriiit cxigc-

nirii i"*"-pl*t*, lo.r.r cc la date riesfiguririi esperimcrttuluifsfirsitul sed. al XIX-lcn a fost considerat dt'cpt crlrios' drn

moment ee in respectivele incinte a exis-tat pr:rlilancni un

"ptt;" -oxigen, 'iu,

"orrte,,tralia de CO, a fost scirzutL

contimrind ae eastI linie a cqrcetiriiar, Ricl:arrlson"Petersr tange qi Gherasimor au arirtat cn -191$ .cspir a1 pre-

"l*ti-i, an,i*i'tl toxicitate, datoriti. rnodificdrilor chirt:ice

ai;';";fi;i!i" *n, ins'ficiente lns[ peniru a.explie a eiccte

ilrioiosic; ;i i:r gcneral rezultatele exlierime'tr:lor prez ctr t itaPt:in expe::irxentul efectual rle A'G' Ar-qrianoi' l: ::t]lly

ratorii pe uh grup de voluntari i"tliil p-eniru o duruLa lr-

*itntn i'tr-o c-amcri ctan11, s-a stabilii ci, incepintl f u lriultinaintca anaritie! eaniititilor ridicate dc co, ;i allar pto.cus.g

ale rcspirdliei'din acr 5i retJuccrii scrunificativc a c.lttli irttrde o:ilen,'starca gtueial.l a celor ln expelirnert se i'1t'iyt[!c5te*putcrnic, Je an'rpli{ici rcspiraf ir, sccrciiu su\lcrare-

6;tt- -ffi;ii" .i* ziipuiceli, a1"'ar anie{"Ii, Jurc.i 'lc irrimiletc.

Soolveririr 5i Ilutchin:-'ott, pc Laza <'rbscr"aliilur proprii',o *ii't"t il pi*'t,t*t"" proprictililor tie prospelime a. acruluieste prcdus[-de micqorar':a. continuiului in a':rotont uion'

Spolverini a aco'rd*t o importan![ deosebiti iegimulniin*. it-"*iJol ine;p*rilor i*clise gi aioralelor mnri,. arliindci el isi pierde actjritaice fiziologici. l'Iiclorarea iolilzlrgnerului'in'inclpcrile.de lcctrit -este, d*pi plrerea sa, caBzi:

principal[ a infiuenlei nefavsra.bile a aerului viciat'

1&8

Ccrci:iitcrul \fait a susfinut de asemcnea, ci, prin cres"teri'a rr:riinutuirri in acroioni grci ,Jin incirpcrile slab i'entilat6,re prodLrcc r.cuzaIi,r dc apirsare.

I{irnura, clin Japonia, a arirta.t e6 prin absen{a ionilcrEqori la oarneni sc obserr"I diverse simptbme dc indispozitie.care pot fi inricirirrtatc prin aeroiouizarda artificiall a cimeiei,eu 500.*2000 aeroioni/cm3, eeea ce ara-t5. posibilitatea com-1rcnsirii, pe c-ale ar"tificiali, a deficitului a6roionie gi a com*pensdrii surplusu"lui de aeroioni grei.

Ivleixner a arf,tat ci oamenii a{lali in incirperi inchise$olosese-aprc'apc in totalitate reuerva di: aeroionii lipr* oe"*-tora influenlind ulterior organismul.

. I-gicniqtii ;i .in$incrii amerieani au atras atenfia a$uprafaptului cd. aerui de la vcntilalia condilionatir,.ea'urmari aprelucri.rii sale antcrioare, este lipsit de proprietlfile sale.vitale ;i nu di scnza!ia de prospeiime, prin^acdasta explictn-du-se nrrminrl nrare dc inilrolrilviri at^e clilor respiritorii.

Blados.shi, obserlind crc;terea irnportanti a concentra-|iei aeroionilor poziti.,'i in cazrii iueilzlrii eentrale sau prinprgcr-dce_ clccLr'icc, a aritat ei, aceasta prcduce o acfi-r:nenefa.voral.;ilir asupra nrucoasclor ciilor rcspiratorii supcrioaremicqorinriri-lc sarcine ncgarive ;i producind scnzi.gia desscirciuric. Sarcirra pozitivi ar prodrrie senza{ia de oboseali,Cureri tlr caF, r'eCuccrca capaeit[{ii de rnunci".

Bazindu*sc pe o serie rle lucrirri efeetuate la Unlversi"tatea Stanfortl, ISecliett a aritet iuri:crtanfa fiziologici deo-sebitir a st[rii de ionizarc a aerul.ui,-exprirnincl ideea necesi-tltlii acr*ioniziirii artificiiLlc ire cazul c-ondi{ionirii aerului"

Ourul dr :tiin![ j'aponez trfori3'a, menfinind anim.ale inaer lipsil de icroio-:i, "a observat" cL exernplarele ii"eie 4lIncetrnesc ile;terea, se ruii:gcr*az5 ccnfinutul de fosfor ne-organic irr ilnge ;i :c accelereazl railitismul pr,:vocai expcri-*nental.

. n..1. I.:,;,i Lili a re uli'l si ailirlei iii starc tlc miScare, cuajutr:rul arrr,i6n17'rrli ncuatir.c, anirrlalc afi"rte in'stare dersfixie, d;ii.crit5 conlinuiului redus <le oxigen clin aer, con-tirmiird i,i in aq:r";rsta aclii'irrca c,.qigr,nnlui dai*riti sarcinii

139

ftegative. In aett-ll;i ,!tl':", V'G. Kurtcvici rq:u1e -i'; -""i i::-l$ffirg inrdut5!irca :tir-5i qr'r:r'ralc', durct jlc 'lc t';rl Xi r'ttin''"rr"ilia persoane ec ali {1 ;,1it.'}i; t'i irirl de 3 c}'('}''? r-o d''::i';ri ):' i!l' i !i';ermetic.

Kirnura, Abc ;l lritl;il'e ar"ate ce, ill cillcnurto*trafr:'. ir:

Jirrsa*ieroionilor u;uri, cci Frezenti au si;ti tle ilitlispcril,ir:.liii*ui iie cap, 1lre.ittn,: ;'rliiiaii cicscuur, at rl"'r11 f ;.r'!ilitr;r!?{i

fUtind fi OESerr.at.c si uiirti dirrtr-o Cail.cri:iIli !:;(ril);rr::il!ln{i f;ri"t aeroioi:ii ri;rrr-i dc 'rIlrbclc:cliri:('"

,\Icdicii si cert't iitcr ji ron,irii a''t iieul r''i: '; " .i;'; i:'{';-liate si aU ef'eCtuai. rlir',t..,: c:;pc.iit"ttcrttc ?rt :,:fillt:l Cl. It;rq,irii

itirfrf']*.i in tliic,:li'. i0,I, ln,'26' 28, 'iJ, i1, 84, bi'' 8"r'"int {nRr

As{fei, ciaci irr g,,'llu';1tr a.r:torii siririii! r,tr.iitiru'rr,xi ;rtrf,:-

ri.,r ii"a.u iirr:itat r,trs<r'.'iiile la perio;rtlt t;t'1i"t1''J. ' l-alirr':l

,it.li"'ii"* e.'",rtt'*l<.f,: c?tiia zitc, S.5[':'r;l:r rldjTr ;1r::txi"':'ir't

,f.teefi,t;te i'rtttcIirr'rlrl,: rpi.:'tlte trllr-ur iirt']ir: '1i; tr51i'';''!

,,u1fr-d* :r'traitrtr^i'"r,liti, l' ll'r'cfiv la F' r:"()i'irr ('( l::('(:r';-' i!

Ii"i*i"titxEIi(iX. t'tl t,,i:',,-impl9rai:c; ;:r'ir4; ir'lr -i'i :'s'i'i

ii-totdi face urnri,to.r; ctre t,l-'ibn'aiii:* niaioiitai..:;l 'ii"ti'lcii:,.:lcI Se i(llj.i', l;t i" ";ltu Llri r:r'?r

cc,'ii {r aili:t o sli*'o;iiir ii,itt' :, !'acto'r;lii rlc nit''-i:u, rl;r: I'il Iir

:i'trtrc:lerlspunirfiit!ii,'rii, t:r'f irr;':irrt1 1'fcb:'f il e 'i'l:'rq " ;;:r)7o-

i*dc"tln; i lire iirri i:r*liri'i;- - rnotiificirrilc [r:nriit rt; 1e in'ta]atc J'i ':ii:ii:E it;i r '.e-

Iup;it cu atmo'ic!r ;,t'lri; tlc ccu{inil'{.rrl naiurertr tjc ir:tii :'r;'"'iitiiTr"t-ii

"o*p*ntt-ti ule orqanis'r Fe 1'arcursul a 24 *'e' !'

;6iil; *r* nti i" *,"rntu,r.ritizeazi, diipiirind de in.iai;r ce

subiectul nu nrai liccventeazl locul de rnuncli* aceleaqi nrccii{iclr:i iuncfionale sint uiai aettc in

sezonul i""", Ct",l ;i concentratia,naturaii'tie ioni niici scilde

la 500*800'aeroio"rri/.ur3, in ichimb sint mai estompaL'e inseaonul cal<i, cind conr:'niratia naturall cregte la 1{i0CI-

8000 aeroioni/crn3.

- atmosfera goLilirgrici este o atmoslerAt'arfivl

rlg

ilr. r:oltinutul sig r-Iatr-!ra! elc aer.iie 'niint'erioarl dirr punct rie vedere cali-

s{oqxificlrile funcfionatre prezerrtate justificr iirterven-fia proiectantuh.ri de utilaje gi pe cle altF. parte *

"1riof"":dare a problemei pe linie"miditalit.. Aparifia stlril-or menfiolate sc referh. la omul sinitos.

Aeeste st[ri se vor maniie'sta mult mai evident m ;;;"iunui c'rganism. bolnav, ducind ia -ac.*nit

nr"" stlrilor pato-logiee ;i chiar la aparifia unor noi forme de boall.

5"4. PIERDBREA AEROIONILOR tA TRE-CEREA AERULUI PRIN CONDUCTET,EI}E VENTXT,ATIE SAU PRIN I}IFERTTSIIILTRE

- . Paletele nn-etalice ale l,entilatoalelor, conductele de aerg in spgral eele din metal, filtrele si ceielalte *i***"ii "i"Si_stemelor de ventitrafi* r-ng ooqdiflohare produc importanteEelder! de aeroioni irgori introdoiindu-s"tstfel in iiteriorulincirrtelor un aer impropriu pentru respiratie.

lidifieatoare in a-ceit senls sint datble iin tabelut zo sifig. 60 care expriml cantitativ pierdeiile de "Ji"i""i J" ".rIritate negativ5. intr-o conducti metalicd. de sectiune 360 xx 250 mm, la umiditatea relativs d.e 46!6 S , : iidlrq.

ftemarc{m scdderea puternic5 a numXrului de aeroi,onicu distanf a, ac.easti se6d6re fiind in funclie gi a.;;;r;;l"lconductei. Pentru lungimi ale conductei ad zo-zs m aeroibniimici. sint-absorbifi aproape in t<-rtalitate. Chiar daci acesteprcrderi sirrt mari, pentru un numX.r inifial foarte mare cleaeroroni geuerafi artificial (de exemplu' 106 aeroibni/crn3;.in cazul unei conducte la ai clrei ."p.;t ui""g iim^i-iJtidi' num5.rul initial vom mai avea iib6 l'0, i.roioniT.**lnumir suficient'pentru t "rig".u ""'.ri*"i;;;;i$i;t;cor;,punzitbr Ia nivelul unei inclperi. problcma oreEr;ltiimportan{L indeosebi atunci cind. se^ pr".on;"""ri ;";r;;;;;;:rea rr. cale artificiali a pierderilor de a^eroioni u;ori ale ieruluitre'i'rrt prin conducte ile ventilatie.

l'it.nejcriie sirt inrlnrta,.rte qi in cazul utilizhrii unorcour.iucte cu caracte'islici electroizolaute rotlclcirt d* r,u""

L47

Tabdd 20

I"ungirneaconductei

rnetalice L{mm)

Concentralia aero'bnitror fafb de

valoarea iniliaH i $l

{60'P 6S0s 110? 360I310

12 060t3 4t0

t{x),tril,1l161,0 I9,750 r,15

i'h l.&Vo {nryt'$,lEv.

&g. t60. Dirujeuareaoorlccrltfaliilor de

. eeroioai neg*tivr ladcplas*rea printr-otonductd sreialicir.lseiliune 3O0 x -lJO

, mm, umiditatc rela-, ti:'r, 16V", t*17"C,

L*2

.ss

(polictilen[), in principal datoriffi transformirii acroia'iloru;on in aeroioni grei prin sedimentare pe nuclei de eondcnsaregi alte rnicropartiiule din aer, de-a hingul tr*seuiui a; il;pagare.- Probelernele menlronate lnrJ'urr rl'consicrerarea pirerilorq:,n:r:g,,fyacteristiciie aerului' ttonrpnit*t prin drt"**f,de Yentlleqre.

1{3

6l

RHfrT&TUL NUCLEO.IONtrC ALAER{"}LUI iro LocALnrATllnMART $T ZGNE INPUSTRIALE

Pr,i{-r.:rnlca dezv'oltare a unor oratre in etapa actualii qi,

It:5at ric act:r!.c;t, ii tiiior puternice eeire irldustriaie, a clus ia

rno,-lific}.ri ale tni.croclirnatului local din care, ca factor impor-

t;liiii, falr: parte,ri aeroionizarea.Pr:lu;:rea inst:{itir tl.e preeenfa in aelui zotrel respective

a rirui nunl;"i;' sircirit cle rnicroparticule iir suspensie (fun-i 9ipraf rezultate tlin unele procese inrJustriale, piclturi iirre

^io,,r-lot liciri,ic r:tc.) va creea <le fapt coniJiliile propice

nelirvorerJrilc pt:irtru conrli!ii de microclimat igienic) ele

tri:llrf{}rtna;'i3 il ;1{lroiol}ilor mici in acroio;r.i mari" in majori-t;ltea ru-;tri"ili,:r accptia avind in cornpcni{ia lor substan{e

rXi,irulrirtcarc ol-gru:i smului,l{,,,:giurtea iir care este arupllrsrati.t o }ocaiitate este

g.:;.lcral caract';rii.:at5. de v-alori cottsi,:lcrate ca norma'le

il:r.licatorilor nr:cleo-ionici, dupi {rtlrll urmeazii;

-- eonc,:ntrrilia aeroionilor n:iei po;r,itivi in*'), rcsl:cctiv

nagirtifi {r;.J p* cn:3 aer... " "400-- ?00 percchi;

t44

lnrle

* cCIeficientul (raportul) de r:rrlpolarit*te al aerr:ior-rik.rr

rnici {4 .- ttrl?x-1-. ". !,10 *1,201* $uma aeroienilor ndcide arnbele semne (+* 1 n.)gre

i cnr$ aer.. "800*X {001* concentralia aeroionilor rna:'i pozitivi {.N 1}, re;pectiv

negativi {ff-} FQ l emB a€r"."1500*8000 peree}ri;* suma aefoionilormari de amtrele senlne {N * * }'- j }'re

{ cnne aer. . . S 000*6 000;* raportul (coeficientrrJ) ieinic de i:oluare

6: {4:i*-lxJ ...2(ro) + (r-)

nucleii de condensare (NdC) pe I;,. t 000.- {0 #00.

Spre deosebire de aceste valori care asigur,l rtcr:*sarulbioSogie dc aeroioni mici al organismu3ui 5i de eoncenfra*

$iile ile aeroioni mari foarte redus% pi nesemnificative clingrtrnct de vedere al efectului, ln zona erragului yom a.vea $niablou al regiinului nucleo-ionie total rneidificat, *araet*rizatuireori de reduceri ale concentra{iilor de s.eroioni mici ;iere6ta-i de zeei sau sute eje ori aie ccnceniraiiilot 'Je aeroi*nimari gi nuclei d,e condensare.

1-)up[ datele lui Remizov qi Lesgaft {citaii .]e ,\Xinh,

t954), in eentre urari industriale concer'trai;ia ionilor nlicleoboari la 40*400/cm5 aer; in acelagi timp, in atrno*.Ieraur:ban.I potr.*atl deseori ;rredomind icnii pozitivi, fat6 nie cei

firlil;rlivi {in aeest €az q este mai ridicat deeit 1,20}" Concentra-

$i ic ii-; aeroioni rnari cele mai ridieate, il:eu{ionate flr-trtruora;e, sint: 8i] 0fl0 ioni grei pe I cnt3 aulr {CXi;r-trrur:rs, i96V}'sar.r' 100 000 ioni se*nn,-lari {mijloeii grei ;i toarte grei} peI crnt a.er iAssniann, 1955).

-* 8t

ems eer {limi{e}. . "

t0-*.$S 145

ln ceea cc privegte nueleil de condensare (NdQ krtr-cvasti monografie a llri Verz6r (1967), cu rezultate ale mlsur*'torilor din perioada 19.{0- 1965, limitele pentru medit extorior nepoluat slnt cuprinse intre I mO $i d Ofrt Ia tabeld2l sint prezentate rezultatele misur[torilor concentrafiilorde acroioni din citeva orage meri [tO!.

Chiar dacl valorilc obfinuto h diferite orage diferlmult intre elc, datoriti condi{iitror loeele specifice, pot f

Tabdqt 21

Sr'rfuPa,ris (peri{erie)FlanLturt pc MairDqblinSydocyKiev {valcrccdii)

Sapoqt d!uniplcrit*tcf * 8+la-

Nr. rcraiodgro{ latr-re

66! acr

t6 ftto33 {ll16 ztt07{ {}00{ l.t2

{3 Oss

lrsI

"03:

I,11

totupi rcrnarcate reducerile importante ale concentraliilorde aeroioni qon qi concentraliile sporite de aeroioni grei.Valorile obfinute in diferite puncte ale unui oraf pot de ase-menea sI difere intre ele, in funcfie de existenfa zonelorvefzi, parcurilor, arterelor intens circulate, obiectivelorinclustriale etc. ln acest seRs, tabelul 22 prezrnti rezultateleob{inute de E. Lesgaft in ora"sul Leningrad.

Observaiiile nienfionate au fost, in majoritatea cazurilor,rezultate ale unor investigafit sporadice. Analiza acestormoclificiri nu a fost recornanrlali ca o metodi srstematicA,

1{6

l{r. aeroioni ugorJ latr.tr.n cst !a

i.+t-

6E

5?5

:

talto

r@lEO

0trs

gloi:al}, de apreciere a

grafii recente asuprareferi la ioniza.re $ latenrlinfa de $tilinare a

Fa.rcGrldrna botenielUaina chlmictrUzit* sec*nic{ tr

l,Izina mecanie* trI

intensitl{ii paluirrii ai.tnosferei. Hono-epiderniologiei polulrii aerului nu s€

nucleii de *ondcnsare,'deqi se observlmetoelelor multilaterale de investiga-

Ta,}'clyl 22

l,1l1,080,91l,3LI i?,O

98tr58t

1,r ?0011 590t3 140

E00t0t403&118,3

$ie ilupi cunl este eride$tl $eccsitatea unor indifalii pelrtnrevaiila-rea intensitllii polulrii $i aonarea bazinului atmosfericpoluat, pentru ca apoi s5, se poatil corela indicatorii pluiriic'J starea de s[nirtate a popuia{,iei, 5i de asemcnca si se poatX

detennina extinderea zonelor de poluare ;i nocivitate injurul surseler. Spre rieasebire de aeest putct de ver3ere,

eercr:tltorii rctr:ilni, a.preciinei irnpcrtan{a cler:sebitl a arro*ionizilrii, ,ci-au propus tntr-,r serie d c lucrlri [3 X * 34 ' 38,

90,;;; 911 sl folaseasci deterndnirile sisterlalice d* acioioni

$ nuclei de conden-.are cft':

--- mctodii globefi, sint*tiei (evicicnt nespccifici) p';ritru*pir:,:ierea intensitifii polulrii urbane;

* rnetorll pentru obfinerea unor indicrtturi ;i tr !1!-!or

sciri de evaluare a inteusilir,tii polu[rii;metadi pcntru'zonarea int*nsit5fii poluilii atlt.tosf*

r*i urb:ue1

ffr)*

147

* rnetodei pentru delin:itarea extirrderii zonelor depoluare in jurul surselor principale de impunificare a bazintr.Iui atmosferic urbanl

- rnetod& pentru delirnitarea, pe teritoritrl eentrelorpopulate qi in epropierea lor, a unor zoe-re relativ pufin poluate,favorabil ionizate, zone care trebuie pa'otejate din punct de.vedere sanitar gi folosite ea spa{ii de odihn6, in aer liber.

ln acest seop au fost deterrninafi aeroionii mici (er*,

a-, rnobilitate peste I crn2fi' 's, diarnetru nv 10-? crn),aeroionii m-ari (lf*, N*, mobilitate <0,0tr5 crn'/V's, dia-metru s 10-6 cmi nucleii de condensare (NdC, diametrul0-6*10-'em), in diferite centre industriale, deosetrite prinintensitatea {cantitatea) qi profilul (ealitatea, eomponentele)

rroiudrii.Fentru zonarea rntensititii poluirii bazinului atmosferie

urban, se unesc punctele de deterrninare, in care indicatoriinucleo-ionici au avut nivele (mlrimi) sirnilare sau apropiate

Indicatorii nuc]eo-ionici propupi 9i utilizati ca atareaL! fgst i

* f)ensitatra relativii a ionilor micr (d) ciefinitir ea fiindraportui dintre ecrrrcerrtralia tnedie a ronilor rrrici dintr-osond ttrbanh, ;i o zouli martor reiativ nepoiuatil" conceltt.a-

iia nredie a ionilor mici riin zona martor fiincl considerati100')i,.

r\stiei" torrtrrria :rcesluri inclicator r r li !

'l ,r{"i;'}

tn eare: ,./o este rien:it:rtea tetatlvi a iOniXor *riCi, in zOna

{Purictuti 'e;

l4B

1s6 -13.d',+ uir..,.)z-

,(nu)* '1- in-")o

tllo),, {ra-)u - coili){llt!:aiia niedie a i*nilor lniffpoz:rtivi, r:espectirr n,.:g;rtit'i. p{l l crn8 ,r.en"u

ln zona ii:unct*i) a;(n *\0, (n-), - concentraiia rnedie a lonil'lr rrici

poaitivi, respectiv uegativi, pe I cr.r.3 eer,in zona Q {marior}, relativ neirsluat[.

litiiir:atorui d este cri atit rnai mlc cu eit p*luarr:a i:,,:ur-.

tri1t:xl este rnai intcns5, lirnita srrperioarl fiin*i lt]0 p*rlruur;ne rtregrlrtate ,Je :u:";ele 'le poLuare.

*- i)ensitatea relatir,ir :i ionilor ruari iD), definit ea

;rap*li"ul t-lintre concentrelia uredie a ionil,:r mari, tnlllir-exonl lir'!:aul, 9i o aoni irartor relativ nepoluati, {:u]ncentra-

ti:r r**,lic: n ionilor mari tlin aceasti zoni" fiinttr con:i*ic"ratiea l{r{i]{;= Fonnuia de calcul a acestui indicator estel

D,i"' (Nn)' * (N-)";/or : -5;i,

+ o,r-), '

ie rrre ; fia €ste densitatea relativl a ionilor mari, in z$r'* &'l

{N*)o, (ff-)" - concentralia medie a ionilnr t:r;'ui,

in zona *gI {Noio, (N-)o - conceniraiia utetJie a iorril*r r-'r.r-ri,

i;l:rona itrlrtof.1] e.:t,: cn atil nl;li mar€ c'l cil polr-rarea eo'nplex:i este

mai irrtunsi-i; iir:rita h-ai inf*rioar,i este 100, f el sca',lr-"s1:r:e

p eri(erie.{lq:efieieutul {raportul} ioni de poluare( K), amiiiiit

an'.ettotr, utilizat ca indicator rle psluare pentru aerrd ulban"Aecst coeficienli sea,le ,{e la surse, unde atinge valori p*ste

100, spre p*rlferie;C$sficientul (raportul) nucleo-ionic de poluar* {f} a

fost ,,lefir:it ca fiind ralrortul concentratia uredie a nr;cleilor

149

de condensar€, pe I cmt aer (concentra{ia acestora cre;tein mediul poluat) qi suma concentraliilor aeroionilor micipozitivi gi negativi din aceeagi zon6 (concentrafia ronilormiei scade in atmosfera poluat[). Formula de calcul este t

tt- NiIC(r*) { (rl-) '

ln ca-re; F este coeficientul nucleo-ionic de poluare, intr-ozon5" urban&,

NdC - concentrafia nucleilor de condensare,pe I cm8 aer, in aceeEi zon[;

(le"r) -l- (**) -- suma concentrafiilor ionilor mieipozitivi qi negativi.

Eyident, P scade de la surse la periferie.Prin comparatie eu valorile unor indieatori specifiei

ai poluirii, este propusl o scard pentru evaluarea intensitE{iipolunrii aerulti urban, pe baza coeficientului nucleo-ionie(tabelul 23)"

Faptul e[ indicatorii alegi r[spund scopului Frcpusrezultn din analiza datelor ridicate in teren cnprinse intabelele urmitoare. Astfel, tabelul 2,t prezint[ unii indi-eatori acroionici (concentrafii mcdii ale ionilor mici ,si mari,

Tsbdwl 23

<10l1- 1516-4546 -70vt- tt0>til

zcna loarte curata,zon& foarte slab poltiatlzoni slab poluatezon6 modcra,t poluattzone intetrs poiratezona toarte inteas poluata

150

T*btlul b1

"'i' l - g_tt'.

J {300-f00 n)a{l500-2 W *}6mnno vleine(il- 15 km)

l?6,0Mr8

Er?

tl [2012 910

$;124

6ql 8r?

t 3llv ts7

3 SS3

Ntt,i.; q, /f, rc.prezintd rnedii!* aritrnet?ce ale inrlicatoril,or obfinuli grindeterrnia{,:iie indi r-iduale.

I*6eJ*l EJ

foaa {distantade la surse)

lilrlliJi200 ur),F{400 "-. 600 nc}6{1f}00*3000 n:}

| ,*,,i 66.1

Itoo,o

?t0,5208,616 I ,.r

.Ii*l,i.' Fentrn zona mnrtor {$"ie }i' (N-Jo =' 5d00

rlr, r!^, $+-, lf--; eo*{ieientul de unipo-laritate ai icniior rni,;i, gi ra.portui. ioniede pch:are, "I{) ln deu}, gone ele r:nnierr trrr "J].1i$YJ"t,,i?,::il:u'*t''' tu

lu tabelul 25 sint prczr.nt;rt,r rrretliilc indicilc;r ,,de:rsitatearelati'r,I a ionilor mi*i'l {d) ,ti, densitatea relativii. a ionilormari" (f,)), i" 6 zone ale unui centxrr eu ind*strie ehituic5.gi de urateriale de *onr1rycfie.

ln tabelul 26 poate fi urmiritir evolirliii rapor{ului nuclco-ionlc de poluare {.t') pentru diferite localit[ti FaLl usne de

c? | 4,8#5 | l,t+313 | l,EI

lSt

TabeluE &6

Rnporffinueleo-ionirc

&fd€Lcca!itate-a

Gentru industria!, ea uzinaehirnico-metaiurgiee

eeotru icdustria!, ea uziaaehimice pi de negru e{e furn

Ceatru industrial, eil nzinochimiee gi de rnateriale deconstrrrefie

Centru industrial, ce uzinode metelurgie neferoas* gide chinrie

Municipiu cu industrie mie6

Orag cu industrie putin der'voltatiMunicipiu eu ioclustrie ptfiod ezvoltatl {I)

Municipiu cu industrie pufi:rdezvc'1tat6 (trI)

Cornunlr dt: rnunte

Staliune clinrateric6. I 400 maltitndine

Staiiunr ctrirnaferic.6. 1500 nt,qltit udine

I 051

rEo

850

I 0c9

I 201

t 432

t 5?'2

I 517

z 35V

2 591

{ 369

ml ta

n.3 rs

95 099

gg 231

56 263

.tt 100

43 t60

28 0C0

2V V(t0

I 4V0

4V5

Nuelel dc6ondecsare/

cmE agNtg

Aeroloaindei/em! aer{rj + trJ Eil:,=!l+(r.|+(rJ

191,3{t

l5?,69

1 1 1,&3

90 p?9

45,85

28,?0

28,36

18,39

11,7E

0,56

0,lt

r:niri1{.{.i, caleulele fiind flcute pe baza mediilor aritmeticealir irli.{.tl'of rJ*ir,rrruilrJrrilor d* arr:oiirni Fi ntrclei de conclensale,ef:'r-l r.-er-1i: in lacalitatea respeclivL

15?

Pe baza rezultatelor obfinute anterrii men!.ionnti formu-leaz.:'rrrmitoarele concluzii:

cieterrninirile de aeroionizare gi nuelei cle condensarepot oferi indicatori globali, sintetici, nespecifiei ai polu5.riiatmosferei urbanel

* se pot elabora se[ri pentru eva-iuarea polu[rii atrno-sferei urbane pe baza indicatorilor nucleo,ionici;

* se poate zona irtensitatea polufuii bazinului atmo-sferic al eentrelor populate. pe baza intlieatorilor nucleo-ionici.

Toate datele antericare confirm& faptut ci atmosferaora;elor prezinti modificiri substanliale in ceea ee privegteconcentrafiile naturale ri.e aeroioni rnici, mari 6i nuclei decondensare" Se va impune deci ca, prin mijloace artificialeclar care reproduc naturalu.l, s5. compensim, la nivelu! incin-telor, efectele stafionlrii intr-un mediu cu concentratii cleaeroioni rnici r'l i-Lninnate cit gi poluat cu microparlicule insuspensie, inciireate sall nu electric.

t53

p'(.

AEROIONIZAREA IN INDUSTRTH

7.t. RHGIIIUI IjLECTRI{: AL SFA'ITIIOR I}EPnoDUCTIE

In aerul sbeliiletr f;ii-rricilur ;i uzinelor pot exisla {anT:-

t6!i mari de particulc incirreate, a<1c:ca cu scnlll pozitiv,

carc pot avea efer:te uoci|c asr.lpra r:r'ganisrnulni' Electale

veir fi tnai nociv* cinr] aYcm ;i ar:roioni grci cu strpnri rnq:talic

sau alte subslan!e dirunlt*ar*'Problema se ptule in spccial pcttiru sccliilc eie s'udare

el.ectricl sau autogr:nl, fabi:icilc ile tc-clile , ]'rirtic -cau nrlii er"iirle

ekctroizclante, scclii dc ,slcirrit etc.

Proeeselc de sutlal:e an alr;t''; ateDlia nrultor cc|cctitol'iprin faptul ci accstea sint surse ale uircr inletrse Jiroces€ie aeroianiuare. Astfel, pe*tru s*rlarea eicelricl shit eilifica-

toare datele din tai:elul ?7 Lqil.Concluziile stuclierii rr:gimului aer''rioilial|ii in u$l'r&

proceselor e1e sr:dare electricf, e"'irJen!iarI urmitoalelet

t3{t

* procesul de suilare electric5 produce o puternlclielecl.zare a aerulai eu particule rncircate electric gi aeroioniIt$Or! 1

- electrlzarea este foarte tntensa hngi punctul dg sudarcgi in zona delucru, micSorinclu-se putemicpemtrsura cregteriiilista nf ei I

purtitorii de sarcini efectrrci stnt rn pnnapar parti-culcle de metal pulverizat gi oxizii lor.

Dsanpads tg' locui

sudA,riricm

N*. departicalt

pozit!v./I emt

Ne. departl€uletrcgatincr

t Cml

?sbetvl W

Costtorcatoids uarpolarlte*

2l lEtIt 086

F 0,r9

I* cazur. sudirrii autogene condi(iile de electrizare alqaerulrl sist diterite de cele ale $darti electn€e, pro,cesere de ardere lirnd surse intense de aeroio4iz-axe. cons,en,trqlrile sa-rcinilor sint mai ridicate in zona sud[rii autog€o.decil rr: caaul procedeului ele€trrc, dar sciderea eu distantaeste rra! pro'un[at6, cita radialia ultravioletir formati lncazirt sudlrii electrice produce o aeroionizare ma: pufinlocalizatd decit flacira. PurtEtorii cle sarcinl stnt insn 5iirr acest caz in principal microparticure incircate. tabelut zgprezinti rezultatul ;nlsuril.torilor in cazut unui proces d€sndare autogeni lg5].

g5

t00r50

gB EgAl8 86r,E 6?e

? l3E2 831I 62E

[5$

'T,z'!:.e1,v.! 28

Drsranga i$;ffi-"T#;

Sumo

I uu *ru| !l 6e9

t 4P.

$,fs

$tu-dierea ,je ci&re .liverli c*r*ct5tori a. r*r;i.rntriui *-l*

ionlzaneelin uneleintreprinderi testiie * el'id*u{iat o puliernlfe&ncsrcare a c.erului Le'interioru,l see{iilor, coltcentra{iil: eeis

ma! u:ari renra.rcindu-se in seetiile rle &nisaf.Pcntru o astfei de seefie au fost inre6istrat* S? $09 ser-

cini pozitlve $ 15 ?15 sarsim *egativc ;]e €rnsn i-:aefi*ie*tuX

de unipclarit;rte fiind 2"45. Ilentn: o s*;$ie ctrr: i.: :prim-aL s-a&

ob$nue ?S 3&? sarsini grzitive qi ? 110 sareii:ri' ne3-ative 1:e

om9, eoefieleni;:-1 Lle unipolaritiate fiin'l tr!,$t' Iln an:bele

e*zuri se cbserr* preg:on<lereniel s*relnilr:r i:oei.iive" tr)*&t'ru

o filatr-rr$ r.le burubac s-au ohfia*t 4 5!? sare!,ni p*zitir-t:

$i [ 519 sarel*i riegative pe c;lsn e*efiei*ntul n-J.e unii:c].c.ritate fiinEl egal eu X"9" ln sr.e{iiie ile pr*gStire s-.r" o}:Jinuto pre6rontleren{$ ;i s';ereinilor rre5ative,- eoefi*iciitu} iJ* llni-poXarit*te fiin-.I egai ei-r 0,5 1951. Sr:rsete sareir:ile'r in aeeste

pro"+sse s?st frer:.lri}e iirtre fire sau i*t-re fire ;i m*laiensuportt:ri de t;*ase piastice, aer etc- ln tiinp se*btin v-aria{iirnari ale esne*ntratiilqr de **reini, ace$h:a fiintl pur*rnieelep*n,{enta il* r"raterialeie utitizate ;t con'3i{ii}e ,le iuicro-etrlmat, Purt.lEorii e9e sarcinE, vor fi !n princi!:al :siero''

Bartieule din rqa.terialele preiuerate ;i eleci in i;ri*cipiuaeroroni grel"

ln fabrieile de hlrtie qi in general in toate procesele

lndus&riale un,Je se lucreazf, Eu materiale electroizolante,

tsd

t0 58x6 6{i0

as $68s [0?

100{60

datoriti frec$rilor, slnt creste conr{itll favorabile uno[incfucdn puterntce ale aerulu su szustiu elesmes EdifiEatolln acest sens este tabelul 29 pentrt diferite sedit ale undfabriai de hirtie lll.

Se observi cd in unele sectii incaradrile su saraini siatmult mai rurari dec3t in cele dir exterioa

t&ctni 29

*" ,"*-**r]€rgsf;8€$

E:EE{ c+jr6i-^

ff;$sEEi sd"5+,*

* FE"s,

Sectta de pf,e'gat]t€ 6bmnuJuiSeclre de!3AernatrUsgarcPuepararttr(: reerrcPre,s<,Usea,reCala.ndn:SoitartF'rerbereln eurtr:

:6El:

a 88.tr $dlr 6[i

l{, lclEl 88.

g E{'a Ea:t{/'6t

l0 881I 683

c@6rt 355

$ Eeo6t 91661 996t ,J2f frF1s. ggd

It ll5€ t69

E6t

t" 834s8 00s

E 1818F ETI66 66!892tI AA,'

t2686.f$5I 086

c 6g*4 a,0c

6,060rl90rg10pr0rOS0rsro,98IrOLr&o;56

{n tntretrrnrreieri-le rnecailGe, in tunctie de proeesul deprodue{ie, pot fi puse in eviden{i soncentretli ridieate desarcini pi cu r"ariatii r.cari de ta setie la secge. Datete diqtabelul 80 ill prezinti earactedsticile incirctuii eleotrlgca aeruhu irr rectiiie un€l uzln€ pentm fepa.rax@ utilaiululde eale lerati",

T'?

Masuritorile efeciuale gi ir: ca,,-u] alt*r prcce.se i}1']ustriale

evidenliazL intottieauna aparilia unor i:rcf,rciri aie aerului

mult rlifcrite ele cele corespunziitoare unei atmcs{ere norinale

ln rnajoritatea cazurilor se observi o irupuri{icare cu

praf in diferite grade de dispersie, care se formeazi ;r se

incarci prin efect triboeleetric la sfiirimarea substanfelor,

!e prelurrarea reperelor, prin glefuire, ascu.ire etc' lir getre-

l"abclvi 30

Tnrn[.tr.riel-$ng$ cuptor iu ttrnPultopirii(,azanrSndurir +:lc*tlit;l&ntrui sec{ic-:iM$rtaj$l*fuiteSLrungiit ieForjl

,9

asb;AA

,. fB

sO9.$oCrr;ri;O o!

t.Er s i f,; eD.:* I ur d-.Nl..St8"s-iiBe

t0s:4$-5

39

3 9-r7

5 3i0I 4s84 7683 ?863 0843 9775 -?30I 1i:

J JJL1

7 854? 665i J.i03 3663 2063 9274 057

'' 2t)3

I

?2631I

r:'i !s4 i

? l53l10 0q8 |

? 15:i62e$l?s5{l, 39i

l"t 71r.1

I

ir rr l

I

0,s81,688,89t,ll$,96!,00,I ,l I i

I,C-]

ral, pruful rnr,'t;riic po;rrti srrr{-li}1r-1 llcg::tivi, ccl l'rcnrrtai!c,

pczitir'1.Particlrlele de sxiz,i acizi se in*arci pozitiv, cele ale

bazelor negativ. Fola.ritatea sarcinilor particilielor de sare

depintle de concentralia relativi a ionilor de acizi 9i baze"

traptul cX in unele situa{ii se obtine o preponderenfia sarcinilor negative fali .Jc cele poziiive nu inseamn5 c5

aveill r.ll"l clinrat farrr:ral:lil, ciin motnettt ce purtltorii sarciiriior

158

negati'e sint hr aceste situatii praful, r'aJrrrii, plcituri rnidde lrclrrrit' etc., norrnele de ,rgiend presupunind inldturareaacestor partrcule din zona de respirafia

7:2. PROBLEilIN PRIVII\D OI''TIMIZAREAnF:rituLLU| NI-CI.EO-|ONrC AL SECT|ILOBt)l; t'Ro[]uc'l'IE

:

l'robicma asrguranr unor eondrftr de mlcroclimat favo-rabile in sectiile de ploduclie cuprinde ca parte integrantlgr reqrmul nucleo-ionic aJ respectivultu spairtr-

I tupi cum s-a aretat antertor, rlileritele procese rndus-triale pot fi puternic qeneratoaae de sarcini'eleetriee careincarcii satr formi de aerorbnr ugon $t grer aerul zonei respeo-tive, rn care ie mar q..isesc in suspensie un m6rre numirr demrcropartlcule (pnntre acestea $t nuclq de condensare) csearactensticr fizrc -chrmrce care depind in mare mf,suri derespectrvul proces tehnologrc

Optimrearea reglmulu: nucleo-romc al secfriltrr de pro-dnctre are in sedere asrgurarea unor concentra{ii de aero-ionr mrcr cit mat apropiate de cele din mediul natural nepo-luat ;r dimrnuarea in cit urar mare misurd a concentratiilorde aeroronl grel $ mrcroparticule. Rezolvarea este diteren-{iati rn tuncgre de valonle concentralulor de aeroioru (n$ori,grer), polantdtile lor $ proprietitile fizreo-ctumice ale supor-tulu aeroronrlor qrer 6i micrepartict-rlelor (dimensrum, star@de aqregare, cornpozifie chimrci etc"!. lleslgur problernaticainlSturirii mrcroparticulelor drn aerut seetilior de producfieeste complexS'gi ea este tratati corespunzitor in literaturade specialitate. Abordarea din punct de eedere al regruruluinucleo-ionic s solufiile preconizate vin sE eompleteze pro-cedee deja utilieate dar caie nu llot creea F menfine un micro-

t59

dpat eorespunz$tor {ventila{ia, fi}trarea obi;nuit5, filira-rea electrostatic.l cri recireularea aer:ultli din tne;lpcre: ,'te",!.

ea pri.m[ condi]ie pen,tru cezolverea prcblenre-i ir {q-}:r

eunoaqterea exaetX prin detern:inlri a rn[rin'ri]ar c'-' t:ar:acleri.-

ueaz& reglreul nuctreo-ionic al respectivrrlui spalitt tXe pradtlctie.ln func!:ie ele rezultatele oblinrrtc se Foate impu,ne:

- cliBlinuarea eonct:ntl'*tiiJ*r rlc aerolrrui grei 1-r"izitivi

6i/sat negatir,tl-*. lnl&turarea tvilcropartt{ui{rJor,-iin a-er;

* restabilirea conce:rtratiei .le aer*ieni u;'rri !'1{g;rt;vi

le. valorilc optirneg

- cteutraliailfea gareinilur qlgqi,ric'i- t-;rlr:-!i;.' {;ti '.' i:.e

pot aeumula pe unele r-r:ateria'le pr*tucrate'

Fr*blema sarcinilor eXectris:e g;arazite este t'ratat;'r lleiarg 3n literatura de speeialiiate, aparifia;i a':usr.irllart'a

acestora putind produce 'Jifietrtrtiii rLe tlcsf3lurare a iuslrliprroee;ului de produc{ie {forfcie eneckostatice *"liirtre firc" itr

iilri.ustria texlitrh etc.) sau prirt elesciirr]area lor n*n:rli:tr+l:1i3,

accielente 5i incesdii. ?n ioniz&rcr ae-trrlui :e iau in coirsi{l{:rere

eceste sareir:i numai in rnfisur"a il: ear,: aeutuularea ltll. llemateriatre ccntlibuie la nioriificXri ,:le iticilrc:rre clceir:ic* insona sle :esprrafie.

Diminuarea concentraiiilor aeroi*pilor grei po;:9{.iv"i

gi/satl negatlvi cu re{inerea sui:oriului ase-stora sau in'l:itri'rarea ?rnpreuni eu suportul, sc* reeoillandh. ori de cite or!

acest lucru este posibil {de exenipt'u, irrin. t'entilalieputer:rie:ii,recircularea aemlui cu filtrare eieetrostaticfl., folosirea altcrtipr:ri el* filtrare etc,). DacF nu e;te i:osibil5 indeplrlareasuportului tlin aer, se recomancli diminuarea concentr;'i.{iitror

de aeroioni grei pozitivi prin neutralizare in crice situa{ie,

{inincl eont ele efectui nefavorabil sub rairort biolngic aJ

r60

sarr:inii poaitive qi de fapttrl ci as:e;r.ta pcate sg*r'i ;:,'--:fitrn,:a

nocivil a rlnor subsiairle ale suparttllui, In afte situafii,datoritl eirnpurilor electrice din incinti (compcnente natil-rale, perturbatoare produse de uiilaje, pro<1use speciaS. 1:eil*zuacest scop) for{ele electrostafice care produc seelinrentareadepiigesc rlet forlele gravitalionale, prin aceasta sclaind p:si-bilitatea de inspirare a particulelor incl'rca-te. Xlat-tlrit[ r'aitlriireaisteniei iie izotralie om-pil-rrint in general sc1aut$, piirr:iiutul

ce poseciX o sarcint'r negativii conunici. poten{ialirtr slu corptl-lui uman, astfel incit aeroir:nii grei negativi sint intr-c oaree are

mXsurir respinSi el.ectrostatic la nilchrl slstemului. respirator"Problema ce se rid.icl aici este aceea a re{inerii tr--articule-lor inciircate la nivelul sistemului resplrator eonrparati.v eu

cele neinc[rca.ie, acest aspect interesirrcl in lnqd ']eoscbitatunci cinel prin ionizarea artificialil irl mer3iui poluai, poate

creite con.centrafia aeroionilor grei de o anumiti pi:lari.tate'

Lifgi! ;i colabcra{.qr:ij, (1948, 1957) au aritat cd :riicroparti-

culele inclrcate sint re{inr:te in sistemul respirator'lle pre-

porlie ele 62,3 --S6,??{r iar cele neincf,rcate nr: proptr:fie de

10,5*32,90;. lu ioaie cb nn sirti i:recieate ccucii{iile de iso-

lare fa!fi r.le 1i.l.mint ale subieciilor, se arati cir proi:ettutr

rle refinere ;l.1 pi61'6prarticulelor incilrcate por.iiiv este mai

ma-re ,,lecit al nricroparticulelor iniiircaie negativ, unifelen{a

putind pror.cnl clin respingerea electrostaticl urenlionat;ianterior. Erlificeto;lr:': ar fi,."letr:rtrrin-irile procer.ri.uatre a1e

refinerii selraratc peutrr; iiecare trN;laritaie. {llti;ii ;'i nur:r'ai

prin considltil.rca erclierii. sl.: peste 50 ori a vitezei de seq'li-

m.entare il lrri,;:r,:rlrarticr-rJeltlr incilrcate nega{lv i15] rezutrti

avaritajrri l,rlq:r=rrii acroiol.:iz-irrii ncgative niotterat€ p+:irtru

purifirar-,: iir ;r.erliltt; in conelil;iitre utrtli nietliu pciu::t"lrl ceel ce privt:i'i"e aeroiol;li plzit'ir:-i ;i1s'l.u r:eg-a'tivi,

dac'r rl,:,:;tia coe:iistI in cctic,:l.lilr.l1ii ridical"e ilnpretln'1' cu

Ur. * rt9 161

cel grel, atunci prin na.Frsuril* de diEaii:Lrils"e e coneentra{iilcrrde aercioni grei se redace eorespunzdtor ryi numirul celorugori. Ilae[ prin specificul procesului productiv sint generaftaeroioni ugori in exees 1si atmosfera nrr erte poll;at*"neutralizarea este simplf,, ea realizinEltr-se cu nn gerrcre to?

d* aer*ioai d.e polarttate opusft eelor ?n esces.

lditurarea microparliculeior dia aerutr spaliul*i d*produefie se Eezoh'[ tn funcfie de raporttl diatre nrrmirrdtotal de microparticnle gi nsmX.rul celor lnefl.reate. Ilae$aproape toate microparticulele stnt incd.reate. ne ineadr[mia trnul eiiu cazurile precedente. Daci majaritatea micro*particrrlelor sint neine6rcate, problema principal.I este aceea

a irrlflturvarii lor din zona de respirafie, aeeasta putindu-s*face eu ajctonrl aeroionilor de polaritate negativl ln eoncera*

trafii moderate in prezen{a persoanelrrr sau in cpr:eentrafiiridicate ln lipsa acestr:ra.

Procedeele tehnice a<loptate pentru realizarea modifi-elrilar regimului necleo-ionic ln sensurile pre,eizate sint, cieaseftleriea, in funclie de coneentratiile qi caraeteristiciiefiaico-chimice ale aer"oionilor gi micropartic':lelar din respee-tivul spafiri. Astfel in cazul generAdi loealizate de aeraionigrei pozitil'i sau negativi, prin dirijarea spre respectiva zon*,a unui flu-x puteruic de aeroioni uqori de polaritate negativEgenerafi artificial, se paate obtine o tliminuare puternic6a concentLaliei de aersioni gtei pozitivi, sitrafie reprezentat$grafic in figura 61 1151.

Dacir in eazul necesiiSlii inlEturirrii aeroionilor greinegatir.i nu se folosesc pentru neutralizare aeroioni tqoripozitivi in scopul evitilrii unei amrrnite incirclturi cu sarcinip*zitive e aerului, cind relaiiilc; carrtitatilre n11 sint picc:iseontrolate, se pot feriosi tot aer.riani neg;rtivi ulori car, in

r63

funcfie de dirncr:.siuuile nricroirariiculci su;:olt, produc o

Snc$rcare supXimentarl -eu sarcini electrice a acestora, astfelsescind viteza de deplasare in cirnpr:tr electric al generatoru-

lui pi implicit viteza de sedimentare.Cind este necesari neutrelizarea unei emlsii puternice

de aeroioni u;ori pozitivi sau negativi localizat[, sepot folosi,

de asemenea, fluxuri dirijate de aeroioni utori generafi arti-fieial, negitivi sau pozitiri. Dacl, pdn clesfil;urarea Proce'su*lui productiv aeroionii in exces sint produqi dispersat sau

este facilitatl o rapidl dispcrsie a acestora, atunci realizarea

unei neutralizirri eficiente presupune dispunerea in intreaga

incintX, la irrdlfimi la care_nu este deranjatl activitatea

6o os*

&000

3moe i o(tJ

:oofi€!tu"{-r

?$mrJ

10t 8C 60 f,l ?rr l 2e i{ 60 80 lf$ ffi

F;g, il [" ] -- 11*1ia llrisulttirrrl{;r r'rrclt}tr&-tiilcr he aeroi.oni; 2 * i:r::lcentt'af ia de aero.i,rlli r;Frrri pent|u tier::tralize"rc; 3 *- ':or;celtrafta

de aeroion! grr:i dr;p5. ncr';tralizare"

resprttiv5, a ul;ci eoirfiguralii <Je g*tlcr*tcare de i*ni riegillivi

tip lustrl, cu debite corelete cu aerroioltizarea prtlrlusl in

resFce tii,El prs{:es tehn*logic dacl acsasta nu se ridicir }a

1S3

valori prea mari, astfel incit s[ se irnpunS valori ale eoncan-trafiiior generate artificial de peste 10{ aeroioni/cm8. Plnd,la aceste valori este posibild o curf,lire a aerului ln prezenfapersoanelor din inelpere, de aici rezultind unul din avanta-iele importante ale rne[odei |l5]. Prin folosirea unei lustreelectroefluviale.cu cimp electrie exterior plasati conr"enabitin zone pttin circulate, se pot obfine neutralizlri gi sedimen-tlri ale suportului aeroionilor grei, fir6 inclrcare electriclsuplimentarl a aenrlui in restul incintei. Neutralizareaaeroionilor ugori pi grei se poate faee, de asemenea, qi cu ajuto-rul unorcolectoare atmentate la tensiuni mai mici decitcele la careapar desc5.rc5.ri, aeroionii deplasindu-se in cimpulcreat de acestea gi sedimentind pe pllci, prafirl deprrs fiindindepirtat ulterior prin procedee mecanice.

Pentru lndepirtarea particulelor neincircate se utili-zeazi generatoare de aeroioni negativi de tip lustrl cu sauftr6 cimp electric exterior. S-au ob{inut rezultate foartebune la sedimentare cu ajutorul fluxurilor de aeroioni ugorinegativi a prafului de cuart fin dispersat, prezent foartefrecvent ln industrie. i\tetoda permite si se aglomereze rapidparticulele de cuar! in suspensie gi s5 se indeplrteze dininci.pere intr-o direc{ie determinatS, dat[ de liniile cimpuluielectric.

Existi insir situafu cind nici unul ciin procedeele ardtatenu este aplicabil" Esle cazul desfiguririr activitllilor in spa-

{ii ibarte iarsi sau chiar in aer librer. in condilii de poluareintensi. mine, san atunci cind generarea de microparticule,inc:ircate $au nu, este atit cle ;iuternici, incit nnmirul aces-tora rru pcete fi cli r-nin',iat corespunziitor, Ilxistii c1e asemenea

situafii tiaitr reEimul nrrc!er'-ionic elin spafiul <1e;iroclncfie

1:re:ri nt;'' caracteristici prrteriric r,;rriatriie in tipri' sau cind

164

acestea sin:t insuficient'precizate din lipsa'determin$rilor;Pentru aeeste situalii gi pentrn cazurile in iare fotrosirea'

aeroionizlfii la nivelul incitei $oluate nu se grefer$, expe-

rimentele arati cb, duph desfdgurarea activitnfii in asernenea

eonditii prin stalionarea zilqice. ii+tp de 15-20'minute ittrlrncapere speciali cu aer irnboglfit 1l,":t?iry ulori negativr,

pot fi suprimate eventualele modificlri clXun6toare ce ar

putea s[ aparl in orgaifsin.

165

B.

AEROIONIzAREA iTqAGRrculrunA

Cregt*rea pfisilrilor, Faptul cI" p6sdriie reae [ioneazfr promlitla factorii fizici ,ei e[ actualele sisteu:e cie creqtcre indristriatrfra acestora impun menfinerea in spalii incliise a unui num.lrfoartc m.are de exemptrare, asigurarea condifiilor cptime demicroclimat f6ciuctru-se cu rlificultate, indic[ utilitatca fole-sirii aeroionizirii negatil'e ca factor de cc,rcctarE a microclima,*tului gi stimulare a cregterii.

Cicltl de produclie scurt al plsirrilc,:: faeiiiteaz& er.iden-

lierea rapid.i a rczultatelar aeroionizlrii in acest sectcn"{) tratare completir a prcblemei irnptriel instr urrnitrircaunor faze multiple ineeplncl de la ecloca-rea unar-oul de laplslri expuse aeroio:rizirii, erclulia exemplarelar obfinutasupuse la rindul lor aeroi,onizd.rii, pinX. la rnaturitate qi,atunci cind este cazul, inregistrarea proc'lucliei de oui. f,ininctcont cii oplimul pcttru fiecare fazi. r'a fi atins la anumitevalot'i aic concentra{iilor aercic,nice, rczult.i cor:rple,litateaprril,lcmci qi neccsitatca unci atentc abardiri,

lncir <ie le prrimele cxperimente meniionate in liter:-rtur5.-q-s e.rLscrvirt c.tr acrsioriii ncg.a{ir,i pr,t aCl:ce uii apc,rt sribstan-{ial !n sporl{rrrl prc,dric{iilt,r cle carne ir'; acriisti ramurir"

166

Astfel, aplicarra acroionilor neg*liri iimp tle d.ou& Iulricite 1,5 ore zilnic, in conccntrafii de*tnr* 106 aeroiani/cros,la loturi de pui irnediat dupl eclazare, a dus la o g:eutatenreclie mai n:are ca ?3oj/o fa!5. de cea a lotului martor, rnortali-tatea fiind de ?,5 ori mai mic5.. S-a remarcat qi vitalitatearidicat[ a puilor din loturile experimentale, cregterea rapitl&qi densitatea mare a penajului, maturizare sexuali rapi,J$,inceperea dcvreme a ouatului.

Alte cercetiri au cdutat sl preeizeee influenla elozei

de aeroioni. Filrir a se putea deternrina exact optimumal,s-a obserrrat cf, aplicarea unor eoncentrafii la valoritre pree'i-

zate anterior, cu durata de acfiune variind intre 10 rninute

;i 4 ore procluce cfccie difcrite asupra lotulilor experintenteierle'pui. Greutatca vie a loturilor expcrirnentale a dep5ryit

greutatea vie a loturilor martr:r cu r.alori cuprinse inlre?0-*601d, ir:r firnclie de ilozi. A fosi de asemenea rernareat*s [oartc buni a-riltrilare a ftrrrjclor, puii tlin lotu] urartorconsumind cu 25',f rrai mult dccii cci din loiur:ile expe.ri-

mentalc ll5l.l,irmlr:ire* pr'otlur-'i'iei da ouir li,JntrLl $ pLiirioailir nlai

irrdclungati a pus i\r evidenlir faptu) c[ pc ansamb]u eeroioniillu produc nn cfect inrportant asupraouatului, cra;tereafiindde numai t,Sl.'i, tlar faptut cf, in perioaria ele iaru[ s-au oblinutcrc;tr:ri de 2llio aratS c[ sc poaie stinru].a produci;ia ele ou5

pentru perioat1ele mr.i pulin fa.r'ora1;ile acesteia,{-ielitilile de incubalie al* or-rirlelcr obiinute cie I.r g!'ini

expll:ie aclc.rioniziirii s-au dsvedit a fi supet'ioar e cclor pror e-

rr;tc ,le la giini din loturitre de control, prc'eentul cle deplqirefiind rnai sedzut peniru durate pr;ri rna.ri de aeroioniaare 115]-

tr)ar problema iniluenlei a,r-roioilizfilii a,strpra eaiitililorde incuba{ie se pune $ sub aspectul aclir"rnii elirecte a aero-ionilor asupra ouiiloi aflat* ln procesul de iueuba!ie. Iixpcri-

1{i7

lrrcr!.r.cie dcslilFurate iu accst. scop au aliitat cf, pnoccntulde ecloziune variazi cu doza de aeroioni, dcplqind intotdea-una martorul, efeetetre fiind mai mari pentra durate de acfiuneale aeroisnilor variind treptat intre 1,5 pi 15 minute, in citedoul gedinfe zitrnice. Numan4 asfixierilor ln incubatoareleaeroionizate a fost mai mic deeit in cele de control. fneubareagi aeroioniaarea ouXlor din loturile de pis6ri supuse acro-ionizlrii a ar&tat ci ouile pror.enite de tra exemplarele supuse

unor doze apropiate de cele optime au un eoefieient cle eelo-zionare mai mare. Prin urmnrirea puilor obfinufi din irieuba-tcarele aeroionizate, s-a constatat c6 aceStia depf,.qesc netpuii din lotul martor in ceca ce prive;tc sporul in greutate

[15j. Cantitativ vorbind, intr-unul din experirnentele detratare cu aeroioni negativi a ou[Xor supuse incubafieis-a obfinut o cregtere a procentului de eelozionare de la75o/o la 84% Ftll.

fJe asemenea, alte experimente detaliate efectuate pe

yui HIBRO, cu o concentrafie de 5 000 aeroioni negativilcmlpe durata de 42 zile, au demonstrat ere;terea coneentra{ieide tiroxinE precum qi a rnasei e$.rnoase astfel:

- in mediu ionizat natural greutatea medie a fost deI 145 g, iar concentrafia.de tiroxinb de 27,4n"molll.

- in rnediu aeroionizeit artificial negativ greutateamedie este de I 176 g gi concentratia de tiroxinl cie

S0.3 n . molp.Au rezultat concluzii interesaute privind cre;terea con-

centra[ier de tiroxinii clin serul sanguin la coeoqeii crescu]iimgirennh cu puicu{ele. rrecurn $ la fiecare grupi crescut[separai. fea mai rnar! (11as;, cHrnoas[ s-a ob,tinui l;, unraport 1: I al sexdr:i. ,\ re;:ultat i;"r in aeru-l aerctc,nl.za.tnegatit activitatea giariuul;lra este erescutii iafa cie gruparn;rrtor illlj.10u

Crqterea tnudnelor. Ac{iunea' aerolonilor negativi "isu.

pra taurinelor prezintd interes ciin punct rlt, r,etieru ai aslgurl-rii condifiilor pentru cregterea productiilor de lapte, valori.{icarea superioari a hranei, creqterea sporului zilnic in grar-tate al tineretului pentru carne si imbunntl{irea stirii desindtate a animalelor.

Pentru aeroionizarea artificrali negativi se pot utilizagenerafoare de aeroioni de tip lustrl, cu {au flrfl circulafiefo4atn a aerului, aparatele trebuind s[ fie plasate la o tndl-fime ce nu permite accesul animalelor.

ln experimente de aplicare a aeroionizerii in pedinfede cite 3 ore zilnic la vaci in perioada de lactafie s.a obfinuto creqtere medie zilnicl de O,lZ i lapte pentru fiecare vabX.Nu s-au semnalat modificiri ale procentului de grisime inlapte, dar procentul de albumine a crescut chiar in condi-fiile reducerii valorii biologice a albuminelor in rafia de furaje.Greutatea r.'ie a animalelor a avut creqteri irnportlnte, fncursui perioadei de desfi.gurare a experimentului, ea fiindde 365*-68?;4 zilnic. Analiza singelui a relevat o' cre;tere anumS.rului cle eritrocite la anin-raletre ce aveau valoriscezuteindeosebi in perioadele de aplicare a unei aeroioniz[riputernice. Conlinutui de hemoglobin[ din singe a crescutsimultan cu creqterea concentraliilor qi duratei rle la incepu-tui experimenttrlui, aceasta in special la animalele anen:ice.Indicatorul catalazei sanguine a crescut, de asemenea, inconditiile precizate anterior f15i.

trt alte e.x;rerirnente, in care au lost urnrArite iri speciaimociificiriir: iuncfiei de reproducere ia vaci prin expunereaIta aeroioni negativi tn concerrtrat;i dr,, 2CI0 000-250 00C*

aeroroniicnrr' r,:ite 6 {Jre pe zi linrp de {0 zile, au lost remarcateurnritoa.rele I '

[69

* durata edemului post-parlun a1 argarrciol gcnitalea fost in mcdie 96 orc falir de 120 ore la qrartar;

- retragerea uteruhi 9i incctarea eliminirii lohiilorla gn:pa rnartor au fost intirziate cu 2-*8 zile;

- numirul d e zile de la fitare pinl la revenirea estr:ultti

a fost cu 8 zile mai redus decit la martor;

- procentul de vaci fecundate dupi priina insiimil{aree fost de 54,1orlo, fa![ de 45i/o la Tartor;

termentii fecdndirii, 6ti zile la grupa experitneutali,falI de 86 ]a rnartor;

- eliminarea placentei, 3 ore Ia experirnent" iaii de

6 Ia trrartor;*- procentui complicaliilor post parturri, 1E la experi-

nrent gi 27 la martor;

- vifeii vacilor in e-xperiment au fost nt;ri rezi:'-'{cttti

tra influenla factolilor nefavorabiliSirnultan au fost urrnlrili 1i u.nii iri'-lir:aiQri ncspecifici'

ml.suri.torile evid enliind :

* reducerea cnn{itlutului r-le a t:o:riar: rlir ilal;i tl e IaI ] ia 9 nrgi rn3;

- cresterea pioccntulrri tle er.itio*itc cu l4o{r' }'rclrrcgio-

binl cu 15o/o gi leucocite cu 12,rtl''o.

- rnodificarea proteinograinci serirlui .'nutlgriin ix'itr e'res-

telea cein{inutr:1ui de prriteiltc to'La1c c* Ei'i'Io-olosirea atroionilor r-rcgatil'i in scop t*rrrpeutic 1a

ritcii boluar,i arati:

- in rinite, bron;ite 9i i:ronhopttcuttt;r:ii, o dozi eie

200*?00 aeroiottifcm'] eite 6--8 ore ziinic, tinrp dc 2--3 iuni,

atluce amelioriri e1$irf, l0 zile de la lnceperea tratarnentuluil*- in dispepsii ryi rlmiucrea in ur-urr'L a crelterii, se obfin

arnelicriri gi sporui'i mai mari, aslfel cI rlirpi 30:40 zile

vileii bolnal'i pat ajLrnge in dczrslta-re pe cei sinirto;i lil?]'

1?0

Tntr-un exprrinu'ni de a.plicare a aeroionizfirii negativela iineretui tarrrin, clesfi"gurat la T'rulegti-Botoqani, au fost,remarcate sporul ,qu1:$rior in greutate qi imbunltXfirea stlriide siinirtaie 1n r;rirnalcle din lotul suprrs r .r,rl ri i rniz rU"

'Creqterca sulnnlor Ac{iunea favorabili. a aeroionizlriiartificiale neg'ati.i'e asupra suinelor are efccte economicedeoscbite {inind ccnt de cantitatea rnare de ftraje consu-matir cit qi rie prclificitatea ridicat[ a acestor animale, ca!i-tatea prbsilei ;i *ricncorarea perioadei cle dearoltare a tinere-tuliri fiind impcrtante.

I xperimer:tele cu fost fi"cute pe loturi de purcei, r.ieri6i scrcafe adulte, cl*ratele-Ce aplicare a aercicnizirii crescindtreptat pini la maxirnum doud ore zilnic.

Observatiile asliFra acestor loturi au evidenfiat in pri-rnul rir-rd o cregtcre a mobilitllii gi a apetitului, fii.nd cansu-mate qi friraje care anterior erau neglijate. ln timpul unorepidenii de septieemie Ei bronhopneumonie imboln[r'irileau fost de peste 3 ori mai mici ln loturile aeroionizate, faptce ne aratl acli*nea profilactieh a aeroionilor" Crqterileln greutate in lsturile experimentale au fost cr llo,/o maimar!" evidenliindu-se o ac{iune selectiv[ a aeroionilorin sensul cii exemplarele mai slat_,e eu dat cele mai mari,cre;teri in greutate [15].

Efcctcle pozilit-e semnificatir.e rnenlionatc in literaturl,cit ;i posihilitatea *tilizi.r-ii unei aparaturi de aeroionizareln general cunoscut5, in acest domeniu, pledeazi pentruideca folosirii aerr-'ionizirii arti-fieiatre negative in cre;tercasrri nelor.

Creglcrea o.u"inelor" Ile;i fc,losirea aeroionizlrii artifi_ci:Je ia ovine este in principiu aplicatritri f[rt riificultl{i

1?1

nunxal in perioa,"lele si* tnarlili[ tiraie, iarnfu ;i irriuia Diriea prinli""cfil, trebuie :a ntrilIioi:ll:o totu;i ci acerte l:r'iic]l,depot lnmuen{a crin urai clcfavora,bil calitatca ilrcjgcxlitririiihiotonusa:1l generaS atr animatrcSrlr, tot acum fiind tlr-r-rjtrl sii

periee3uj apari{iei irL"i;ctni'iviliXcr"- Frimele,:xperi:n::cnte c"lesfirocurate ln :cog,uJ,:i*.1ifiel:rrti

ag,{iunii aeroionilsr negativi a-q!.:pra ovi*clor ;rtl cviuir:nliiito cregtere a si"lrii rnotcrii, sta.biliiatea fireutl{ii n*i:rafi:Ior3a sc5-,lerea cantiiii{ii ;i ca"litilii hranei, ercgterea aautit:tiii

$ eaXit[{ii lieii, r:arc r.Jt;rir:e'finr, o:]a:tir;'i,5i erl firr:tr lilaiJung f l il"

n..a stafir-rnea de ccrcetarrl 5i Xlrc{iuc{ie Xrcrltrti crcgtt-'rta

ovinelor Fopiiu{i-Foio;ani il08l au fcst elesfliura.tc un 5irqle eercetilri prir"in-d infiuenta ;r*roiortizlrii nrg;,i-i:'e: i131.1i,:l:a

rnicrocli ntatuiui tlin a,1 }posttili. }i a perfornl aul':trtli.' prc:iilc.tive ale ol'ineJor Kar;rkul" Au lbst ururiritc u"i';ri.'i lqri.uri

ii3€ntice ,.tre ovine, lcttrl utaltor fiincl r:;r.eat iritr''.in ar1iitr:o::t

sin,tila: cu al e clrii .trt ,-ri:ct in,erlt.Duraia aplieiirii a*rsionlzilrii. liegatir'": r fost ''ie (;,5 :rile,

generatoareXe tuficlionillel g:ertr:anent, i.r'r:c[rtce Iq.rgii]lid'JeSir,crr: a fost asl.{ei ales lneit 1;.r niveJul de respirafie r-n atrir,rtr-

Xelor e$ncentra{ii}e aie aeri:iani sii fie relaiiv scizr-:te ima:iirn1CI 000 aercioniicursi. Ilci.ern:,i nI.rile mic-rohictrogile carriita-iive rsi caXitative ale microflorei r,rrezofile au eonfirnrai caracte-

rul bactericid a} aeroir:niziri! negative asupra bacteriilcrnesp,:rulate ;i rnai pulin a.su1-'ra bacteriiior ly-crulate sau

tle loe asupra unor ciuperci. Irrvestiga{iiie *:crfologiee ;ibiocirimice aie sir:gelui au evirlen{iat inL.runirt.1{irea unorintlici ai singelui pi a proprietlfilor oxiCante ;i imunologiceale acestuia, cu efecie pozitive esupra protluciiilor la ovine.

I-a ovinele a-Jrlte :ri.x J*au observat nrodificiri g:onderale,

dar la urieii tlin lctui exp.erirnetttal s-a inregisirat un spor

t?2

zilnic superior (0,100 kg la femele gi 0,128 kg la masculi),fali de lotul neionizat (0,90 kg la femele gi 0,llZ kgrla mas-culi). Aceste experimente sint actualrnente continuate iascopul clarificlrii efectelor qi definitivirii modului de aplicarea acroionizirii in acest dorneniu.

Cregterea iopurilon Creqterea iepurilor in sistem intensivpresupune menfinerea acestora in colectivitlfi mari gi condi-fii de microclimat in iir5suri sE contribuie la slnrirea risculuiimbolnlvirilor gi infiuenfind vitalitatea animalelor, fapt cese risfringe asupra produc{iilor obfinute.

Folosirea aeroionilor negaiivi pe toati durata cicluluide creEtere a acestor animale poate avea consecinte econo-mice deosebite, ei reducind substanlial mortalitatea provo-cat[ de diverse boli in primele luni de viaf[, contribuindin continuare la obfinero orlo, productii superioare de carnegi valorificare mai bunl a furajelor.

$edinfele de aeroionizare, aplicite (cite 25 minutezilnic timp de 1,5 luni) unei grupe de tineret, au dus la obfi-nerea unui spor in greutate ca 13o/o mai mare decit la lotulmartor, unifotmitate in ce priveqte constituli-a fizie6, a anima-lelor, apetit crescut, . vigoare, mobilitate ridicatl [15j,

ta I.Av.S. *- Botogani aeroionizarea negativi a fostaplicatd. in unele hale de creqtere industriali a iepurilorln cuqti. Reducerea sutrstanliali a urortalit5{ii cit qioblinerea unor sporuri in greutate sint considerente eeqecomandb extinderea aplic[rii acestei metode pe scarilargX.

Apieulturf,. Literatura de specialitate din R. S. Romf,.-nia 6i din alte tlri a menlionat in numgroase rincluri influen{alinirlor de inalti tensiune asupra stupinelor situate in ime-

[73

diata apropiere. Verificllile experimentale supliurentare qi

observaliile comunicate de apicultari confirm5. pe deplininfluenfa. La fenomenul semnalat se asociazl conr-p,ortamentul deosebit de aetiv al coloniei dc albine in ziielelnsoriie ele rarI, clugfr ploi calde, cu bogair: descirrclri elec-

tri c,:.

Analizind unitar accste date s-a ajuns la conr:luaia cielcnrentul activ al accstor schimblli tle conrpollanrent ilconstituie cre;terea- concentrafiei de aeroioni mici, in special

negativi, din atrnosferi, produsd de liniile de inaliS. tensiune,

iu primul eaz, salt de evolirfia fenornenelor trtoteot:oltrgice,

ln ai doilca caz.

5-a presupus c[ prin folosirea ttilt]r sttrsc ,Jt aeroitll.li-

aar,-- artificiali negatir'5 introdusc it stnp s-ar pr-rtea modificagradul de aeroionizare negativi, delerrrrinind stirnularea

albineior ;i impiir:ii o crcstcre sulisirn!alI a aciiviiir{iicoloiiiei.

Pcntru r.rb!incica ;icroionilur nrici ncgativi nect-'sat iexpcrimentiriierr s-au folosit aparatc ada;rtate rtecesitiiilorutilizil:ii in apicult''rr1. Reibustc!ce, consumul cn*rgetic

redus, po-ribilitatca alimcnlirii mixte (de 1a rc:!ca san cle la

baterie), reglajr-rl dcbiiului,' sint citela rlin lerforman.trlece au trt:buit s[ fi* inrlepliti'te de gcncratoarl:lc tle aer*ic'ni

utilizr. t c.

Aparalelc pr:t fi amplasate dcasupra ratttelor, in irrcul

tlnei rame sau pc -c$clul stupului (in acesl ultim caz cr:renliiascenden{i facilitirirl dispcrsia rapi'Jii a acri.'i(:nilor in ?ntregul

sp aliu al stupulu'r).

Testlriie flcute intr-o sir;rpin[, in auii 1983 9i i98'1,

a'u '"lrmfrit acunrularea de date, in iunc'fie <Ie eolleentralia

aeroionilor ncgltir i. r':feritoare le:

1?4

*. colll-fxlrtsmeiltul allrincior;*- inte;rsificarea zloruEilor la urtlini;;*. cfrfctarea florci melifere din imprejurimi qi rapidi-

tatea depistirii unor surse de hran6;

-. rolrrl aeroianilar negatiti ln men{inerea stSrii cle

slin[tate a colonici"ln anii 1985 pi 1936 s-a aplica.l proeedeul aeroiania6rii

arti{iciale negatire dirijate la o stupinl" in timpul qrlesuluiintens la -calc?rn. Tcrt in aceiaqi ani au fost supu;i aeroioni-zvarti 2Q stupi in pclioarla august-scpternbrie urm6riadu-seefectui as$Fra ieniirrii acestor colonii, in raport eu lotulntaitor.

, In t*ate esp*rienfele-s-au folosit concentra{ii variind$000 f 50 ii00 aeioianiicms"

T,a accste eoncentralii a fcst otrserrati ei eregtere a

cireulafiei atrtrinelar pe rarnrr cu o u;oari tendinf6 dc aglo-rnerare in zcuna orificiilor Ce iqire a aeroionilar din genera-tcare, rrnde aibineie iau o pozifie asem&nitcare celei pentrur.entilatie. Cclonia rXrn$ne calrnl, iar zgcrnotul de fond alacesleia variazl i* intensitate in fcnctie de conccr,traliaactoionilur.

La experirnentarea cu doz.c erescuie (peste i50 0€0 aero-ienil crns) albinele dee'in irascibile, pirSsesc zona direct influen-fatl gi dupl rin timp au tendinla cle evaeuare a stupului.

ln continuarea experimentelor, fininctr cont de capaci-tatea rnaterialelar din stup de a absorbi aeroicnii, sau de ad.imima emisia generatorului prin aeumularea de sarcinielectrice negative s-au reglat aparatele astfel incit la tipurilede stupi falosifi -sir se oblinh ini.r-o pozilic interioarir concea-'tr*fii de 3 000--{ 000 aeroioni negatir.ilcnrs, r.alori apropiatede e ele ale unei zilc de f.irrfr drpi{ o ploaie calclii, cu descirreirielectrice a"bnndente:.

1?S

La tc,ate co{otriii': s1}I)use t'xpci-itrr,{ei, atrlttrr:i d s,.:i,ini*

bflrilc ttre eomnrcrtanrclrt pr*:aeirtate antcrl*r, s-a inter:si,f-ic;rt

ahCIruX tra urrlini6 cu 6tJ- ir0lr, (ia coi:ctntra{ii dc ;:cst.' !-{tl i}SO

aqtoitxli/cnls nun:irlil iepirilor din str"lXr c'stc fc-'rt.rie lrirr,i.rur"

s$srutr aii;inelor fiinel insS agitat 6i asrcsiv).

"l\ltrinele fu.i in'ltnsificI zborul ;i cerctfeaa;.i ti:,co-ii.ul,

$nconjurirtr:r, ilcri ncgnijaic anierior siirt cerciltate iniili-rlntinr in iipsauarui culfs $ricil de slab atr tnirlin{a ,1e a tr"'J-ta

?lr s,tupiivrcini.

CornparineJ ri;ltr:h: ubfir,utc ctt celr- t-:{ill.lenrn;tIL: in ;iltesion:eni.i unele s-au urur[rit efectele ;rcrr:ionizirii nega-l-ive,

s;a €onstatat ,-:it albinele :int :na.i sens:'bii,:;i conrpcriatr'ltlntal]a a.ctlu:rea a,ei:oianizirrii aitificiale nt:gtilile-

Aeest fa;lt aiest;.-i intlontesiabil e"iisier:!a n:rr:i leXa!ii

mai strinse intre albir:e ;i aeroionii ;ritnosferici, <lecii iln

f,azuf,'altor rte{uitoar:e. JSazele acestei relalii llot fi, ele es':r]t-

S"lu, q}-utate in. stal.riiil"ea, unei coresi'nndenle ins.cri:.c g<:rle-

tie l"*.ire gradul {-[* $eroionizate a attrlcsfer':i ;i ere;t*rea "ur:'e-lor <ne eules, cretrterea graclului de aer:*iqtiizas* din sirrp

p-riil evap,:rarca aFci din nectar, aeroiolliz;r-rea protln'r'h ln

fimpux aciivitir{ii iniense a albinelor rlatoritir ti"eclrilcr ir'irefagurii e?e eearl ;i p.1r{ile cheratinoase ale ccrirukii albi-

nel etc.

3e eunoa;te cl dupi ploile scurte ;i cal<1t', r'lrra, irrsolite

rle - dei;careari electrice, se inregistreb'zit local ccncentra{ii

ri$icate de aeroioni negativi 9i in ace.la;i timp o abundentd

sherelie de nectar cu compozilie optiml. Reprcilucerea aces-

tei stlri electrice a atmosferei in stup, prin aeroionizate

artifieiali negaiiv5, stimuleaz5 albinele.

Influen{a l:cncfic$ a aeroior:'izfirii l:cgatirt| se manifestl

atit prin sporirea vigorii organisnrului albinei, cit 9i prin

r?6

rictilurr'lr. ii5rtlrtrt virr-lsut jiot, bacieriilor pi ciupercilor p2is-geirc, l;ii;i: i,-on{irurat si irr altc alllicalii din mcdicin5;i z.on.

t {'h nir-.I Rcfcritor la proLrlrrtra in discuJie sc impun urrnirtoal'cls, o,lt,'lrlzii:- *-. aplicarea aeroiolriz[rii artificiale negai.iv,: in stup

tls-.st:liide pcrspective practice de cre;tere a prodrr-cliei

;i inrhrrriirti{irea st[rii de shnltate a eoloniilor de albine{:- rnccanisnrele intime ale acestei acliuni trebuiese apr-+

trtn,:iatc printr-o acliune pluridisciplirrarl;. - r:ste llecesari efectuarea unor eerect[ri de dr:ratH

pr rirl ltutn[r mare de colonii pentru stabilirea rigurna-si e

n:,ri'rccntraliilor $ timpilor de acliune optimi;-- rnijtroacele tehnice sint aeeesibile lpier-riLorilur,

]i;i)r: ir. fi alimentate cu energie electrieh atit elin reteaua

ri(l rrri'{in'l- alternativ cit ;i de la o baterie.

Se rieulttrrir" Iiolosirea aeroioni.lor ln scriciculture r:reeazfL.

pr:t:nrisa sporirii recoltelor tle gogo;i prin ere;terea productiJ"

riiti{ii ;i stirii de sinitate in crescd"toriile de viermi de mitase,rlnosc$t fiincl ci ace;tia sint destutr dp sensibili la acliunea,riifr,:ritelor boli.

Experimentele, desfigurate sub condueerea dn. Cl" Rusu

;i dr. tr:-l. Rusu in condilii de laborator in 1985 5i de produeliein t985 gi 1936 la Fenna Sericicoli Bivolari, au confirmati)ilcrtunitatea folosirii aeroionizirii artifieide negative in;r-ccst domeniu. [108].

lndicatorii urmlrifi au fost:

- influen{a mediului aeroionizat asupra producfiei de gogogi;

- deterrninarea unor particularitifi biologico-productive alelarvelor in funclie de regimul de aeroioniaare negativll

12 - c, jgC t77

* determinarca unor caraeicrislii:i tti111ol6gixt ;Lle gogo;ilor

de rnltase qi ale fibrei;* situalia sanitar veterinard in rnediul aeroionizat.

Peutru producerea aer-oionilor s-au folosit aparlti.e tip.,

,,GENIOIT" procluse 1a ELECTROCb-\TACII' - Boto;ani,'*!

tln programator de timp permilind stabilirca autornatl a'duratei 5i secr.enlei qedinleicr dc aeroionizare.

Dup[ c!.arific.irile facilitate de experimentele desfigu',rate tn laborator pi in produclie in 1985, experimcnteleclin 1986 dcsfiqurate in condilii t'le prodticlie au constatin urmirirea a dou[ r'ariantc experinrcntale ;i a nrar:tc'r'ilor

respectir.i, ficcare in trei repetifii.ta varianta Vr, e-rpunerea la aeroioni s-a fiicut pe

toatl durata per:ioa,3ei elc lan'are ,si ingc,rgo;are, iar la variantaV, numai pinl in z,iua a doua a virstei a patra, dupii care

conform tehnologiei, larvele au fost transportatc in adlpos-turi tip baracir" Confortr datelor din tabelul 3l rezuitl c&

produc{ia de gogo;i a clep[rsit martorul in ambele rariantecxperimentalc.

l'abe!;i! 3t

Frorluctia de gogcfiYaliente

v,M.v-Ir{-

16, {215,63il,5E10,59

[kg1g oul

3 12843,126213lv2, 119

105,5100,0109,3{100rG

Conformclatelorclin tabeiele 32 gi 33 aeroionizareo nrrifieieli negativS. a influen{at favoratril grerrtatea medie a gogoqiigi a inveliqului m[t'isos.

1?8

:Ubqtkt :!

VarisaNa

i*btlttl .73

Greutatee ln-*eligului rn*tdsasVariantat%l

De esemener, ca rrl.alare x expurler:ii la aeroioni negativi,& crescut lungimea rnedie a fibrei pe gogoa?i conforrn tabe-lului 3{.

Te}.dt+I 34

A fost evidentiatidiu hemolirnfl gi dinurrnare a desfl;uririiurrnitoarel.e cor.:cluzii :

.1i o mirire a confiriutului de proteinaglandele sericigene ut 7,1*-2,V/o. Ce

aplicafiilor prezentate, eu rezdtat

I-u*giraea medie a fibreipe gogaaF$ Irnl

b7g

' :- aeroionii negatii'i an o inflrrenlir favorabill asupraunor particularitlli biologice - prodttctive ale larvelor,asupra stirii sanitar-veterinare a microclimatului, elt qi

asupra unor caracteristici tehnologiee ale gogo;ilor de mltasegi ale fibrei;

au rezultat indicii care ar putca sta labazaunei tehno-

logii de cregtere, eu consecinlele iavorabile asupra qroducliei,microclimatului qi caraeteristicilor tehnologice ale produ-sului;

- aeroionizarea aplicatl la scari industriall ar putea

duce la obfinerea unei procluclii suplirnentare de circa 3O0 kg

gogogi/hali pe un ciclu-de activitatc in condifiile nnei ferme

sericicole.

Cultura plantelor. ln urma unor experimente detaliate

s-a stabilit ci aeroionii negativi pot constitui un auxiliarprefios in acliunea pentru oblinerea unor recolte ridicate'

Problem" .oprindu doui aspecte principale 9i anume:

aeroionizarea seminfelor gi aeroionizatea plantelor. Aeroio-

nizarea seminfelor se poate aplica firi probleme^deosebite

in- cazul oricirei culturi 9i pentru orice cantitlti. ln ceea ce

privepte aeroionizarea plantelor, procedeul este aplicabilpractic f"{.riL clificultlli in sere sau eventual in cazul unor

pl*trte tincre cu densitate foarte ridicatn in stare de r[sad'ieroio*ii:area plantelor clin cultura mare este in general

greu c1e conceput ca realizare practicl.

Tn iiieratrrra cle specialitate sint prezentate rezultatele

eKfrr{'iiyrenteior de aplicare a aeroionizirii pentru cele mai

irnirc,rtantr plerite r.le cttlturl. Principala problemir cste

acei:a,i stabilir"ii tlo;'.ci oirii inc si a timpului de acliune asupra

qe.irin{elor sa',r planlcior ua.tate.

180

Prin tratarea cu aeroiord a serninlelor de porumb pro'venite cle la d<iui soiuri diferite, au fost oblinute rezultatele

prezentate in tabelul 35 [15].Se observi ci pentru prirnul soi durata de acliune de 4

rninute in primril experiment 9i de? minute in at !oi131-9xne;

riment di depd,giri maxime fali d.e martor de.89$ qt

respectiv 160/o. Pentru al doilea qoi rezultil duratele optirne

,le iz minute gi 1 minut pentru cele douH' dxperiment:' R*:z,rlt5, cleci cA in carul seminlelor de porlmb *i*e o duLati

de acliune optimi pentru un flux de aeroioni dat, doza variind

irr.i fi in funclie de soi.

i'.fectul tratdrii cu aeroioni de polaritate negativl a

sc :r!;r[elor unor leguminoase este-prezentat in tabelul 36'

ttezultl c5 pentru fiecare cdlurd. avem un timp de acfi-

une optim, pentru clensitatea fluxului de aeroioni de 1O?

."roionilcmJs folositi in aceste experirnente, acesta fiind

in limitele a L+2 minute pentru soia, 4 minute pentru

fascle gi 6 minute pentru linte. ln aceste experimente au

fost remarcate atit cregterea puterii de germinare cit qi

vii,',.a ziirrici de rlsirire [15].Pentrtrsfeclad.ezahirseminleletratatecuaeroiorriau

dcpir.;it martorul in ce privegte germinalia cu 4,4ol'I in ""rol unor legume, respectiv castraveli 9i salat$

sporurile de germinatie tbte de martor au fost cuprinse intre

11 ;i 15"/" la castraveli 9i intre a Si lTo/o la salat['i-a Staliunea de'cercetare qi producfie pentru cregterea

ovinelor Popdufi - Botogani un colectiv condus de

dr. ing. Lagcu I. a desfigurat diferite e-xperimente privin!e{ectul aeroionizirii semintelor de porumb 9i floarea soarelyi,

Seminlele au fost supuse atit acliunii -aeroionilor

negatfvi

cit gi celor poz.itivi, acliunea acestora fiind pqf qe s:a-ma

schiinbirii ll.l.utoi gi incirc[turii'electrice la nivel celular'

18t

.4t€.E",2.

F,

|4

6i

60 so!1 10 n\on f)(nc* r-" !

NA S\OO ncl(.! SqC'} r: 4:

e"61 .aidi qO t-eooi€r

\o(.!c6

€

rr F\

?rc!

r'. O

elt'gb

$4 \0\6r) .n !.Et-. HgN r} C4

dN f at d abr_ 6+a t\ b

dcr Q€ctr) €\cot.-r

oo ts6 o $\0o NEt4 9" o o\s€ Ost t- o1 Ot?.r la€a @ \o

--At6*-N-€ rf-s- -*--F- c.t --Ei-' io.-{ oo $ 6dc.t o1 <e .l r or(4t\ nts cO 6 E

c\:€ r ai08

dl(6

9'E

!JO:4,

dok

o

+{1oo

*5 d.An0

6"o&

{d :iak€ s 'B tr'.,$H d tr C O. ,!tE cg :l 'o 5.e E.s I s.s EItx6 kddtg6'*EHgH

0tao

F&x{,

€!t€i1

HH

o

o

1B?

Y)6)ro

h

{$

$ss$*s$$sssgHa$i

?Yrofrl i:t il

ETFd

€sE'z,E &g!{

!o6)

.s*beb.,

rO trq :iar.cv)aJc3F.9eeFb!A ^irc \D.a e.!1'€FJ Nnc\ V>fl(f)q1qbbE'l.\ON't Y)

nsa\DOJd16{

ro?4

11Frle

+1atl

ao !ori aO

bel(oi{: r''lri co(D#r€*

no!a ctvt

EGcDor)r)r)o\<ldhr\s%

o90r

eFI.D

nilbt>anesOOOt6

eo al aob5€oF){>nF!.)(3-ONhdssa.soslDS00iAi*SFbt-F-l:'J)|:-als)

*'r]

6, 11 r)ogO!iE f)OF)mF)C>.O+ d d tG' s c c4ts- cr- an t ao6V6St3r€F\bSts)er

nro*SoooEoeFBBtsS€F3FFRgB3

-*oro l.c'r.o l"r.r.t l

"!5,:&/'A

D#GEo.E

;F

df,*EEgt

A*

3iqdil)iealI6€

A51

atd

"3Ellu

lrs

modifiefiri eare iufhienfeazl puterea de germinafie a semin-

felor, ceea ce sc r'lsfringe ulteriol asupra cre;terii 5i dezvoltiriinlantelor." Itt coircluzie, acliunea aeroionilor de polaritate nbgatir'&asnpra seminfelo: se exprimf, prin creqterea vitezei de rlsf,-rire^ si a eoeficientdui be geririnare" 'ln cazul urm[ririi incontinuare a plantelor r[s[rite se remarcd,-in eomparllie culotul martcr, ire;terea suprafefelor frunzelor, intensificareaeolor6rii eu elorofill, cre;terea mai rapidl, intensificarearespirafiei, eu otlinerea in final a unor mase verzi qi uscate

mai mari.Referitor la acfitrnea aeroiotrilor dircct asupra plantelor,

rnenfionim, de ex-emplu, cercetirile desfigurate la Iagi in'tr-un eolectiv condus de clr. Fl. Rusu [l0B]. tn experimentele

e{ectuate a fost utmirit[ comportarea rX.sa<lulilor de tomatein mediu ionizat.

Pentru aeroionizare s-au utilizat generatoare cle tipGENION, constatindu-se c[ atmosfera ionizati in care

predominf, aeroionii negativi are o acliune favorabilf, asupravegetaliei culturii. -M[surltorile biometrice periodice au

evidenliat o accelerare a ritmului de cregtcre, plantele lotuluiexperimental deplgiad 'martorul in lungime, diametru,num5.r de frunze adevirate ;i implicit greutate. Accelerarea

cre;terii este corelati ;i cu o accelerare a dezvoltirii, faptevidenliat prin urmS.rirca la microscopul stereoscopic a'

dutatei de parcurgere a diferitelor etape de crganogenezit avirfului de cre;tere al plantelor comparativ cu martorul.ln concluzie, rezulti posibilitatea cblinerii intr-un timpmai scurt prin aplicarea aeroionizirrii a unui r[sad de bunicalitate"

Printre cercetitorii ce s-au ocupat de problema aeroio-nizririi negative in cultura plantelor menfion'am pe: Cerneav-ski" A. L. Cijevski, Giddings; Ritsleid, Worden.

184

Conservare. In procesele de oxidare din plante, zatr5.rtrl,amit'lonul qi hidrafii de carbon se transformi in bioxid decarbon gi alte substan!e, procesele desfS"qurindu-se in prezenfaunor sarcini electrice de semn specific fiecarei specii.

Pentru a bloca aceste procese gi a asigura pistrarea fruc-telor gi legumelor pe o perioadd mai indelungat6 se poateinterveni prin supunerea la aeliunea aeroionilor pozitivisau negativi, acegtia interaclionind cu sarcinile electricedin fesuturi gi producind anihilarea acestora

ln acest scop se impune ca in prealabil si se determinepe sorturi, sarcinile electrice ca semn qi valoare, astfel incitla utilizarea echipamentelor de aeroionizare si se cunoascd.

obiectiv modalitatea de -aplicare a acestei rnetode deconservare.

f)in experimentirile ficute, a rezultat ci o indelungattrconservare trebuie si aib5. in vedere nu ntrmai procesele

mijlocite de sarcinile electrice, ci gi contamin[rile cu micro-organisme, ciuperci sau boli criptogamice in fazi de incu-ba{ie sau declangate, care se manifestl foarte frecventgi energic in cazul fructelor gi'legumelor.

Au fost girsite doui rnodalitifi practice de a inlituradegrarlarea produsd de factcrii menfionafi. Astfel in cazulconserv5.rii cu aeroioni negativi, dat fiind efectul antiseptic

;i bactericid al acestora printr-o dozl foarte ridicatl aplicatiin f.aza inifiald, problema'se rezolvi cle la sine.

Plecind de la faptul c[ atit aeroionii cit qi ozonul se

oblin prin descirclri electrice de inalti tensiune in aer, incazul tratamentului cu aeroioni pozitivi sau negativi, simplacre;tere a tensiunii pe elementele de desc6rcare, printr-ocomutare adecvati, in monfej" perrnite oblinerea unei anu-Drite genssntrafii cle ozon in faza iniliald de conservare,aceasta avind un puternic rol airtiseptic gi bactericid.

[85

Exper-imentirile ficute cu ecldpament rcalizirt lrr liiec-trocontact-Botopani au constat in sllptlnerea elifelitelorfructe gi legume (struguri, pepeni vcrzi, mere, gutui, pere,

varz[, ceap[, cartofi, morcolr, pvatrunjei) acliunii atro-ionilor pozitivi ;i negativi in incinte di{erite, starea tle'€onserl'are fiind comparatd cu cea a martorului, rnenlinuttntr-o incinti identicir dar flri aeroionizare.

S-a inceput cu o generare de ozon in seopul distrugeriimicroflorei 9i stoplrii proceselor de degradare de la nivelulexterior al produselor supuse conservirrii, continui*dil-seap,oi cu generarea de aeroioni pozitivi ;i respectil negativi.

Ca rezultat al expcrimentirilor, al extrapofirilor gi

interpretflrii datelor, au- rezultat aspectele prezentate ineontinuare. Consertarea fmctelor si legumelor, in funcfiede inclrcitrrra lor electrostaticl, poate fi realizati in incintecu aeroioni pozitivi sau negativi, e{icien}a echipamentelorfiiqd direct proporlionali cu perisabr'litatea unor produse ca:

piersici, cippuni, cirege, vigine etc', care sint ;i abuntlentela perioade scurte de timp. Echipamentele utilizind aceastltehnologie de conservare se pot constitui in produse de sine

stlt6toare specidizate, pretindu-se pentru cantiti{i miciindividuale, medii sau pentru uz industrial, toate instalafiilefiind realizabile cu componente electronicc uznale, la pre-

furi sclzute, schemele realizate fiiud simple 9i cu fiabilitateridicati.

Tratamentul asiguri, efecte de durat[, utile putindfi gi tratarnentele pe intervale scurte cu tloze puternce'

Metoda de conservare eu aeroioni s* preieaz5 la dotareg'atit a delnzitelor existente, nediminuindu-se in nici un felfunclionalitatea, cit qi a unor arnenajiri temporare foarteieftine, de tip solar, ia timpul culesului sau al transportulti'ecnsecin!ele privitoare lr dlminuarea degratl*rilor fiiad

18G

dcosebit c1e favoral'ile. Ilotarea mijloacglor de transportspecializate sau obiqnuite cu gcncratout" .l* aeroioni nuridicl problcme fiind ela'borate r.ariante alimentate la ten-siuni de 12 sau 2{ V, tensiuni disponibile de la acumulatoa-rclc autovehiculelor,

ln ce priveqte realizarea practici propriu-zisit a echipa*

mentelor, acestea pot fi formate din surse cu multiplicarede tensiune ;i elemente radiante de mici dimensiuni, incazul tratamentclor in volume reduse, fie din surse cu trans-forrnator sau in comutalie gi elemente radiante de tip lustrlelectroefluvialir, in cazul conservirrilor in spalii mari.

Preocup5.rile menfionate se inscriu pe linia electronizlriigi aLrtomatizirii proceselor, {u vizarea in special a reduceriiconsumurilor energetice

Soluliile prezentate, in comparalie cu un frigiderstandard de 180 litri capacitate, afecteazii un consum mediu

de numai { \4I, ceea ce reprezinti lf,'o din consumul varianteiclasice.

Datir fiind cornplexitatca problemei, r5.mine dcschistr'

calea ex.neLiment[rilor in scopul clarificirii in detaliu a pro-tlematicii.

18?

?,AEROICINIZAREA iI--{ MEru[[NroA

L'na rlin priml-leLicrf,r:i de studierc a infltltn{*i n"rr.uliri--ionizat artificial asupia organisrnrilni .omului gi a*inial.1,lrapar{ine lui Steffens, eare a {olosit aeroionizarea negatir' ir

p,qntru a trata o serie de boti (retlma-tism, ngvralgii, hipldcn-

iiune, irnbolnd.viri ncrvoase funclioniile, angioncvr oz{-', i}{ri *

fiuni climatotrope).Inperi,rada 1923 - 1926, Kesiner ;i Piccard au oblirurt

restabilirea compoziliei singelui si reducerca presir,rnii arte-

riale la animale cu anemie produsl experimental, prin supu-

nerea Ia influenla aeroionilor negativi. .tn continuare, Ficca.rd

a tratat, folosind aceasi[ metodl, bolnavi de tubercttlozi,rahitism gi boli de piele.

Kiihler (19321, Denier (1933 * 1938), Kopaczewsky

(1933) a-u obfinut rezultate satisficitoare aplicind aeroioniza-

rea negativl, ln special in tratamentul astnului brongic'

ln 1932 sint publicate lucrlrile lui Dessauer ti a colabo'

ratorilor sii, privind .aplicarea aeroionizirii negative in boli

ca: hiperteniiott", reumatism, Basedow, oboseall rapidil'depresiune psihic[.

r8l

Leicher a oblinut tot in 1932 bune rezultate terapeuticeprin aplicarea aceleiagi metode intr-un 5ir de boli, intrecare inflamalii ale cavitllii bucale.

Heyer, in 1934, a otrlinut rezultate favorabile in trata-mentul rinitelor.

Sienholz in 1935 a studiat acfiunea aerului ionizat indiferite imbclnbviri, obfinind imbunltlfirea stirii generale

gi reducerea tensiunii arteriale, respiratie mai profund[ qi

iari, sclderea durerilor de cap gi amefelilor' lmbunat[firebsomnului gi apetitului, cregterea in greutate.

ln perioada 1933-1939 au fost realizate un numlrmare de lucr[ri de cltre. Kimura 9i colaboratorii s[i. Cerce-

tirile au fost complexe, fiind urmiritl o problematic6divers5'menlionind aici ca prezentind interes reducerea glicemiei

la bolnavi de diabet, reducerea tensiunii arteriale, sclderea

vitezei de sedimentare a eritrociteior, reducerea insom-

niei, durerilor de cap, aqrelelilor , prevenirea rahitismului.lncepind cr,

".t"1 1932 au inceput cercetlrileunui puter

nic colectiv de oameni de gtiin{i din Leningrad, condugi

de acad- t"L. Vasiliev, rezultatele muncii de peste 2O anifiind eoncretizate in lucrarea ,,Teoria 5i practica tratamentu-lui cu aer ionizat" (1953).

9.I. ADROIONOTERAPIA

- Astmul bronqie. Primele observalii prlYind acTrunea

electricitifii atmosferice asupra bolnavilor de astm brongicau fost ficute incl din secolul al XVIIIlea, de citreP. Bertholon."' lllteriot s-a dovedit experimental c[produc o relaxa.re a musculaturii netede

sarcinile negativea bronhiilor. Este

"189

cunoscut ci astrnul se poate produce plin tulburarea aetivi-t{}ii funcfionale a sisternului nerl'os vegetativ care inducespasr*u1 musculaturii bronhiilor,

ln cursul tirnpului, diferili mcdici au aplicat proceric*l,oblinintlu-se rezultate pozitive.

ln perioada L9Z6-l9Zg tratamentul astmului bron;iccu aeroioni ntgativi a fost fdcut de S.A. Lebedinski, V.A.Hihin fi D.P. Sokolov in Uniunea Sovietici, efectd tera-peutic 'favorabil apirind repede in majoritatea caarrilcr-gi rnrnlinindu-se r:rult timp.

In 1932 N.S. Zvoirifki gi A.M, Olrrosov au obtinuf laSSolo tli* bolnavi intreruperca iotali a acceselsr $ clispari{iasernnelor ot'ic'ctir"e ;i subicctive de boal'h.

ln 1934 LE. I.andsman, tratlnd bolna-r'i.de astrn bron$eprin aeroionizare negativi, a oblinut in doul serii amelic'rarcaclinici 1z 11,56/a,;i respeciir' 58ld din bolnar-i.

ln 1936 L. Ia. \rilenhin a tratat peste 100 bslnavi,*bfinind ameliorare la 80-85 dintre acegtia.

In perioacla 1934-1936, L.L. \rasiliev a ob{inuto ins[n5to;ire de duratl la jurnitate din num[rul bolnevilor.

Dupl'aeeast!. perload[ de inceput, eare a confirmateficacitatea tratarnentului astrnului }:ron"7ic cu aeroionimici de polaritate negativ[, metoda .s-a ertins, fiinel aplicat6in tot mai mrllie centre tredicale cu rezultate pozitive.

Ctpeea gi colaboratorii au adts unele argume-nteexperimentale care justifici aplicarea acroioniz{r,ii in trata-nnentul astnului bron;ic: aerul ionizat are :rn rol protectcr

F q*"ut anafilactic tra cobai [t8] gi prelungegte perioadade amestec la respirafie fraclionatS" la oameni, ccea

ee eeflectir o cre;tere a per:rneabilit'alii brnn$ce.In lara noastri, tot la Cluj-Napoca, O. Mirginea*u pi

solaloratorii au aplicat aeroionsterapia atit in afecliunr

8m

l,rrorilice, cit $ pentm rinite inflamatorii sau alergice, laccpii gi tineri. S-a constatat ci aeroionoterapia are o ac[i-unc frir.oraliilir, ateruiind in majoritatea cazur-ilor simpto-matologia.

lntr-o scrie de cazuri, la folosirea terapiei cu aeroioniin astmul brongic, au fost fircute $ divcrse analize care con-stituie dor.ezi pbiective privind eficacitatea tratamentului.

ln acest scop prezentim mai jos, dupl [15], in tabelul37, schimi:area frecvenfei pulsului, iar in tabeld 38,seiiim*barca frccveu!ei respiraliei, la trolnavi cle astrn bron"eictrata!i crr aeroioni.

Numfrulob:rerra!iilor,

1822tt

Timpul deexpuaere la

aeroioei

Tat;alul 37

{baterea medie taf6dc raloarea inifialS

I ,o | --ulzol+r

Nr. respiralii/raiadup[ l0gedirte

Tal:elu! 38

FiiereiriaDile-r€lli a

Ilacicnir:i

t335581IItt9E5

l6l8IFw

20t923+t20IEl9

1t3544

tJ

IT53

15.l8t?18142t14aa

28?7

21

292taa

'.,28

3t32

:392624

191

Rezumind observafiitre tlir,ler;ilor eutor:i cu liriv;re trtr

tratamentul astmului bronlic prin iaeroiotlil:arr, ;-r1 pq;1f,-

afirma ci:: in rnajoriiatca cazulilr:r', la lruliravii ilc;r.tirt Lr,ot;ii."

sub iirfluen!a aeroioniiol nlir:i cle polaritaitc nllgativ5". 'se obliir schirlbirr:i favoral,:ilc: ntirmaliearca- sr:-tpira*

fiei 5i irulsului, schinibi.ri in corupoz.ilia moi-fologicri

i a singelui, micgorarc;l tozine,rfiLici qt !.imfocitozci,cregterea cantitilii c.l.e licnoglobini ;i critrr:citr-',incetinirea reac!iei dc s,:rJinrcntarc a. r:riir"ocitrdnrr.

schirnbarca caracteristiclis; -sputei {lipsa spiraleiorCurschmann gi a cristali:ir-ii: (-liarcot-I-cydcn), tlis-parifia ciar:ozei, rirgusclii, iitic;ol'area c;r.ntit;i!ii e:li:-

mentelor neoxiclatc in urin[;* aerul ionizat prorjuce o iicliuile generall" abtlllfa ititlc-

gului orgirnisrlt, ct'os,:itt,lu-i rczi:tt'rl1n fii:ii '1, I.', r,1,'it

alergizanii;-- o curi de tratament al br;lnevilor de aslnr l-;lulisir;

consti. clin 25-30 Seilinic; prentru oblinerea i.urili

rezr.rltat bun gi de elura.tir sint necesare t.lc tll it:ei

2-3 cure de tratament, cu pauze de 20-"30 ail,:iutre ele;

- se pot obline rezultate poziti.re qi in cazui bolnavi.-lor suferinzi de mulli ani, pi la care alte procc<luri

-

de tratament nu au avut efect;

- se oblin rezultate bune prin aplicarea procedeului La

copii.Se consider[ utili folosirea aeroionizirii ca rnetodir de

tratament a astmului tronqic.

Al,ee.fiuni eardiovaseulare. Terapia cu aeroioni a fostaplicattr in diferite boli ale sistemului circulator, in principal

tgz

lnhipertensiunea arteriali. Prirnele exl e'rimeuifi-li ?i: p,ce;stldired{ie au fost fdcute r.le Strasburger li.trIappel {!93i}, \i"4.Mihin, G.F. Jack, O.P. Sokolov aceStia artrti:rcn infiuen{afavorabill a ioniz5rii negativb asllpra tensirt:rii arierialcmSriti patologic. Legat de aceasta, K. Frarrk nrcniioneaeS

legiltura dintre tensiunea a-rterialS 3i ionizarc-ra neturaiiia atmosferei.

i:'" E{appel qi J. Strasburger relateazia 2tifJ eaaui"i cu

ri:iferite forme de hipertensiune arteria.lf;, trataie nurnai prinaeroionizare. S-au obtinut rezultate pozitive eare eonstatr

in. reducerea tensiunii in 81or/g din eazuri. Au tlispiirut sau au

cerlat parlial gi atrte sirnptome lega.te de troala hipertcnsivl:durerile de cap, amefelile, vertijul, transpira{ia" etc.

tr1.K" Bulatov a ob{inui reducerea tensiunii arteriale

la 43 bolnavi dintr-o grupH de 5? trata{i prin aeroioniaare.

Arr rnai fost observate: diminuarea sau disparilia durerilor<1e cap, <lisparifia stirii de slAbiciune, normalizarea somnulrri,

dispari{ia durerilor in regiunea inimii etr;'

Tn tabelul 39 sint prezentaie rezr-rltatele ob'tinutc de

E'M' Kasparoviei 9i I"F' Ziabrer'' ia * l-'arte din ea^zurile

trat aie.Aeeiagi autori au ob,tinut rezultate lavorabile ;i in cazul

apli*nrii tratamentului eu aeroioni persoanel'rr cu tensiunea

arieriall sc[zut5, rezultatele fiind cuprinse in tabe'luJ. 40 115;'Analizind rezultatele gi concluziile autorilor care au apli-

cat aeroionoterapia negativl in boli cartliova-<culare se ltoateafirrna c5:

* inspirarea aeroionilor negativi norrnalizeaz3 starea

func{ionali a sistemului nervos central, imprirnind prinaceasta deviafii in sens favorabil ale tensiunii arterialef

* in hipe:tensiunea arteriali se obline un efect terapeu'tic favorabil la 60-80|6 din cazuri, fiinti cuprinsf aici si o

lt _ c. sto

fc*elui "Tl

Pre"riun l-"4 art*f iai 6

Ya!oriitrificle

La e lua![,de la t nea-parea ira*

talrre;it"aIuialj &e{ oitrl1i

L,a trei trtinidsp& !nca-per€a tra-talnentaluica aeroic'{i

La patru lur{de la incegrere*tratgme.ntlrled

e€ aerol€ai

s.Y"F"Y.X.e.A,S.F,z-ri.n.w-ls.6.{)";i"*.-v.a_

160lr0e16Sl 10{rr00l 13015s1851601 1$0r40iso1:r0ls$

125i S0r301901501 Xos150i ss1;f,lEEI 101e813517s

r?0i80r?0lsd1301951401e0r2$l$sI r518011018s,..

130;/*6r?$/Bs13A185130180r r0/?0r 10/8i;r t$ls{,

parte din eax1lritrr rie trripcrier.l*iune ilaieralt $n&r ci{Gsarcnalej

- ti*l*avii cu b*tri renal€ ysr fi suprrli inilial unor doscmici <le aer{,iofli, continuin{iu-s€ trrlamt rrtul dacir Ec chlinsIan Frirn cfect terapeutic;

- se er'btine ulreori qi o reducere I €snfinirtului dr c*le*lteroi !a perscaite eu hillertensitrne alterialf;.;

:- tratarne;rtul cu a.eroio&i s€ Isate aplica cu urreltrezuitate gi in boala coronaria*e, anginii pectgralX, aterc-rclerov,5., trombasi yaff El aril, ar t erit"tr obl i t erant6.

Afeefiuni gnstrodtedoml+. Iercepulul f,.rlosirii sisternaFtice a aeroionilor in tratamentul bolilor .gastro-duodenaloa fost ficut cle rnedicul S.A. liigurov:ki incepir:d cu anrd,1935. Pacietlfii s:li au al1rt ulcere ale storn:rcului, piioruhdgi duodenuiui, iriperacielitate, hip*acit{itar.e, gfr"strite, F*ri-duodonite, tloii cligestive 5*stoprratorii.

l9{

F*+ie.Et

Taiiel*t 16

La patru lu.ai tle !lfncc;xr*a trata-

ne.ntuli:i eu eeroiodinif i*k

$.s.D.Y,F.A.F-r".P.g.r.3.n.$.g,

t{.c

5. -/1 . S"

l.r.n.t-.S,P,F.s.F.?^E,("n.f:"9.

l$8J80mal?or00l60t lrlj73r r0l?r10017,1001s{1r0l8tsj?0g$i?asoJ60s0j609$isss0/6s90j?i)90/60pol6090lrio;sl6s90/60eCIi60

9E70g$i609el?0sol?oeJj60eol?0ecl?08ol50r0l508616080150eoi60soi6095160sl75ecjSs95,l60901?090r*s90r'*090170

lleauliatele t-ratamei:lului au fsst pczitive in majoritaieacazurilor, eficaciiatea ma,\im[ obfinindr-sc cind s-au aplicatI{!* l5 qedin{e cu aar€care intervale intre ele.

Tolkacer.a ii colaboratorii, a.plicind arroionoterapia}a boln:rvi de ulcer sau gasirite, in principal eu forme inei*pienie gi flrl eomplicafii, au eonstatat ci a*roioxrizsreainfl,cenlcazl acl!vitaiea stomacului, Fff;ducind reduee{esaeiditetii, tipului secrefiei stomacale 9i digestiei. Folosind,ln asceiere cu a*roi,:nizarea. ,si bii cu ape minerale gi ali-

llenslunea arterlrli{

1$3

mente de asemenea trlreparate cu epe nrinerale pentru 40bolnavi, s-au otrfinut rezulfate pnritio,* stabile pentru 6bolnavi timp de 6 luni, pentru 28 bolrravi timp de un an,gi tirnp de 1,5 ani pentru alti 6.

Cercetbrile experirnentale g apoi rezultatele practiceob{inute de eltre colectivul Catedrei de lgieni de la LM.&din Cluj-ltlapoca ln domeniul folosirii aeroionilor ln tratamerr-tul uleerului gastro-duodenal sint remarcabiie. Colectivulclujean s*a bazat in tratarnentele sale 1rc rezultatele experi-mentale, obfinute dupl modelele elaborate din inifiativa pro-fesorului Salvator Cupcea. Astfel, ln cazul uleerului gastricprodus experimental la Eobolani prin infometare sau prinadministrare de reserpinl, aeroionoterapia a avut un efeetfavorabil exprimat prin:

- proporfia sernnifieativ mai micl a animalelor cu ulcer,comparativ cu lotul de anirnale supi-rse aceluia$ agent ulce-rigen dar netratate cu aeroioni j

- pe mucoasa gastricS. a animalelor tratate cu aeroionis-au produs ln medie rnai pufine ulcere, deeit la animalelenetratate cu aer ionizat;

- la animalele supuse aeroionoterapiei leziunile ulceroase au fost mai pulin extinse in suprafafi qi mai pufinprofunde, decit la cele netratate.

Avintiu-se la bazi aceste rezultate experimentale, s-aaplicat aeroionizarea in scop terapeutic la bolnavi dispen-sariz:r{i pentru ulcer gastric cluodenal,

Aplicatiile terapeutice au constat in 15-25 ;ediniea ciie l5-45 minute, in perioarla dureroas[, rezuitateleconstinci irr:' --scurtirrea perioadei clureroase:

* sciirlt'rt:a :;':u etri-;parilia sirnilloinelor asociate (grtal{vi'rf.,1 i,;ii.

1ni i{i/:; utL.i;

190

*- ameliorarca imagillii radiotrogice;- r:e$olicitarea de iitre bolnavi, pentnl o pcritllr't'!')r rle

timp, a consultafiilor, medicamenteloi, intertr;"i'ri'lqr i,r|''it:'u*"ii;t'ffillff

lrofiia, tie e au fost ficute in scsp'u1 n-'r e"','',:$i.-

rli r:riielor ulceioase care inainte a3[ruseri peiictiic {.-t*:o-

nier, trrerioade de stres, suprasolicitdri, exdinenei' llr;i"'a-

mentul cu aeroioni in seop profilactiO s-a aplicat cu *pr*;xi-

mativ o Jr:nh. inainte de criza periodicl probabili, 1' a er'n'

stat <lin 8-12 gedinfe a ciie i5-25 mihute' t-a pe-:rc 7'3-nd

dintre boinavii tratali astfel criza dureroasl nu a mai apirrut"

ilez-urnind ,""oltut"l. 9i consideraliile autorilor ciii:e au

aplicat aeroionotdrapia in tratan']entiil ulcerului gasiro-

duodenal, se poate conchi-de:

-- se obtin rezultate favorabitre tra majoritatea br-:lnalilor

tlat;rti I

-- aeroionoterapia se evidenliazl ca o'rn1}od5 burii tie

tratament curativ (in perioada dureroasl) *i/.-sau yr'1l-ilac-

tic {profilaxie terfiar[ peritru a frevgni reticiiveie dure-

roase)t in boala ulceroisi gbstro-{u{dena: i, .gt:ttt t".l.:jj:t,

maniiestindu-se gi asupra simptornelor asoliate cu t'iurerea

fuiroz$, grea![, 'vlrs6]turi tirlburari neuropsihice tie iip

nevroti ci.

Aleui,inni neuropsihiee. Datorit6' mecanismului de acit

une al aeioionilor asupra organismului, unele afecliuni neuro-

psihice pot beneficia de aplicarea aetoionoterapiei'' Astiel, au fost relatate rezultaie favorabile prin aplica-

rea tratamentului eu aeroioni lnl insomnii, surmenaj' ne-

vroi.e, cefalee, astenie fizicl 9i/sau intelectuali' anxietate'

tulburiri vegetative etc.- i. ti" E"rmolaeva g colaboratorii, ln 195?' raporteazt

tratarca cu aeroioni " 60 bolouui cd-nevroze' cu precidere

r9?

lGteriie*. 1.a 4S dintre bolnavi s-a reruarcat au:e1i.*rrlrea:t€rii gen*rale, redu.iecea d.ilrerilor d* cap, norr.na-iizalea*onanrdui, crEtcrea eapacitX{ii de munc.\..

I" Y. \ralev, tratind {6 bslnavi sle neui asienie, r{e di{crit*vlrste, tn *!!c dour,l gedi:r{c zilnice, tirnp cle Z0-- Z.: zile, cu.eoneentrafii de ?0 000 --" 90 000 acroioni negativilcm:r, abbginut rezuliate bune in 4{ de cazuri, co.fir.riril asUelvalcarea terapeutic$. a acestui factor in bclil,: menfionate-

Specialigtii ram&ni, lnc$ de la primele aplica{ii cle aero-'l*n"otcrapie a* arii"tat posibiiiiatea aplic5rii acestei r:rcfcrleterapeuiice in cliferite {crm.e de psihanevroze.

Astfel, aplicarea aeroionoterapiei in psihoncr.r.oze e ar

fur:os:'ie in pri.inul plan a fost inifiat5 cle cohcti'rrl cl.uieau,\incepi*d r:u anid 1960. in lgf?, arelaqi colectiv " pobiirrt*rezult.atrle fr.rr.orabile aie aplicirrii a*roioncrterapiei iJtr.00 ner.roliei, care acrlzau in primul rind inscnnie. La 6g'clintre hoinar.i scrnrlrd s-a amcliorat cviclcnt.

Lllteriot au{:orii au extins aplicare a aeraionoterapie{la fur;l*ar.ii .*e'rotici care pe ling{. insom*ie prezentur, .l{*-lee, astenie iizici sau/tri intelectual[, instabilitaie neuromoitorie, anxictat*, st[ri depresive. $ fos| oblinut& -;-;;;;dsimnrtamrilui psiirie in propcrfie <je 53-*l0O,ori ilin cei 10Sbolnavi tratafi, la restul atenua'ea fiind trecitoare saulipsind. Nu au fost semnalate fenornene de agravare a sisr-ptomatalogiei psihiatrice in timpui curei sau dup6 aceea"

Rfini gi arsuri. ExistI, prearize importante pentru aputea presupune c[ aeroionii negatir{ acfioneaai }avarabili* procesul de vindecare a tf,nilor gi anume;

e lli'iil leza.rea lcsuturilor concentra{ia roe*}i a ioailorde hidroge;r (acidoz.a) poate clepl;i mult valoarea normal$.:Se poate presupune cL, prin crc;terea artifieiali a alcalozej

tg8

in arganisru {conccniraiia. ionilor baeici OII-}, poate figribiti vind':carca r-iiiii. Prin cxperirnente pe animale a fostconfrrnr.at faptui c;i aeroicnizarea negativl deplase,azl ptr{-ulsingeltri spte zona birzic[, obfinindu-se diminuarea acidozei

provocatlexperimenial ;i atennarea stiiriior palologieeprodrrse dc aceasta.

f S-a stabilit L-xperirncrtal c'Jr aeroionii negativi produc

o dilatare a capilarclor sa-irguine, aceasta putind duee iacregterea aportului rle singe in eona v[tirnati 1i implicitla accelerarca proccsului cle vindecare.

I Stimularea priu acroionizare nega.tiv[ a schiubuluit1e substan{c iil procesele de asimilare 5i dezasimilare influn-

|eaz.ir in sens'poziti',,'procesul de vindecare aflat kr dependcn{[clirectii t1e intcrisit;rtea schimbrilui general de s'-rbstante inzona leziunii.

Bazindu-sc pe une,,le din cotrsidercrrtelc meafionate,

fiziologii Peredelski ;i Babagianian confinn5 c}, prin inha-

larea aeroionilor ncgatili, procesul de vindeca.rc a r[nilor

-superfir{ale produse expcriilrental la aninral* este accelerat

cu l5--25]d.Vilenliin arat5 ci, prin folosirea aeroionizil'ii :regatiYe

in trata:nentul rlnilor atone, se aecclereaair' vinElecarea, se

rnicqoreazd proce;rtul infecliilor postoperatorii $ ;'lctrilor,sc ob{ine-o acfiune sciatiYit, mctoda.fiinil n-ru}t rrrai bunii

tlecit alte prrrccduri carc se aplicH. uzual'Printre cercetirtorii irr accst domeniu nai pot li menlio-

:ra{i Cijevski, Yasilicr', }iimura, Nakagac}ii, *taito earc au

tratat pl5gi t5.iate, stliviie, rupte, arsuri, cle.gerltxri plirgi

postopcratorii ;i rirrd uleeroase, l'estele an el'id.enfiat superi-

oritaiea rnetodei aeroionizlrii, in conrparalic cu altele de

vutinl, In ccea ce prive;te rinile ulceroase, acestea au fost

de cclc mai divei'-se fonrle ;i a.specte ?n raport cu l*eul inlin-

rnn

dlcnea, adincin'lca, aproape N.oate fiiad cu secrelii seroaseD"p[ citeva ledirrfe,^riiniic isi schimbru asper:trrl, suprafetele"dure se inmuiau, rlnitre sing-erindc se uscail Fi avea'loe epi-i.telizarea. t-a plXgile atone,"dupf, citer.a qedirile de aeroioiri{iare procestd de vindeeare este mai ridieali. Siraultan se"remarc6 $ imbun[t[firca somnului, apetitului, disparifiaaelinigtii gi iritabilitifii, ca alte cuvinte instalarea bioto-]nusului normal. ln toate cauurile menlionate tratamentele atr'fost efectuate prin inhalarea aeroionilor.

Reuqita acestor aplicalii aratl" cii folosirea aeroionilornegativi in tratamentul rinilor poatc fi eficientl.

Bazat pe mai mulii ani de aplicare (1957-1968).Kornblbueh a propus tratarca cu aeroiorrl ncga{"ivi a arsurilordisconfortului postoperator"

Aleefiuni oeulare. Prirnele ineerciri cle fslosire a aero-ionilor negativi in tratamentul bolilor de ochi au fost f[cutode medicii N. Pilman, A" Kalnaikova qi V" Nikonov, pacienfii'tratati prezentind diverse boli ale corneei. Rezultatele obfiJ'nute fiind bune au'fost tratate ulLerior 5i difcrite cazuri dbcheratitl gi blefariti. $i pentru aceste cazuri a fost remarcatil,:imbunS,ti{irea std.rii bolnavilor, involufia bolii, micgorareafotofobiei, lS.crimlrii etc., fencmene observate dup6 cel pulin5 ;edinfe de aeroionizare. Urmirirea ulterioard. a persoanelortratate prin aceasti metoili a evidenfiat, in continuare, oevolut ie favorabill.

Aplicarea acestci metod.e in tratamcntul bolilor de ochinu ririicir dificultiti de ordin tehnic, nu produce iritirri aleochilor bolnavilor; metoda poate constitui un auxiliar preliosal tratamertului general in diferite a{ecfiuni ale ochiului.

Altt afaefiruri. Datoriti faptului c.i. aeroionii pot schinrhacarur-r: | 11ii1 isile climatului aeroelectric au fost ficute incerciri

ztlg

reulite de tratare a stirilor patologice asociate cu schimbarea,vremii sau cu aclirnatizarea la sehirnbarea zonei de locuit..Au fost tratate in special migrenele. Menlion[m printreeercetitorii din acest domeniu pe Strasburgen, Happel"tampert, iar mai recent Sulman. Dup'a inspirarea aeroionilor'negativi aceste stftri au dispirut sau au fost mai u$oare,pacienfii rcmarcind o cregtere a capacit[fii lizieegide munci"

J. Strasburger gi G. tampert indic& viirdecara sau.

ameliorarea la circa 75o/o din bolnavii cu diferite forme dorinite, tratate cu aeroioni negativi.

Acroionoterapia a fost folosit5. cu succes qi in tratamentulbolilor de piele, in special cele produse de deregl5.ri aleschimbului de substanfe, glandelor endocrine gi sistemuluiRervos vegetativ. Astfel du fost tratate eczeme, urticarii,furunculoze, minciirimi de piele.

_

S. A. Figurovshi a tratat, cu 1111 procent ridicat de reugitfl,sciatica, indeosetri cea cronici.

G. Cemisov a ob{inut rezultate favorabile in tratamentulcu aeroioni al bolnavilor de paradcntozl. DupE gedinfele deaeroionizare se obline prelungirea efectului tratamentuluilocal al paradontozei, se miqoreazi sensibilitatea ridicatia gingiilor gi se imbunitileqte starea general[ a bolnavului.I" N. Malipeva a tratat cu aeroicni negativi in concentrafiiridicate stomatitele aJtoase recidivante obfinind rezultatebune.

Kornblueh, Piersol Ei Speicher au tratat bolnavi de

',febri de fin" oblinind insi numai o iurbunltliire temporari

a stirii bolnavilor.

9.2. AE ROI OIIOPROFTI.A XtA

Folosirea aeroionilor, ca procederr de cre;terea rezisten!eiorgailisinului fatl de acliunea {actorilor clf,unitLori este incli-

20L

solubil legaiii rk problc*ra ;lsigu.rllii unr-rr conrcntru!ii lur.-malc dc aeroioni in incinte, cit 5i c'lc sturlierca acf iunii far"a*ral:ile asupra organismului a unor zotle alc paranlctlilor,eare privesc ioniaarea acrului. De altfcl, problcma rru poatc fi.

corrsiderat[ separati nici de acliunea tr:rapeulicii a atroiorri-'!or, al clrei succes este asigurat d.e mecanismc care, in lipsa'unei stiri patologice, duc la cregterea rczistenfei gener:alc a

organismului fa![ de unele imbolniviri.Prinlre premiscle, verificate experirnental ii (:o!ti]:inaie

apoi prin numeroftse obsen'alii, care vin in sprijiriril iritiidespre acficnea. pqefilacticl a arroiortilor regat'ir-i putennenlrntora:

., o At*nr-rarea simptomclor hipoxici pr*dusir eie insu*-{icieirfa oxigcnu}ui ;i e,xccsul de bioxid de earbotr. ln e-rper

ri.mente cfectuate pe ;oareci au fost confirmate pentru p' imadati cele ariitate mli su,s, presupunindu-se ei influel!a oxi-.genului este carnpensati de actir,izarea lui tl* cirtrc silrcirlancgativir, fonform celor aritate de Kruegcr gi -crtith itlprocesul dc aeroioilizare nr.qleeula dc CO, seincarc;-r pozitir','ar neclecula rle O, aegatir'" Salcina negatir,L aetileazf,'acfiunea chimicir ;i biologici a oxigenului, ar cea p*zitir.irpe aceca a COr. ln gcneral s-a evidcnliat acl:iunea far.or:abil[a acroionilor ne,3'aiili ;i ;rcfiunca diun.ltoare a :lct-oicitrilcrrpozilir"i.

c Aerrrion.ii negati-r'i urotlrreaz5. acliunrrs rlluuat{..rale ;rane: rici ;i picrderli de singc. ta airimak:le, care in pl'eal.abilau inspir:al acroioni nrgalir.i; dupi. o sirigcrarc provocatir*;<.terimcnt"al sc obscrvi o re;tabilirc rnai rapidi a eorrrpozilieisingclui, faf .vr rlc lotal ruar'r"or" De aseneni:a, tot expericrettal,a fost coufirmat $ faptul ei. aerr;ior-lii negativi rcduc in ni*diecrr 30)n efccteie anenriei.

202

o A,:roicnizi.rea'negativf;. ar*elioreazl adaptarea orga-aisniuiui animal la e"'rcrcifiul fizic expcrirnental, gi riclic6raadarncntul aciivitl{ii fizice r;i intelectuale la orn.

o Inhalarea aeroionilor negativi cregte sta.bilitatea func-fional.ir a c'rgar"rism,Jui in ansarnblu si a unora din ogganeleiah fa!n dc acfitrnca agenfiior patogeni cu caracterinfectios.iErpcriareniele cfectuate pe animale injectate cu toxina dif-tr:r'ie L ce proi'oaci rnioc:r?ditir eNpr.:rinrer'tal[, qi pc anirnale

"cu pclitcnit'Jr rnie rot,ilnir cKperinlcntali, ou ccnflirmat celearll;,te.

tl Ar:raicnii ncga{.ivi reeluc qocul a::afitaetic gi ae}ione-1$tazi dlrr c,raL'jI asupra bolnavilor ;rlergici. Frilltre experirnen-'tel.'' ... con{irrn.-i acist fapt se nurnirrl;i ceic ale colectivului'elujr:;rrr cr:;rdus ric 5, Crrpcea,

a Acroir:nii crcsc stabilit;rtea orgr.ni"tmului la acfi*neagl1b3s;1utelor frrrinacc.rlogice. De erern-plu cre;tcrc-a terisirtnii,artelirile:, pt'orlusir de arlrenalini, este suli;tanfial nai ruic5-tra alrimrllele supuse aercianizirdi.

a Acroicnii negativi cresc rezistcnfa arga*ism.uiui laacliuiiea flctorik,r fieici. Dc exernpiu prin experirncnte efce*turrtc pc airiiurLc s-a stabilit cl:rr'eiriub aeiiunea'friguluitei:rpciaiura pielii ;i tcrnperat-ura rectalS. scad rnult rnaipu{i:r l* aniriale linute in mediu aeroionizat artificial.

Avinii ia bazir considerentele mcnlionate aplicarea IlrG-fila-cticir a acroionizlrii ir cliferiLe cazuri a clat rezultatclescc;:rtatc.

cude

Aeloioniv,area unor spa{ii anexir de la o min5- de c6rl;une,l0{ aeroioni/cur3, a dus la reducerca zilelor de incapaeitatemuncir. iinbunitlfindu-se de asetnenea semnificativ

compozi!ia singclui.ln Jaixrnia, sub corrducerea Facultl[ii de ]fedicinl din

. Sapporo, s-au desfigurat experimente de acroianizare aeahrcrelc'r de clasir $ amfiteatrelor. Ob'servafiiie au ar5tat

''ctr, srrb aciiuneaaeroionilornegativi, troli sezoniere ca aagina,scarlatina, di{teria etc. sint scuriate ca duratl, dupl curn sc

203

reducdurerine de ce"p, insr.,rnuia, oltuscala etc.,{1;}ii:t'.rr:;i ,1,rrsr!o-

nizlrii decitlcun gr-rlpd* cercetXior! japonczilrl cai:id ulrt,'rcopii de coristi t rri,i t- d efici tarir a relev at cl se stimul,:a"zi c ri::Xt e-

reiinillimii, grcutr,iii yi apetitului, cviden{ii::Cu-',: iri o ar i i:. r,efavorabili "istjrra .tirii de rlinirtaie a coi;iiX,;r" jti sl Jt],. .recisematograf , i,iirc crr spcctatori, acrc'iclliienr"t:. -t i l i iq-i ;ri,',a.Ttrs la dispali{ia sirnptonielor cbose}ii genc;-alt, a *Xulu:rilurr tiecao si a tralcr,iral iei." brin .*t.'.ti,ti efectuate in tlif,-'rit : i:r tj{'-iiii pii;:ri:ii, e

emr:ricane s-a ar;.tat cir aplicarea acloi*i:llur in '-.t'ir-.r cciinjr-

{ionet ret.luce puir'rnic niimlrul irnbol::.3r,'iiilt:r" ile gripil" 1i

afe.q[iuniior cliior respiratr:rii superioare, aer:cicniza.rea <1o-

vedindu-se utl butt nriiloc Dreventiv.tn literaiurl sint'nren{ionate cazuri '-le in{rr:'-'lucere {u

bune r,,:zr,ltrtatc prtlfitrirctice"a aeroioni:,:i,fri iu silli 11r: sport,sfii Ae tcatru gi-concerte, cfuburi, creie, case tle ocjihrrir etc'

tolI

10

FoLoSIREA, InTRnTINEREA $tDEPANAREA GENERATOARELOR

DE AEROIONI

10.I. DOZA I}E AEROIONI

Dozarea aeroionilor, de importanfi fundamentalX lnproblematica aeroionizlrii, cuprinde aspecte multiplc dintreiut" men[ionlm: cunoagtere-a concentrati4ol -de aeroionioroduse de generator in a6r, stabilirea tirnpului de expunere,ieactivitatei organismului uman sau animal la acfiuneaaeioionilor, variafiilitatea dozei in functie de natura efectuluiunnirit.

Sub aspect practic o solulionare precisi a probiemei e-ste

extrem ae'aiticita, dati tiind in priinul rind-variabititateade la nivelul organismelor vii, cit qi complexitatea tenomenelorie intervin la iiveiul utilizlrii 'generatoarelor de aeroioni,acestea eonstituind tot atitea sursd ce pot denatura infarmafi-areferitoare la numii.rul aeroionilor intrafi efectiv in interacfi-une cu organismele vii.

ln medicina umani ar fi de dorit sX se foloseascii la nivelde laborator aparaturi iin principiu destul de complexb), cuajutorul clreia s[ se obiecliveze acfiunea aeroionilor asupra

205

Grgan;snrulrri ;i, iri fullcfie rle ritspunsul tli{erit d* 1a iutiividla in{ivit1, si sc stabileascl rnaniera de lucru.

In cezul apliclrii aer,:rioniaiuii artifit:.iak' in zoeitclurie,de exernplu, determindrile pentru Jiecare car" in parte sSntaxelusr:, concluziile urmind a fi trase din analiz;r slaiir.tir:il unui cnumit sir de experimenie.

ln principi+t an?liz^a positriitrlrri rlspuirs ia problclrador[rii tiebr-rie dat in legltnri cu aplicarea il scop 1:rrofilacticsau terapeutic. a aeroionizirii ..Aplicrrrea iI: scopuri ptafilactir:epresul)une asi,rlurarea urrei doze de acroioni eg'al'Ji cil cfafinspiratl de urr om iinp de 24 orc a{lat inir-ln elimni. naturalie;iltcrat cu e;rra.cieristici foarte bruie in ceea ce prive;teaeroionizarca ide e:iemplrr ?500- 3000 aeroior:i mieinegativiicm3 in zone t1c rnurrtc) sau bunu {de ex*:rnptru iOi}fiaeioionilcms), a.cestea asigtrintl nece.*atul de atrleiic'ri rliga- '

uismnlui,l-reciz[m cii pl'in dozir vom infelege t1r-rtnXnr] cie aeroicni

inspirali intr-o anumitl perioadi de tir:lp, leferirile eanti'tatir-c putindu-se faee la rraloarea'a-cesteia, .'au la cnncentra{iade eerdioni 5i tintpui eit subiectul a fost sull in{lr:erlf a meditrh.ritn care se girse;te o anumitl concentrafie,

Cucostintr' frecvenla respira{iei qi volun:ul de aer ia-spirat, poate ii dedus in cazul imprrnerii dozei, titn;rul une!s'eclintebcntru o concentratie dati-satl invers, fiind date t<-rn-

ientritrii gi durria ;cdiuf ei'poate fi t'slculatf;. dor.a.

Fir[ a ne refcri deocamdati la valorile nurnerice pre-*ic6m ei penllu majoritatea. cotiryitoare,_a a.plicafiilol iicaeroionizaie prczcr-rta1c- in litcraturi se indicit doze ce au invedere mlririlea cotrcenlrafiei qi tirnpul de ac{iune asllprasubiectului cxpus. l)acir produsul dintre eoncenttaiie 9i iimpar trcbui sd fi6 o valoare constantl pentru a obline un e.feet

dat, problema trccerii de la o concerttratiela alta irr fi sitrpli,eceaJti trecere impuniudu-se practic foatte frecvetrt, elei iaeendiliile unci apar-aturi daie ce asig'uri concentralii in gene-ral fige, timprrl ie la. aleg,:, astfel iircit s[ se rr:iigirie o atrtltrriiidoztr.

Nuurcro,l sel,' r'-\ peli tti,'li { e pr a, ticr' ;i I epttlrea }r('.--ttiraau permis stabiliret, eplr:xi trtitlir''l to{ tt;i , 3 unt}r liunrL* elc

tos

reller de pc o cu:'l.)[ a depe:lrtren!*i <luratci, treclinfei,de con-re:rlraii:r de aeroioni utiliz;rtir, care s5, aibipeordonati con-cenlr"at,iik Cc aeroioni iar pe atrscisir tinrptl. In principin,pc.'t fi prcciz:rle cert, punctul de masim al cur-i:ei ce corespundeririiil: csnccJ;trat ii rna."iirn rea_lizabile de 1 06-i- 10? aeraioni/cm9la di-rtanle ciestnl rie mici de nn- generalor cle aeroioni timpiiufilizati per:tru aceste 6cCinfe iredepl;ind LI*-ZA minute,qi punctul de rainim, ce corespuncle unrir concentralii de1000.-3$00 aeraicni/cm3, cind tiilpul de acfiune poate {i de2d 're. Tr_r mriJ c*ti, fi* qi nurnai"di'prr.litr"rl ci6 vedere atreiiir-:rsi l"r",iii iii t,r priveltc',cuiriectul apiiia{iei, pentru valorileiirir'l'irtrriiarir rlle

-curti('i nu se poaic stri;iii o clepcnrlenf&rnatt;naihci"r unici:i. In ltrcraltr "Ilil se indicl cie.ienden{ainiir e<'ni:cntr;{ili. dc l*roioui ;i tihp, d* {c,r,n;r:

1L.\'.,r,. l,rir-,li ', ;1r1, -#U., .

Cr.i r L,a r*irr:ri)r-r n/,n t oar e ac f -1ll:i rrla I ii c-. I c re 1'rreznn t atiri:i li'1. fi1.

I'entru aplic:afii in prc;{ilaria ;i telapia urnani. u:lri autoriar pr{:ii1lri folosirea unitlfii biologiee de acroionizare egalfcu 8,0. 10s acroioni ncgativi, aceasta carespunzind n'm*-rului ele aerr>ioni inspira!1 dc o persoanl irr 24 6re la o valoare,a calcentrafiei de 1O00 aeroionifcms, deci aproximativ con-centrafia naturalit. DeEi stabiiiiea acestei vllori este destulde aproximativl, ea poate fi folositi relativ u5or, practic in-dicinclu-re, cle exem|lu pentrn profilaxie, Z-l uiiteli bio-k:gice de aeroienizarc, ia? penirri scopuri terapeutice pine ia20 unitl!i.

Rezultl dec:i c& dozetre de aeroioni pot varia in limitelargi, aplica.liile tlovedin,j ci efectele oblihuie sint asenl5n5-{care.

Ac*st fapt._faciliie-azi rcu;ita praeticl a gedin{elor depe:oionizare, cici o dozare rigurlas[. a^r ridiba piobleneedeosetrilc.privind aparatura utiiiJatri gi cunoapterea c^u preciziea parametrilcr de lucrr:-

*0?

Chier uia.:fl c]czn fi]r ii:lc 'i;'i,"t Fr,:.:i,:.i,tl, ar fi ,le ',rtiXii,:i.ep?eti{-a indic-:i'n.: irrtr-'r'r',ri'-llr,li aprosinrativ lll ,tai:r. jtci iiplasate valirr:iJ* ir.ce-qtcia,

r'

4i

C.-91:)o,p

.EJ0*t

t'.6

&1dI

4;q,

{rFt

ul

l0 a-e

ffig. f?. lJependenla attt ;:;.,1;,li;";.::.i,1urrrrc

if* crlnci.'nt''{ra

Yal,oritre ;ui*iriie pot fi ieg;ir"* ir: gcilrr;1}. de i:bservareaaparifiei pRmelor se?nne nirj r.iectrrlui 'trr:n;iiit" Villoareamaxi.n:J" r*prezintri una din ;:rcbicr:rr:le ruult cJis-Cttatr: l ;;e-soXirq-;6so1* hrcfi sati sficiitor"

E.sjst[, uJe exemplu. consirJerenl.e cfi.re ar indica faptulc5, oricit de mare ar fi aceastil c1*25, *a nu poate ,leverri innlci un caa patogenS, Astfel, fininci cont ci intr-un cms qle

gaz in con$itii normale exist.h 2.,'i " irlt,n incltrecule gi ci pentruaeroionizare artiticiali foarte puternicl il zona rle respiralieaJung in jur

'Je i0? aeroioni/cdrt, avem 2,7 . l(F.z mcileiule ,leaer pentru o molecull ionizati" I)in cauza acestui rapgrt, uniiautr)ri a$ contestat ehiar posibitritaiea nnui efect biologie ala€rolonilor. ehiar daci existenfa efectului nu rnai comport5.disculii, concentratiile minimL active biologic lolosiie inpractica iromeopatici, de exemplu, fiind muli mai mici tidecit raportul din cazul nostruf se poate presupune iotugicl asemenea valori ng ar putea ii rif,un[toare. Nu au fost

300

t

seffrnalate nici un {el d,e efecf-e trocive asupra pcrsoa;ieitr c;arc

si-au rIcsf5;urat activitatea ilr pri:"]itt pirl'enlic acluitxiiaatiregativ tirnp de citeva ore ziinic, lunl sau etrriar aili cle z,ite.

Siftagia a fc)st confiriuati" ;i de experimentetre cu voluntario*u*i practic sinito5i carc n-r rirnias eiteva- ore zil*ic iimpA* S l"hi in aer p"t"l"i. io"izat, f[ril a putea fi *:ernnalathiu firral. vreo acfiune patologici aslrlira errganisrcul'-li acertora-

.[4ste rie presupus iu ace-rt caz o adaptare a cigjiriir;nrrlJriila ;rcgiunea ionceitraliilor sporite -de aeroioeri. Din agqs.t

nutrctr-le ve.lere, pet'rtru a eviticforlul .Je adapi;ri' ;rl. orgar;i<-irului, ra fi ci.e prcfcrat evitare,t c-"-purrer!i dt' ir:ng'i riuraii' rlt

concentraii i riclicate.tri.:iisti aplicafii in carc a fE;st remarcatrf, el scirilere a

electutui 5er1ii1eioi, acesta riimini'rel totugi poaitiv' la cietr--'tt:'

qi r-;, rri:ci anumite <ioze.

:i . !Iavkin, folosincl dozc l"itlicatc d+ iac,-r;itl!j r" jio - .!lur.Ii;;r.r'in,J actiliitatea mtiscul;rril cu ajutorul o:rgograi{rtrn:i-

"r:ili, "i pe ansambiu aeroionii qlau un reduliat.pozitiv, ee'escl-rir3

p':srbilit$tile cle efolt, la unii,subiec{i obfinineiu-sc I ir:fiuen{iLifairice, la inceput o'bservin.{lu-se o reCuee r-c a rrln{rii;iii :lgeiori, pentru ." it-t final situatia sir se schimlor, ;tr'ri.+ti 51ifuier;t,l

si <J epii"seasci lotul mattor.ilin tabelul 4t rezultir tloleLe fol*sitc slc Ij:i!":r?i autoiri

ln ;eilinfele de aeroioliizare ncgativS.Datele ctiprinse in tabelul 41 core-s;iu:ici tulor rdrr'uli:l{e

poz.itive in a:,licarea aeroionizirii n"g;ti.e, clt:;i tlulli ru!!r {(:r

ib.ervi in linrita unor timpi ilr iur i!e o irrlriiatc.Jc or:i c*rn-

centraiiile cle aeroioni varib.zi, ;i in rapari de i: 1000'

Ile altfel, este cle semnalat faptul ci a:en'irncr rapoarteexistf, si in naturir intre conccntr;tiile ncrmalc ;i cele 'iinzona unei clderi c1e ap5, acest lueru neexcluzjnd ctectul tonr-fiant al staliondrii in zona acesteia.

Futern admite deci c[, pentru duratc de timp ce mergninl la o iumltate de ori, se pot ob{ine rezultate tcraPeutlce5"ni* concentratii <le aeroioni cuprinse inir-o plai5 largtr'

[reponclerentc $ preferabile fiind vilorile moderatc (i0'- lfieeffi!^tlt fcmd).

r09ll - e. ii00

,, Tubt!*tr 'tl

iCijrvski A, L.j €ijevshi A, [..fijeusi<i A,I-.

Skvi:r f u,-' \r. t'.. Ilappc) pi $1ca;

" bur';gcNikorrc,'* V. 1.D*nicr A.Kinrura

Luri;iti {}.Sul;ito.,' It.{,.Yaslliev i.,.L.Spol*r:rici L,Kainarclllr It.Dos:auerl,ange:ia i\Spii.a1 iraiarL:arsr,ri .[]Li iarir:lphiaGavallirDeleariuB{Cil\- 8{J-Jrrstruc-liuri il* fr:losi.re

jdcnrI3ejar 1'.lnclica!ii met*diced.e tratamelt cuacr ionizat - I!li-lt i:itcr 11 SIlr:ir1ir f i iel Lr,ti.$-5.

I'ii, aero-liolilar dt:l..,I

t-'OlilI1t;rte i

ircgat! rii atl-ln

CI'r i

106 -- iorlOt.-"!01

1{1r

lOi,: lli1{}6. [*7

t5Ii---:)0?1ti

:iilli. . :iJ

5.i020 *30l5 - fal

li- ?i

18-:3S10*20t0 --.2s

1n

4*2525

(s* rclh15-45

5-,3$

45

lfslOs - 10r105 - 105

108

1fitl0G

JC6 - liF"1

.10:-*- I .1SB

1{,4

1--r ' I

l0!*"10,3'103l,ls6--2'fi8

t10$l.

;{c.;prilf rrd;h

J iii

St.imu!are'ferapiePro{il:r:rie9i igien[Stinlulare'I'crapie

Terapie'I"erapieProlilaxie 5iterapieTera;iic1I'erapiel["er;ipieTerapi*Tcra"pieTe,rapie"ferapie?crapic

Terepiel'er;r,pic

Terapit ;iprofilaxic

Profilaxie5iimtilareTrata*:ent

ziloict4-?l zila2 ori pe ricite 10-*30 ziie10*30 zile

ima g*din f*- 10 minsta

ndzilnic dura-ta eu 2-3minute pln$la 20 miri*.nute, tirnpde 20-302i!a5e poate ro-lua dupi2 - I sipt5r

Ile asernenea, pentrtt si"abiiirea dozei pot fi foar iS. 'itilcnlctodele de d.iag'bstic ce permit si se aprecieze obiectivefectul aeroionciterapiei. Astfel pentru tratamentul astmulurd;; rrri; un test si gur il co' s ti t ui e-nr is n r arce poten [i alclot p{clii

=i- " 't*.o.r'atnrii acestbia, Pc nrisura dispari{ici st5rii

iitrnati ce, mlrimea potenlialctror se red ucB-, aprop.iind rt-se.d e

ialoriie dela oamcniisin1to;i, siiualia fiind'alabild $ pentru

indicatorii temperaturii pielii.Urmirireatnorindicatoriobiectiviincazuiapliclrii

aurolo"i*erii negative in concentralii ridieate "pe elurate

;;Ailiffi a eltdenliat faptul ci in'timp deviatiile pro{u1g

de acroioniiare scad, pentru ca la un anumit momenf sa

;:;ilG;;t", fapt ci r:orbe;te dcspre o adaptare a or-gartis-

;;i;;-f; acliu""i aeroionildr, aceista. explicind ,;i cfectelc

sirnilare ale detzelor diferite de aeroioni menlionate eriterlor.

Legat de aeeasta *ste;i-f?pt4 c[ ln unele eazuri a fost

r*t"*.iia o slibire a acgiunii fiziologi*e a aeroionilo-r pentruserl.intc reuetate cu aceeaii dozi. De aceea colectlvur clu;callA";;ii;i';oli"ot"" aeroionizlrii in gedinte crescitoare ca

d.urati. de tihp la ?nceputul perioadei de cut'I' perrtru ea spre

sfir;itul perioadei accstea si scadn.

C,::riideragiile anteri,rare pef mit .ca, Pc .t'i?" "*il?ll?t\*ispecialiltilor doru.eniului, si se- adopte conduita onr'nlrl oe

;'pi*';t; a acroiouizirrii pentn: lieearb caz praetic'

1S.2" ftlSlSLHME nE IiI,ECTIIOSECI"iRIT;t FE

t* ea;ul gencratoarelor de aerr:ioni misuril,e de electro*

sccuritate prc.iupun adoptarea acclor so-lufii eonstruc.tilenrin care dot fi evitate atingeriie periculoase ale perlltoriub te*si.u;e si zo*clor 'eci'e

elenrentclor enrisive, sru. aclop-

t*i*" ""ot mlsuri ce fae nepericuloasl aeeasti atingere"

tJtilizarea unsr tensiuni euprinse intre 2 ryi 10 liV pre-

snpuite reali.zarea r:nor izolafii carespunzitolrc, dutrl* iau

intirite.

3X.1

- Fapiul c[, ?n majc,litatea eazuriior, sursa de inalt[ ten-siune-este de^ Fltere foarte redusir, rnicporeazL substal:ia.l

:gradul de peric'r.lozitate in eazul atingerii' accirlentale a unor-'circuite ale acesteia. Cliiar gi in acest-c eondifii sursa este in-ehis[ in eonopartimente ale'carcasei executaie din matcri;L]eClectroizolant-e, curenlii -prin traseele ce merg spre extcr.ior,spre elementele emisive, fiind limitali la valorfmult inferioarege_lqr socotite

- periculoase" Ileoareie curenfii absorbili cie

eX,tre elementele emisive sint extrem de reduqi, este posititeinscrierea pe circr.riteie cc Ic alirncnt"ure a unol rezistoare de'foarte

mar-e valoare ohrlicl" (> 1q* Q), firir ca tcnsiunea peacestea sf, se diminLrcze substin!iaX"

In eazul generatoarelor cle aeroioni eu elemente emisivedirect aeeesibile din exterior (de exemplil generator de aero-ioni cu fir radiant) rezistorul utilizat are d valoare suficientde ridicati pentru ca atingerea elerncntului emisiv sH. nuproducf, senzafii nepl[eute.

Totugi, oricare ar fi tipul generatorului de aeroioniutilizat, se va evita atingerea pirrfilor metalice ale instala$iei,sau apropierea unor pirfi ale corpului de elementele emisiveatit timp.cit aparatul este sub tensiune. Operaliile de depa-nare vor fi efectuate numai dc pcrsonal specializat, iar opera-fiile_de intrefinere curentir (gtelgerca pra^futui; se vor efectuadupl c9| pufin o ori dc la scoaterea de sut; tensiune pentru astista timpul necesar descireirii eondensatoarelor de filtraj"

10.3. INTIIBTU{HF.I'A GEXBRATOARELORNE r{BITOIONI

Problema intrefinerii generatoarelor d.e aeroioni se punein Jrrincipal in, tegiiturl cu irincipi ui l;; d. l";;;;i ;;; t'";t ;-ticilt: mec.liului i1 care acestea luireazii.

in con<lifiile existenf ei impuritl.f ilor din aer la5;eiieratoarele cu descircare corona, in zona elelneltelorde aeroionizare, se procluc fenomene .cle cieliunere

2tz

siiirilar:e celor din eleetro{itrtre. Depunerea prafului-p.

-*l"ttt"tttele emisive afecteazir enr.isia ltl senslil '-qc*'d

a-celltia in timP.{'un:tructiv se adopti ae tle soXu!ii ee rninilnieca'tS- tl{

n,,,n,'Lilc de oraf pe elccTrozi, ins[ deoarcee aceasta nu poatg

fl .i'lrr,tl iu^totafitate, una ditt opcra{iile '1c intrefinerc p*q

cipllc consti in inliturarea acestor eleputleri, accJSta puttlrrdu-sc face cu ajutorul unrri jet dc.ae,n, utt"o. pensutri' !inir' safl

er-iinlultl in caiul unor instrl'afii intl';sti:irle , prin 'tr'"'l'lr":uapi ;i uscare'

(-uritirea csle dificild irr caaul gct:eratoarclor 'i': ';':lr'i'rlt!ce !ucncazi in rnedii cu pl'af ;i utnezeali ridicatc' sitttnllc.idcarc <i,,1>uncrile dc pe electrozi sint 'dr"osebit dc adff'l11tej

Oricarc'ar fi rnetocli utiiiz*t;"r, tipcrrf ie dc -curJ !tt'c .s:' uS

exccttia du deoscbitl atenlie prlrtru a nu produce iil(l(illt iau

tl,,'plar.rri alc elcctrr:zilol', aceaste putind duc-e [a mo{llitL:tn

srri:..teniirle alc ernisiei, forntarea d': ozon -i n"{tzt 'lrl 'rr'{lf,t

s,r.i degiad jtri rt' s(-oaterea dilt frrse!{rr:1e.

nS.1{. IXIFECTI'E,SX $}IPANA[3!4A GEftiXIEt'&-

'trSAItEI,OR SE A}IRSEGNX

;\legind d.rept eriteriu de elasificare a'fr:cl-artrr '*lrrisrcig.,,*i .tJiutti ,t"^ o*toio"tti, pt"i11 "!t'ca 'lrt'ccte c'rrii ProtllrcBio.,.r.i", sciderea."* n**"i modificerce caiitativi :l ltccsl"ia

Illocareaemisieisepoate produce ca urmare a defcctiriiblo,:ului dc gcnerarc altlaltci 'tcnsiuni, a intrcruperii ],t"tY:.1?*a" l,'siiurnf e la sursa de inalti tensitrrre la elclnerlir-lc (l(' gc-

;ilr|;;;-" ""or a eianj umente in blocul elementelcr c .ni siv e-

Similar intrefinerii, problerna aparilici anumitor dcfeete

*" p;;;'i; il;;ti; d; 'rirontajul u-tiu"it ;i rnediul in care

*"tirlH,'llll;" de tensiune cu tra*sformator, dco:rreig ryi

furniza puteri relativ ridicate, sint utilizate pentn: aphcaln

313

de aercionizare in r.o'tehnit". Lrfiiyur[rite pent*: tensiu*i deqnaiuql 4--5 kv rieiici p'ohicrne cl'e asigurare a rezistenternrde ieolalie gi pirs{rare a-r"a!.arii accstora-irr conoillite meJiitoisyw*ilicate, caraclcrizn te prin prezenla pra{utrui, urnicijtltid'ndr.t:ate qi unor agenfi corrczivi. I)e acccali in cazul irnprec-.ffiii jolgrpnnz}toare a transformatorului, datorit[ -""8rrmpertrclruni de ctan;arc a cutici montajului, se pot nl.odueec,onturnS.ri intre inf[girlri, care d*c in final la ut.l'*r.ri ttan.;-formatorului gi impli'cit bloearea emisiei.

In sursele de inalti teirsiurle cu multiplicare, cle"ci ;,rindirnrnsionare corespunziioare sc obli'c o'fiabllitntr'- ii.ii-catl, s-e.poi defecta in unele cazuri prirnelc cliotlc dirr laniulde mu-ltiplicarc datoritl unor vlrfuri de tcnsiune slu in niri-mentul conectirrii la relea, datoritl curen{ilor marj tlc in,c{.reare ai eondensatoaleior.

S-a virzut cd. n:ontajcie cu oscilatcrale a ci_or Ls.r iunaalternatir'i este ulterioi multiplicati qi ,, Areiaf ,, oi*tslxeifice aeroionieatoarclor auto'. Dcsi oscjlatoru esic ali-mentat eu o tensiune siabiiizetir, indepenclent6 de fl*ctuatiiletensiunii de pe acrrnrrilaior, fiabilitatca estc

".,ni .ol:r.ili

datoritI regimului greu de lucrn (factori clinratici. r.iLr"aiii .clsolicitxri prin rirfuri de tcnsiune a elerncntirlui siabilizaicri.blal Jrecv(:ili sc poale pforlucc scu'tcir cr.riiarca dispozir.i''uliiiregulator, scrie din stabiiizatos qi apoi prin solicii.area" inputetc,. distrugcrca tranzistorului oieilainrului, emisia ieaerc'ioru nernaifiincl posibili. In cazurile ant*ricaic remedierrapresupune rebobinarea trans{ormatorului 5i inlocuirea ccftt-ponentelor defccte.

. I,] ce-pri'c;lr: blucurra emisiri ct u!-l'are a iutreruperiitrascelor dc l,eglturi, includcrn aici in special intrerup'erearezlstoarcror dc urnitare a crrrcutului din zircuitcle de i'naltd.t*nsiune, datoritir unor scurtcircuitc de durati intre el.ectiozisau ccntreinirilor ce apar ca urmare a dcpiinerli prafului perezistcarc sau suprafe{elc iz.Jlante, prczen{a tensiunilor inaltefacilitinrl acest lueni. :\eestea sint cle aiifel clefectele careapar i* majoritatea cazurilor in blcc*l elerncntelar emisrr-ef i L'fi.i e arruleazi emi.ja,

214

Dirrrir:uarea cant'iialivi a en:isiei se tlatr:re?ie sciderii

lnalici tcnsiuni daioritl uncr defec,iuni in blocul ele oblinere

a acesteia, n:odificlrii poziliilor reciproce hitre I'irfurile qlc

generare qi gr:ilele de proteclie, crEterii cuenlilor dc piercleri

ln .circuitul cle inalil tensiune datoriti depunerii prafului gi

umezeiii, sau uzurii mecanice a elementelor ernisive produs*

de io'ii accelcrali in eimpul electric dintre electrozi. In aeest

ultim caz, ueura mai important'i apare in zonele cu cimp

intens dintre electrozi, deci tn prliunile d'e cur'uurl

rnare. ln faza inifiald, procesul are un lol pozitiv c[ci tluce la

cresterea razelor ale vkfurilor, necontrolabile -tehnologic

gi .ur* ar putea produce cantit[{i importante de ozon 5i

oxizi de *rnt. Ct*;t*rea ulterioar[ a razelor este caracterizatl

rlrept <lefect, eeci va protluce o sciidere a intensitifiicimpului, {iinci afeetat5 eoresp*nzAtor gi emisia de aercinni'

Situaliile in care emisia de a*roioni au este afeciati dc'r

sir:t caraqt*rizate drept d*fecte, se referl la generarea o;4o-

,r.ri*i ;i oxizilor de azot peste limitE {modificare calitatir-I)'

Aceasta se poate produee la ere;terea exeesivi a intensiiiliicimpul*i ia rrivelul anor punete sau mucldi din struci*ra

eleiirentelor rad.iante, din eauza cregterii l:raltei tensiuni {de

exemplu la aeroionizatoarele atto prin scurtcircuitarea- etrc*

mentilui regulator seridde stabilizator), fiedin catza mie';o-

rlrii acciderrtul* u ilistan{ ei electrod-contraelectrod'

Defectele de acest tip se pot d'epista prin rnirosul Ce ez-un

din veeinitatea aparatului, impulsnr:ile produse pe in:tru-

mentirl indicator al dispozitil'ului de mI'surare a acroionilor'

sau pentru or, ,orro*"ftor prin simpl1 inspeclie vizual5' lr'

operaliile ele reured.iere ss 1:a lestabili c':nfigurafia geometriefl

inili*ie a virfurilor sau acol* unsle rste carul, se vor inloeui

cornponcntele d cf er" te-

Bl xI'L6

BTBI,IOGRAFIfr SNTECTTVA

t. AEE, S., SAKLiMA, T", SEIffN(), X. Tlee dislribufiax af air {onrin sarne irtdustries, Il.eprint, 1937, Sapporo,

A. AIONESEI, M", ANDRI$AN- C. Contri.bufii, tm dcwa*iul gtnerd.rfd;*adswrdrf,i gi t+t,i,lizdrii aeyo,ioc.x,itcr, Simpozion, Tehnclogii actrale gide perspectiv!,", EraEov, 10 - tr tr mai, 1985.

t. AIONESEI, 1\{., ANDRISAN, C. Aparatur& de aondi!.denare aeroelee-tricd a. elimatetlui i,nte,riar pe naw. Sitnpozion ,,Aspeete energsti.ce gdinJarmafi,oxale €rc sisteneele va'd", B&lfiteqti 8-9 mai, 1986.

{. ALEKSANDRIAN" .&. A,, I(OCIARIAN, \r. T. Estestuewnaia iooz€-Eeliie uosdulut na I{urar{e I)tertxtth u Xet'ttii *eyiad. \r,I(n.: Kurar{Dzermuh. Ererran, 195b, d, 99- 100.

5. ANITEI, L Perspectixe ele atrctatiisdrii tiz alic:tlturd. Apicultrra lnRom&nia, Nr. 8, 1985.

6. ASSMANN, D. Die l4teltet;fdi],ligfeeit des ll{ensdaem" VEEG. Fiseher,Jcna, 1955"

?. BARANOVA, E.G:, BUTAT'OV, p.K., VASrtrEV, T..L" Meto-diceshie uhaza*ia k leceeti,u ioni,zirotar.t&n sezdakcirl, l\{edgiz, Lenin-grad, 1957.

S. BADAR.IU, E. Firim descfrrcd,riloy €ao gaze, Ecl" Acadcrniei, Bucuregt!1957.

9. BULATOV, P. K. Sotyeffieftte wet.oilt Xeccuie bt'oti,iafnai astm€. Mc(bghiz, Leningrad, 1954.

10, CARLES, L.M. Agents pt*lltogines rlu climat. I{assc,n, Faris, 1945.lt. CERNEA,VSKI, E. A., gI COIAB, Ghipertonice skaia bolezni, i lecenia

ee fiziceshimi metodanzi. Str. XI, Tagkent, 1949: 1-353.12. CERNEAVSKI, E. A. Unipaliarrzo otrifatel*aia ioni.zafia u uslouiah

estesttennago i istcustvenmogo rasptleniia wil6, Trudi Uzbeskogo Gos.Inst. kurort i fizioterapii, Tagkent, vol. l1:14, 1949.

13. Cf{AIMERS, J.A. .Atmosplttric Electilcit3,, Ed. II, Pergamon P.""o,Oxford. 196?.

14. CIJEVSKI A. L, L'adroionisatio?& corntne .facteur fkysiologique , fr*Phtlaeti,que et thdrapeutique at cown& nouvel, dldmint sanitaire-k jtgi.6-nit1ry de l.'air aonditionn|, Acta medica scandinavica, suplim. 87.1938.

l5 CIJEVSI{I, A.-L. Aeroianifihatia v narodnom koteaistr:e, Gosplaniz'dat, Moskva, 1960.

16 CI{ISTESCU. D., (rf.Af{, R. Suf,rarol;'rrij ::r i:atalia relelelor elorriae, Editura didacticS 5i pedagogici, Bucurepti, 19E3.

t16

tr7, CUPCEA, S., DELEANU, I,f ., LENG}IEI, I., EI-GES 8", GROS, E".Aeyoiaot,izarea tn cttcaa stafiuni balneo-cli.maieri,ce ile prafil antirea-mati.c, Igiena, 1q58, V, 2: l$9-]17.

18. CUPCEA; S., DEtEAN',U, M., M.A,RGINEAI{U, C", GROS, E. Aafi.unea iorcizd,rii aerwl.ui, asu,pra gocarlui anafilactie Ia cobai. Comuni-cirile Academiei R.P.R,, 1956, 6, 4: 611,-616.

19. CUPCEA, S., DELEANIJ, M. Cotttri.bldfii Ia studittl influenfei. aerulvlirtnizat. asufre arganismulud. Sesiunea qtiinfificS, a I.M.F., Cluj,1957 72.

20. CUPCEA, S,, DEI,,\N{"I, }f., FITITS, T., ELGES, E., GRUESCU, V.Ac,tiunea ae{uuli. iorLizz.t aswpra stabi,litdfi,i eoloidal.e a proteietetarserice, Carnuniclrile Acaderiliei R.F.R., 1958, 8, 4, : 435-441.

21. CUPCEA, S., DELEANU, M., FRITS, 1"., GR.OS, E. Acliunea aeruluiianizat asupra amimalelar suprarenaprive. Nota I * Pielwotgi,rea tim-pului de sfepraai.efuire Ia ,sobala'rzi. Ccrnunicdrile Academiei R.P.R.;1957, V; l: 143-149.

22. CUPCEA, S., MORARIU, 8., DELEANU, M., MURE$AN, M..IILGES, GROS, E., OREAN, L. Cantribaldi la corelafia :cornlrone&-

litor cli,mati.ci cxt dureri.la'reusnatice. Sesiuuea gtiinfi{ic6 a I.M,F.;Cluj, 1957: 65.

23. CUPCEA. S, DELEANU, M., ELGES, E., FR.ITS, T., GROS, E.;LENGHEL, I., MARGINEANI-I, C., FISLAP\U, Y.Ionitarea aerultoigi date experi?txevttale asupra influ-enfei ei biologice. in volumul ,,Prc-bleme de igiend cotnunald". Li,t, Invdfim., Cluj, 1958: 79-86.

24. CUPCEA, S., DEIEANU, M,, IENGHEL, I., ELGES, E., GROS,E..Ionizareo aerului e* clteva steliuni balneo-c[imatice ilin R.P.R.Comunic&rile Academiei R.P.R., 1959, 9, 3,: 289-295.

25. CUPCEA, S., DELEANU, M., FRITS, T. Aafiuwo aerulut ionizatasupre tloficitdlii xaucoasei gestrice tn alcerul experimefltal. Cotnru-nicd,rile Academiei R,P.R., 1959, 9, 4,: 399-406.

26. CUPCEA, S., DEIEANU, M., FRITS, T. Experimentelle U*iersu-ch*ngen llber den Einfluss der L*ftionisation auf pathologisckexVerdwderungen der Magensclrleimha*t. Acta biologica et medica ger-manica, 1959, 3, 5: 407-416.

27. CUPCEA, S., DELEANU, M., ETGES E. Eini.ga Problene der geo-graphi,schen Yertcilung der Lu.ftianisati,on in der Rumanischen V"R,Tail I. Der Gang des Kleinionengehaltes in ei.ner Refereizortschalt(Cluj) im Lacqfe von 3 lahren. II Celost6.tni Biokli$ratologickaKonference v Liblicich 1958, (Sbornik dokumentu). Nakl, CestrrAkad, Vdd Praga 1960: 113-116.

28. CUPCEA S., DEI-EANU M., FRITS, T, Newe Ergebnisse frber dicbtologische Wirhw*.g iler tnd.ssigen Luftio*isation aorJ ctliche segetetiveunil somatische Fumhtione*. III Celostdni Bioktrimatologicta Konfe-rencev Praze, 1961 (Sbornik documentu). Nakl. Cesk. Akad. Ved,Praga, 1963: 233-237.

49, CLIItIE, C., DANG FHUC LY. Etuilc physique des ions alriens et iles(leatro-adrosols. Ionoge*ise dt r*e$a/e ilc l'ionisotion atniosphdri que"

2t7

- tra: ,,Probllnes Sionisaiicn c! Safta-ioxisriliori.", sul; rsJ. 8. R.Rager. Maloin", Paris.

90. CZEIiMAK, F. jP&ys. 7.., 3, 9t 185--1S7, 190 l.gl. DELEANLT, 1l{,, GROS, E. llet, Igiend., ldicrabicl., Efid**iei., 32

&2.83,&L

85.t6.

$E"

eo

69, 1956.DELEANU, H., (}ROS, 8., ELGES, E, Igiena, $: 41, 19J7.DELEANU, M, Igiena, ?: 6-t, 1958.DELEANU, l"{., EI-G.ES, E. Etli,che Charahleve d,cr Vtrtht'luungtn

Cer Luftionitaticn i.n l*d,*stri,esemlrem aerscliiede*-cn ProJils, ln vcl."IlL colostrtni biokli:natologicLa ltonference (Sbornik dokumcntu)'lNakl. Ceskoslovonski Akademie \r6d, Praga: 262, 1963'

DELEANU, M. Zsahr. ges. H3tg., 11, 8: 58{*590, 1965.DEI"EANU, M,, EI-GES, E' Ob*rtalii pritinil ionirc.reE aerulxi la

eh*j !+ o Parioedd de 11 ani (1955-1965)' I'n: ,,Calcge*'e ile luttd"viala Ineiitttt'atlai &{eteorc!,ogrio", Bucuregti: 517-5i0, 1967.

DELEANU, M. Anvau.ol fi*ttuation cj smatrl ian concentratians in daon-poluled arbun zonc at Cluj. In: ,,Fifth Intelnational Interiiis*i-plinary Cycle Research Symposiurn, I{oordwijk: 15, t971'

DELEANU, M., RADUI.ESCTI-D. N, Di!;,tni.tation des zoiles de falzz-tio* *!.nnspk€ri gzee urbaixe d !firtir des dttet*ninatians des iloy'autdt coxdensatioft et d,es petits *6roiorts' In: ,,ROMICEF 002 Rapporftecbnique, Yol. L Air. PI{UD-OMS, Bucure ti, 1975.

DELEANIT, M. Slaulr. - tr?einh.altung dtr LuJt. 37, 12: 459--461,1977-

{0. DELEAN\J, !+1, Deler*zin&rea aevpiomir&tii' ln Luori.ri practice deigiend, sub red. I{. Straus' Lit, I"lf.F., Ch:j-}iapoca 4A-44, 1979,

4L DELtrANU, M., STAx{ATILT, C. I*tJtrxe*te oJ aeroionotherapy ora stl*apsychiatric sytn'ptarlts. Int. J. Iliometeor', 1985, 29, 1,: 97-96'

#" DELEANU, lt., ldr Ionizatian'. In ",Iincvclopaedia of OcupationalHealth and Safet3r, Yo1. I' Iilterneiional Labr:ur Gffiee, Gene ra:94-95, t983.

{3. PELEA}iU, b{. dir ions and ad*fnibili.ly ia exferi*ntntal *tu"ts,:icia/ssereisa, In volumul: ,,Euolution ard Adaplicx' f.i ", Universii;Cluj-liapcca, tr985: 295-304"

{4. DOLEZALEK, H., REITEII, ll. {sub rerl.}: Eledrical Praass,:t irAtrtaspheres. Stei;rkr:p{f Yerlaq, I)armstailt, .-1977.

45, DESSAUER, F. {sub reJ.): Zeh* Jahre Forsehaetg attj dem ?ir}'s;haiis'.ib-medisinisthen Grenzgebiet, G" Thierne, Leipzig, 1931'

.46. EDSTROM, G., Sludies iw ratural anil ariiJitial atrncspherle elct.lrit::t,:-4otts. Acta medica scandinarica, Suplim, 61, 1935.

{8. ELSTER, J., GEITEL, la. Ph.ysih. Zlsc}rr., 1, !: 1l-11.{9. ENACIIE, L. Sktilii da aersian;.tarc a aerulxi, o'.tt stcliuni bai*eatfi'

*tete?ite Cda J?. S. Earrl;inia. Tezi de doctorat, Urli,'ersitatea Bi:cu'reqti, 197?.

'0. ENGEL, A., STEEI{BECK,

Fhysili ued Teehsik I I. J,

GAA519r.i34

M., Electris$ze Gasenilitdu*gell,, lhleSplinger, Er:llic, 19J2,

St. FRIMESCU, Ttl. Cantq{|ufii la elucillare* prauset*r ds g**m psepirrere e sarcinii e!rctrice tn ain+osferd. Reaurrratul tezei de dcctore{Uni.rersitatea ljucure;ti, rc1q.

5?" tsRITS, T., CUIiCEA, S., DELEAN\I, Tt{. A*fiu*ea aere*l*+i ioa€p*dasupra animaleior suprare*oprh;c. Nata II - tr{.olul aerc'ionilor hmenfinerea eapacitlfii funcfionale a aparatului respirator. Comrl*{-cirile Academiei ltr.F.ft., 193V, 7" 5l 567-572.

53. GRIBAI{OV, J\J. T. Izme;"e*ie v dsokoomxEh lepiak" Izdatelstto,,Energiia", Mostiva, 1967,

5{. GRIGORIU, A." GIURGEA, G., M}TO}1CI t'1". €ottsiderap4utdfizice asapra schimtsi.alui de ioni €ntre aer gi pl&tttt**i" Cw cursul ptacexelwirespiratoi. Studii gi cercctiri de fizic5., 1951' Nr. l*2t 179-195.

55. GUALTIEIiOTTI, II., KORNBLU]iH, I. H., SIRTORI, C. (SUbred.). Aeroi.onothera'p3;. Carlo Erba Foundatlon, Milano, l96E'

56. GUALTIEI{OT -f1, f7.. Tke injluenm of icn'ization an ewilocrine glands"in volumul: ,,Aercio?othempy", sirb red. R' Gualtierotti, I. H. Korer-blueh, C. Siltori, Carlo Erba lrcunclation, Milano, 1968: 56-60.

5?. GUI.{N, R. Terr. Irfag. 40, 1: ?9-i06; 1935.58. I{IE,ROVANU, 1!1. Recherckes x+r l'i.onisatit;va dc l'air & M"cxg*td*

Enll" $oc, Itoum. de Fh,t'si<pe, 1939, 40, Nr. 7{: 5'!-76.59. IICROYANI.I, M. .Eieelrici!{atea *tm*sJerie6, Iditura 1'ehnic5., Bunr:

resti, 1956.60. HIIR$COVICI, ]1. Civurite inltgr*ts tta apar*tura da eatc?&4!dae{*

1}litura Tehnic[, Ilue ure Sti.61. ILIUKOVICI, A. M. Tehxih$ elektremelr€i" Moskva, Izd. Eterghlia"

7976.63. ISRr\liL, H. Atonasfh&t,:,sche Elektvir.itdl.I. Gri.lndxagea,Lelt{!-higkeit,

Ione n. Akad*nrisci:rd Verlagsgesell$chaftj Geest & Portig, teipzig.7957.

53. I(AGAN, D. L, I{OVALENI{O, Y. N. K. aapres* a *higkieniuskort

'0"{.

65.

zx*cz'x*i iox.iaafii tantlw4zr v froiaaodsl,aenntm pomeEceniiah. Inform.a-{ionnii biuleteni Moslrovskcgo rauciso-issledovatelskogo institutlsanitarii i shighicni irney'"i F. F. Erisrnana, 195'1, 6*7, 57-62.KAHLER,-I{. An*. it. Physik, 4, l2: 1119-1 141, 1903.I{APTOV, N. A, Ftnomene eletlrioe €* gaze si ,odd. Edifura Tehaic4.Rucurcsti, t955.

66. l(aune, W. 'fechtzigue Jo" esii.statiftg s/sce - ckargo dexsitdet tsrafcJccreteifl,itLg adr iani. J. AppL Phys. 54 (11), licveniber 1963.

6?" Itenncdy, E. An owrload prctectio,t civcx{,it for cturre{Lt - Jeedb*a*D€ eleotromerers. Nuclear instruments and methods, 51 {1967}, l{'i- 146.

68. iiING, G. I{, W. (sub red.). Ioniz*tion aJ th€ dd? snd Electriea,l tietrde{Jeets i*t biolagy, Biirtiography o{ pnblished re{etcaces, Ed. VII. Ame-rican Instituti-ot mea;&t

-Ctimat;1ogy, Phitadelpfta, 1979.

69. KORNBLUEH, L 'rl. Aeroianothereptt oJ 6rrrxs" ln voiumul: ,,Aero-iontrtherapy" sub red.. R. Gualtierotti, I. H. Korn!:lueh" C. SistarlCarls Erba Foundaiion, Milauo, 1966: ?8-80.

410

.: l..

?0. KTILIKOVSKI, K, I,. E!ektrometrite^sllie {*etlrn..,?,^irr; .tr.t,ir.71r,nro: papr,ialeniia, Energhiia, Irloskva, 1968.

?1. LA,NGEVI-{,^ A.- Lesions am-iasfhiriques et lu ute,lri.vrit ,.t.; ii.rrurt.,,rOctobre 1962, 330: 401-420.

I? U{IPIIS p., C. R. Aaad. scietuces. t. L4a:232_234, terj.Y3. LENARD, PF,. Ann. d. physih, u. Chemie, Ltipzig.; .!ri: jp,4 -i i6,1982.?4. FISGAFI', !. Imccnie ionizalii u.leatrah. Sbornik rabcl: j,a.bor;rr+rii_- tgaT"o3lnoi,ghighieni, Lengorzdiavotdeia, vip. l, I_., -lgJZ"V5.!q9], 8."., cIUEoTARru, c., zBt, G}jl.,'vAsixjir, A. F.it:.,,t.__ Pai$il didacticd si pedagogici, Bucuresti, tg?6"76. MA'I[!-EEV, v. v., KAzANov. pribovi dria iznrerenia i.oni.:intiia,:,:irr

izlutenii.. Atomizat, 196?,v7. MA_IVYNSIiI, 8., TycZKA, S., MARECKT, }}., GORA, '1," .t::j;ett

-oJ the_presenec oj A{an,onlhe oiy ion tlensity t?t en Affica ro,:tn, -ir;t.J, ,Biometeor., 15, 1: ll-Zl, 197l'

?8. MANOLI'SCI], A. IvJ.,I!{ANOLESCU, A,, MiHt_;T, I., }i.t_iiilii;;\tr,I.{URIC, l:, Circuite integt.ate l,i.ni.are. Editura dictai:tici ;i pcdigc;;itii,pucuresti. 19B3.

q9. ftIILI,EA; A, Xtdsurdyi electice. pri.*tai.pid pa oneto&. Ilclitura liel:;ri,;?i,,Ducurc.-ti, t9t0.

80, I4JNH, A, A, Ionitalda uozduha i et ghighicwceshoe znacenie.lt{e<1giz,t963,

81. ]\tOlIffEN, B. .A. t'oymarion, ?tature, au.d rnobtlity c: aunL)sj! tt:ct?n?a,rtun(e. In: lllectrical Processcs in Atmoiphercs sub rc<J.

. H. DoJezalek 5i R, Reitbr. Stbinkopff, Darmstadi; l- 1.7"82. ]\{OODY, N" F. l)esa.Ea and Conslrucjion aJ an Iml-rot,cC, portable.,

."Air-Ion Countet, Iut. J. Bionrete<jr., Vol. 28, Nr.' 3, $)ti4.83" lvIOoDY, .N. F. Construi.lion oJ an ' Electt';";rk;' i\'oiii - cno*e,

Su'ilch lor Iligh Im.ped,ance Soxyrts Yielding Currtnts ti tr.e tronit^ _10-1"*10-ta A, Ini. J. Biometeor., 1984, io!, lR, nr. i"fl,|. MORARIT, S., LASCU, O, Electrinlalea afmasJeri'cd ,si organsmu!. uyiram, Fditura Medi6a1[, Bueure.5ti, 1980.85. MORARU, 5.. Erupliile soiore, sursd dinamiad a eieciricitdlii alrw^ - , sJerice. Editura Dacia, Cluj.Ifapoca, 19E0,86. MORARU, S., BARNEA, M.-Aefiionii, ctmputr aeroelectrie pi organi.s-.._ _f_4-._Egt_tura _gtiinlificb qi enciclopedic5,' Bucure;ti, 19S1.87. PAVLENKO, V. A. Avtogeneratornli usiliieli v priOorah kontrolia i

avtomatihi. Energiia, Moskva, !969,88. PqLLORH, J. A. Phit. blag., 29, 1915.89. POPES.CU, I. I:, CIOBOTARU, O. ST., Baaele Jizieii plasmei. Edi-

tura lfelrnic5, Bucu.regti, 198?.

90. R.[DULESCU-D., N. fAa ilclerminotion oJ conilerrsdtion auclct i6Scin al totn s uith aarious atrnoslh*ic pollullon ilegtec, ta vol. ,,Iacus-tiins OimatoloCy" lgb .{-q|: R. GuCttierotti 9i- U. Solimenc eamiComercio, Como: {?Q 19?1.

9t. R-IDULESCu-D! N, A]ws]Ierv Esdrsn,6:86j. l9?2.

,20

92.

93.o4

95.

96.

67

98.

99.

100.

10 1.

ta2.

103.

REiTER, R. Fleirwng LilJcung' Flatsteehnik, Zt: zSS*Zdffi?9-285, 1970.

REItER, I\. Bau.ph,ysik' 2, 3;88*98, 1980" -

REITER; R. FiekJs,'Currents a*il Aerosats dle tke Louer Tropospheta'Steinkopff Verlag, Darrostadt, 1985" - . .

nffrAIZOt, N. A. To**'acidia sattluha t Jabricd*a-zadodskdk *stroaiia&,

,,FIZIOTERAFIIA", Nr' 5-6, M', 193!..sdrrwrrplrn, 8",- KOHI-RAUSCH, I{"w.F. Atnosphdrischs

Elehtrdzi.tdt. In: ,,Eiawrlfueek 6er Etehtrizit'dt vnd des Magtte-tisrnus'1

Vol. Il.I sub rc<l. L. Glaetz. -T' A' Barth' f'eipzig, 19232 193-2V6'5ZA86, A" llpe pi gaze radio;ctiw dim R"S.R', Dacia, Cluj-Napoca;

1978.f.ElfX.SnSCU, Ft", CR.aMARIUC, \\' E[ectrostatica f* tehnicdl' Edi-tura Tehnic*, Bueureqti, 1977.

TvtrRSKOI" P. N" .Atmasfernos etrehtrdceslve' Ghidrometeoizdat' L€-niugrad,1949.fiTnn'Sf<of, P, N, Atmasfermoe elektricestuo, ln: ,,Kurs Meteo'

rologhii, Ghimiz, teningrad, 1951'

VASIIIEV, L. T:. Teori a d ptekt iha lecen ta ioni ilrattannttnEd. II. Izd.. Gos. Unir", Leningrad, 1953'

wzdahon.

t0.1.

VERZAR, F. (sutr red;)" Ildhenhtima - Forsch**ge*'- IV'^ Atmos'

ehe;i;;;K"*d"ttiot.ktroe. Schwabe & Ge' Verlag, I3ase{Stuttgart'

WAIT, G,, TCII{RESON, O. Large lon canlent- end thc mtoll -{o*iiioii of il, in ace*pied ioancs. Tra,asactions of the A-merican €ocletyof Fleating and Ventil,ating Engineers, vol' 41, 1935' New Yorr'YAGLOU, C. P., BENJAMIN, L. C., CHO4TE, S. P. GhangcE

in ionic cinte* oi air i* a-aoupicil rooms wnlilated,by aatural ond 'neclitieit *itttoat. Iteating, eifing ana Air Conditioning, vol' 10' 1931t

Chicago.105, YAGLOU, C. P. Are afu ia*s a neglectcdIAGLOU, C. P. Are afu iases a neglectcd biotogiaal Jactot? lnr- ''lalo

A.ir We Breathe, sub red. S. M' Farber 9i R' II' Wilson, Ch C'Thomas, Springfield: 269*279' 1961.

106. I * * Aeroionizaliiai giilroaeroio*izalidaa medifi*a. Materili vsesoiufnoi koaferenlii po aerl i gidroaeroionizafii, Tagkent, 1960'

LoT. " * . Comunicdri StiintiJice la Primut Simpazio* Nationa! de Aar*ionizare, Achimag, A', Aiouesei, l1', Alexa, M. 8., Alera, E', Alexc,M., Allxandrescu, M', Andreescu, L.; Anifei, L., Andrig-an' !'iBa,rnea, M., Bazgan, O., Bejan, V., Eejan, V" V.,, Benedek, G-';

Boco, i., carboi*."o, O., Ciocan, D., Ciucianu, C', Coman, I';Cristda, i{., D"leattu,'M., Dukasz, E." Elges, E., Florian, M., Gql-1,

E., I{agiu,'N., Ionuf, Carmen', Ilea, V." Ivanovici, 7., Laza' !-;iMirc"1i, P., Moraru, S., Oancea, E.* Parasch'iv, V., Pirscu, V-.;

Popovici, I{., Rusu, L, Sandu, D., Savitescu, C., S9n9c, S:, SpP''.bei: t:1.;'Straus, IL,' .sulugiuc, G., Timofte, G,i Tadoractre, -R.;Zair.r*slr, j , ?'eana, G., Zlmrnermann, H' ilotogani, 198{i Setbo

fie de lucrf,rl

221''

lS8. + q_t Gotntax.lt'ir| stiit:tilice la lt dailca Sinpazio.a Na{ioxai :le Aera*saitisere, Aioo-esei, l,L. Aibernu, E., Alexa, trI: E., Ambrosa, t., .{nclri*gao,_C., Asit'ei, I., Anifgl; D", B6Iao, 1,, Eejo,l, V., Bilic, e.. Bocu, T."Eog,lan, D.; Bridifan, G," Betol, t)., C$lt{i, O.,Cioean, D., eiubcta.ruG.; Ccagan, A", Coman, I.; Gotea, C,, Cristescu, il|., D*leaau, N!., lJrd-g-an fu., Drtrghioi, e,, Elges, E., Fedor, p., Gelerir:r" R., Godeanu, I\{.;tio.l;anlr, S", Goia,, 8,, Grigorescu" E." F1alga, F,, Holiea" V., t-l.rine$;f., laooba5, S., [oeu], C", Iptoo, il{,; I.raio"riei, T",- trua5, 8., Izvo.gqnu, V", [-e;cu, [";_ tarzao V.; Lungu.Seiceao, ir., illaftei, G.!Ial, C., Sfanoleseu, D., h{areco S"; - r\hr!n, C., blavrodin, I,;Miritfa, lL; Mercea, R.; &{i}u.lache, V., $ii,:a, \'., Btoranr, S,;9n+ti4p, -[,; Paraschiv, .V,, Popescu, t., Poporrici, tr{", Preda, N.3Radu-Tudorache, G,, It6dulescrlD. N., Rusu, Cl., Rr:su, F'l,lRusu, 1,, Savltescu, e", Schaeider, D,, Spulber, 8., Stan, N.;

, Straus, H,; Teaei, P,1 Tihca. V,, Ti:nofte" G,, fepordei, V., Vacaru-Opn:, L, Vrdn, Gh., Eotc.;ar:i, [986, Se]ecfie

-de lr:crA,ri-

[09. ' . * Fige da catfl,teg als gensratoawloz de .s,aroiant" All]I3" Bion 80,

--^ :Unsor,^ flledion 2, Medioa 6, Negaflux, fiiazan110. e t $ lntreprinderea .ELECTROLOXTAC'I" Botcpanr, "lsrsie't+tza---, 1a.t?& st*,b nt&tea,.6ENI8A''. Cata.loage gr lnstrucfiuni de exploatare,11-t : : I Blsgyer A$atarsasok, Lapea tb9i. S?. {6), {03-{0{-ll& * t e O.I.D. pentru agra*utrtxytsd t*dusrrte niirnentar\, Dooumentare

._ er]f,eute, nr. 8, 198$" p, 25.' 1 1& * 4 r Fert & Ei eatect;cs, sryitzerlac,l, Catatoage aparatura de mi*ur&.,![4 t 3 t Praceed4ngs aI I$tartueifsttai 6onJe*** ote Ie*xtiettan oi tt"e

s{r. Fcanblln l*s€tute. trhiladelplria. Peana, Oetober 16* 1?. 196Lt16.: * | WctoaLc aEyt,skt" rarhr;kago ,osv,dirttceNTxago ut,irlerst.teld";

qy tryqel, vr ite6e), vn (re75), ,*0e t1p77), {13 t!.e74, 53{ (1980};

5ff trgEr).

szg