adunarile populare republica romana

13
Adunarile populare in Republica Romana A elaborat: Iurco Ion gr.103

Upload: stefan0236

Post on 16-Nov-2015

16 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Adunarile Populare Republica Romana

TRANSCRIPT

Adunarile populare

Adunarile populare in Republica Romana A elaborat: Iurco Ion gr.103

Adunarile populareReprezinta organul suprem in statele democrate din antichitateEra formata din toti cetatenii majori, indiferent de starea lor materiala

Obiectivul dezbaterii era universal: probleme legislative, politice, alegerea magistratilor s.a.In roma antica adunarea poporului era singurul organ cu putere legislativa imputernicit sa declare razboi si sa incheie pace

De obicei locul convocarii era Agora Convocarea adunarii era prevestita de trimbitasii urcati pe zidurile cetatii si anuntau ziua in care poporul urma sa se intruneasca pentru a lua hotaririCetatenii inarmati se adunau pe cimpul lui marte

Adunarea incepea cu o ceremonie religioasa.Magistratul deschide adunarea si arata scopul acesteiasi apoi da cuvin cetatenilorPropunerea candidaturilor pentru dregatori venea din partea magistratului

La un ordin dat de magistrat cetatenii se organizau in centuriiUn slujitor desemnat trecea pe la fiecare centurie si culegea verbal votul acestorraMajoritatea optiunilor centurii determina hotarirea adunarii Indata ce se obtinea majoritatea se oprea votul

Votul trebuia terminat pina apunea soareleVotul putea deveni nul daca in timpul votarii se producea vreun fenomen defavorabil: un tunet, un animal scapat din rindurile cetatenilor etc.In acest caz magistratul era nevoit sa convoace o noua adunare.

Adunarile in republica romanaRoma cunoaste trei tipuri de adunari sau comitii: Tribute- din sec V Centuriate- din sec VI Curiate- din sec VII

Comitiile tributeErau impartite dupa circumscriptiile teritoriale 35 la numar 4 orasenest si 31 rurale.Ii alege pe tribuni,edili si magistrati in functii.Initial erau formate numai din plebei iar mai apoi incep sa participe si patricienii.

Comitiile centuriateCenturia-provine latinescul centulu adica 100 avind sensul de unitate militara ce intrunea 100 soldati Avea competente:Politica- Alegerea magistratilor superioriLegislativa-votarea legilorMilitara-hotariri privitoare la razboi si pace

Toti cetatenii romani furnizau 193 de centuriiPrima clasa era responsabila de 98 centuriiA doua, a treia si a patra furnizau cite 20 centuriiAcincea clasa sociala 30 centuriiInfra clasa 5 centuriiDe aici este clar faptul ca alegerile si hotaririle legislative erau controlate de cei mai bogati si permanent se finisau in fovoarea lor

Comitiile curiateDe la latinescul comitia-intrunireIi confirma pe preotii alesi dintre magistrati in functiiErau asociatii inchise ale patricienilor si nu-I includeau pe plebei.

Tote aceste institutii republicane isi vor pierde atributele si functiile incepind cu Octavian Augustus cind imparatii isi vor exercita puterea personala centralizind toate atributele puterii