Nr. 28. Anni LXXIV, Duminecă in 6 (19) Febr. I9il.

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe Vî &n 12 cor., pe '/4 an 6 cor. Pentru România şi streinâtate pe an 40 franci, pe V2 an 20 franci, pe '/* an 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. #26.

Pentru Braşov pe an 20 cor., pe V2 an 10 cor., pe iji an 5 cor» Cu dusul acasă: abonamentul regulat. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mal dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Adunarea de la Arad.— Raport special. —

Arad, 16 Febr. c.

P o p o r u l r o m â n d in tre i c o m ita te A r a d , C e n a d şi B ic h iş a în ţe le s g la ­su l c h e m ă to r al fr u n ta ş ilo r , c a ri lu p ­tă cu a tâ ta h o tă râ re şi j e r t f ă , în ­d e m n a ţi de d ra g o s te c u ra tă şi în s u ­fle ţire s fâ n tă p e n tr u d re p tu rile ca r­d in a le ale p o p o ru lu i ro m â n e s c .

M e e tin g u l d e a s tă z i este o d o ­v a d ă n e în d o io a s ă , că ţă ra n u l r o m â n in te lig e n t de la fire , io b a g u l a s u p rit d e o d in io a r ă , a z i în ţe le g e r o s tu l s u ­b lim al lu p te i p e n tr u d re p tu rile n a ­ţio n a le şi a titu d in e a d e o s e b it de b ă r ­b ă te a s c ă , ce o a u a v u t -o a z i , n e d o ­v e d e ş te c h ia r , că să ştie a firm a ca c o rp în c h e g a t cu e n e rg ia e x u b e r a n tă , ce n u m a i o c o rp o ra ţiu n e s ă n ă to a s ă şi în p lin ă p u te r e o p o a te a v e a .

D e o d a tă cu r ă s ă ritu l s o a re lu i, c a re sc ă ld a în ra z e le sale lu c ito a re o ra ş u l în v e s t m â n t a t în h a in a ie rn e i, s ’ a u m p lu t s tr a d a p rin c ip a lă cu şu - bele a lb e , im p u n ă to a re în s im p lita te a

^ lo r , ale ţă r a n ilo r r o m â n i, c ari în şi­ru ri lu n g i se în tin d e a u c ă tră casa n a ţio n a lă fru m o a s ă şi în c ă p ă to a re , v e n in d la ace a stă s ă rb ă to a re a d e v ă ­r a t ă şi m ă r e a ţă .

In c iu d a g e ru lu i c u m p lit de as- tă n o a p te a v e n it t o t ce e ro m â n e s c d in tre i c o m ita te , să s o a rb ă cu n e s a ţ în v ă ţă t u r ile r u p te d in s u fle tu l n e ­p r ih ă n it al fru n ta ş ilo r d o r ito ri d e b in e .

E r a u a d u n a ţi a p ro a p e 3 0 0 0 d e o a m e n i. S a la e ra tic s ită şi m u lţ i n u în c ă p e a u . în s u fle ţire a e ra la c u lm e .

L a u n s p re ze c e o a re se rid ic ă d -n u l V a s ile G o ld iş , s a lu tâ n d cu b u ­c u rie p e t o ţ i şi p ro p u n e d e p re ş e ­d in te pe d r . Ş t . C . P o p , ia r de n o ta ri p e D r . C o rn e l Ia n c u şi D r . Iu s tin M a rş ie u .

C o n s titu in d u -s e în fe lu l ace sta a d u n a re a , p re ş e d in te le n e o b o s it Ş t . C . P o p in v ită c ă ld u ro s p e a g ilu l şi m u lt iu b itu l n o s tr u fo s t d e p u ta t A . V la d să lă m u re a s c ă d e p lin s itu a ţia p o litic ă a n a ţio n a lită ţilo r .

A u d i t o r u l cu re s p ira ţia s u p r i­m a tă a s c u ltă g la s u l de d u re re al d *lu i V l a d .

„ D u p ă o lu p t ă b u n ă , în te ţită şi m â n d r ă , — zic e d -s a — a m ie ş it b ă tu ţi , d a r n ic i d e c u m în fr â n ţ i .

N e -a u b ă t u t , r is ip in d a tâ ta e n e r­g ie în s p e r a n ţa , că o să fim s iliţi să în c h e ie m o p a c e u m ilito a r e . D a r u n a ca a s ta n u se p o a te . N ă d e jd i d e ­ş e rte . N o i n u n e lă s ă m b iru iţi în t o c ­m a i c u m n u s ’ a u d a t s d ro b iţi P o lo n ii d in G e r m a n ia . Ş i p e ei i-a b ir u it B is - m a r k , c a n c e la ru l d e fie r , d a r n u m a i p e n tr u ca iz b â n d a lo r să fie cu a t â t m a i s tr ă lu c ită d u p ă în c h e g a re a r â n ­d u r i l o r " .......

. . . .„ P e n t r u - c e v r e a c o n te le T is z a p a c e ? — u r m e a z ă d -n u l V l a d . P e n - tru -c e ?

„ P e n t r u - c ă e ste cel m a i în v e r ş u ­n a t şi m a i c e rb ic o s d u ş m a n al d re p ­tu r ilo r m u lţim e i, a l v o t u lu i u n iv e rs a l.

„ I a t ă d e ce v r e a p a c e ! N e -a r d a f ă r â m ă t u r i , ca a p o i ia frâ n g e re a p a ­n ilo r , îm p re u n ă cu to v a r ă ş u l să u K h u e n , care n u v r e a să îm p lin e a s c ă p ro m is iu n e a fă c u tă R e g e lu i, să a ra te c e lo r ce d o re sc v o t u l u n iv e rs a l, că n o i s u n te m m u lţu m iţi cu s ta re a în care s u n te m , că n o u ă n u n e tre b u ie v o t u n iv e r s a l" . ( S g o m o t m a re , p r o ­te s te ). Ş i astfel c o n tin u ă d e s v ă lin d in te n ţiu n ile m e s chin e ale îm p ă c iu ito ­r u lu i T i s z a , în c h e in d în tr e n e s fâ rş ite a p la u d e .

S e tre c e a p o i la p u n c tu l 2 d in p r o g r a m , lu â n d c u v â n tu l cel m a i c o m p e te n t, m a i is c u s it şi m a i fa ln ic fr u n ta ş ai n e a m u lu i, p ă rin te le Şişe ş- tilo r D r . V a s ile L u c a c iu , a c ă ru i a p a ­riţie a s tâ r n it u ra le p u te rn ic e .

V o r b e ş te d e s p re drtptul limbei româneşti. I n t r ’ u n d is c u rs m ă ie s tr u , a v â n t a t şi în d u io ş e to r n e re a m in ­te ş te originea lim b e i şi a n e a m u lu i n o s tr u d e v i ţ ă n o b ilă şi v e c h e . G r a ­iul să u tr e m u r ă t o r d e in d ig n a r e s p u ­n e d in fir în p ă r n e le g iu irile ce le s u fe rim . N e a ra tă ju g u l n e s u fe rit , ce s u n te m c o n d a m n a ţi s ă -l p u r tă m re ­s e m n a ţi a z i , c â n d d u h u l p ro g re s u lu i g e n e ra l s tă p â n e ş te lu m e a .

„ S t a t u l e c h e m a t să a s ig u re — zic e — b u n ă s ta re a şi c u ltu ra c e tă ­ţe n ilo r să i. O face a s ta ? S ă v e d e m . U i t a ţ i în a cui m â n i s u n t a v e rile în ­tin s e d e p e p la iu rile r o d ito a r e ? U n d e s u n t şcolile e c o n o m ic e r o m â n e ş ti? A v e m n o i g im n a z ro m â n e s c s u s ţin u t d e s t a t u l , al c ă ru i m e m b rii s u n te m şi n o i ? P r i v i ţ i c u m t r a t e a z ă şcolile, b is e ric a ? U n d e este U n iv e r s ita te a ro m â n e a s c ă , T e a t r u l r o m â n e s c , la care a v e m în d r e p tă ţir e în r a p o r tu l a lo r 3 m ilio a n e şi j u m ă t a t e d e R o ­m â n i . . . . , ."

N e c ă lă u ze ş te a p o i p r in to a te fa ze le , p rin cari a tr e c u t lim b a n o a s ­t r ă , d o v e d in d , că a tu n c i c â n d în c e arc ă să se a firm e — n im ic n u o p o a te s u p r im a .

„ S ă ş tiţi — ne s p u n e — d re p ­t u l lim b e i n a ţio n a le nu se discută , ci se afirm ă im p e rio s p rin în s ă ş fi­in ţa n o a s tă ro m â n e a s c ă " .

O a r e cine n e -a d a t d r e p tu l la a c e a stă lim b ă ? G u v e r n u l , le g is la tu ra ? B a ! cel ce n e -a z i d i t , cel ce a c re a t le g ile e te rn e şi n e s tră m u ta te ale fire i, D - z e u s fâ n tu l........“

E s t e u n d is c u rs m a g is tra l şi d ulc e . P o p o r u l a p la u d e a ză d e lira n t, pe c e le b ru l p ă rin te de la Ş iş e ş ti, care înch eie cu in v ita r e a d e a se a firm a acest d r e p t firesc în în tre a g a n o a s tră v ia ţ ă p u b lic ă .

S u b in s p ir a ţia m o m e n tu lu i s u ­b lim ia c u v â n tu l d-1 V . G o ld iş în s u ­fle ţin d a u d ito ru l p â n ă la e x t a z , cu c u v in te le sale calde şi c lo c o tito a re d e in d ig n a re a ce-1 s tă p â n is e , re a m in tin d tic ă lo ş iile c o n tra r ilo r .

„ V ă d ă m t o t — z ic e -*■ v ă d ă m m u n c a , e n e rg ia , sâ n ge le n o s tr u , to a te c â te le c e r e ţi, d a r lim b a n u v ’ o d ă m . L i m b a este h a in ă s u fle tu lu i şi d a c ă v * o d ă m , v ’ a m d a t t o t u l , r ă m â n e m g o li.

„ L i m b a e c ă ld u ra s o a re lu i, care d ă b e lş u g şi v i a ţ ă .. . L i m b a n e este

t o t , d r e p tu l lim b e i ro m â n e ş ti este c u ­p r i n s u l t u t u r o r d r e p tu r ilo r n o a s t r e " ...

' „ R o m â n i i s u n t h o tă râ ţi să lu p te p â n ă la m o a r te — sp u n e d-1 G o ld iş — d u ş m a n ilo r n o ş tr i. Ş i o să p re ­tin d e m d re p tu l lim b e i n o a s tre în to a tă la titu d in e a .

» D o m n ii d ela c â rm ă z i c , că aceas­t a e tr ă d a r e d e p a trie .

„ D a c ă a c e a sta p re te n s iu n e fire a s­că şi ju s t ă c o n s titu ie tr ă d a r e , eu sunt t r ă d ă to r de p a t r ie " . în c h e ie a- v â n t a t .

A l 4 -le a o r a to r este în flă c ă ra tu l a d v o c a t d in H a ţ e g D r . V ic t o r B o n - te s c u . D -1 B o n te s c u se re m a rc ă ca u n e sc e le n t v o r b it o r , s to rc â n d m e rita te a c la m a ţiu n i şi o fu r tu n ă d e a p la u ze .

V e d e d in ochii lo r a p rin ş i — le s p u n e ţă ra n ilo r — că în ţe le g m a i m u lt d e c â t c ă rtu ra r ii în ş i-şi ce în ­s e a m n ă v o t u l u n iv e rs a l. N u v r e a d e c i, să le s p u n ă c e v a d e v o tu l u n iv e rs a l, ci v r e a să v o rb e a s c ă , în n u m e le lo r lu m ii în t r e g i, să ş tie to ţi d u re re a ce-i fr ă m â n t ă , n ă c a zu rile ce le su fe re .

V o r b in d d e v o t u l u n iv e rs a l, ac- c e n tu ia ză în d e o s e b i v o t u l fă ră d e r e s trie ţiu n i, s p u n â n d :

„ M ’ a în tr e b a t o d a tă u n ţ ă r a n , că o a re n u m a i s c ris o a re a scris ă cu p e a n ă s c â rţiito a re p e h â rtia a lb ă , e sc ris o a re a d e v ă r a tă ? O a r e n u -i m a i s fâ n tă , m a i p re ţio a s ă sc ris o a re a , ce o scrie fe ru l p lu g u lu i în b r a z d a g lie i?

„ Ş i c un o sc o s c ris o a re şi m a i s fâ n tă şi m a i d u m n e z e ia s c ă , scrisoa­r e a , ca re se scrie cu a rm a ’n m â n ă , cu sâ n g e le v o s t r u p e cele m a i g lo ­rio as e p a g in i ale is to rie i. S c riso rile a c e ste a v o i le s c rie ţi d rá g iló r m e i p lu g a ri r o m â n i ! " . . .

T e r m in â n d d-1 B o n te s c u în t r e n e s fâ rş ite o v a ţ iu n i, se d ă c e tire u r ­m ă to r u lu i p ro ie c t d e r e z o lu ţiu n e , care e p r im it cu u n a n im ita te .

P o p o r u l r o m â n şi a le g ă to rii r o ­m â n i d in c o m ita te le A r a d , B ic h iş şi C e n a d c o n s ta tă , că s is te m u l de g u ­v e r n a r e in a u g u r a t în a n u l 1 8 6 7 , su s­ţin e şi a z i acea p o litic ă d e d is tru g e re , care b a zâ n d u -s e pe e x c lu s iv is m u l de ra s s ă şi clasă, în c ă tu ş e a ză fo rţe le a - d e v ă r a te ale ace ste i ţ ă r i şi în spe­c ia l, face im p o s ib ilă v a lid ita re a p o li­tic ă , d e s v o lta re a e c o n o m ic ă şi c u ltu ­ra lă a p o p o ru lu i r o m â n . C o n s ta tă eu d u re re , că o c â rm u ire a ţă re i d esconsi­d e ră n u n u m a i d re p tu rile in a lie n a b ile ale p o p o r u lu i r o m â n , ci n e s o c o te ş te c h ia r şi cele m a i e le m e n ta re în d r e p ­tă ţ ir i álé lim b e i şi o b ic e iu rilo r p o p o r u ­lui r o m â n .

P r o t e s te a z ă cu .t o a t ă h o tă râ re a îm p o tr iv a a c e s to r s tă ri de lu c r u r i şi p re tin d re s p e c ta re a d re p tu r ilo r n a ţio ­n a le ale p o p o r u lu i r o m â n , p re tin d re s p e c ta re a a ş e ză m in te lo r b is e ric ilo r r o m â n e : p re tin d o c ro tire a in te re s e lo r e co n o m ic e ale ţă ră n im e i r o m â n e şi cere eu t o a t ă e n e rg ia să i-se d e a p o ­p o r u lu i r o m â n c u v â n t în o c â rm u ire a ţă r e i, în p r o p o r ţia je r tfe lo r d e sâ n ge şi d é a v e r e p e n tr u s u s ţin e re a acestei ţă r i şi p e n tr u m ă rire a m o n a rh ie i.

C e re in tro d u c e re a fă ră a m â n a re a v o t u lu i u n iy e rs a l, e g a l, s e c re t, fă ră re s tric ţii şi d u p ă c o m u n e , p re c u m şi

a ro n d a re a c e rc u rilo r e le c to ra le cu d r e p ta te , d u p ă te r ito rii n a ţio n a lis te . P r o te s te a z ă îm p o t r iv a te n d in ţe i d e a lu a de la o rd in e a zile i ace a stă ches­tiu n e s trâ n s le g a tă de d e s v o lta re a d e m o c ra tic ă a ţă re i.

R e l a t i v la aşa zis e le in iţia tiv e d e îm p ă c iu ire , iv ite în tim p u l d in u r m ă , a d u n a re a ia cu sa tisfac i ie a c t, că se a flă d e ja b ă rb a ţi d e s ta t m a ­g h ia r i, c ari re c u n o s c , că ch e stia d e n a ţio n a lită ţi este a s tă zi c h e s tiu n e d e cea m a i v ita lă im p o r ta n ţă a U n g a rie i şi că de la fe ric ita ei s o lu ţiu n e d e p in ­d e v iit o r u l U n g a r ie i . R e g r e tă în s ă , că n ic i u n fel d e g u v e r n ă m â n t n u a d o v e d it p â n ă a c u m , că î n t r ’ a d e v ă r a m fi a ju n s în e v o lu ţiu n e a p o litic ă a ţ ă ­re i la acel m u lt a ş te p ta t p u n c t d e în to a rc e re , c â n d p rin fa p te să se dea d o v a d ă , că o e â rm u ito rii s u n t p ă tru n ş i de a d e v ă r u l, că n u pe te m e iu l fo r ţă - re i u n e i s u p re m a ţii s ă tu ra te d e n e n o ­ro c itu l s p ir it al e x c lu s iv is m u lu i de ra s s ă , ci n u m a i şi n u m a i în s p iritu l since re i p ă c i şi a a d e v ă ra te i lib e rtă ţi n a ţio n a le , b a z a te p e d r e p t şi d r e p ­t a t e , p e re s p e c t şi în c re d e re re c ip ro ­c ă , se p o a te în fă p tu i j u s t a şi m u lţ u - m ito a re a şi a s tfe l .s in g u r p o s ib ila so ­lu ţie fe ric ită a c h e s tiu n e i d e n a ţio n a ­lită ţi d in U n g a r ia .

îşi e x p rim ă a d e re n ţa la p r o g r a * m u l p a rtid u lu i n a ţio n a l r o m â n şi în lu p ta p e n tr u d u c e re a la iz b â n d ă a p ro g r a m u lu i a c e stu i p a rtid îşi d e p u n e d e p lin a sa în c re d e re în c o m ite tu l cen­tr a l a l p a rtid u lu i n a ţio n a l r o m â n .

D e în c h e ie re se cetesc te le g ra ­m e le d e în c u ra ja re şi a d e re n ţă :

B ă s e ş t i , — „ N e p u t â n d p a rtic ip a la în tr u n ir e a h a rn ic ilo r lu p tă to r i p e n ­t r u d re p tu rile c o n s titu ţio n a le , t r im it s a lu ta re fră ţe a s c ă şi b in e c u v â n ta re p ă rin te a s c ă t u t u r o r . C u d u h u l s u n t cu v o i

P o p d e B ă s e ş ti, p r e z . p a r t . n a ţ . r o m ."

D e j . — „ R e g r e t , n u p o t fi în m ijlo c u l v o s t r u . V ă s a lu t cu d ra g o s te fră ţe a s c ă în lu p te le g re le , ce se p o a r ­t ă p e n tr u d e s ro b ire a n e a m u lu i. S ă a v e m to t-d e a u n a în v e d e r e : în ţe le ­g e re a şi u n ire a s u n t cele m a i s ig u re a rm e p e n tr u e lib e rare a u n u i p o p o r a s u p rit. C e a rta şi u r a în tr e fra ţi p ri- m e jd u e s c e x is te n ţa ce lo r m a i p u te r ­n ice n a ţiu n i. S ă n e iu b im u n ii p e a l­ţ ii , ca î n t r ’ u n c u g e t să m ă r tu r is im .

D r . T e o d o r M ih a li" .B r a ş o v . — „ C o m it e t u l c o m ita -

te n s ro m â n d in B r a ş o v şi R o m â n ii d in ace st c o m ita t cu in im a şi su fle ­t u l lo r s u n t în a d u n a re a de a z i d in A r a d . Succes b u n

Io a n L e n g e r u pre ş. c o m it ."

A u m a i t e le g r a fia t : D r . Iu liu M a - n iu , N ic . Ş e rb a n , d e p u ta t, C o n s ta n tin L u c a c iu şi s o ţii, A r i t o n P o p a , D r . S t . M o r a r iu , D r . S im e o n T a m a ş , D r . Iu liu P o r d e a , O n is ifo r B e ju , E u g e n R o - şescu, p re o tu l M e d re a , D r . P . T o - m ic i, O . N e a g o e , S to ic a , d-1 P o p e s c u ,T . M ic le a , I . M ilu , D r . B ira e s c u , D r . A u r e l L a z a r .

S ă rb ă to a re a ace a sta g ra n d io a s ă

Pagina 2, GAZ ETA T R A N S I L V A N I E I Nr. 28 — 1911

cu a s te a se te r m in ă . Ia r p o p o ru l e m o ­ţio n a t a d â n c d e cele a u z ite se îm ­p ră ş tie d u c â n d cu sine iu b ire în o ită , n ă d e jd e m a i m a re şi c re d in ţă n e c lin ­t i t ă în d re p ta te a s fin te i n o a s tre c a u ze .

*P r e o ţii şi în v ă ţă to r ii a p ro a p e

p â n ă la u n u l a u c o n s id e ra t d e -o s fâ n ­t ă d a to rie să se p r e z in te la acest m e e tin g de d e o s e b ită im p o r ta n ţă .

Corespondentul.

Degenerare şi lumină, in cameră seţin vorbirile de încheiere în discuţia ge­nerală a proiectului băncii comune. Dar patrioţii noştri dau puţină atenţie ordinei de zi. Pe ei i-au preocupat zile întregi, că cine a tradat — banca naţională a Ungariei. Este un proces verbal, încheiat între fostul guvern coaliţionist şi guver­nul austriac. Ministrul Lukács, pe bsza acestui proces verbal a declarat în ca­meră, că guvernul coaliţionist şi-a dat învoială pentru susţinerea băncii comune. Atacat de kosuthişti, Lukács a cerut o comisiuno de 4, care să decidă în chestie. Comisiunea a aflat, că procesul verbal e stilizat confuz, aşa că poţi conclude din el şi una şi alta. Adecă guvernul coaliţio­nist nu se poate acuza cu tradare, dar şi Lukács a avut drept, comentând cu bună credinţă textul procesului verbal. Aşa o gata pacea între patrioţi.

Câtă degenerare în acţiunile patrio­ţilor ramoliţi şi câtă lumină dela aduna­rea română dela A rad !

Pentru votul universal.— Discursul d -lu i D r. V. Bontescu la adu­

narea din Arad. —

Fraţilor, dacă am venit astăzi în mij­locul dumneavoastră, ca să vorbesc des­pre votul universal, n-am venit să vă spun cuvinte de îndemn, n-am venit ca să vă spun cuvinte luminătoare rsupra dreptu­lui votuiui universal, pentru-că fraţilor, s-a vorbit şi s-a scris atâta despre acest vot, încât eu văd de pe frunţile voastre, din strălucirea ochilor voştri, că voi ţăranii ro­mâni, sunteţi tot atât de în curat cu în­semnătatea votului universal, cum suntem şi noi (voci: Aşa-i).

Dacă vorbesc totuşi, o fac nu pentru voi, ci în numele vostru, pentrucă cei dela putere, aceia zic, fraţilor, că votul univer­sal îl cerem numai noi, vre-o câţiva căr­turari, (v oc i: 11 cerem toţi 1 II cer şi Un­gurii şi Jidanii !) zic apoi, că poporul ro­mânesc cel sărac, acela nu ştie, ce e vo­tul universal, că puţin îi pasă de votul obştei (voc i: Mint). Deci fraţilor, ca răs­puns acelora, cari pe d-voastră vă cred proşti şi neştiutori, ca răspuns acestora vreau eu să vorbesc în numele d-voastră (voc i: Să auzim !) Şi dacă nu voiu deslega taina inimilor d-voastră, să-mi rup? ţi cu­vântul l Fraţilor, când voi vorbi despre vo­tul universal în numele d-voastfâ, n o să-mi amintesc durerile, suferinţele, năca­zurile, nemulţumirile mari ale poporului rtftnânesc cu trebiie ţărei, pentru a cărui leac cere poporul românesc sufrajul uni­versal, pentrucă fraţilor, eu am avut no­rocul din părinţi, de-a fi născut să nu su­făr atâta foame, ca d-voastră. Am avut norocul din părinţi ca să nu-mi fie teamă, că mâne copilaşii mei n-or avea pânea de toate zilele, dar dacă din norocul părinţi­lor şi prin vrednicia lor n-am îndurat ca voi, durerile voastre, le resimt adânc în sufletul meu (Trăiască!) De multe-ori mi-a tremurat sufletul punând urechea mea la inima poporului românesc şi tot nu mă îpcumet, ca în numele vostru vorbind, să arăt toată durerea noastră. Voiu spune mimai acele cumpăniri ale minţei sănă­toase, ca să arăt în numele vostru de ce cereţi sufrajul universal (voc i: Trăiască l)

D-voastră, când plătiţi darea şi când cliţţi cătanele, ori atunci, când tu nu-ţi poţi zidi nici măcar cu jumătate de metru în­dărăt decum cere alinierea, când nu-ţi poţi pune gunoiul, unde vrei, trebue să vă gân­diţi, că de ce toate acestea? De ce tre­buie să te supui.tuturor legilor ţârei?.

Atunci vi*ae spune, pentru-că aşa este orânduiala lumei ş i aşM pentru binele naulţimei, Ţtacţi vi-se spune aşa, atunci şi d-voastră cu drept cuvânt întrebaţi: Le­gile şi orânduielile acestea, cari se fac, sunt pentru binele mulţlmei întregi, de ce nu se dă drept muiţimei întregi ca să-şi aleagă legiuitorii, cari să lucreze pen­

tru binele ei? (voci: Asta-i, aşa-i!) Şi mai ales d-voastră puteţi întreba aceasta, d- voastră, cari aţi simţit şi aţi resimţit de atâtea ori, că alegerile de până acum n-au adus legile acelea, cari bine şi mulţumire să aducă popoarelor ţărei. D-voastră fără să fi cetit mult prin cărţi, fără să fi um­blat mult prin lum», aţi putut vedea, că mare e un oraş, că multe sunt casele lui, nenumăraţi locuitori, dar aţi văzut că ne- asămânat mai mare sunt sutele de mii de oameni, cari trăiesc ca d-voastră departe de oraş. Şi iarăşi aţi văzut, că puţini sunt acei bogaţi şi puternici şi mulţumiţi şi multă e oastea acelora, cari trăiesc în să­răcie, în năcaz şi în nemulţumiri (voci: Şi asta aşa-i!)

Şi când veţi vedea, că aceia, cari au . ia casa lor şi bunătăţi, şi averi şi mulţu­mire, şi cuprins de holde nemăsurate, când veţi vedea că aceia sunt şi în fruntea sluj­belor celor mai mari ale ţărei şi în legiui­rea ţărei, atunci veţi zice, când vi-se va- spune că legile sunt pentru binele muiţi­mei ; da sunt pentru binele muiţi­mei dar numai atunci, când mulţimea ie face iar nu voi, cari trăind îa prea mare belşug nici nu puteţi şti năcazurile mul- ţiraei! (Aşa e, trăiască!)

Fraţilor, ei zic că poporul şidv. sun­teţi neştiutori şi ar fi rău pentru ţară să vi-se deie ia toţi drepturi. Aceasta e o ve­che minciună şi eu nu mă mir că o auzim din nou din gura contelui Tisza. (Voci : Jos cu e l !) Mâ mir însă că aud acestea din gura şi acelora, ai căror strămoşi, acu 60 de ani, erau iobagi şi cari s-au răscu­lat şi ei împotriva părinţilor şi strămoşi­lor ca de*a!de Tisza, cărora de-aseraenea li-se spunea, că primejduesc Ţara slobo- zindu-se de iobăgie!

Minciuna aceasta e veche şi rupân- du-se lanţurile iobăgie! nu numai că nu a fost primejdie pentru Ţară, ci dimpotrivă de-atunci multe mlaştini au secat în Ţara aceasta, mult pământ neroditor a devenit roditor, multe păduri s-au tăiat pentru ca în locul lor să se facă lanuri cari dau pâne din belşug.

E minciună deci să se zică, că înmul- ţindu-se drepturile poporului, se primej- dueşte ţara. Atunci e o ţară puternică, când poporul e mulţumit, când cei de pe urmă ţăran nu se uită invidios în gura boga­tului. (V o c i: Aşa e !)

Fraţilor! dar iarăşi veţi auzi spunân- du se: poporul acesta ori cât ar fi ei de ştiutor pentru trebiie de acasă, n-ar putea singur să facă şi legile, ar trebui să a- leagă pe cineva, să aleagă oameni lumi­naţi, cari în numele lui să vorbească. To­tuşi de unde să cunoască el oamenii, pa cari va trebui să-i aleagă? Ca poporul nu se pricepe în politică. Iar atunci, dacă în­trebarea aceasta vi se va pune, ştiţi ce să răspundeţi? >D-ta încă nu te pricepi la ceasornicărie, nu ştii câte roate sunt în- tr-un ceas, dar când vreai să cumperi, nu te duci la cutare sau cutare boltaş, des­pre care ai auzit, că i-a ieşit vestea, că are ceasurile mai bune şi acolo alegi ? Iar dacă nu merge bine ceasul, îl schimbi cu altui«.

Tot asemenea în popor Ie iese doar vestea bună a oamenilor acelora, cari sunt buni şi cu tragere de inimă pentru obşte, şi pe aceia îi alegi. Şi dacă vei greşi, a- lege altădată po altul ! Iar cât priveşte a- ceea, că până azi poporul a ascultat de momeli şi de minciuni şi s-a iăsat vândut şi cumpărat, apoi e mare vina neştiutori­lor, cari din neştiinţă s-au lăsat traşi pe sfoară şi înşelaţi, dar o mai mare vina a- ceiora, cari ştiutori de lege şi cărţi scrise, s-au pus pe poporul aceia neştiutor să-i înşele, să-i ameninţe şi să 1 silească sa facă fărădelegi. Şi chiar dacă nu aşteptăm dela sufragiul universal deslegarea tuturor nădejdiitor noastre, putem aştepta atât, că mai bine decât azi totuşi vă fi. (Voci: Â- junge-ne!)

Fraţilor, pentrucă, ţara e a tuturor şi pentru că ţara trebue să fie pentru bi­nele tuturor, de aceea vrem şi vreţi şi d- voastrâ, cari vă jertfiţi ca ostaşi pe toate câmpurile de luptă, pentru toate drepturile în toate războaiele, să nu vă jertfiţi numai când vin duşmanii împotriva ţării, ci să puteţi să munciţi pentru binele şi fericirea tuturor popoarelor şi în vreme de rodnică pace. (VoQi: Aşa-i!) Şi atunci, tocmai pen­trucă sunteţi neştiutori de carte, veţi în­griji, ca Statul acesta să vă facă şcoli mai multe, ca şi d-voastră neştiutorii de carte să puteţi învăţa, şi vei neluminaţii să a- jungeţi la înălţimea luminej şi a ştiinţei. Să vă dea numai drepturi şi o să dovediţi putinţa de a vă folosi de învăţătura, pe cari azi numai unii o au.

Fraţilor! Şi fiindcă supt unîi cari spun:Să dăm dreptul de vot, dar nu Mai acelora cari ştiu ceti şi scrie, atunci să-mi daţi voe să vă spun cuvintele, ce le-am auzit chiar dela un ţăran muncitor: «Bine,dom­

nule, eu nu ştiu carte, dar oare numai o scrisoare este pe lumea asta? Este numai scrisoarea de pană pe hârtia cea albă ? Nu! Mai este o scrisoare rasi sfântă decât a- ceasta, este scrisoarea ascuţişului ferului de plug, cu care tai brazdă neagră şi a- dâncă, din care răsare pita cea albă pe seama bogaţilor (voci: Trăiască!)

Este scrisoarea muncei, care face ca ţara aceasta sa fie tare şi puternică».

Fraţilor, în afară de scrisoarea aceea a muncei, mai e încă o scrisoare şi mai vrednică de cinste şi de laudă şi mai sfântă, este scrisoarea, care atunci se scrie cu sân­gele eald ai inimei tuturor, când sună trâmbiţa, când răsună tobele, cândtechia mă ca să aperi ţara.

Şi scrisul acesta, scrisul muncei şi al sângelui, ciue îl ştie mai bine ca d-voastră?

Cine l-a scris mai frumos şi-i scrie şi astăzi, decât ţăranul român ? (Trăiască!)

Fraţilor, prin urmare, nu ca să vă îmbărbătăm am venit, ci am venit ca să dăm un răspuns în numele dumneavoas­tră acelora, cari pe dumneavoastră vă cred, ca pe oile, pe cari le poţi ibate la târlă. înainte de a mă despărţi de dum­neavoastră, mai ara o datorie şi vreau s’o spun, ca s’o audă şi ei, s’o spun în numele cărturarilor, slujbaşilor, industri­aşilor şi negustorilor eşiţi din poporul românesc, să o spun acelor«, tari la o treaptă de ştiinţă, învăţătură, avere mai mult, decât poporul muncitor s’au înălţat, să o spun chiar în numele cărturarilor, slujbaşilor şi a celorlalţi muncitori cu su­fletul ai altor neamuri chiar, câ să nu credeţi, că notarul sau jandarmul fiind sfiiţi să facă fărădelegi, o fac cu sufletul liniştit. N’o fac cu dragă inimă, ido iac cu voea lor, o fac siliţi de împrejurări (voci: Aşa-i!) Şi nici slujbaşii tuturor popoare­lor, ai căror părinţi abia cu cincizeci de ani în urmă trau iobagi, nu pot să crea dă cu tot sufletul lor vorbelor unui Tisza şi altor grofi şi baroni, cari au mare avere şi putere. Şi cu toate acestea vă prinde mirarea, când vedeţi toţi slujbaşii statului, că urul ca unul sunt toţi în tabăra lor, când e vorba de asuprirea voastră.

Fraţilor, aceasta e o taină mare, aici este slăbiciunea celor tari şi tăria celor slabi. Slujbaşilor acelora ii-e teamă să-şi pună de multe ori inima lor pe faţă, de aceea n’au cutezanţa să se lupte împo­trivă, pentru-că se tem să piardă biata lor slujbuîiţă, pita pe care trebuie s’o dea copilaşilor lor. Şi de aceea, fraţilor, nă­dejdea celora, cari mai au ceva de pier­dut, este în voi, în săracul muncitor, care dacă vi se ia şi dreptatea, ce vă mai ră­mâne să pierdeţi?!

De acesa noi cu toţii în voi ne pu­nem nădejdea, noi cari în aparenţă sun­tem tari şi puternici, venim la voi să cer­şim dela voi puterea, cari numai câştig puteţi prin luptă să ne câştigaţi nouă. (Trăiască!) Aceasta este spovedania pe care noi, cei cari în aparenţă suntem pu­te? nici şi luminaţi vi o facem. Aceasta ne este spovedania şi rugămintea cea mai sfântă : Veniţi voi, popor românesc, căci a voastră este puterea, ca să ne mântuiţi, şi să înfăptuiţi fericirea şi binele ţărei, al cărturarilor şi al puternicilor, şi pacea tu­turor popoarelor. (Aşa-i! Trăiască!)

Şi chiar de aceea, convinşi altfel fiind de însemnătatea mare a dreptului de vot obştesc, cred, că iarăşi din sufletul vostru grăiesc, vestind lumei şi tuturor ce urechi au ca să audă, şi înţelepciune ca să înţeleagă, că dacă nl-s’ar face ncua pace pusă în lege, cât de bună, cât de mult tăgăduitoare, ba, chiar dacă ni-s’ar întrupa în scrisele Jegei întreg programul nostru naţioi al, şi nu ni-s’ar da totodată, ba ni-s’ar cere ca jertfă dreptul votului universal, am zice cu to ţii: nu facem pa­ce! (Voci: «Cu nici un preţ!»)

Nu. Pentrucă iegi scrise mai avut-am şi până acum, şi rele şi buue, cari ni ie?au aruncat ca sfărmături de pe masa bogatului stăpânitorii, legi scrise şi întă­rite de cari pe urmă nici ei nu s’au ţinut. Şi chiar de aceea nouă azi nu ne mai trebuie hârtie scrisă numai, ci ne trebuie însăşi puterea făurirei legilor, puterea controlului executării lor, ca să putem stoarce cu sila legiuită ţinerea şi sfin­ţenia lor.

Iar fiind noi ceşti, cari şi până azi dreptul acesta l-am avut, prea slabi. vă strigăm vouă să ne săriţi în ajhtor şi noi cu voi, şi unii pentru alţii, şi toţi pentru binele ţârei şi pentru pacea -trainică a tuturor popoarelor el, să; reclamăm drep­tul şufrajuiui universal, ca singur izbă­vitor a! nădejdilor de bine. (Aşa i ! Trăiască!)

Cătră noui orizonturi.I I .

S-a adus iegea monopolurilor săru­rilor potasice şi a gazuriior pământului, care după metoda americană are să feri- ciască pe viitor Transilvania. Şi fiind­că este vorba de esperimentele America­nilor, să lăsăm guvernului timp să le a- plice şi la noi. Dar în privinţa di­feritelor săruri potasice, cari servesc la îngrăşarea pământului în stare bru­tă şi rafinate săruri concentrate din nou în diferite combinaţiuni, nu este imposibil, să se găsească şi Ia noi, unde sunt sărături şi slatine. Conducătorii şi oficiile satelor să fie cu băgare de seamă la aceste bogăţii ale noastre, şi să nu ne trezim după*ce ele au trecut deja în stă­pânirea altora.

O bogăţie mare şi pentru desvolta- rea viitorului nostru economic industrial avem în cursurile şi căderile de apa, cari reprezintă milioane de cai putere — căr­bunele alb — pentru iluminat, încălzit şi forţă motoră. înţelegem numai la produ­cerea electricităţii pentru iluminat şi ca forţă motoră de aplicat la tot felul de in­dustrii. Asupra acestora ar trebui îndrep­tată atenţiunea tuturor băncilor şi condu­cătorilor noştri. Bine ar fi ca prttutinde- nea să caute să profităm noi de ele, fie întreprindere cât ds mică, moară, piuă, fe- restrău, ca să nu ne trezim într-o zi că ni-s-au luat din mână, in favorul te miri a cărei industrii mari jidoveşti şi satele noa­stre să rămână în întuneree, şi ca braţe de muncă să-şi aducă colonişti streini sub titlul de lucrători specialişti şi să facă ca ai noştri să se poată opune sau zice ceva. Servindu ne noi de ele, nu ni-le vor putea lua aşa uşor din mână şi satele noastre să rămână în întuneree.

Un viitor şi puternic isvor de bogă­ţie ar fi pădurile noastre, dacă vor fi ame­najate prin introducerea de esenţe de va- ̂loare in ele: ştejar, brad şi molift, în lo­cul fagului azi fără de valoare. Pădurile în cei 20—30 de ani din urmă au câşti­gat peste 200— 300% în valoare şi pentru viitor vor aduce un venit şi mai mare, dacă va fi cine să îngrijască şi mai cu tra­gere de inimă de el. Deja ştejarul se vinde cu 50— 60 cor., unde cu 30 ani in urmă se vindea cu câte 1 fi. şi pe alese. In legă­tură cu pădurile ar mai fi poate vânatul şi pescuitul, înţeleg vânatul nobil şi pisci­cultura artificială de păstrăvi în păraiele de munte. Vânatul nobil de urşi, râşi, ca­pre negre, o raritate în Europa, căprioare şi mistreţi date în arendă pe cercuri în­tregi, ar putea să atragă mulţi amatori din streirătate, în special englezi prin toate satele noastre de munte, ceeace ar fi în avantajul nostru şi din alte considera- ţiuni. ^

Limba uşor do învăţat şi de a se îa- ' ţelege cu poporul nostru, coinunieaţiunea uşoară şi aprovizionarea cu de toate cele de lipsă, siguranţa absolută de avalanşe şi prăbuşiri atât de dese şi periculoase in Alpi, la noi nu esistă nici se pomeneşte de aşa ceva. Englezii şi Americanii au adus şi aduc bani grei Elveţiei, de au putut clădi oteluri pe toate dealurile şi piscurile înalte şi atrage cu sutele de mii de tu­rişti cari pe fiecare an lasă indigenilor zeci de milioane de franci.

Nu pot termina acest capitol mai bine decât cu vorbele neuitatului peregrin transilvan, scrise cu 70 ani Înainte de a- ceasta:

> lm i înch ipu i timpul de aur, când vor fi căi ferate în părţile noastre şi va alerga lumea nordică şi apuseană însetată după frumseţi naturale cu totul nouă pen­tru dânsa în Transilvania noastră, ca sâ se sature! Oare nu putem noi concura cu orice ţară a lumii ? Băi de aur californice, ape minerale mult preţioase, producte ar- cheologice, diversitate de popoare, apoi munţi şi colnice, ape şi bălţi, codri şi tufi­şuri, întocmai caceie ce le admirai în El­veţia pe atâţia bani.

»încă alte rarităţi aş arăta la gsnt- Iemanii englezi numai împrejurul nostru,

N r . 28 — 1 9 1 1 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I , P a g in a 3 .

precum: Vulcanul stins şi peştera de sta- lactiţi la Hoghiz, impozantul conglomerat j la Bogata olteană, stâncile de basalt la

t Dobra, coniormaţiunile calcare dela Co- ^-'»foa, peatra fermecată la Perşani, in sfâr­

şit superbul putineiu şi fântâna lui Escu- lap dela crucea dela Drăguş.

Sigur sunt, că să vadă mai ales cei din urmă, au să vină lorzii din Londra deauna acolo, cu ochii închişi, nimica spunând pe pe lângă dânseie ce e mai curios de a-

[ cest fel«.Valea Prahovei la Sinaia şi puţurile

de păcură şi valea Oltului cu frumoasele tuneluri şi băile dela Călimăneşti-Govora pe vremea aceea încă nu esistau.

Io n de pe Văcarea.

Câteva cuvinte sincere.— Doi articoli din afară. —

II.

Am amintit mai în urmă, în primul meu articol, că în »Tribuna« s’au pornit atacuri, cari s’au înteţit cu apariţia »Ro­mânului«. In aceste atacuri îmbibate de personalităţi se căuta şi se caută şi azi a demonstra, că apariţia noului organ şi tocmai in Arad a fost o ideie nenorocită sau cel puţin un lucru superflu. Eu şi cu mine împreună poate şi mulţi alţii, cari trăim în provincie, nu putem şti amănun­tele, cari au îndemnat pe fruntaşii comi­tetului să edeie un nou ziar şi tocmai în oraşul de sediu al »Tribunei«. Ceea«ce insă ştiu şi ce susţin după cea mai bună a mea convingere sunt următoarele:

Ori şi care partid şi cu deosebire partidul nostru naţional, căruia îi este, aşa zicând, închisă cu forţa arena parla­mentară, trebuie să aibă un ziar propriu principal. Aceasta este o conditio sine qua non , care nu mai poate fl discutată. Altă e însă chestia locului, unde are să apară acel ziar.

'Văd, că unii cred, că ar fl mai bine Wă se scoată noul organ nu în Arad, ci alt undeva, d. e. în Sibiiu. De-ocamdatâ însă chestia nu e rezolvată şi »Românul« continuă a apărea în Arad.

»Tribuna« însă, nu se poate împăca cu noua situaţie, şi atitudinea ei mă pune tot mai mult pe gânduri. Văd, că după împunsăturile mai mici din cronica zilei ea şi-a făurit o armă stabilă, care o în­vârte zi de zi prin coloanele primilor ar­ticoli în contra membrilor comitetului na­ţional, deşi »Românul* n’a reagat de loc până acuma sau de tot puţin, punându-şi o mare rezervă, tocmai pentru a nu irita şi mai mult spiritele. De asemer.ea şi »Gazeta« şi »Drapelul«.

Şi, ca să dovedesc aceasta şi să mo- Xmz nervozitatea mea şi sâla, pe care

început s’o simt la cetirea »Tribunei«, "n’am decât să iau în mână ori-care nu­măr. De pildă aduc articolul prim din n-rul 14 al »Tribunei«, care poartă în frunte cuvintele încadrate în negru : »500 de şcoli p ierdutei. '

Statistica lugubră a ministeriului de culte despre pierderea celor 500 şcoale româneşti în timp de trei ani e grozavă şi tristă. In privinţa aceasta suntem toţi de acord. Dar astfel se tratează o atare chestiune, cum o face »Tribuna«?! Un om, care cunoaşte starea adevărată şi cauzele acestui fenomen, trebue să se crucească, când ceteşte afirmaţiunile şi concluziile »Tribunei«. Toată obştea românească ştie doar, că nu noi purtăm vina la sugruma­rea şcoaielor noastre. Vom fi poate şi noi în unele cazuri vinovaţi, dar vina princi­pală o poartă cei cari stau în fruntea acestei nenorocite ţări. Sau poate a uitat »Tribuna« în patima ei, că trăim într’un Îtşţ. de gendarmi, unde cea mai mică luptă dreaptă a noastră pe ori-care teren e răs­

plătită cu amende în închisoare, bani şi sânge?! Doară insă-şi »Tribuna« se pri­cepe atât de bine în a parenta cu atâta aplomb victimele regimului nenorocit un­gari Şi cu toate aceste vina dispariţiei acestor şcoli o poartă după »Tribuna« partidul naţional, »autorizaţii« partidului

»Drapelul«, »Românul« etc. etc., căci iată la ce concluziuni ajunge »Tribuna«:

...»De aceea o advartisare de : videant consules nu se adresează numai consista- riilor, cari ori cât de puţin ar fl făcut pentru salvarea şcolilor, tot au făcut mai mult decât — partidul, ci se adresează celor cu »autorizaţia« de a conduce la li­man neamul nostru, — acelora cari au găsit în timp de atâţia ani sute de mii de coroane ca să editeze un ziar cara­ghios, dar n 'au găsit şi câtema m ii de coroane, pentru ca să sprijinească şcolile ameninţate sau — ce stai a vorbi ? să sprijinească o revistă pedagogică pentru acei sm eriţi învăţători, pe ca ri î i în h ă i­tează toţi de toate părţile.

»...Cui ce-i pasă, că se închid 500 de şcoli româneşti în trei ani de zile şi că aproape 3000 de învăţători tânjesc de pe o zi pe alta, nemulţumiţi cu consistoarele şi amărâţi până în suflet de cătră orga­nele poliţieneşti ale statului?

»Dar, nu vă grăbiţii Politica mer­ge înainte, » D rapelu l« urmăreşte până în cele m ai tainice culise pe *Khuen<, ia r > Rom ânul* — el dă ş i primeşte telegrame dela Potemkin. Minunate lu­cruri 1 Ne închinăm c şi noi adânc în faţa lor şi nu ne putem opri de a nu striga din adâncul sufletului nostru: Trăiască so­lidaritatea I*

Pentru Dumnezeu, d-lor dela »T r i­buna«, opriţi-vă în drumul d-voastră, pe care călcând, voiţi să nimiciţi şi să distru­geţi tot ce vă vine în ca le! Să fie oare supărarea şi ura d-voastră atât de oarbă, ca să nu mai vedeţi nimic. Aţi uitat de lupta straşnică a »autorizaţilor«, purtată săptămâni de zile în contra proiectului lui Apponyi în camera ungară? Aţi pierdut cu totul din vedere zecile de adunări po­porale, ţinute de »autorizaţii« noştri sau la îndemnul lor în contra aceluiaşi pro­iect?! Aţi uitat de atitudinea lor în si­noadele şi congresele bisericilor noastre şi de hotărârile bărbăteşti luate de aceste corporaţiuni ?! Şi nu vă mai aduceţi amin­te, că o parte mare chiar din cei »auto­rizaţi«, de pildă d-1 George Pop de Bă- seşti, Dr. Mihali, Dr. Vaida etc., au jertfit din avutul lor propriu sute şi mii pentru susţinerea şcolilor din satele sau cercu­rile lorii

Vorbiţi de ->sute de m ii* , risipite cu editarea unui ziar. Dar, pentru Dumnezeu, nu deplasaţi lucrurile, cu deosebire d-v. d-lor dela »Tribuna«, dintre cari unii s’au înfruptat chiar din budgetul mărinimos al »Luptei« de pe vremuri. Se vor fl chel­tuit bani, nu-i vorbă, cu editarea »Lup­tei«; dacă nu chiar sute de mii, apoi câ­te-va mii, dar £cei bani dacă s’au chel­tuit, s’au dat cu bună credinţă şi în însu­fleţirea, cu care a fost plănuită scoaterea unui mare ziar naţional, de cari se lega­seră atâtea speranţe.

Şi apoi ce ave^i cu »Drapelul«?! Nici eu, dar nici d-voastră, nu suntem che­maţi a-i aprecia activitatea, ci esclusiv aceia, în mijlocul cărora a răsărit şi a munc;t. Şi ca sa dovedesc tocmai contra­rul afirmat de d-voastră, n’arn decât să relevez însufleţirea mare şi dragostea sinceră, cu care a fost sărbătorit tocmai acest z ia r de obştea Bănatului, — mani­festată cu atâta spontaneitate la jubileul de 10 ani al »Drapelului«? Se face oare aceasta faţă de un ziar, care nu şi-a îm­plinit cu scumpătate datorinţa naţională?

Dar mă opresc! Prin scrisul meu n’am intenţionat alta, decât am voit nu­mai să dau curs liber nedumeririlor, cari m’au cuprins în faţa atitudinei actuale a „Tribunei«; am făcut aceasta şi nu vreau să jignesc pe nimeni, ci am voit să aş­tern pe hârtie un adevăr, în speranţa, că prin afirmaţiunile mele voiu putea con­tribui şi eu la sanarea unei stări bolnave.

Unul dela ţară .

In chestia congruei preoţeşti.— O propunere. —

Fratele «i. s.» a dat signalul de a- larmă, ca? să se deştepte preoţimea unită, că în ministerul de culte se pregăteşte proiectul regulării definitive a congruei pentru confesiunile acatolice cu prefera­rea noastră, a preoţilor uniţi Trezi sun­tem noi preoţii satelor, cu atenţiune ne­adormită urmărim notiţele ziarelor des­

pre planurile guvernului, ca să aflăm ce intenţionează puternicii zilei: ne vor îm­părtăşi de tractare egală cu preoţii şi predicatorii confesiunilor recepte, ori ne vor mângâia cu «viitorul cel mai apro­piat», în aplicarea cărei fraze guvernanţii noştri sunt atât de îndemânatici. A pleca cumpăna guvernului în favorul nostru stă numai şi numai în puterea FP. SS. Arhiereilor noştri, cari îndemnaţi de în­grijirea părintească ce ne-o poartă, de sigur nu vor lăsa să treacă momentul potrivit pentru a arăta celor competenţi, că «quod uni iustum, alteri aequum», pen­tru a mijloci şi pe sama noastră răsplata meritată prin serviciile ce le prestăm pa­triei, purtând grijă de trăinicia «talpei ţărei», de intregitatea morală, care asi­gură vitalitatea poporului, supranumit — pe dreptul — talpa ţării.

Cu încredere deplină, cu nădejde ne­clătită putem aştepta demersurile înţe­lepte a PP. SS. Arhirei — în cine ne vom încrede, dacă nu în părinţii noştri — spre a stoarce din visteria ţărei îmbunătăţirea stărei noastre. Glasurile sporadice a 2—3 — fie chiar 20—30 — fraţi, îndreptate în formă de publicaţii ziaristice, abia cred, că vor fi de ajuns spre a dovedi PP. SS. Lor, că preoţimea noastră simţeşte lipsa urcării salarului fix, deoare-ce venitele proprii preoţeşti se micşorează zi de zi, greutăţile subzistinţei se înmulţesc şi toţi articlii necesari pentru susţinerea fami­liei, pentru instruarea copiilor se scum­pesc enorm, ca să nu mai amintesc de spesele cu lucrul câmpului, din cauza că­rora lucrarea porţiunii canonice e împre­unată mai mult cu deficit decât cu pro­fit. Cu glasuri sporadice nu ne vom ajun­ge scopul, ba dimpotrivă autorii acelor şire foarte uşor pot da anză la bănuieli, ca numai ei sunt nemuiţămiţi, numai2 —3 se tângue, ceialalţi, mulţimea, sunt tot atâţia Croezus-i.

De aceea «iată vremea potrivită», ca să arătăm, că dorinţa fratelui «i. s » e generală, că toţi consimţim cu ea, şi mai ales să adeverim zisele numitului frate în pasagiul ultim al scrisorii sale din nr. 20 al «Gazetei»! Dar cum să o facem a- ceasta? Declara-ne vom unul câte unul în coloanele foilor noastre, că aderăm din cuvânt în cuvânt la tânguirea-rugare a lui «i. ş »? Sau înainta-voro rugări dea- dreptul la PP. SS. Arhireii, cărora sun­tem supuşi? Nu, nu aşa! Avem noi căi demne, legala şi canonice pentru ajun­gerea scopului acestuia. Iată calea cea mai corăspunzătoare: sinoadele protopo- peşti de primăvară, timpul ţinerii cărora se chiar apropie. Cauza regulării congruei să fie un punct din programul sinodului fiecărui district protopopesc. Acolo, în prezenţa a toţi — ori aproape toţi — membrii cierului tractua), să se discute problema aceasta de importanţă vitală şi ca concluz sinodal să se aştearnă numai decât Preav. Ordinariat competent, cu rugarea, să se îndure a jertfi ori şi ce pentru apărarea intereselor preoţimii, precum jertfă şi iar jertiă pretind dela noi toţi şi în toate: biserica, şcoala, pa­tria, neamul, instituţiunile culturale, co­lectele caritative, încercările literare etc etc. Acolo să se contopească glasul tutu­ror într’urmi şi acelaş accent tânguelnic şi rugător, ca din deriziunile uniforme a atâtor protopopiate să se vază, că preoţi­mea întreagă doreşte, cere, pretinde mă­sură dreaptă în răsplătirea oficiului său. Afară de sinoade, după părerea mea, nu avem. loc şi ocaziune potrivită şi canonică spre a da espresiune deamnă dorinţii noastre îndreptăţite.

La sinoadele protopopeşti deci fraţi­lor, acolo să spunem ce vrem, ce cerem, acolo să dăm dovezi, că suntem oare noi vrednici de soarte mai bună, da tractare cuviincioasă, dreaptă, ori suntem o forţă moartă, putere amorţită, o mulţime uri­aşă la număr dar inconştie, o mulţime — în sfârşit — nevrednică de luat în samă. Aşteptăm prin urmare sinoadele de pri­măvară apropiate, cari tocmai din moti­vul acesta ar fi cu cale să se ţie pretu- tindenea mai In grabă ca altădată, in săptămâna primă a paresimilor; ori dacă s’ar putea convoca chiar şi sinoade extra­ordinare cu scopul escluziv de a rezolva problema aceasta!?

Acestea se recomandă atenţiunei preoţimei române unite şi cu deosebire oficiilor protopopeşti, de cătră

Im frate m ai mic.

ŞT— 5 Februarie v.

învăţători suspendaţi. In urma pro­punere! inspectorului şcolar, comisiunea ad­ministrativă a comitatului Timiş, care. a ţinut şedinţă Marţi, a suspendat pe toţi

învăţători români din comuna Nicolinţr pe motivul că nu-şi fac datoria şi că elevii nu ştiu nici româneşte nici ungureşte.

Pâpa — bolnav. «Osservatoare Roma­no» scrie că Papa, în urma unei răcele, a fost sfătuit de medicul său să se odihnească in timpul de câte-va zile şi să suspende toate audienţele date. Ziarul „Tribuna* află că temperatura de azi a Papei a fost 37*8. Boala nu prezintă nici o gravitate; totuşi Doctorul Petacci a ordonat Papei o dietă desăvârşită şi o odihnă de câteva zile. Doc­torul a declarat, că e convins, că după 4 zile Papa va fi restabilit

Ral — maghiar. Bravos 1 Ştiam până acum numai atât, că fraţii maghiari au un Dumnezeu al lor separat, cu raiul însă ne ţineam în parte. De acum s’a mântuit şi cu acesta. „Bud. Hirlap* a descoperit că maghiarii au un rai apart. Descoperirea a făcut-o din incidentul morţii gornistului iui Klapka, care a murit zilele trecute. Pa­negiricul bătrâuului erou dela 48 „Bud. Hirlap* îl închee astfel: «Şi in raiul ma­ghiar bătrânul (gornistul) va raporta de sigur generalului său, că n’a perit încă Un­garia». Ne scoatem pălăria şi transpunem felicitările şi urările de bine. («Drap.»)

Pojarul. Ziarele din Oradia Mare a- nunţă, ca în comitatul Bihorului, cercul Be- Jiului, locuit aproape în întregime de români, bântuie cu furie epidemia pojarului. Ac­tualmente zac în case peste 450 bolnavi. Pănă acum a fost 121 cazuri mortale, a- proape toate între români. In întregul ţi­nut nu se află de cât doi medici.

Ravagiile Ciumei. La Charbin au mu­rit de ciumă Luni 34 persoane. Spre Sud epidemia este în descreştere, spre Nord şi Vest însă molima se întinde Guvernul chinez a stabilit ziua de 3 Aprilie pentru întrunirea comisiunei internaţionale pen­tru combaterea ciumei. Comisiunea se va întruni la Mukden şi conferinţele vor dura 2—3 săptămâni. Din Peking să vesteşte că autorităţile au început publicarea listei morţilor. După aceste liste numărul mor­ţilor în Mandciuria ar fi de 11000. Vice­regele susţine insă că numărul victimelor e cu mult mai mare şi că nici cifra de 25 mii nu s’ar apropia de cea adevărată.

Necrolog. Jalnicii: văd.ReveicaPulpaş ca soţie, Ştefan, Elisaveta, Andrei, Reveica şi Victoria Belindescu, Eleana şi Aurel Lu­pan, ca nepoţi şi nepoate; precum şi nu­meroase rudenii; cu profundă durere a- nunţă perderea mult iubitului lor soţ şi moş: Andrei Pulpaş , comersant, încetat din viaţă Vineri în 4/ 17 Februarie 1911 la oarele 5 dimineaţa în etate de 75 ani. Rămăşi­ţele mult regretatului defunct să vor conduce spre eternă odihnă Duminecă în 6/19 Februarie 1911 la 2 oare p. m. din locuinţa proprie, Strada valea Morilor a. Nr. 41, în cimiterul bisericii Sf. Treimi de pe tocile.

ApolÎQ BîOSkOp. Duminecă în 19 Fe­bruarie. Cele 7 puncte: Misteriul criminal senzaţional. In gâtlejul rnorţei (dramă). E- ducătoarea(dramă). In .săptămânile de miere (humor). Aventurile lui Műnchhausen (hu­mor). Primul furt (humor). Vânătoarea de elefanţi (vedere). Pinguini (studiu). Luni şi Marţi nu se ţin representaţiuni. Mercuri şi Joi program nou.

0 doftorie ieftină de casă. — Pentru funcţionarea regulată a mistuirei stomacului se recomandă folosirea cunoscutelor pra­furi Seidlitz a lui Moli. Cut’.i originale a 2 cor. se pot căpăta dilnic prin postă de la farmacistul A. M o li, hferantul Curţei din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile d n provincie să se ceară preparatul A . Moli provâzut cu marca decontravenţie şi sub­scriere — ( 1 )

POŞTA REDACŢ1UNE1.O. A rad . Mulţumite şi salutări colegiale.

Proprietar : Dr. A u re l Mureşiftnu. Succesorii.

Redactor resp. Ioân Spuddroa

Városmajor- Sanatorium şi zzn „Hydrotherapie“ =

26 odăi aranjate cel mai modern ; Supra­veghere medicala constantă.

Telefon 88—99.

Birou central, stabiliment medical, Ferencz kiirut 29 n. a. 8—9; d. a. 8—5.

Director, şef. Dr. Cesmutza*

Pagina GAZETA T R A N S I L V A N I E I . Nr. 28.— 1911.

Recomandăm cetitorilor ziarului nostru,

şi Confecţiuni de dame

de haine

Braşov, Strada Inului Nr. 26.unde pot cumpăra de superioritate constatată h a in e pentru bărbaţi, băeţi şi copii, asemenea şi pentru dame şi fetiţe: Jacheta, Costume de dame, Foi, Haiaturi, Bluze, Jupoaue etc.

Bogat asortiment de blănuri pentru călătorii, pentru oraş, Sacco scurte biănite, precum şi mantale pentru Danie cu căptuşală de blană.

Comande ou posta se efectuează completcu p a m b u r s ă .

Când se comandă, notaţi loarea stofii şi

lăţimea peptului, eo-eam cu ce preţ.

____ 1148,7-100

Pentru ee nu convine se dau banii îndărăt.

IP e lâ n g ă u n tâ n ă r g e r m a n , s o lid şi eu b u n ă c re ş te re , s tu d e n t, la şco a la c o m e r c ia lă u n g a r ă , se c a u tă u n t o ­v a r ă ş , la o o d a iă b ne m o b ila tă şi

c u p e n s iu n e c o m p le tă .A se a d re s s a : ?a

FarmacieKatbarinengasse 7.

Un comerciantr o m â n o ră ş a n în e ta te d e 29 a ni cu a v e r e c irc a 4 0 — 50 c o r o a n e , fiin d

T o a r t e o c u p a t cu m e r s u l a fa c e rilo r p e c a le a a c e a s ta v o ie ş te să fa c ă c u ­n o ş tin ţă c u o d o m n iş o a ră d ră g ă la ş e b u n ă e c o n o a m ă d e 1 8 — 2 0 a n i s ta ­t u r ă m ijlo c ie ca re v o rb e ş te lim b a r o ­m â n ă ger m â n ă şi m a g h ia r ă şi ca re p o s e d e o a v e re d e 2 0 m ii d e c o r o a ­n e în n u m ă r a r ; s u n t cu p r e fe r in ţă c a ri a u a b s o lv a t v r e -o şc o a lă c o m e r ­c ia lă . O fe r t e le c a ri se v o r t r a t a cu cea m a i m a re s e r io z ita te şi d is c re ţi- u n e p r o v a z u t e cu fo to g r a fie să se t r im it ă post restante Dés, pe a d re s a .„C o m e rc ia n tu l*1 (c o m . S z o l n o k d o b o k a )

a d M . Z I 2 0 8 1 / 9 1 1 . 5 1 5 4 / 1 9 1 0 . p o lg . s z á m .

Hirdetés.

Hotel CentralM r. 1

Renovat din nou, odăi frumoase şi sănă­toase. Preţurile dela 2 coroane în sus. Sală mare pentru nunţi, banchete, baluri, con­certe, etc. Bucătărie renumită. Restaurant în G rădina Hotelului. Vinuri curate de Ardeal, Bere Steinbruch, Serviciu prompt. Omnibus pentru gară la toate trenurile.

IOSEF WYHANEK, Hotelier

De vânzareInstrumente musicale folosite.I n f o r m a ţ i m a i d e a p ro a p e la

Administraţia musicel m ilita r e a R e ­g im e n tu lu i d e in fa n te r ie N r . 2 S t r a ­d a N e a g r ă E t a j u l I .

Nr. 1335 1 -3

B ra s s ó v á r o s ( P o j á n a h a tá rré s z) vé szleges ta g o s itá s i ü g y é b e n a z o s z ­t á ly o z á s és becslés b e fe je z é s t n y e r ­v é n , a z 19 0 8 é v i 50 0 I . M . s z á m ú e ljá rá s i u ta s ítá s 8 3 § a é rte lm é b e n k ö z h ír r é te s z e m , h o g y m i k é n t e z a m a i n a p o n m e g ta r to tt tá r g y a lá s a l­k a lm á v a l a m e g je le n t fe le k e lö tt m á r k ö z h i r r é l e t t té v e a z o s z t á l y o z o t t és m e g b e c s ü lt b ir to k r é s z le te k e n a m ű ­ve lé si á g a k m in d e n o ty a n m e g v á lt o z ­ta tá s a m e ly a z ille tő b ir t o k r é s z le t be­c s é r té k e t c s ö k k e n ti s á lt a lá b a « a z o s z tá ly o z á s és becslés id e jé n t a lá lt á lla p o t n a k n e m a re n d e s g a z d á lk o ­d ással já r ó s é r té k c s ö k k e n é s t o k o z ó m in d e n m e g v á lt o z ta t á s a tilo s és a z e tila lo m e lle n v é tő b ir to k o s v a g y e n n e k jo g u t ó d ja a v é g r e h a jtá s a lk a l­m á v a l fe ls z ó la ló aj b ir t o k o s n a k k ö ­te le s — a k ö r ü lm é n y e k h e z k$pe->t m e g fe le lő t e m le t b e n v a g y k é s z p é n z ­b e n — m e g té r íte n i a z iile íő b n t o k r é s zle t b e c s é rt'é k e c e k a z t a c s § É k e - n é s é t, a m e ly e t a g a z d a s á g i s z a k é r ­tő és a h ite le s ítő k a t a s z t e n m é r n ö k m e g h a llg a tá s á v a l a z e ljá ró b ír ó a z o s z tá ly o z á s a d a ta in a k fig y e le m b e v é ­te lé v e l m e g á lla p ít .

E z e n f e l ü l a z 1 8 7 9 : X X X I t c 2 . és 1 7 § *á n a k h a t á ly a a lá t a r t o z ó e r d ő k b ir to k o s a it fig y e lm e z t e t e m , h o g y a z e rd e i h a s z n á la t o k a t c s a k is a h a tó s á g ila g j ó v á h a g y o t t h a s z n á la ti t e r v és ű z e m t e r v k o r lá t a in b e lü l g y a ­k o r o lh a t j á k .

B r a s s ó , 1 9 1 0 o k t . h ó 2 7 - i k n a p já n .A k i r . t ö r v é n y s z é k n e v é b e n :Á bra h á m István s. k . e ljá ró k i r .

t ö r v é n y s z é k i b iróA k ia d m á n y h i t e l é ü l :

P a d i s. k .( P . H ) k ia d ó .

x e i o 30 ianuarie

Banca Naţională a României.^ i t f i a ţ i n n e s n i u a r ă .

1 v :o t*

1 9 1 122 Ianuarie 29 Ianuarie

1 8 0 .5 7 9 .9 7 2

1 ,( 8 5 .1 0 8 5 7 ,5 2 9 7 4 3

2 8 ,9 5 3 533

1 1 .9 9 9 ,9 2 4 1 4 .9 2 5 ,9 9 5

3 .1 3 4 ,6 2 1 5 .9 9 9 ,6 8 7

7 0 9 ,1 3 9 2 4 7 ,5 7 2

1 0 3 6 5 3 .1 5 9 4 1 7 3 8 ,3 6 9 53 9 9 0 .3 2 6

(9 2 6 2 6 6 3 9 R e s e r . m e t a l , a u r 1 1 9 4 6 7 3 2 2 ) 13 79 5 3 3 3 3 „ T r a t e a u r 4 9 6 0 8 0 0 0 )

A r g i n t si d iv e rs e m o n e d e . . . . P o r t o f o l i u R o m â n şi s tr ă in . .* I m p r . p e e fe c . p u b lic e 1 2 1 5 1 5 0 0

„ „ „ în e o n t-c o r e n t 1 3 4 0 3 0 5 1|E f e c t e le C a p i t a l . S o c ia l . . . . E f e c t e l e fo n d u lu i d e re s e rv ă . .E f e c t . fo n d . d e a m o r t . im o b . şi m a t e rI m o b i l e ........................................................................M o b ilie r şi M a ş in i d e I m p r i m e r i e C h e ltu e li d e  d m i n i s t r a ţ i u n e . .D e p o z i t e l i b e r e .............................................C o n t u r i c u r e n te . . . . . .C o n t u r i d e v a l o r i .............................................

4 5 4 5 4 5 .1 4 6

12.000,000 2 8 ,1 8 7 .7 9 2

4 .1 2 0 ,8 2 6 2 7 0 ,6 7 3 9 7 0

3 4 9 ,9 3 5 10 3 6 5 3 ,1 5 9

3 5 .5 5 9 ,4 6 44 5 4 5 4 5 .1 4 6

a , i N T :

C a p i t a l ..............................................................F o n d d e r e z e r v ă . . . . . F o n d u l a m o r tis . im o b . şi m a te r ia l B ile t e d e B a n c a în c irc u la ţiu n e P r o f i t u r i şi p e r d e ri . . . . D o b â n z i şi b e n e fic ii d iv e rs e . D e p o z i t e d e re tra s . . . . C o n t u r i d iv e r s e , s o l d . . . .

Scom ptul 5 %* Dobânda 5 !/2%

1 6 9 ,1 8 5 .0 2 4

9 1 5 2 3 1 9 3 ,3 7 8 .9 3 3

2 5 ,8 3 7 7 9 7

1 1 .9 9 9 ,9 2 4 1 7 ,9 9 4 3 0 7

4 3 0 1 .6 2 1 6 .0 1 8 ,8 2 8

7 2 2 ,5 8 1 2 3 8 ,0 8 5

1 1 0 .1 4 2 .6 4 5 1 9 ,0 8 1 ,5 1 7

5 5 ,0 6 7 3 2 75 1 5 ,4 2 2 .0 4 0

12.000,000 3 0 .0 3 0 ,3 0 9

4 .3 7 6 ,1 2 4 3 2 9 ,1 2 9 590

3 0 7 ,3 5 3 1 1 0 .1 4 2 ,6 4 5

2 9 ,4 3 6 .0 1 95 1 5 ,4 2 2 .0 4 0

169.075.322

9 4 1.5 0 8 95 58 5 .3 67

2 5 ,5 5 4 551

l i . 999,924 1 7 ,9 9 4 .3 0 7

4 ,3 0 1 .6 2 1 6 .0 1 8 ,8 2 8

72 3 .6 8 5 2 3 4 ,8 2 0

1 1 0 ,1 9 7 .8 4 5 2 4 ,0 6 0 .9 1 7 4 9 ,4 9 4 .7 6 8

5 1 6 .2 9 5 .9 6 8

12 000,000 3 0 ,030,309 1

4 .3 7 6 .1 2 4 *3 2 7 .9 4 6 ,330f

3 9 9 ,75 61 1 0 ,2 9 7 ,3 4 5

3 1 ,2 4 6 .0 9 95 16 .2 9 5 ,9 6 3

■>»w » «»♦•»»<

P ra fu r i le -S e id litz ale lui MOLLY ritab ile numai décá fie-care cutiă este provâŞutâ eu m arca de

— apăr ar e » lui A. MOLL şi eu su bscrie rea sa« ------- -------Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greutăţi­

lor celor mai cerbicdse la stomac şi pântece, în contra cârceilor şl acrele! ia stomac, con- stipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite bile femeescî a luat acest medicament de casă o răsoândire, ce cresce mereu de mai malte decenii înedee. — Preţul unei cutii originale sigilate Cor6ne 2'— Falsificaţiile se vor urmări ne caie judecătorescă.

Franzbranntwein şi sare a ini Moli. M O L L 'S'ratubr«tás

Satz

Veritabil numai ducă fle-care sticlă este provăzute cu marca ————— — de scutire şl eu plumbul lui A. Meii

Franzbranntwein-ul şi sa rea este forte bine cunos­cută ca un remediu popular cu, deosebire prin tras (frotat', alină durerile d8 şofdtnă şi reumatism şi a altor urmări de receală. —

P r e ţu l u n e i e u tii o rig in a le p lu m b a te cor. kâ .~

Săpun de copii a lui AJ oil.Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Vieţui unei bucăţi cor. —.40 b.

Cinci bucăţi cor. i.80— Fie-care bucată de săpun, pentru copii este prevedută cu marca de apărare A. Moli. ssss

Trimiterea principală prin Farmacistul Â. MOLL Wien, I. Tncíiaeenc. şi reg. furnisor al curţii imperiale.

— Comande din provinciă se efectudzâ dilnic prin rambnrsâ poştală. —La deposite eă se ceră anumit preparatele proveciute cu iscălitura şi marca de apă­

rare a lui A. M O L L .Deposit în Braşov: Victor Roth, farmacist.

o■ : © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © 0

m i E C A M P E E L X 0

® Fabrică de motoare cn rename mondial, liferează cele maibuneconstruite şi durabile Vtas „ J S MOTO A RE9ffi Cea mai eftină

GAS-ASUGAT1V- LOCOMOBILE 0

©©O©§

> sigură

> netulburată

%funcţionare.

Preţuri ieftine. = Ctmdiţm âe plată f a w t le . = Garanţie ia toată priîinţa.Représentant General :

I©

E ^ o x á u ^ i " V ic to r Tri- &í b i s z t aFezex icz-té r 2STc, S ,

© Telefon 64—64

a © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © '

Asigurare!O b a n c ă d e a s ig u ra re p o p u la r ă

c â n tă a c b ;Sitorl c a p a b ili pe lâ n g ă sa­la r f i x şi p r o v i z î u n e , P e n t r u în c e p ă ­t o r i n e v e r s a ţi in a fa c e re r e t r ib u ţie p ă r d c u a lific a tiu n e . O f e r t e c u re fe - e n ţe şi c o p ii d e a te s ta te să se t r i ­m it ă su b c ifre „ P O P U L A R “ la a d - m D is tr a ţi u n e a a c e s te i fo i. 945, 1 —6.

m m

PENTRU COMBATEREA anera gălbânărei, slăbiciunei generală, ir tuire grea, lipsă de apetit, nem tate, friguri, este probat şi cu ef

Vinul feruginos China

Se capătă la producent:

farmacia V. Klein, Braşov,

Tipografia A. Murăşanu Braşov.